BRAŞtH lK ÎLe lr. fcî.Scrisori nefrwnca»€imse pri- mescă, Manuscripte na se re-

trimitft!

fiiroirile de amutcwri:Braşovu, piaţa mar« Mr. 22., '

Inserate maiprinjescă in VI*« a:Rudoîf Mosse, Haasenstein & Vogler (OttoMaas), Heinrijph Sihalek, Aloi» Htrndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan- nebtrg; în B«la|Mtot»: A. V. Ooid- ier ger. Anton Metei, Eckstein Bernat; înFranfcfrrt: 0. L. Daube ,-în Ham-

burg: A. Steiner.Preţulu inserţipniloni: o seriă garmondupe o ool6n& 6 cr. şi 80 or. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai des«

după tarifa şi învoiMă. Beclame pe pagina III-» o se­n ă 10 cr. t. a. siu 80 bani.

AITULÜ LL-i'.:

■ 1 .':>r .Oaeöta« îesôînâe-ôàfëlïE.

fAm rjc0,: .10 frânt!

Sè prenuinôrâ _ciele postale din întru ai din

afară şi la da: colectoA.

: A toaieitBlS pentra B n ş w î cla administraţiune, piaţa mare 2ïr.'22, et&giulù I. : pe unu&n&

casă: Pe rnù *nü 1» fl., pe şese luni 6 fl., pe treilttol 3 fl. tînû fisemplarù 5 cr. y., a- séu

Í5 bani. ’Atftt£ abonamentele c^tü si niserţîunile sont a se plăti

înainte.

Nr. 19. BraşovH, l£ercnrt,27 Ianuarie (8 Februarie)

„GAZETEI TRAHSILVAJraEr.Neposn, 18 Ianuarie 1888.

Deşi mai târ4iu* totuşi şi eji cu ocasiunea jubileului de 50 aiul a celei mai bătrâne şi mai de val6re foi, a sentinelei româ­nismului', a mamei „Gazeta Tran­silvaniei“, nu potii se nu-i adre­sezi! sincerile mele felicitări şi u- rarî. Intru mulţi, mulţi, mulţi ani!! Şi cu ajutorulu Proniei di­vine vomu ajunge sublimulu scop pentru multu scumpa şi cercata nostră naţiune românescă!

Er D-V6stre, stimate Domnule Redactorii, ve mai adaugu pro- verbiulu latinii: „Bonus dux, bonum

reddit comitem.“

AndronQ Petri, înv. popor.

BraşOftt, 25 Ianuarie 1888.

Astă4i cunóscemü şi cuprin- sulu discursului principelui Bis- mark, care a fostü aşteptatu cu atâta nerăbdare, mai alesü în Francia.

Francesii par’că au avutü pre- semţulu, că enunciaţiunile cance­larului germanü vorü fi îndreptate mai multu la adresa lorii, decátü a Ruşilortt.

Bismark nu acusă pe Rusia, ba incă pare a voi séescuse înar­mările ei ( icéndü, ca cabinetulü rusescu are intenţiunea de a da mai multă greutate vocei rusescî, ră4imendu-se pe o armata pregă­tită de résboiu.

Bismark acusa mai multu pe Francia pentru „înclinările ei rés- boinice,“ cari facü ca ea sé fiă aliata Rusiei, îndată ce acesta şi-ar pune în mişcare sotniele de cazaci.

Fórte caracteristicii este aeelü pasagiu din vorbirea cancelarului germanü, unde 4ice, că unü res- boiu cu Francia încă nu condi- ţioneză unü résboiu cu Rusia, dér décá Rusia ar începe ostili­tăţile, atunci va fi neevitabilü résboiulü cu Francia, care în ca- sulu acela nu se va puté reţiné de a nu întră în acţiune.

Cu alte cuvinte, Germania se teme de o cooperaţiune directă séu indirectă a Franciéi cu Rusia şi de aceea a íncheiatü alianţa cu Austro-Ungaria, ca sé pótá pre­veni acestü periculü.

V oimü se traimü în pace cu Rusia, 4ise Bismarck, voimü sé pastramű vechile raporturi cătră acestü imperiu, dér nu voimü sé tragemü de mânecă pe nimeni;

~ámü íncheiatü alianţa ca sé nü fimü necondiţionat dependenţi de Rusia.

Care va sé 4ic&> Germaniei, care stă faţă în faţă cu Francia armată pănă’n dinţi, i-arü fi fostü legate mânile şi ar fi trebuitü sé facă în tóté pe voia Rusiei, décá nu era în stare a-i opune alianţa cu Austro-Ungaria séu chiar tri­pla alianţă.

Despre aceea, că are dorinţa de a trăi în pace şi cu Francia, Bismark n’a (Jisü nici unü cuvéntü.

A accentuatü numai că deo-

camdată orisontulü dinspre Francia mi este încăxcatu cu norî ai»e- ninţători, De altă psurte însë c&n- celarulü dă se cunóscá guvernului rüsescü, că ar puté së devină răşî

conţenitele înarmări. IŞste peri- cülósa rivalitate dintre Germania şi Francia. [Este Art. U I alü trac­tatului de alianţă, care prevede o acţiune comună a armateloru* «a» çioçi u cumuiici a armatieioru

oelă ^ i hunü j^picü^alu» împëràJ anabelorü împerăţii aliate, în ca-ţiiloru aliate, décá ar lasa pe Fran­cia în sórtea ei. Acesta este în- ţelesulu, ce trebue aé-lü dámü cu­vinte] orü după cari „Germania ar

pute purta résboiu ou Francia, iară ca acesta sé condiţioneze, şi unu résboiu cu Rusia.“

Nu numai odată a declarată primulü ministru alü împăratului Wilhelm, cá sórtea Bulgariei şi a peninsulei balcanice nu intereséza pe Germania. Cu alte cuvinte : v04ă-şî Rusia de trebile ei în Orientü şi lase-ne pe noi Germanii sé ne rafuimü noi singuri socotéla cu Francia!

Acesta este firulu roşu ce légá ideile celei mai noué enunciaţiunî a principelui Bismark.

Vorbirea cancelarului germanü în íntregulü ei apare ca o ultimă încercare de a împedeca o alianţă între Rusia şi Francia. Publica­rea tractatului de alianţa germano- austriacü, 4ise Bismark, nu este a se privi ca unü ultimatü, ci este numai constatarea firmei hotărîrl a puterilorü aliate de a stărui în comunü pentru susţinerea păcii.

„Germanii nu se temü pe lu­mea acésta de nimeni altulü, de- cátü deDumne4eu!w exclamă Bis­mark. începeţi résboiulü décá vé dă mâna, 4ice puterniculü cance- larü cătră vecinii séi dela apusü şi résáritü, prevenindu-i că spa­dele lorü se vorü înfrânge în pep- turile oţelite ale patrioţilom ger­mani, ale demnilorü urmaşi ai lup- tátorilorü dela 1818.

Mândre şi pline de consciinţă de sine sunt aceste cuvinte. Dér de ce au fostü pronunţate tocmai acuma?

De sigurü că numai motive fórte grave au índemnatü pe principele Bismark de a face acésta ultimă încercare pentru a preveni ma rele confiictü ameninţătoru.

Reuşi-va óre încercarea séu nu ?Acésta este marea întrebare a

momentului.

Câteva foi rusescî asigură din nou, în faţa publicării tractatului de alianţă germano-austriacü, că Rusia nu voiesce sé atace pe ni­meni şi 4icü, că decă Germania stăruiesce pe lângă aceea, că sco- pulü publicării a fostü numai de a arăta lumei, că puterile aliate sunt petrunse de intenţiunile cele mai leale pentru susţinerea păcii, atunci Rusiei nu-i remâne alta, decátü sé aştepte dove4î faptice pentru acésta.

Din Francia Ínsé résuná altă voce. Résuná o voce de bucu- riă, că acum nimicü nu mai îm­piedecă o alianţă strînsă între Rusia şi Francia şi că prăpastia

dintre Germania şi Francia s’a máritü numai prin publicarea trac­tatului de alianţă germano-aus- triacü.

