ADDENDUM - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/ADENDUMEAMHCFINTINE… · inferioară...

SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510

��

1

ADDENDUM

La studiul de evaluare adecvată privind investiția

AMENAJARE HIDROENERGETICĂ PE RÂUL TÂRNAVA MICĂ, LOCALITATEA

FÎNTÎNELE – MHC FÎNTÎNELE

Privind fauna piscicolă și măsurile de restabilire a

conectivității longitudinale în perimetrul

MHC FÎNTÎNELE

Elaborat: SC. LIMNADES SRL. Dr. Biolog Falka István

Târgu Mureș

2013


��

2

LOCALIZAREA INVESTIȚIEI

Proiectul constă în execuţia unei amenajări hidroenergetice pe râul Târnava Mică, în

apropiere de localitatea Fîntînele, pe un amplasament unde exista deja o lucrare hidrotehnică de

captare a apei, destinaţia propusă fiind valorificarea potenţialului hidroenergetic din bazinul

hidrografic Mures.

Zona vizată de investiție, precum și amplasamentul hidrotehnic existent (priza de apă a

fostei termocentrale) se situează în zona de acoperire a sitului Natura 2000 ROSCI 0384 Râul

Târnava Mică și ROSPA 0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului (Fig.1.)

Fig.1. Localizarea investiției


��

3

Fig.2. Moioaga (Barbus meridionalis)

ELEMENTE IHTIOFAUNISTICE DE INTERES COMUNITAR

Conform formularului standard al ROSCI0384 Târnava Mică în perimetrul investiției

sunt prezente patru specii de interes comunitar, și anume:

Barbus meridionalis

Sabanejewia aurata

Gobio albipinnatus

Cobitis taenia

Barbus meridionalis

(Barbus petenyi – conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007 ). - Moioagă

Denumiri populare: Mreană vânătă, Moioagă, Mreană neagră.

Raspândire: În România este distribuită în special in Vestul țării dar s-a observat că s-a extins și

în râurile din centrul și

sudul țării.

Descriere: Corpul este

alungit și îndesat, cu

solzi mici. Îi lipsește

ultima radie zimțată a

înotătaoarei dorsale,

spre deosebire de

mreana mare. Spatele

este cenușiu - vânăt,

laturile și burta argintii

(Fig.2.). Este punctată

cu pete negre. Gura

este inferioară și prezintă mustăți, ca și mreana (Barbus barbus).


��

4

Dimensiuni: Este ruda mai mică a mrenei, cu o lungime corporală de până la 25-28 cm. În

general nu crește mai mare de 300-400g dar poate ajunge până la 1,5 kg.

Biologie: Trăiește în apele de munte și în partea superioară a regiunilor deluroase, coborând la

șes până la Dunare. Lipsește din zona păstrăvului. Zona piscicolă în aval de zona păstrăvului

prezintă habitate tipice speciei, iar această zonă este denumită zona lipanului și a moioăgii.

Prezintă un spectru larg de preferințe de habitat, dar cu deosebi preferă zonele cu repeziș și cu

substrat pietros. Este întâlnit adesea împreună cu Romanogobio uranoscopus, mai ales în parte

inferioară a zonei lipanului și a moiăgii. Hrana sa este formată în special din larve de insecte

acvatice, viermi, crustacee mici și resturi vegetale. Depune icrele mai târziu decât mreana mare

fără să urce mult în amonte, formează doar grupuri mici și depune icrele în zona malurilor

(BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).

Sabanejewia aurata

(Sabanejewia balcanica - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) -

Câra

Denumiri populare: câră, fâță.

Răspândire: În bazinul Dunării, dar și pe Peninsula Balcanică. Dat fiind variabilitatea accentuată

a speciei, taxonomia ei precum și prezența/absența sau apartenența la diferitele subspecii descrise

în literatura de specialitate fac greu identificabilă arealul de răspândire a speciei. În țara noastră

populațiile din Dunăre, precum și cele din sud-estul țării aparțin subspeciilor bulgarica și

vallachica. În restul țării de regulă întâlnim Sabanejewia aurata/Sabanejewia balcanica

(BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).

