ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 6932 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Aºa cum vã scriam înmaterialul meu intitulat "Îndrum spre India" cã acolomã voi vedea cu mai mulþiromâni care s-au stabilit înaceastã þarã, români carecunosc succesul pe planinternaþional, unul dintre

aceºti români, sau mai binespus, una dintre româncele

de succes din India esteAnca Verma, soþia

miliardarului AbhishekVerma, om de afaceri dinNew Delhi. Pentru cã în

Mumbai mã voi vedea cuaceºtia, unde voi realiza un

reportaj mai amplu, am decisca înainte de acest lucru sãîi cunoaºteþi un pic. Mai jos,Anca mi-a rãspuns la câteva

întrebãri introductive,urmând ca în numãrul viitorsã aflaþi mai multe despre

familia Verma.

15 martie - 15 aprilie 2017

Pagina 4

BLÂNDEÞEA – cel dintâirod al bunãtãþii, scaracare-l urcã pe om la Cer

În drum spre India

Valsul “DunãreaAlbastrã” împlineºte 150 de ani

Prima întâlnire de lucru a Consiliului Românilorde Pretutindeni

Fotograf român premiatla Amsterdam

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 3

Pagina 15

Interviu cu românca Anca Verma - soþia miliardarului indian Abhishek Verma:

"Recomand românilor sã se extindã ºi sã ajungã la lume!"

Interviu cu românca Anca Verma - soþia miliardarului indian Abhishek Verma:

"Recomand românilor sã se extindã ºi sã ajungã la lume!"

Numãrultumorilorcanceroase,în continuãcreºtere Interviu cu medicul neurochirurgProf. Univ, Dr. MSc. ALEXANDRU VLAD CIUREA

Pagina 9

martie - aprilie 2017Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

”Blândeþea este stânca de carese sparg toate valurile grele ale vieþii.Prin ea se întãreºte rãbdarea, uºaîntelepciunii duhovniceºti.“ (SfântulIoan Scãrarul)

Blândeþea este o bogãþienepreþuitã, un har ceresc...este celdintâi rod al bunãtãþii. În bunãtategãsim blândeþea. Bunãtatea ºiblândeþea sunt virtuþi care pentrucreºtini izvorãsc din iubirea deDumnezeu ºi faþã de oameni. Omulblând ºi bun este ca pâinea caldã:place la toatã lumea. De aceea se ºispune despre el: ”e bun ca pâinea luiDumnezeu”. Omul blând aresufletul catifelat, iar cine se apropiede un el simte o plãcutã senzaþie decãldurã ºi mângâiere, simte o puterebinefãcãtoare.

Blândeþea este o roadã aDuhului, o îmbrãcãminte a inimiicare trebuie cãutatã... este scara care-l urcã pe om la Cer. Ea domoleºtemânia ºi înþelepciunea adevãratãeste însoþitã întotdeauna de blândeþe.Blândeþea este o calitateextraordinarã care îmbinã farmeculcu forþa…este o completare fireascãa dragostei ºi rod al acesteia. Maipuþin activã decât dragostea,blândeþea, în calmul ei nu este lipsitãde putere creatoare, ci dimpotrivã. A

fi blând nu înseamnã sã dai dovadãde slãbiciune, ci înseamnã sã tecomporþi cu bunãtate ºi amabilitate.Cu blândeþea dobândim pe oameni!

Doar cei blânzi pot sãdeosebeascã în sufletul lor”gândurile bune de cele rele“,îndrumaþi de Bunul Dumnezeu:”Îndrepta-va pe cei blânzi lajudecatã, învãþa-va pe cei blânzicãile Sale.” (Psalmul 24, 10 )Gândurile bune, nãscute dinblândeþea inimii sunt asemeneavântului ce adie liniºtit ºi te mângãie,te relaxeazã, atât pe tine ca om, cât ºiîntreaga naturã, iar gândurile relesunt asemenea vântului ce aducenenorociri, pagube, vântul ce înmânia lui ºtirbeºte din frumuseþeanaturii, zãdãrniceºte uneori muncaoamenilor sau este pricinuitor demoarte.

”Blândeþea este stareanemiºcatã a sufletului atât faþã denecinstiri, cât ºi faþã de laude.Începutul blândeþii este tãcereabuzelor întru tulburarea inimii,mijlocul este tãcerea gândurilor întrusingura tulburarea a sufletului, iarsfârºitul, liniºtea întru care este înfiptsufletul ºi care se pãstreazã chiaratunci când e bântuit de vânturilepãcatelor.“(Sfântul Ioan Scãrarul)

Omul blând nu se mânie, nu seceartã, nu se mândreºte, nu pleacãurechea spre laude, fuge de laudeadesea, smerindu-se. El este acel omîn care poþi avea încredere, acel omce poate sã fie aproapelui sãu unprieten adevãrat, deoarece trecepeste multe greºeli ºi defecte ºtiindcã în final va câºtiga rãbdarea,iubirea, dãruirea, blândeþea. ”Sãbiruim prin blândeþe pe cei care ne-au ofensat; sã-i câstigãm prinevlavia noastrã! Sã lãsãm sã-ipedepseascã cugetul lor ºi nu mânianoastrã.“(Sf. Grigorie Teologul)

Blândeþea este, deci, o calitateindispensabilã ºi de mare valoare înochii lui Dumnezeu. ªi totuºiblândeþea este uitatã în aceastã lumesupusã stresului, timpului ce paremereu prea scurt ºi adesea esteatribuitã doar oamenilor numiþi demulþi slabi, fãrã tãrie de caracter, încaz fericit sfinþilor.