Şi aici e adevérata cangrenă, de care sufere a4î continentulü europénü. Aicî e cheia tuturorü neajunsurilorü causate priif ne-

sulii unei co operaţiuni active ceso-rusescî, séu şi numai în qa- sulü, când Rusia ar „ameninţa^

cu „ixxésurl militare“, pe celu aţar catü din partea Franciéi, care póte fi nurnai Germania.

Décá „mésurile militare“ suntü de ajunsü spre a nasce casus belli, atunci ne putemü aştepta- în cu­réndü, în sensulu vorbirei cance­larului germanü, la unü resboiu próspétü germanp-frances, Austro- Ungaria avendü misiunea, de a ţin0 în locü pe Rusia şi a împie­deca décá se póte unü résboiu cu Rusia purtatü în acelaşi timpü.

Bismark îşi pune speranţa nu­mai în Dumne4eu şi în forţele Ger­maniei. Dér vechiuíü proverbü 4ice: omulü îşi propime şi Dumne4eu dispune!

Greci şi Români.

Sub acestü titlu cetimü în „Revue de l’Orient“, ce apâre în Budapesta, dela 8 şi 15 Ianuarie 1888:

Corespondentulü nostru din Monas-

tir (Bitolia) ne trimite în privinţa Cuţo-

Valahilorü o nouă scrisóre. De astădată

dénsulü se absţine de orice polemică şi

se mărginesce ső numere fapte a cărora

esactitate se póte contesta, (?) dér că­

rora totuşi nu li se póte tăgădui însem­

nătatea.

Cu tóté acestea, spre a evita qiiiar

aparenţa de părtinire, punemü faţă cu

dénsa o părere grecéscá, re umatulü u-

nui studiu, care a fostü pubücatü în

„Neologos“ (4iarü grecescü din Constan-

tinopole), ca réspunsü la articolele pu­

blicate mai nainte de fiarele „La Tur-

quieu şi de „Revue de 1’Orient“.

Publicámü în primulü locü opiniunea

fórte curiosă a redactorului diarului „Neo-

logos0 :

„Nici o relaţiune nu esistă între

Albanezi şi Cuţo-Valahi şi tinerele na­

ţiuni de pe améndóué laturile Dunărei.

„înaintea chiar a fiinţei acestorü

din Urmă, cei díntéiu împreună cti fraţii

lorü Greci apărau încă de multü timpü

patria lorü comună: Macedonia, mái cu

sémá contra invasiilorü Cumano -Bulga

rilorü, ai cărora descendenţi direcţi súntü

astăzi Românii, după amestecarea lorü

cu Dacii, cu Romanii, cu Goţii, cu Hunii,

Avarii, Bulgarii, Ungurii, Grecii etc.

„Albanesii suntü fără îndmelă îm­

preună cu Grecii o ramură a aceluiaşti

trunchiu, adecă alü trunchiului greco-pe-

lasgicü; cátü despre Valahi séu Greco

Valahi, aceştia suntü fórte depărtaţi de

naţiunile de peste Dunăre, care formeză

rassa română, şi Bizantinii suntü cei

dlntâiu cari în alü IV secolü au între

buinţatti numele: Valahi.

„Valahii n’au nimicü comunü cu

Slavii şi cu Daco-Roinânii; ei nu suntü

decátü nisce nomazi — vagabonzi — şi

se deosebescü prin viâţa lorü de păstori

de rassa română, rassă curatü agri-

cultóre.

Greco-Valahii se tragü din împreu­

narea rassei grecescl cu rassa gotică,

ceea ce se probézá cu limba lorü şi prin

alte mărturii. Numele: Valahii se da,

<|up& Nilios, popórelorü oare locuiau în

sate fn Tracia, în Macedonia şi în Spáró-

Thesaha, de cătră Bizantinii din timpulü

împăratului Theodosie, adecă din timpulü

fltabilirei -în acele ţări a Goţilor0, cari

iM iU a >Q«eoii şi cu Ro-

inaBü din ^izan^ù, îmbrâţişândfe reli-

■®Hinea şi însuşindu-şl limba şi moravu-

riie ţărei, au fostü numiţi GotogrecI,

-după cum suntü numiţi Greeo-

Valahi.

„Este învederată că cuvêntulü : Va-

lâhu nu se derivézá din Velch, nume, »pe

care rassele germane îlü dau locuitori-

lorü imperiului romană, după cum isto­

ricii romjjâşî şi româno-fill l’au consta­

tată de euï^idü, ci dela numele Vîach,

care era unulü dintre căpitanii Goţilorti,

^i din Vlacherm, ,unü nobilü Gotü, ^iü

cărm nun^e a lăşatti urme visibile jla

Constantinopo^e.

„Câtü despre limba Gotogrepílorü,

éa se deosebesce de limbp, romáuíí i

după Gikţifinus Lascares, cu açqp

a poporuly,i gemtami, care locuesce pe mar-

gÿiele Mâtçei Nordului, deşi Thunmann

după cercetările şale sciinti ce,, a qoust

tetatü, că în limba greco-v lahă jumăţftte

^in rădăcini şnntti latine şi cealaltă jumă­

tate se «om^ţune din rădăcini grece fil,

.gotice şi dintr’açelea alü unei linţ e

fortş j^nal^g^ qp limba alban^â , din fi­

lele nóstre. Alţi glosologî d^u

melorü de peşte ^Dunăre numele 4® •

Daco-latinü, pe când idiomului Greop-

Valahü séu Goto-Grecü îi dau numele

de Macedono-valahicü séu Traco-Via- lahicü.

„Odinioră Greco-valahii séu Goto-

,grecii uniţi de inultü tnnpü en Qreçji

proprii 4işi,şi ou Greco-albanezii au con­

tribuită prin sacrificii copaune la for­

marea rassei nioderne, şi se considjö ii

ca descendenţii MynnidonÜ9rü lui JJwîş,

ai lui Alexandru şi ai lui Pirhns ; ei

combátéu pe Cumcmo - Bulgari, cari dţn

Cumani s’au prefăcuţii acum, de curéndü

în Rvmâni.

,Pe acele tiinpurî nu esistau Sjlio-

gurl séu comitete de propagan4ă ; ní<?i

chiar pe timpulü când cele trei ramure

ale raasei grecesc! din Macedonia săvâr­

şeau luptele lorü vestite de care este

plină istoria modernă.

„Nu se aflau ér gï Syllogjirï atunci

când unitatea acestorü trei elemeatense

esprima prin organulü unei limbe co­

mune, care a servitü fiilorü glorioşi ai

Macedoniei şi ai Epiro-îîtesaliei să-şi

exprime sentimentele şi cugetările lorü

şi să laude pe D«4eu.

„Nu esistau Syllogurî în timpulü

cşnd din puţinulă ce aveau, Macedonenii

Epiroţii şi ThesaKenii contribuiau la clă­

direa farelorü luminătore ale elenismului

modemü, adecă colegiele din o mulţime

de oraşe şi mai cu semă din Moscopole

unde Greco-valahii au fixndatü una din­

tre cele dintêiu imprimerii grecesc!, —

şi, în fine, nu esistau Syllogurî cari să

aţîţe pe mani patrioţi greci, ale cărora

sacrificii pentru înălţarea elenismului mo­

demü în genere nu suntü, contestate.

„Ore acestea nu suntü fapte f&cute

dm causa comunităţei de origine, de ac­

ţiune, de tradiţiune, de dorinţe de sufe-

■rinţe, de desvqltare mintală şi morală,

4» scqpu de a dobêndi unitatea ?

„AstăcjJ se caută însă prin broşuri

săi se distrugă acestă unitate, a lăsa să

se înţelegă că acéstá unitate este dău-

nătore pentru interesele imperiului oto-

manü şi se încércâ a se câştiga contra

ei opiniunea publică européná.

Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

„Din nefericire o asemănare de dia-

lectű., o picătură de sânge ‘.şi nisce arme

de origine comună îndepărtată, desco­

periţii prin mijlóce amplificative, nu.pot

astăzi să dea nascere unorfii naţiuni ne­

cunoscute. Décá ar fi astfelü, existenţa

naţională a mai multorü pOpóre din Eu­

ropa ar fi de sigurii anulată.„Nu trebue popőr ele care constituescu

unitatea naţională a Macedoniei să fiă che­

mate să-şi nege naţionalitatea loră isto­

rică, care este aşa de veche, pentru ca

săiaalta nouă. Acéstá unitate formézá

garanţia Statului-quo politicii actualii,

Statu-quo aşa de eficace pentru consoli­

darea fratemităţei ce esistâ între Greci şi

Otomcmi şi care nu va putea fi schim­

bată pe cátü timpii popórele din Mace­

donia se vor întemeia pe dânsa.“Terminándü, „Neologos“ .ice, că nu

crede în esistenţa a trei müióne Alba-

nesî şi Români, carî s’ară afla în miculü

spaţiu cuprinşii intre Muntenegru, Gre-

cia şi Adriatica, márginitü de o parte

de vila tulü Oossovo şi de alta de ma

rea Egeă, şi provocă pe corespondenţii

noştri să combată cu probă, décá potü,

afirmaţinnile de mai süsü.(Va urma.)

va chita ■publice şi le va înainta la Jlo-

cmü cfctâiaţiunei lortt“. /

E de Öoritü ca acestü stngátü după

•iftjutorü să Jiu tësune Èp. pustiă.*

* *Alegerile de deputaţi pentru camera

rom â/na s’au începută Sâmbătă ou cole-

b$&,I. Din 64 deputaţi aieşî, 46 suntü

ai partidei guvernului, ér 19 suntü ai

oposiţiunei. In 8 locuil suntü balotagé.*

* *

forte asurâ,. Funcţionaruhi care a, ţşle

grafa|ÎÎ yoţbiţett ministrului * preşedinte

şe a &rafiîii Hughes' a fostî| degradaţii,

din âass|i a $ecea $e ran(pti în classa

şi i s*H redustt leafa dela

SCIRILE PILEI.Cetímü în „Preotulü Románü“ din

Gherla următorele, sub titlulü „Ajutoriu“ :

„Poporulü románü gr. cat. din Poiana

Arieşului (comună mestecată cu Maghiari!

ev. ref.)j în cea mai mare parte forte

lipsitü şi năcăjită, câştigându-şî pânea

de tóté (|ilele cu lucrulü pe la streini,

şî-a edificată în anulÜ 1882 o scolă în­

tru tóté corăspundătore cerinţelortt legei

şi acum şî’a adunatü materialulü de

lipsă pentru ca în loculü bisericei vechi

de lemnü — în care, fiindü aprópe rui­

nată, i s’a ínterdisü prin autorităţile ci­

vile ţinerea cultului divinü, să’şî (p-

déscá o biserică nouă din materialü so-

lidü. Multele spese ce le-a avutü însă

cu cumpărarea locului, în care şl’a 4i-

ditü scóla, şi a aceluia în care vréu să-şi

4idescă noua biserică — ambele cumpă-

rându-le dela streini cu bani scumpi,

precum şi cu didirea şi adaptarea şcolei

şi cu procurarea materialului de lipsă la

noúa biserică: i-au stors de tot, aşa că

acum credincioşii sunt siliţi a recurge la

ajutorul confraţilortt de pretutindenea cu

rugarea, ca să binevoiescă a-i ajuta în­

tru îndeplinirea lucrului începută, con-

tribuindü care-şî după putere la acope­

rirea speselorü de didire a nouei biserici,

şi ei din parte’şl promitü, că la timpü

potrivitü asemene vorü ajuta după pu­

tinţă pé alţi confraţi ai lorü la astfelü

de caşuri, Contribuirile binevoitóre să

se * trimită la Redacţiunea acestei foi,

(„Preotulü Románü“ în Gherla) care le

Ni se scrie din Zérnesci, că acolo a

fostü Sâmbătă, în 28 Ianuarie v., pe la

10 óre séra unü incendiu, care a prefă-

cutü în cenuşe şura şi şopulti unui lo­

cuitorii. Dauna este de peste 1000 îl.

cari au fostü asiguraţi, o impresiune

bună a fácutü asupra dăunatului, asupra

celorü ameninţaţi de acélü incendiu, pre­

cum şi asupra tuturorü locuitorilorü, so­

sirea neaşteptată a pompierilorü, cari la

primulü avisü au alergată cu tote apa­

ratele la loculü incendiului şi cari, deşi

numai lucrători din fabrica d-lui Martin

Kopony, proprietarulü acelei fabrici, cu

multă iuţelă şi desteritate au pututü în

scurtü timpü a localisa şi a stinge de

totü incendiulü, ce uşorii ar fi pututü

lua dimensiuni mai mari. Locuitorii din

ZâmescI aducü şi pe acéstá cale atátü

d-lui KopOny, cátü şi bravilorü săi pom­

pieri mulţămită publică.*

* «

Visitarea administrativă a căii ferate

sëcüiescï Oderheiu sëcuiescu — Ciùcu-Se-

reda s’a fácutü. In curêndü va fi pre­

dată comunicaţiunei lima.

Constatându-se necesitatea d’a se

modifica traseulü (linia) căii ferate vici­

nale Mureşu- LudoşU- Bistriţa, mimstrulü

de comunicaţiune a ordonatü o ulterioră

visitare a liniei pe diua de 12 Martie.

aunv1000 fl. Iii 8$| fl., şi transferattt

într’o? sta|iune; mai inică,‘5 ín f’uáü postü sub.0x iniittt. $Wcţi0|iarulftsliiperi( car

în 4iua de anulü nou a avutü serviciulü,

a fostü eschisü pe 3 ani dela înaintare

afară de aceea transferatü pe spesele

sale într’altă staţiune. Funcţionarul

care a primitü depeşa a fostü declaratü

neVinovatü..........*

* *' In Chesdi-Oşorheiu a fulgeratü şi a

tunatü ín ^iua de 19 (31) Ianuarie. A

doua 4i a ploatü ó plóiá désá.

La inspectoratulu de dare de aci s’a

săverşittt la 4 Februarie n. unü actü

sérbátorescü: servitorulü pensionatü alü

acelui oficiu, Eduard Rigetti, după unü

serviciu de 42 de anl, a fostü decoratü

de Maiestatea Sa cu medalia „Crucea de

argintü pentru meritü“. D-lü inspectorü

r. de dare Stefanü Gencsy, ca represen-

tantü alü d-lui comite supremü conte

Andrei Bethlen, în presenţa unei adu­

nări numerose şi cu o vorbire corăspun­

dătore a atârnată medalia, între urări

de „să tráiéscá Maiestatea Sa“, pe pep-

tulü lui Rigetti, felicitándu-lü.*

* *In Angheluşu, comit. Trei-scaune,

s’a împuşcattt la 2 Februarie n. fata de

20 de ani a unui proprietarü, numită

Margita Tamasi. Causa sinuciderii nu

se spune.*

* *

** *

Se scie că ministrulü Tisza ţinuse

la anulü nou o cuvântare în care ’şl-a

esprimatü speranţa că se va sustiné pacea.