Descriere: prezintă corp alungit, moderat comprimat lateral. Înălțimea sa maximă se cuprinde de

5-6 ori în lungime fără coadă. Are spatele arcuit. În zona pedunculului caudal, dorsal și în

jumătatea posterioară, are o muchie adipoasă tare, care în partea ventrală este slab vizibilă la

bază. Are solzii, mici, ce se acoperă unii pe altii. Gura este inferioară și prezintă 3 perechi de

mustăți. Ochii sunt mici, foarte apropiați de frunte. Prezintă spini suborbitari. Privind coloritul

fondul este de obicei alb-gălbui sau auriu, pe care prezintă pete. De regulă prezintă un șir de pete


��

5

Fig.4. Porcușor de nisip (Romanogobio albipinnatus)

Fig.3. Câra (Sabanejewia aurata)

late dorsale, un șir de pete mici și un

șir de pete largi pe flancuri (Fig.3.).

Variabilitatea morfologică a speciei

este deosebit de accentuată

(BĂNĂRESCU, 1964).

Dimensiuni: este o specie de talie

mică, de regulă cu o lungime totală de

8-10 cm.

Biologie: Specia se întâlnește în râuri

începând de la munte până la

șes, pe subtstraturi pietroase-

nisipoase. În caz de substrat

nisipos cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Se hrănește cu insecte și larvele

acestora, precum și cu diatomee. Se reproduce în lunile mai-iunie (BĂNĂRESCU, 1964).

Gobio albipinnatus

(Romanogobio albipinnatus - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) –

porcușor de nisip

Denumiri populare: porcușor de șes

Răspândire: este prezent în bazinul

Dunării aval de Bratislava până la

vărsare. În bazinul hidrografic al

Mureșului literatura de specialitate

semnalează specia în Mureș

aval de Teiuș, iar dintre

afluenți în Târnava Mare (BĂNĂRESCU, 1964).

Descriere: Capul este proeminent şi îngust, corpul este alungit, uşor comprimat lateral, în partea

anterioară. Înotătoarea dorsală este poziţionată în jumătatea posterioară a corpului şi prezintă 7


��

6

Fig.5. Zvârluga (Cobitis taenia)

radii moi. Înotătoarea anală are 6 radii moi. Ochii sunt mari (Fig.4.). Prezintă 39 – 40 de linii

laterale de solzi (NASEKA, 2011).

Dimensiuni: De regulă ajuge până la o lungime standrad (fără caudală) de 10 cm și lungime

totală de 12 cm. Dimensiunea maximă: 13cm. (BĂNĂRESCU, 1964)

Biologie: Vărsta maximă raportată este de 5 ani. Vărsta maximă raportată este de 5 ani. Indivizii

ajung la maturitatea sexuală la vârsta de 2 ani. Femelele depun icre de până la 4 ori/sezon, la

intervale de 2 săptămâni, în perioada mai – iulie. Este o specie bentonică, nocturnă, care se

hrăneşte cu larve de insecte, dar şi cu alte nevertebrate bentice. Preferă habitate cu substrat

argilos sau nisipos, cu apă mai adâncă și cu curent slab, în general cu o viteză de 0,28-0,45 m/s.

Evită zonele cu apă stătătoare și fundul nămolos. (BĂNĂRESCU, 1964).

Cobitis taenia

(Cobitis taenia - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) – zvârluga

Denumiri populare: fâsă, zmorlă,

râmbițar

Răspândire: prezintă o râspânidre

geografică largă în țara noastră, dar cu

microhabitate limitate (preferințe

ecologice similare cu Romanogobio

albipinnatus – curent slab și substrat

argilos, nisipos).