Acéstá vorbire s’a telegrafiatü la Viena

şi la Berlinü în înţelesulă, că Tisza nu

speră că se va susţine pacea. Urmarea

a fostü că s’a produsü o mare nelinişte

în tóté cercurile politice şi mai cu sémá

la bursele ■ din Berlinü şi Viena. In contra

funcţionariloră dela oficiulü telegraficü

din Pesta s’a pornită cercetare disciplinară

şi în (filele acestea s’a fácutü judecata

Cercetarea se estinse asupra a 3

funcţionari şi anume : asupra aceluia care

a primitü telegrama destinată pentru bi

roulă de corespondenţe din Viena, mai

departe asupra aceluia, care a trimis’o

prin aparatulü Hughes şi asupra func­

ţionarului superiorü, care conduce ofi­

ciulü. Intenţiune răutăciosă nu s’a con­

statată din care causă lucrulü s’a încheiaţii

cu procedura disciplinară. Judecata e

In comitatulü Sibiiului suntü de o-

cupat mai multe locuri de îngrijitori ai căi-

loră comitatense, şi anume Nr. 7 cu lo­

cuinţa în Recea, Nr. 21 cu locuinţa în

Şura mică, Nr. 40 cu locuinţa în Tăi

maciu, Nr 41 cu locuinţa în Sibiiu şi

Nr. 54 cu locuinţa în Vurperü. Petenţii

să-şi adreseze cererile pănă la 15 Fe­

bruarie n. la máestrulü drumurilorü co­

mitatului.

. Dărnicia regeim Romáméi

Cetimü în „Curierulü Finan­

ciarii“ dela 24 Ianuarie:Décá generositatea este unul din atri­

butele caracteristice ale M. S. Regelui

României, modesüa Sa întrece liberalitatea

Sa pănă în punctulü d’a o ascunde în

ochii lumii. Se sci'a într’adev£ră,{ că Su-

veranulü nostru doteză cu cheltuiala Sa

multe comune rurale cu şcoli şi cu bi­

serici, că înaltele Sale bine-faceri oculte

se íntindü la multe văduve, la multe or­

feline, la multă lume scăpătată, cu tóté

acestea erau greu de grupatü tóté aceste

bine-faceri la unü locü pentru a puté

răspunde calumniilörü. Astăcjl printr’o

indiscreţiune a prinţului Dimitrie Grhica,

suntemü în posiţiune d’a da aci cifra

cheltuielilorü M. S. Regelui României.

Mulţămimti sincerü prinţului Dimitrie

Ghica pentru indiscreţiunea sa şi consi-

derámü ca o datoriă d’a o pune in re-

liefü, dorinţa nóstrá fiindü a face o de­

plină lumină.

In 1887, a disü principele Dimitrie

Ghica dela tribuna întrunirii electorale

dela Atlieneu (ţinută în dilole trecute),

lista civilă a Regelui şi veniturile Do­

meniului Coronei au datü ca venituri

1.985.185 fr. contra 2.087.895 franci

eheltuell.

In 1888, bugetulü cheltuelilorü în­

trece cu 239.350 fr. 60 bani pe acela

alü veniturilorü. „Afirmü pe onórea mea,

care ’ml-e scumpă mai multü decátü tóté,

esactitatea acestorü cifre“.

Astfelü dintr’unü bugetü mai micü

de 2 miliőne, Suveranulü prelevá 400.000

franci pentru acte de bine-facere, burse,

pensiuni, şi sub-venţiunl acordate la şcoli

séu la biserici, plus 230.000 pentru Si­

naia şi 180.000 franci pentru terminarea

lucrárilorü castelului Peleştt.

Cuvéntulü Prinţului Ghica a fácutü

pe poporulü románü să afle, că Suvera­

nulü nostru dă cu amendouă mânii© şi

cu o deosebită bunăvoinţă.

** *

Acum câteva 4ile, mii Ţiganii un-

gurescii lăutarii, întorcendu-se dela ţeră

acasă la Sepsi-St. Georgiu, întâlni pe drum

unii lupii, care se pregătea să vină în

neplăcută atingere cu elii. Boncza, aşa

se numesce lăutarulii, care cântă cu cor-

nulii, (trâmbiţa) în spaima sa veni la

ideea, să scotă sunete puternice din cor-

nulii său. Lupulii înmărmuri, începu a

urla îngrozitorii şi însoţi, în orecare de­

părtare şi urlândii neconteniţii, pănă în'

naintea oraşului pe bietuM lăutarii, cai*e

întrâ triumfătorii în oraşii suflândii în

cornii.

Sciri pollţienesci.

Suma de 1500 fl. semnată, de pro­

prietarii de prăvălii deschise, în favorulü

cersitorilorü de Sâmbăta nu s’a ajunsü

prin incassarea terminată Vinerea trecută,

ci acésta a ajunsü numai cifra de 1200 fl.

Faptulü se esplică prin aceea, că mai

mulţi neguţători au redusü la încassare

sumele subscrise, alţii eră au refiisatü plă-

tirea sumelorü cu observarea laconică, că

„n’au chibzuitü bine lucrulü.“

Spre a se evita neînţelegeri se a-

duce mai departe la cunoşcinţă, că col-

lectele făcute pentru scopuri culturale şi

humanitare, pentru biserici şi confesiuni

şi în favorulü celorü păgubiţi prin în­

tâmplări elementare, se sustragü compe-

tinţei căpitănatului orăşănesctt şi măsura-

F0ILET0NULÜ „GAZ. TRANS.“

(1)

. Frântură âe cuyentare poprală,Domnii 4icü: ţăraniiltt e talpa té­

réi, şi eu 4icü: femeia e talpa casei.

în. adevărtt, cui i-a datü Dumne4eu

femeiă "bună, acela are parte de mare

norocü în lume, căci peste casa lui pa-

re-că sboră ângerii: într’însa e pace,

şi unde cauţi găsesci renduială şi cură­

ţia; mâna femeiei le face tóté la timpü

şi tóté le aş04ă la loculü lorü: după a-

cestea cunosc! ochiulü ei, inima ei, ca-

pulü ei.Bárbatulü caută cu dragü la purta­

r e a femeiei sale, inima îi rîde de bucuriă

şi dragostea lui cu anii nu scade, ci cresce;

aşa unü bárbatü trăiesce índoitü mai multü,

pentru-că vieţa îi curge ca apa cea lim­

pede, ce nu o tulbură nimică; elü nu

scie de sfadă, nu de ură, nu de răutate,

nu de pismă, nu de cuvinte próste: în

sufletulü lui e pace şi pace, şi bine e şi

în casa lui şi în familia lui.Dérá pe de altă parté suntü omeni,

cari credü, că numai avuţia este noroculü

omului. Deci când vine timpulü să mérgá

cu feciorii la peţitft, nu íntrébá de cátü

de avere, de fólcí de páméntü, de nu-

mérü de vite şi de sume de bani.

Nu-i ce 4ice, fălcile de páméntü, vi­

tele şi banii suntü lucruri bune, dérá nu­

mai pe lângă o inimă bună de femeiă;

nu-sü însă de nici unü folosü, decă a-

ceea care le capătă şi le are e unü pă-

catü de femeiă, o făptură f&ră frica lui

Dumnedeu şi fără ruşine, apoi răsfăţată,

leneşă şi mârşavă. Şi câţi bărbaţi nu-sü

în lume, că ámblándü după avere, şi-au

luatü în casă o scorpiă ori o vacă băl-

ţată şi ar fi bucuroşi să scape de dînsă!

Aşa era odată unü omü ténérü şi

avutü din moşi strămoşi; elü avea casă

mare şi gospodăriă bună, ca cum nu era

alta în satü; avea 50 de fălci de locü,

vite comute, crescute de mâna lui, moră

prisacă şi câte de tóté; la dénsulü erau

totdeauna podurile pline şi sacii plini.

I-a venitü timpulü şi lui să se în-

sóre; a umblatü aşa dérá în süsü şi în

josü, cum facü omenii cei avuţi, pănă-ce

a datü de o fată, rumenă, frumósá şi

avută. Elü se fericia cu femeia lui şi

se fudulia cu densa ca cu nu sciu ce.

Şi omenii încă nu-şi luau ochii de pe densa,

când mergea Dumineca la sf. biserică,

scii colea, bine îmbrăcată şi alesü de fru-

mosü împodobită.

Deră credeţi, că a ţinuttt multü feri­

cirea bărbatului şi mirarea ómenilorü ?

Nicidecum! Căci îndată au bágatü omenii

de sémá, că între densa şi bărbatu-său

cuvéntü bunü nu-i, că în casa lorü de

réulü ei „Dómne ajută“ nu-i. Ea nu

scia cóce nici măcar, unü cuptorü de pâne

şi pânea ei era aşa, că nime nu o putea

ua în gură. Ea nu scia nici la vatră

şi bărbatu-său trebuia să-i ţină fată la

fertü. Erau şi vaci de mulsü de ajunsü,

dérá de fruptü nu se mai alegea nimica;

era şi cânepă de ajunsü, dérá din anü

ín anü rămânea nelucrată. Ea nu scia

nimica şi nu se apuca de nimica, pen­

tru-că cátü a fostü acasă la mă-să, mă-sa

tóté le făcea singură, érá pe densa o

lăsa din uşorii, mai de alesü, ca să cu-

noscă lumea, că-i fată de bogătaştt şi

n’are nevoiă să mai pună mâna pe lucru.

Dérá într’o diminâţă face bărbatu-

său la densa aşa: „Savetă, ean scolă-te

de caută unü picü pe afară şi derădică

şi prin casă.“ Saveta insă nu mai era

deprinsă să se scóle dimin0ţa; de aceea

nu răspunde nimica, decátü se întorce

pe ceea-laltă parte, de adórme şi dórme

érá dusă.

Cine mulgea vacile şi cum le mul­

gea, ea nu-şi mai bătea capulü; de era

stratii în grădină ori de nu era, ei îi era

totii atâta. La femeile celelalte era în

grădină ceapă, usturoiu, pătrînjei, sfecle,

curechiu, pepeni şi câte de tote ; la densa

în grădină însă numai ştirii, lobodă şi

cucută. Unde ai fi pusii ochiulii în gos­

podăria ei, ai fi cunoscuţii, că gospodina

de casă nu-i de nimica, ba încă că-i şi

murdară; căci de ai fi căutatii la stra­

chină, strachina era nespălată, de ai fi

căutatii la doniţă, doniţa era nespălată,

de ai fi căutatii la cofă, cofa era nespă­

lată, ba ce, chiar verde de negrijită; eră

cămaşa de pe densa era ca de pe cei-ce

facii Qărbuni ori umblă cu păcură.

Le dete Dumnedeu şi copii şi bie-

tulii bărbaţii se mângâia: „Lasă“, spu­

nea elii, „Saveta acum îşi va mai lua de

semă şi se va apuca de gospodăritii, căci

Dumne4eu ne dă copii şi trebue să gn-

jimti de dânşii.“Aşa! Cum nu! Copii bieţii umblau

şi ei aşa, de rufoşi, aşa de nespălaţi şi

nepeptănaţi, de-i era omului greaţă să se

mai uite la dânşii.

La urma urmeloru bine-că fetişora

Savetei era totii rumenă şi netedă, dâră

bărbatului dela unii timpii a prinsă a i

se urî de dânsa. Elii totă-una umcla cu

capulii ■ în pământii şi nu mai grăia ni-

care opreşte cerşîtultt, ^ ni^ai;ţ$.‘

aşa numiţii cerşitori de Sâmbăta séu de

pe uliţe.Acei domni proprietaarl de prăvălii

carii vréu sé plátéscá în fiecare sépté-

mână sumele semnate, suntü rugaţi a le

depune directü în puşculiţele de adu-

natü aflătore la secţia centrală a poli­

ţiei şi la secţiile din suburbii.

Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI.

A P E L U !Este unü adevërü recunoscută de toţî,

că unü poporü fără industriă şi comerciu

desvoltatü nu este în stare a face Pafjj|

serioşî spre civiHsaţiune. *

Poporulü nostru convingêndu -se des­

pre acestü adevërü, în periodulü scurtü

dela deşteptarea sa a şi începutü a pune

temeliile desvoltărei sale industriale şi

comerciale.

Pentru a obţinâ însë pe acestü te-

renü resultate satisfácétóre, desvoltarea

trebue së fie progresivă şi omml^erală.

Purce^êndü dela ace^ft ^j^ëruri

stabilite de sciinţa economnrarjRională

şi convingêndu-ne după o sfcrîosă cum­

pănire a împrej urărilortt locale, că aicî

în Orăştie esistă condiţiile necesare pen­

tru întemeerea industriei tipografice : noi

subsemnaţiiamtt luatü asupra nostră mi­

siunea a îni jnţa în Orăştie unü :

Nistltirtti tipograficiipe acţii, corëspun^étorü recerinţelorii de

astădi.

Spre a réalisa acestü scopü, Vë în-

vitámü prin acésta a concurge şi D-Vóstré

cu subscripţiunî cât mai numéróse la în­

temeerea acestei societăţi pe acţii.

Societatea se va înfiinţa pe timpü

nedeterminatü, cu unü capitalü socialü

de fl. 5000, care se va réalisa prin emi­

siunea a 200 acţii de câte fl. 25.

La subscriere se vorÜ plăti 10°/0) a-

decă fl. 2*50 de acţiă şi 50 cr. tacsă de

înscriere, ér restulü se va solvi succesive

şi în modulü, ce-lü va statori direcţiunea

institutului proiectatü.

Fundatorii nu-şî reservă nicï unü

dreptü faţă cu institutulü, ce voiescü a-lü

înfiinţa.

Subscrierile se facü la Domnii : Dr.

Ioanü Mihu, advocatü, Samuilü Popű,

advocatü, Dr. Stefanü Erdélyi, medicü,

Ioanű Mihaiu, cassariu, George Baciu,

comerciantü, Aurelű P. Barcianu, con-

tabilü, toţî din Orăştiă, Laureanű Ber-

danu: notarü ín Romosü,' Petru Beleiu,

notarü în Căstău, Dumitru Iosifű, notarü

ín Beriu, Avramű Mihailá, preotü ín E.O-

moşeltt, Ioanű Boteanű, preotü ín Bin-

ţinţî, Dumitru Iancu, preotü în Turdaştt,

Teodoru Crişanu, preotü în Cujirü, George

ÏMcaciu notarü în Bobâlna şi Simionű

Filimonű, preotü în Yărmaga, cari! suntü

autorisaţî sub rëspunderea solidară a sub-

semnaţilortt a încassa rata primă de fl.

mica, fără numai din când în când sco­

tea câte unü suspin greu şi 4icea: „Dómne,

ce m’a gásitü“ !

Oamenii sciau, ce durere are elü la

inima lui; de aceea câte o-dată veniau

de-i coceau o semă:„Ei, lasă, Ionică, nu te da; mai bine

haide sé mergemü la cea cârşmă şi sé

tragemü câte unü paharü de cea putóre,

ca sé mai uitámü de lumea asta*u

Şi cârşma nu era departe, căci cârş-

mele résarü prin satele nostră, cum ré-

sarü tómna cei bureţi prin pădure. Aşa

acjl, aşa mâne, ba dela o oră Ionică nu mai putea fără rachiu şi mai multü şe­dea în cârşmă decátü a casă. Elü şedea în cârşmă, dérá acasă i-se înguiba sérá- cia. Şi adecăte omenii gătiâu de sőmé- natü, érá elü începea a ara; ómenii în­cepeau a secera, elü nu era gata cu pra- şila: la dénsulü tóté nu mergeau în süsü, ci repede în josü; numai copii din anü în anü i-se înmulţiau şi ílü împresurau totü mai tare.

Ei, dérá de nécacjü şi Saveta s’a datü la béutü şi cum? Au prinsü a veni la dénsa babele şi a-o pune la cale icendu-i r

„Bea Ionică, de ce sé nu béi şi tu, «a sé mai uiţi de cele néca4uri?u

Şi ea încetişorii cu încetişorulti s’a şi datü bine după învâţătura lorü.

(Ya urma)

2 ^íösöriöre éo

50' cr.Subscrierile se vorü încheia în 18

Februarie 1388 st. n.