Descriere: Prezintă o variabilitate

morfologică accentuată. Corpul este

alungit, turtit lateral, de culoare gri –

maroniu sau gălbui, marmorat, cu pete de culoare închisă. Corpul este acoperit de solzi mici, care

lipsesc de-a lungul liniei laterale, vizibilă doar în partea anterioară a corpului. Capul este plat,

terminat în unghi obtuz, gura este situată inferior, fiind prevăzută cu 6 mustăti, uneori greu de

observat (Fig.5.). Înotătoarea dorsală prezintă 6 – 8 radii moi, iar cea anală 5 radii moi.



��

7

Fig.6. Habitate acvatice tipice în zona investiției

Dimensiuni: Femelele ajung pânî la o lunfime standard de 10 cm, iar masculii la 8 cm .


Biologie: Preferă habitatele cu curent slab și substrat argilos sau nisipos. Evită stratul foarte

mâlos, dar tolerează apele stagnante și substraturile ușor mâloase. Vegetația submersă este

preferată mai ales în perioada de reproducere. În timpul zilei stă îngropat complet în nisip. Este

activ cu precădere noaptea. Femelele trăiesc până la 5 ani, iar masculii până la 3 ani. Femelele

depun icre din al doilea sau al treilea an de viaţă, iar masculii ajung la maturitatea sexuală la 1 –

2 ani. Perioada de reproducere este aprilie – iulie, la temperaturi de peste 18°C. Icrele sunt

depuse în vegetaţia submersă (BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).

CARACTERIZAREA HABITATELOR ACVATICE DIN PERIMETRUL INVESTIȚIEI

În condiițile hidrogeomorfologice date zona investiției se situează ca și zonare piscicolă

la limita inferioară a zonei

lipanului și a moiăgii și la

limita superioară a zonei

scobarului. Astfel prezintă

teoretic o faună piscicolă

diversificată. Pe baza

literaturii de specialitate

reconstituirea faunei

piscicole istorice în zonă

scoate în evidență o faună

piscicolă deosebit de bogată.

(Tabelul 1.)

Ca și aspect această zonă piscicolă intermediară prezintă volum de apă mai ridicat, un râu

de zonă de coline, cu variații sezoniere însemnate de debit, cu substrat alternant pietros, nisipos,

prundiș sau chiar argilos, cu zone alternante de repezișuri, dar fără cascade, și zone cu curent

scăzut (Fig.6.).


��

8

Tabelul 1. Reconstituireaa faunei piscicole istorice în râului Târnava Mică în dreptul

localității Fîntînele, jud. Mureș (confom Bănărescu, 1964)

Nr.Crt

Specia

Prezența Denumirea

populară Denumirea ştiinţifică

1. Păstrăv indigen Salmo trutta fario Excepțional

2. Zglăvoc Cottus gobio Prezentă

3. Boiştean Phoxinus phoxinus Prezentă

4. Grindel Barbatula barbatula Prezentă

5. Chişcar Eudontomyzon danfordi Prezență sporadică

6. Moioagă Barbus meridionalis Prezentă

7. Obleți Alburnus alburnus Excepțional

8. Morunaș Vimba vimba Excepțional

9. Scobar Chondrostoma nasus Prezentă

10. Lipan Thymallus thymallus Excepțional

11. Boarță Rhodeus sericeus Prezentă

12. Clean Squalius cephalus Prezentă

13. Beldiță Alburnoides bipunctatus Prezentă

14. Porcușor Gobio gobio Prezentă

15. Petroc Gobio uranoscopus Prezentă

16. Mreană Barbus barbus Excepțional


��

9

Fig.7. Barajul deversor de ape mari

17. Porcușor de nisip Romanogobio

albipinnatus Excepțional

18. Zvârlugă Cobitis taenia Prezentă/Excepțional

19. Câră Sabanejewia aurata Prezentă/Foarte frecvent în anumite

râuri

20. Știucă Esox lucius Excepțional

21. Somn Silurus glanis Prezentă

22. Fusar Zingel streber Excepțional

23. Biban Perca fluviatilis Excepțional

24. Babușca Rutillus rutillus Excepțional

25. Mihalț Lota lota Excepțional

Habitatele acvatice din

vecinătatea investiției prezintă

un grad bun de conservare.