Orăştiă, în 1 Februarie 1888 st. n.

Dr. Ioanü Mihu m. p., Samuilü PopÜ m. p.}, Dr. Stefanü Erdélyi m. p., Ioanü Mihaiu m. p., G-eorge Baciu m. p., Aürelti P. Barcianü m. p., Nicolau Popoviciu m. p., Iustinü Moldovand m. p., Ioanü Lăzăroiu m. p., Simeonü Corvinü m. p., Toma Hajieşiu m. p., G-eorgiu Joandrea m. p.

SCmî TELEGRAFICE.(Serv. párt. alü „Gaz. Trans.u)

Vorbirea principelui Bismark.

* Berlina, 7 Februarie. Din par-

lafyentulu germanii: La ordinea <Jiiei é Oprima cetire a legei de împru- nmtü pentru armată. Principele Bismark iâ cuvéntulü, pentru ca să vorbescă asupra situaţiunei ge­

nerale a Europei:

f Potü linişti opiniunea publică într’atâta, întru cátü aspectele faţă

cu’ Francia aú• ‘ :M i ’■pé&fofáe. •Şi în privinţa Rusiei nu sunt acji de altă părere decátü eram atunci, când m’am esprimatü, ca, n’am avé

se ne îngrijimă de nici unu atacu din

partea Rusiei. Recunoscü ca con­centrarea trupelc&ü rusesci pare íngrijitóre, dér nu vedü nici unü motivul şi nici unü pretextü d’a se nasce unü résboiu rusü ori eu- ropénü. Chiar unii résboiu cu Fran­cia încă* nf condiţionâză unu rés- bota cu RMisia, ci dm_ eenţră, unu résboiu cu Rusia condiţionâză unü réboiu cu Francia.

Bismark crede, că cabinetulü rusescü intenţionâză ca, cu oca- siunea crisei europene celei mai de aprópe, sé dea espresiune şi sé accentueze cu putere vocea Rusiei ori se facă mai cu efectü pretenţiunile sale diplomatice, fiind că în dosulü ei se afla o armată pregătită de résboiu....

înclinările résboinice ale Franciéi

şi ale Rusiei ne constrîngă a ne apéra.

Simţemintele amicale ale Rusiei pentru Germania s’au récitü din causa alianţei nóstre cu Austro- ÜngísLfia, pe care amü încheiat’ó fiindü cá altmintrele amâ fi a-

junsă a fi neeondiţionatu dependenţi

de Rusia.

Publicarea tractatului de a- lianţă nu e unü ultimatum, nici o ameninţare. Lumea trebue sé scie că noi ne íntrepunemü pentru ni suinţele comune de a se susţine pacea şi că Austro-Ungaria este aliatulü nostru naturalü în contra periculelorü ce ameninţă din par­

tea Rusiei şi a Franciéi.

Noi ne dámü tótá silinţa ca sé susţinenm vechile raporturi cu

Rusia, fiér nu ne căciulimu nimănui. Noi Germanii ne tememu de Dumne­

zeu şi de nimenea altulă în lumea asta

Frica de Dumne4eu ne face sé dorimü pacea. Celü ce înse, cu tóté acestea, va rupe pacea, va trebui sé se convingă, că iubirea

de patriă gata la luptă va aduna sub

steaguri întrega poporaţiune a Prusiei

cá şi în anulă 1813, — iubirea de patriă, care a devenitü unü bună

comună ală întregei naţiuni germane“. (Aplause sgomotóse şi prelungite).

Legea a foştii primită în prima şi a doua cetire. Impresiunea ce a făcut’o discursdiü lui Bismarck este, că acestü discursü e unü capü de operă diplomaţicü estraordi- netrü. A atinsü plácutü căldura cu care vorbitorulü a amintitü pe Austro-Ungaria şi tripla alianţă.

DIVERSE.Rinopla8tica. Acum câteva 4ile o

femee care suferea de unü piciorü se

duse la clinica din Yiena. Observatorulü

neesercitatü mai că n’ar fi observatü pe

faţa femeei nimicü neobicínuitü, esper-

tului chirurgului ínsé îi bătu la ochi,

afarăde nasulü celü latü şi turtitü, o

şcangă (cicatrice) pe fruntea femeei. în­

trebând’o de causa acestei apariţiunl, de­

clara femeéa, că ea are sS mulţămâscă na-

sulü ei mânei dibace a lui Langenbeck,

care înlocui înainte de asta cu 20 ani

organulü ei, distrüsü de nisee formaţiuni

de umflături, printr’o operaţiune plastică

dfn frunte; mai adause, că atuncea d-lü

profesorü îi puse în perspectivă şi aceea,

cft nasulü ei va fi atátü de frumosü- ín­

cátü totü póte sS’şi mai capete unü băr-

batü şi acum e măritată a doua oră.

In legătură cu acestü frumosü succesü

medic alü arăta profesorulü respectivü

meritele nemuritóre ce şi-le-a câştigai ii

Langenbeck prin operaţiunile plastice*

deórece elü este primulü care, după o

metodă seienţifică, a ínlocuitü defecte mai

marii ale corpului omenescü prin părţi

învecinate sánétóse. E dreptü că arité-

cesorulü séu genialulü Dieffenbach a £&-

Cutü primulü ínceputü, cu „fabricaţiune de

nasuri“, dér din causa technicei încă ne-

perfecte nu obţinu decátü numai nisce

bucăţi de cade djforme, cari câte-odată

aveau o aseménare atátü de puţină cu

unü nasü, íncátü nefericiţii purtători de

astfelü de nasuri mai bucurosü s’arü fi

seäpatü de ele. Langenbeck ínsé ajunse

pe térémulü rinoplasticei la resultate

atátü de frumóse şi esteticü perfecte,

íncátü se vorbea despre elü că se pri­

cepe totü aşa de bine sé facă nasuri ca

şi bunulü Dumne4eu. Când se afla Lan­

genbeck încă în Berlinü, veni la clinica

lui o fată tínérá, care printr’o bolă de

osü îşi perduse nasulü. Deóre-ce i-se pro­

mise unü nasü nou, fata, care era cam

vanitosă, se ocupa mereu cu dorinţa ca

resultatulü operaţiunei sé fiă nu numai

norocosü, ci şi frumosü. piua operaţiunii

sosi, fata fu dusă cloroformată în ca­

mera de operaţiune. Langenbeck făcu

prima tăietură pe frunte, când deodată

se tredi domnişora din ameţâla sa şi

striga tare: „Dér, prea scumpule consilier

intimü, sé fiă şi frumosü!

Naivitate. Oetavianü mereu se ruga

de tatä-söu, sé-i dea lui frumosulü cea-

somicü de aurü, ce-lü avea la buzunarü.

„Lasă dragulü tatii pănă ce-i fi mare,

că apoi ti-lü voiu da!u. Odată Oetavianü

vérsase caféua la masă, fíícéndü tătâne-

séu unü neplăcută inconvenientü. „Nu

ţî-e ruşine! — ílü mustra acesta — de

acum eşti mare, bagă de semă ce faci!u

— „Sunt mare tată?— întrebâ Oetavianü

voiosü, — ei bine, atunci sé-mi dai cia-

somiculü“.Luxulü Impératului romanü Nero. Pe

nici unulü dintre domnitorii lumei nu ni-lü

presintă istoria într’o formă aşa de es-

cesivă, ca pe ímpératulü romanü Nero.

Despre avere şi bani părerea lui era că

ómeni străluciţi şi cu adevératü mari

suntü numai aceia, cari sciu risipi şi

cheltui cu améndoué mânile. In privinţa

acésta Suetoniu ne nareză despre elü lu­

cruri aprópe fabulóse: Nici unü vest-

méntü în viâţa lui nu l’a ímbrácatü tle

doué ori. Pescuia cu reţea aurită împle­

tită din fire de purpură şi carlatü. In

călStoriă suita lui nici-odată nu consta

mai puţintt decátü din o miiă de căruţe,

care tóté erau trase de catâri cu pot-

cóve de argintü. Sumele cele grandiose

ínsé le-a înghiţită mania lui de edificare.

In forma cum nl-o descrie Suetoniu, lo­

cuinţa lui — aşa numită „domus auraea“—

era o adevöratä minune. Pentru a’ţi pute

face o idee despre mărimea acestei case,

ajunge a spune, că în ea încăpea comodü

o statuă a lui Nero, ce avea o înălţime

de 120 urme. Ce privesce spaţiositatea

din’ăîntru, cetitorulü îşi va pute face o

ideiă mai clară, décá va sei, că în acéstá

casă se afla unü lacü, íncungiuratü jurü

împrejurü cu edificii ca nisce cetăţui;

mai erau representate în miniatură câmpii

pline de séménáturf, de vii, de păşiunl;

ba chiar şi pădurici, alee, parcuri, cu o

mulţime de totü felulü de animale de

casă şi sélbatice. Şi cu tóté că acéstá

casă avea o mărime aşa de fabulosă,

pretutindenea era îmbrăcată în aurü. Au-

rulü era încă ceva ordinarü în „domus

auraeau, căci mărgăritarele şi petrile cele

scumpe cu cari erau împodobiţi păreţii

acestei case er&u multü mai scumpe de ,

cátü aurulü. Salónele de mâncare erau

deosebitü luxuóse ; cinatórele aveau ta-

vanuri (plafonul!) îmbrăcate cu table de

osü de elefantü, faţă de cári aurulü mai

nu făcea parale. Aceste tavanuri scumpe

erau mobile şi provëc|ute cu ţevi pentru

a împrăştia flori şi a vërsa parfomţpi

scumpe peste ospeţî. Tavanulü salei prin­

cipale de mâncare avea o formă rotundă,

care ca şi unü orologiu se învârtea cp^a

şi nóptea, aducêndü óspe ilorü plăceri

totü mai variate. Despre celelalte odóre şi decoraţii scumpe rëmâne fantasiei fiăr

căruia ca së şi-le ínchipuéscá, căci con-

deiulü unui omü s’ar páré că nici nu

63te în stare a puté descrie în de ajunşi!

pompa şi strălucirea cea mare a aces­

tei case.

Numerile lozurilorü comunei Bucurescfeşite la sorţi la tragerea care a avutü

locü la Grotha ín 4iua de 20 Ianuarie

(1 Februarie st. n.) :

3, 48, 95,147, 157, 301, 311, 314, 32&.

347, 386, 409, 463, 472, 479, 507, 579,

582, 641, 647, 716, 774, 910, 951, 98Ö,

1013, 1071, 1110, 1142, 1247, 1280, 1336,

1365, 1367,1399, 1501, 1586,1666,1714,

1902, 1947, 2117, 2134, 2170, 2609, 2616,

2753, 2760, 2844, 2899, 2951, 3426, 3518,

8529, 3537, 3542, 3612, 3706, 3785, 3862,

3888, 3916, 3929, 3998, 4024, 4052, 4062,

4200, 4336, 4349, 4385, 4386, 4388, 4474,

4515, "4564, 4802, 4816,4847, 4874, 4907,

5009, 5113, 5612, 5661, 5695, 5724,5790,

5810, 5861, 6087, 6102, 6112, 6163, 6240,

6439, 6475, 6515, 6635, 6688, 6785, 6854,

6858, 6877, 6888, 6950, 6978, 7032, 7060,

7165, 7170, 7178, 7311, 7387.

Licitaţiile jniecătorescă de mobile.La 16 Feüruarie n. 1888 órele 9 a.

m. se vorü licita în casă comunală din Helchiu imobilele lui Friederic Müllba- cher şi consoţii cu preţuhi de strigare 212 fl. Licitaţia se va face prin trimi- sulü tribunalului Borsos Zsigmond, ca esecutorü judecátorescü.

Totü în 16 Febr. 1888 la 9 óre a. m. se va licita în localităţile registrului cărţilorii funduare a tribunalului r. din Brasovü şi realitatea lui Nicolae Kakes cu preţultt de strigare de 450 fl. v. a. Licitaţia se va face prin notarulü re- gescü Petru Nemeştt, ca trimisü judecá­torescü.

La 17 Februarie n. 1888, órele 9 a. m., se vorü licita în casa comunală din Cernatü imobilele lui Ioanü Vineşiu cu preţulfi de strigare de 185 fl. 50 cr. Li­citaţia se va face prin judecătoria r. de cercü din Satulungü.

La 20 Februarie n. 1888, órele 9a. m., se vorü licita în casele comunale din Térlungeni imobilele véduvei Pajor Samu, cu preţultt de strigare de 92 fl. Licitaţia se va face prin judecătoria r. de cercü din Satulungü.

Cwrsulii pieţeidin 7 Februarie st,

Bancnote românesc! . Cump Argintii românescil . „ Napoleon-d’orI . . . „ Lire turcescl. . . . „ Imperiali . . . . . „Galbinl............................Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 „

n jn n o/o nRuble Rusesci . . . „ Discontulil . . . . 6V2-

BrasoTun. 1888.

, 8.46 Vênd. 8.42 „

10.02 „11.32 „10.82 „5.88 „

1(& - -98.- „109.- „-8% pe anü

8.478.48

10.0611.8710.87 5.92

102.—99.—

110.—

Cnrsnlù la bnrsa de Vienadin € Februarie st. n. 1888.

Renta de aurii 5 % ...............................Renta de hârtiă 5 % ..........................Imprumutulii căilorii ferate ungare . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de

ostii ungare (3-a emisiune) . . .Bonuri rurale ungare..........................Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banatii-Timişii . . . . Bonuri cu cl. de sortare . . . . .BouurI rurale Transilvane..................Bonuri croato-slavone ......................Despăgubirea pentru dijma de vinii un-

gurescâ. . . ...............................Imprumutulii cu premiulii ungurescii . Losurile pentru regularea Tisei şiSege-

dinului...................................

tenta de hărtiă austriacă. . . . enta de argintii austriacii . . .

Renta de aurii austriacii . . . .LosurI din 1860 , . . . . . .Acţiunile băncei austro-ungare. . Acţiunile băncei de creditii ungur. Acţiunile băncei de creditii austr. Argintii —.— Galbinl împărăteseiNapoleon-d’o r I ..............................Mărci 100 împ. germane...............Londra 10 Livres sterlinge . . .

96.1082.15

147.75

94.20

108.—103.75103.75102.50102.50103.50 103.—

117.75

122.—77.05 78.35

106.50 181.25 868.—267.50 266.—

5.9810.05

62.27V2127.—

Editorü şi Redactorii responsabilă:Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.

Picaturile de stomachn Mailazeller,care lucră escelentfi in contra tuturorii

bâleloră de stomachft.Neîntrecute pentru lipsa

de apetita, slăbiciunea sto- machului, respiraţiunea cu mirosa greu, umflare (ven- turî), răgăelă acră, colică, catarii de stomachu, acrelă, formarea de petră şi riăsipa, producerea escesivă de fleg-. mă, gălbinare, greaţă şi vo- mare, durere de capii (decă provine dela stomaoha), câr-

SchuUm&rke. cei la stomacha, constipa- ţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Pre­ţuia unei sticle dinpreună cu prescrierea de întrebuinţare 35 cr., sticla îndoiţii de mare 60 cr.

Esp ediţia centrală prin farmacistula

Cari Brady, Kremsier (Moravia.)Picăturile de stomacha Mariazeller nu

suntti unii remediu secreţii. Părţile conţi- nătore suntii arătate în prescrierea de în­trebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.

Veritabile se află mai in tote farmaciile.Avertisment*! Picăturile de stomacha

Mariazeller se falsifică şi se imitézá de multe ori.—Ca semnă, că suntü veritabile, servesceînvălitorea roşiăprovă^ută cu marca de protecţiune de mai süsü, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de, întrebuin­ţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătata, că acésta s’a tipărită în tipo-, grafia D-lui H . Gusek în Kremsier.