Impactul antropic major în zonă

este însuși lucrarea hidrotehnică

existentă, mai ales scara de pești

de pe barajul deversor de ape

mari, care nu este funcțională și

nu este accesibilă faunei pisciole

existente (Fig.7.).

Nefuncționalitatea scării de pești se datorează în primul rând zonei de acces din aval, care

este subspălată de curentul de apă. Astfel prima treaptă a scării este de aproape 1 m înălțime, cea

ce face inaccesibilă scara pentru majoritatea speciilor de pești din acest habitat (Fig.8.).


��

10

Fig.8. Capătul din aval al scării de pești de pe barajul deversor

În ciuda faptului că situația din perimetrul amenajărilor hidrotehnice existente este una

deosebit de favorabilă menținerii conectivității longitudinale (existența unui canal by-pass

natural), deficiențele scării de pești mai sus amintite compromit în totalitate conectivitatea

longitudinală pe acest tronson.

În aval de scara de pești mai sus amintită există un canal natura by-pass, cu habitate

acvatice în stare de conservare deosebit de bune și care prezintă habitate tocmai potrivite pentru

speciile de interes din zonă: moioagă (Barbus meridionalis), câra (Sabanejewia aurata), zvârluga

(Cobitis taenia) și porcușorul de nispi (Romanogobio albipinnatus) (Fig.9.).


��

11

Fig.9. Habitate acvatice pe canalul by-pass natural existent

Zona pragului de captare existent nu prezintă structuri eficiente de tranzitare pentru pești,

deși curentul puternic creat în anumite sectoare atrag peștii care ar migra în amonte. Această

situație a fost surprinsă și în momentul investigațiilor din teren, unde s-au observat numeroase

exemplare de moioagă (Barbus meridionalis), care încercau să urce în această zonă (Fig.10.).

Fig.10. Exemplare de moioagă (Barbus meridionalis) în tentative de urcare sub barajul captării


��

12

IMPACTUL POTENȚIAL AL INVESTIȚIEI ASUPRA FAUNEI PISCICOLE

În cazul amplasamentelor hidrotehnice în domeniul de producție hidroenergetică ne

putem aştepta la următoarele forme de impact asupra mediului: intreruperea conectivității

longitudinale, angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu produse

petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea şi distrugerea unor

habitate acvatice.

1. Intreruperea conectivității longitudinale este impactul major de mediu al investițiilor

hidroenergetice. Pe de o parte captările, prizele de apă de diferite modele constituie o

barieră în calea migrațiilor longitudinale al organismelor acvatice, pe de altă parte

privarea de apă a unor tronsoane mai scurte sau mai lungi prezintă la rândul lor un

obstacol în calea migrațiilor.

2. Angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea efecte negative însemnate

asupra faunei şi florei acvatice. Aceste suspensii pot pune în pericol procesul de

respiraţie în cazul peştilor, acţionând ca o forţă abrazivă asupra branchiilor, sau

provoacă colmatarea efectivă a branchiilor. Acest fenomen apare şi în cazul faunei de

nevertebrate bentice. Pe lângă faună, suspensiile afectează şi flora algală, atât cea

planctonică, cât şi cea bentică. Suspensiile blochează pătrunderea razelor solare în apă,

astfel inhibând fotosinteza algală, inhibând deci producţia primară din apă. În cazul

speciilor de peşti din acest tronson, angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate

avea consecinţe grave, având în vedere faptul că multe speciile din zona piscicolă

afectată sunt specii care preferă ape cu concentraţie ridicată de oxigen dizolvat.

3. Poluarea cu produse petroliere se poate produce cu carburanţi, lubrifianţi etc. de la

utilajele folosite la contrucţie.

4. Schimbare parametrilor hidromorfologici este urmarea inevitabilă a amenajărilor

hidrotehnice. În cazul de faţă lucrările de amenajare presupun intervenţii în albia

minoră, fapt care va duce la mişcări ale substratului, deci perturbarea biocenozelor


��

13

Fig.11. Canal by-pass natural

bentice. Biocenozele din masa apei pot fi afectate la rândul lor, prin schimbările în

viteza de curgere a apei.

5. Schimbarea parametrilor hidromorfologici are ca finalitate dispariţia unor habitate

acvatice. În unele zone curentul se va accelara pe parcursul lucrărilor de construcţie,

alte zone pot rămâne efectiv fără apă. Aceste schimbări pot avea repercursiuni asupra

florei şi faunei acvatice.

După finalizarea lucrarilor de construcţiei și în faza de exploatare efectele negative

ale acestor lucrări se vor remedia pe cale naturală: angrenarea de suspensii în masa apei va

înceta, riscul poluării cu produse petroliere se va diminua (numărul utilajelor va scade), iar

organismele acvatice treptat se vor acomoda la noile condiţii hidromorfologice create.

RECOMANDĂRI ÎN SCOPUL MINIMALIZĂRII ȘI REMEDIERII IMPACTULUI

În conformitate cu impactul potenţial estimat în stadiul de construcţie şi de operare al

MHC Fîntînele aducem câteva precizări privind măsurile de reducere al acestui impact

sumarizate în Tabelul 2.

În cea ce privește

problema conectivității

longitudinale, precizăm că

amplasamentele hidrotehnice

preexistente compromit

acest aspect de importanță

majoră din punctul de vedere

al integrității și conservării

faunei și biodiversității

faunei acvatice.

De asemenea este de

menționat existența unui canal by-pass natural (albia veche al cursului de apă) în stare de

conservare bună (Fig.11.), care în momentul în care se asigură tranzitabilitatea pragului de


��

14

deversare de ape mari, va satisface cerințele ecologice de migrație reproductivă, și nu numai, a

speciilor de pești de interes comunitar din zona amplasamentului.

În acest scop recomandăm dotarea pragului deversor de ape mari cu o rampă de pești,

care să permită tranzitul speciilor de pești din zona investiției.

Tabelul 2. Impactul asupra mediului şi măsurile recomandate în cazul MHC Fîntînele

Faza de lucru Impact asupra mediului Măsuri recomandate

Faza de construcţie captării

MHC Fîntînele

Angrenarea de suspensii

solide în masa apei

Devierea cursului în amonte de

executarea lucrărilor de

construcţie pe barajul fix cu

deversor și pe descărcătorul de

ape mari.

Poluare cu produse petroliere

Atenţie sporită în manipularea

utilajelor, a combustibililor şi a

lubrifianţilor

Faza de construcţie al

rampei de pești pe

deversorul de ape mari

Angrenarea de suspensii

solide în masa apei

Devierea cursului în amonte de

executarea lucrărilor de

construcţie pe barajul fix cu

deversor..

Poluare cu produse petroliere

Atenţie sporită în manipularea

utilajelor, a combustibililor şi a

lubrifianţilor

Faza de exploatare

Intreruperea conectivității

longitudinale

Construcția unei rampe de pești

pe deversorul de ape mari

Schimbarea parametrilor

hidromorfologici

Utilizarea albiei vechi al cursului

de apă în scop de by-pass natural

Distrugerea unor habitate

acvatice

Utilizarea albiei vechi al cursului

de apă în scop de by-pass natural

Rampa de pești este de fapt o pantă creată artificial, fie din materiale naturale (pietriș –

bolovăniș), fie dintr-o structură de beton, în care sunt incastrate elemente naturale. Elementele


��

15

Fig.12. A – rampă de pești cu perete delimitator, B – rampă deschisă

incastrate au pe de o parte rolul de a crește rugozitatea, drept urmare scade viteza curentului, pe

de altă parte conferă zone diferențiate din punctul de vedere al vitezei curentului de apă,

creânduse astfel limane de odihnă pentru pești care urcă rampa.