Veritabile se află: Bi*a|OYft, farmacia; Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“ ;, farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F . Iékeliu^ W-we; farm. K . L . Schuster.

Feldiórá: (Marienburg), farm. Wil. Schneider.

Sz. Szt. György: farm. Val. Beteg, farm. Barabás Fer. 13,52— 1 Jj

SEMNE PENTRU CAPITALIŞTIFondată

I H Ü Í K

din partea lui

IERI, SOmiÂOII!,Cassă de Bancă protocolată,

W V B E W A , I., Wallnerstrasse Nr. 11. V IM A .

Fondată1869.

D e când miliarde din averea naţională se plasézá cu firmă încredere în puterea susţi- nétóre de stata a vechiului imperiu, în valori de stata rentabile, la cela mai mica semna de posomorîre a situaţiunei politice tresare atâta fiecare proprietara de rente,

câta şi aceia, cari şi-au plasata banii în valori de căi ferate şi în valori locale, şi îşi aruncă într’o iritaţiune neîntemeiată hârtiile şi alérgá la cea mai de aprópe cassă de păstrare, care la réndula ei îşi plasézá banii ârăşî numai în valori egale, oferinda depo­nentului interesele minime şi nepermitencju nici o controlă în administraţiunea ei. Se recomandă aşa dâră în prima liniă a alege numai hârtii din patriă bine fundate, a că­rora rentabilitate e garantată sub tóté împrejurările, care işî recâştigi cursurile chiar şi în timpâ de resbelű şi care sunta maipre susa de ori ce indoelă. A-şi mobilisa averea impune precauţiune sub acésta însă înţelega a se desface de tóté hârtiile negarantate şi a-şl procura numai valori bine probate.

Ocasiunea, ce nu s’a ivita, de mffljî ani, că:reiatele n ó stre forte b in e elaseiate aducă 67 2 °/0, h â rtii g a ra n ta t e d e a le e â ilo ru fe ra te aducü 6% priorităţi forte so lid e aducă 5 % m m 9

să fie folosite de toţi capitaliştii speculanţi pentru a4le cumpăra. >Deórece la bursă momentulű este totulú, mé roga pentru înştiinţări la timpű, pentru

ca sé puteţi apuca momentula potrivita, şi să puteţi trage folosa din ridicarea cursuluihârtiilora recomandate de mine. --3 5 Pentru capitaliştii, cari vreu să-şi asigure cur-suia ce momentana este eftina, sunta totdeuna gata pentru una aconta potrivita, care în casa de lipsă póte fi şi în hârtii de valóre, de a-le avansa banii pănă cândvoaâ fi în posiţiune de a ’şl lua în primire efectele tóté, séu parte din ele ori de a-le puté vinde cu folosa. Informaţiunl în privinţa acésta se dau în moda directű şi gratuitű.

A vist d-lort abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea preniimeraţiunei s6

binevoiască a scrie pe euponulii mandatului poştalii şi numerii de

pe făşia sub care au primiţii (Jiaralu nostru până Sacuma.

Administraţiunea

)OOOOOOOOOOOOOOCNr. 51 ex 1888. 14,3— 1

Bemetriu Lateşiu, gr. cat. din

Gurghiu, a intentată procesă divor-

ţialu contra muierei sale Linţa Po-

pescu, gr. cat. din Caşva, carea l’a

părăsită cu necredinţă. Inse ubi-

caţiunea inctei nu e cunoscută, şi

aşa acţiunea nu i s’a pututii intima.

Deci Linţa Popescu prin acesta

Sste provocată şi citată, ca în ter­

mină de unii ană şi una 4* dela

prima publicare a edictului se se

presenteze înaintea forului matr.

delegată de I instanţă ală Reghi­

nului săsescu, alt-cum se va da

cursă liberă procesului inteutatu

şi ingta va fi suplinită prin cura-

torăjtt J^tum.

^ jnţşidmlu forului matr. delegaţii

gr. cat. de I instanţă alu Reghinului

săsescu. #

R eghin ă , îa 6 Febr. 1888.

Basiliu Raţiu,protopopii gr. tfat. şi jpreş. forului.

Se descbide abonamentu pre anula 1888la

AMIGÜLŰ FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 41 a lunei în numeri câte de 2— 3 cóle cu ilustraţiunî frumóse; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.— mai departe tractézá cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 0ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 £L, pentru România şi străină­tate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.

PREÖTULÜ ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă X IV . — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 cóle; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilus­traţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- torî şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrali, — apoi studii pedagogice-dddactice şi scienţifice-literari; şi în urmă totă soiulă de a- menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericéscá, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.— pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.

Colectanţii primescü gratistt totă ală patrulea esemplară.ÎVumeri de proliă se trimltft ^ratisă «ri-eui cere.

ÜF* Â se adresa la „CANCELARIA NEGRUfO“ în Gherla—Sz-ujvár.—Transilvania.

Totü de aci se mai potii .procura şi următorele cărţi din editura propriă:Apologie. DiscusiunI filologice şi

istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.

Renascerea limbei românesc! în vor­bire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulii broş. I. II. câte 40 cr. —Broşura UL 30 ci# Tote trei împreună 1 fl.

Cuvântări brsericesci la tote săr­bătorile de preste anu, de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—avendii şi o notiţă isto­rică la fie-care serbătore, care arată timpulii întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum sJa stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.

Barbu Cobzariulu. Novelă origi­nală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.

Puterea amorului. Novelă dePau- lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.

Idealtilii pierduţii. Novelă origi­nală de Paulina C. Z. E-ovinaru. Pre­ţulă 15 cr.

Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea- lulu pierdutu de Paulina C. Z. Rovi- naru. Preţulă 15 cr.

Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.

Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.

Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.

Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.

Branda seu Nunta fatală. Schiţă

din emigrarea lui Dragoşă. Novelă is­torică naţională. Preţulă 20 cr.

Ntitnerii 76 şi 77. Naraţiune is­torică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.

Probitatea In copilăriă. Schiţă din sfera educâţiunei. După Emest Le- gduve. Preţulă 10 cr.

Germană şi Dorotea după W . de Goethe, traducţiune liberă de Cons­tantină Morariu. Preţulă 50 cr.

(figenia în Âulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.

Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.

Petiilantuld. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.

Carmen Sytva. Prelegere pubHcă ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretulă M. S. RegiAa Româ­niei. Preţulă 15 cr.

Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Pre­ţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.

Trandafiri şi viorele, poesii popo­rale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.

Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.

Biblioteca Şatenului Romând. Car­tea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.

Biblioteca Familiei. Cartea I. Cu­prinde materii forte interesante şi amu­sante. Preţulă 30 cr.

Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.

Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. H. Preţulă 30 cr.

ImJreptarfl teoreticfl şi practicii pen­tru învâţământulfi intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în- vSţătoriloră şi a aitoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre- parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In li­teratura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman- dămă mai alesă directoriloră şi învfi- ţătoriloră ca celoră în prima liniă in­teresaţi.

Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.

Manuald de Gramatica limbei ro­mâne pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie f§86, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. ’ >

Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.

Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi in­strucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Par­tea practică forte bogată a acestui op— cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referin­ţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa

cu multă folosă de cătră preoţi, învă­ţători şi alţi cărturari români. Preţulă1 fl. 10 cr.

Nu mS uita. Colecţiune de vier­suri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.

Carte conducător* la propunerea calculărei In seola poporală pentru în­văţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan- dială. Preţulă 80 cr.

Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritaruld sufletului. Carte bo­

gată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină p0, 80, 90 cr., 1 fl., în legă­tură de luxă 1.50—2.50

Miculd mărgăritard sufletescd. Căr­ticică de rugăciuni şi cântări bisericescl— frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.

Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.

Visutd Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru- m6se. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.

Epistolia D. N. Isusd Christosd.Preţulă unui esemplară legată şi spe­dată franco e 15 cr.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.