Există două modele de rampă de pești potrivite în cazul de față: A – rampa cu perete

delimitator, B – rampa deschisă (Fig.12.) Diferența constă în faptul că în cazul rampei cu

delimitator panta artificială are două maluri: un mal o constituie malul consolidat al râului, iar

celălalt mal al canalului este un perete artificial. Astfel rampa de pești devine un canal de apă de

sine stătător. În cazul rampei deschise rampa ar un singur mal, și anume malul consolidat al

râului. În ambele cazuri este recomandat construirea unui prag de fund de consolidare al albiei

aval de pragul captarii.

Propunem consturierea variantei cu perete delimitator. Această rampă este recomandată

să fie amplasată în apropierea malului stâng pe barajul deversorul de ape mari.

În construirea rampei de pești aducem următoarele recomandări:

- Utilizarea unei structuri de susținere din beton, cu incastrări de de pietriș-bolovăniș din

albia naturală (conform Fig.13.)

- Rampa de pești să asigure următoarele condițiile hidrologice


��

16

o Viteza maximă a curentului de 0,5 m/s în condițiile de debit scăzut, iar în cazul

debitelor crescute o viteză maximă de 0,8 m/s (recomandare pe baza Jens et al,

1997, BMLFUW, 2012).

o La proiectarea rampei să se țină cont atât de condițiile hidrologice pe debite

minime, cât și de eventualele debite crescute. În cazul debitelor minime pe

încastrări să nu creeze trepe mai înalte de 0,2 m (Fig.13.).

o Consolidarea capătului din aval a rampei de pești în scopul prevenirii eroziunii

(prevenirea subspălării).

o Asigurarea la capătul din aval a rampei de pești a unei zone de acces cu o

adâncime minimă de 0,5 m și un curent de 0,7 m/s (la debite mari de maxim 1

m/s). Aceste condiții sunt exențiale în atragerea peștilor pe rampa de pești.

(Pavlov 1989, BAFU 2012).

o Prima treaptă după zona de acces pe rampă să nu depășească o înălțime de 0,2 m.

Recomandăm construirea unei rampe de fund, care sa faciliteze accesul speciilor

bentice din zona de acces cu o adâncime de 0,5 m spre prima treaptă înaltă de 0,2

m (Larinier et al 2002). Panta rampei de fund este recomandat să fie sub 50%

(DWA, 2010).

o La capătul din aval al canalului by-pass trebuie asigurate de asemenea condiții

hidrologice, care sa atragă peștii să intre în by-pass, și astfel să ajungă până la

rampa de pești. Aceste condiții sunt identice cu cele din zona de acces pe rampă

(Seifer, 2012).

o Adâncimea minimă a apei recomandată pe rampa de pești este de 1 m (Jungwirth

and Pelikan, 1989).

o Lungimea bazinelor dintre treptele construite din bolovani încastrați în substratul

de beton să fie de minim 1,5 m (BMLFUW 2012) (Fig.13.).

o Lățimea rampei de pești permisă de condițiile din teren este de 2 m.

o Fiecare prag obținut din încastrări de bolovani să prezinte minim o fantă, care are

rolul de a oferi tranzit speciilor bentice. Înălțimea recomandată a fantei este de

minim 0,15 m, lățimea minimă recomandată fiind 0,10 m (BMLFUW 2012)

(Fig.13.).


��

17

o Dat fiind faptul că rampa va fi prevăzută și cu bazine de odihnă, panta

recomandată poata fi până în 10% (SCHMUTZ & MIELACH, 2013).

- Aspectul rampei să fie pe cât se poate de naturală

Este de dorit ca pe lângă funcționalitate, rampa de pești să se incadreze în peisaj. În scop

de exemplificare vedeti Fig.14.

PRIVIRE DE SUS

Fig.13. Prezentarea schematică a rampei de pești recomandate


��

18

Fig.14. Rampă de pești cu aspect natural

Mai jos sunt prezentate câteva imagini exemplificative pentru structuri similare (Fig.15.)

Fig.15. Imagini exemplificative pentru structuri similare

Sursa imaginilor: ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/y4454e/y4454e01.pdf


��

19

METODE UTILIZATE

Munca de teren a constat în investigarea habitatelor acvatice şi a zonelor din amonte şi

din aval de locaţiile de interes (Fig.16. – Trackul GPS al investigațiilor din teren). Pe baza

parametrilor hidromorfologici a fost identificată zonarea pisciolă a tronsonului vizat, iar pe baza

datelor din literatura de specialitate a fost întocmită lista de specii. Această lista de specii a

cuprins toate speciile de peşti, care în condiţiile abiotice date de habitat pot fi teoretic prezente.

Recomandările privind măsurile de restabilira a conectivității longitudinale țin cont de biologia

speciilor de pești de interes comunitar din perimetrul investiției, precum și de prevederile și

concepțiile acceptată la scară internațională în domeniu.

Fig.16. Trackul GPS al investigațiilor din teren


��

20

CONCLUZII

Din momentul în care investiția MHC Fîntînele va utiliza amplasamente hidrotehnice

preexistente și prin măsurile de reducere al impactului remediază elemente structurale

nefuncționale, care în momentul de față compromit conectivitatea longitudinală din habitatele

vizate, putem afirma că este vorba de un scenariu “win-win”, adică reciproc avantajoasă.

Avantajoasă atât din punctul de vedere al mediului și al biodiversității, cât și din punctul de

vedere al investitorului.

Condiția esențială pentru obținerea acestor avantaje reciproce este utilizare responsabilă a

resurselor și condițiilor naturale existente în zona investiției, precum și respectarea condițiilor

minime recomandate privind structurile de remediere al conectivității longitudinale pe acest curs

de apă.


��

21

BIBLIOGRAFIE

1. Kottelat, M., Freyhof, J., 2007: Handbook of European freshwater fishes, Kottelat Publications, Cornol, Elveţia, 646 p; 2. Naseka, A., M., 2001: Contributions to the knoledge of intraspecific structure of whitefin gudgeon, Romanogobio albipinnatus, with a description of a new subspecies , R.

albipinnatus tanaiticus, from the Don drainage, Proceedings of the Zoological Institute of Sankt Petersburg, vol. 287: 99 – 119; 3. Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes, volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti 4. Jens G., Born O., Hohlstein R., Kämmereit M., Klupp R., Labatzki R., Mau G., Seifert K. & Wondrak P., 1997: Fischwanderhilfen – Notwendigkeit, Gestaltung, Rechtgrundlagen, 1997, Heft 11: 112 5. BMLFUW 2012: Leitfaden zum Bau von Fischaufstiegshilfen. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft. Wien: 102 p 6. Pavlov D.S., 1989: Structures assisting the migrations of non-salmonid fi sh: USSR. FAO, Rome: 97 p. 7. BAFU 2012: Wiederherstellung der Fischauf- und abwanderung bei Wasserkraftwerken. Checkliste Best practice. Bundesamt für Umwelt BAFU, Schweiz: 79 p. 8. DWA 2010: draft Merkblatt DWA-M 509 – Fischaufstiegsanlagen und fi schpassierbare Querbauwerke – Gestaltung, Bemessung, Qualitätssicherung: 285 p. 9. Larinier M., Travade F. & Porcher J.P., 2002: Fishways: biological basis, design criteria and monitoring. Bull. Fr. Peche Piscic. 364 (Supplement) 10. Seifert, 2012: Praxishandbuch „Fischaufstiegsanlagen in Bayern“, on behalf of the Landesfi schereiverband Bayern and the Bayerisches Landesamt für Umwelt: p 150 11. Jungwirth M. & Pelikan B., 1989: Zur Problematik von Fischaufstiegshilfen. Österreichische Wasserwirtschaft 41 (3/4): pp 81–89 12. Schmutz S. & Mielach C., 2013: Measures for ensuring fish migration at transverse structures. Technical paper, ICPDR

ADDENDUM - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/ADENDUMEAMHCFINTINE… · inferioară...

Documents

Transcript of ADDENDUM - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/ADENDUMEAMHCFINTINE… · inferioară...