E bine sã ºtim cã pentru ce nedorim de la viaþã, trebuie totuºi sãluptãm, însã prin muncã cinstitã,iubind adevãrul, utilizândîntotdeauna doar mijloacele plãcutelui Dumnezeu, dobândind totul cuînþelepciune, rãbdare ºi blândeþe.Cât de uºor s-ar rezolva uneleprobleme dacã în relaþiile noastre

unii faþã de alþii, în relaþiile cuoamenii acestei lumi ne-am putealãsa cãlãuziþi de blândeþe! ”Fiþi gatatotdeauna sã rãspundeþi oricui vãcere socotealã despre nãdejdeavoastrã, / Dar cu blândeþe ºi cu fricã,având cuget curat...” (1 Petru 3, 15-16)

De la cine putem învãþa maibine blândeþea decât de la IisusHristos, Domnul nostru? ªi în acestsens, El este exemplul nostrudesãvârºit. Numai când suntem înpãrtãºie continuã cu El, putem arãtaun duh al blândeþii. Doar privind laEl suntem ºi noi capabili sã necomportãm aºa cum s-a comportatEl când a fost pe pãmânt. El Însuºispune: ” Învãþaþi-vã de la Mine, cãsunt blând ºi smerit cu inima ºi veþigãsi odihnã sufletelor voastre”

(Matei 11, 29) Pentru noi esteimportant sã-L privim pe El aºa cuma fost aici ca Om, cum a reacþionat,cum S-a comportat. Atunci, chipulLui se va putea vedea în noi ºicaracterul Sãu va fi gãsit la noi.

Dragi cititori sã vã ajute BunulDumnezeu sã fiþi totdeauna blânzi ºibuni, ºi cu oamenii ºi cuanimalele!...Cei blânzi vor domnipeste pãmânt (”Fericiþi cei blânzi, cãaceia vor moºteni pãmântul.” -Matei 5, 5), întinzând blândeþea lor,care e blândeþea lui Hristos, în totcuprinsul lui, fãcând ca nimeni sã nuli se opunã, ci sã rãspundã cu aceeaºiblândeþe.

O primãvarã frumoasã cu multãpace ºi liniºte sufleteascã, dragoste,bucurie ºi voie bunã!

Adriana-Lucia Ciugudean

BLÂNDEÞEA – cel dintâi rod al bunãtãþii, scaracare-l urcã pe om la Cer

La Pocking în Bavaria, îngraniþã cu Austria – aproape deSuben, s-a deschis în urmã cu exacttrei ani de zile un mare magazinecu specific montan, dar ºiechipamente pentru pescari ºivânãtori. De la haine laîncãlþãminte, corturi, lãmpi ãi alteustensile necesare se gãsesc aºadarîn Würdinger Strasse 6.

Noi nu dãm în acest articoldenumirea magazinului, deoareces-ar putea ajunge la concluzia cãfacem publicitate firmei respective.

Încã de la deschidereamagazinului, Sarah Eveline Barth,

nãscutã la Sibiu - unde a ºi copilãritpânã în anul 1990, a preluatconducerea magazinului, fiind

“Filialleiterin”.Desigur, gimnaziul precum ºi

studii la “Fernunterricht” au fost

cerinþele necesare.Dar, iatã cã, zilele trecute,

Camera de Comerþ ºi Industrie dinPassau ( Industrie- undHandelskammer für Niederbayern) a emis o ”Berufungsurkunde“ penumele Sarah Eveline Barth pentruperioada 20 ianuarie 2017 – 31 mai2020.

În aceastã perioadã – susnumita – va face parte din comisiade examinãri ( Mitglied imPrüfungsausschuss ) în domeniulcomercial.

Ce vrem sã arãtãm prin acestarticol? Doar un mic exemplu,

cum poþi arãta lumii cã românii dinDiaspora sunt (ºi ei ) oameni desucces.

Înainte de a finaliza acestarticol, mai trebuie menþionatfaptul cã, sunt mari amatori devânãtoare sau pescuit sportiv,originari tot din România, care îºifac cumpãrãturile de specialitate dela magazinul respectiv!

Întrebaþi la dl. Sãdean Vasile –Marcel, originar din Sibiu –Gusteriþa, care locuieºte cu familiala Hengersberg (aproape derenumitul Autohof “111” ).

Georg Barh

„Tu poþi arãta lumii cã românii din Diaspora sunt oameni de succes“

Nu este deloc întâmplãtor cãzilele trecute am fost costumatã cuocazia Carnavalului în indiancã. Purºi simplu am anticipat ceea ce se vaîntâmpla chiar acum. Selecþionatã ºidesemnatã de cãtre UniuneaZiariºtilor Profesioniºti din Româniapentru a realiza reportaje ºi interviuricu personalitãþi din diverse domeniiîn India, m-am bucurat cã am pututrãspunde pozitiv acestei invitaþii ºiiatã-mã-s în drum spre aceastã þarãmult diferitã decât cele pe care noi leºtim.

Dupã ce am primit vestea cã voiavea aceastã misiune de îndeplinit,mi-am luat munca în serios ºi amînceput a mã documenta.

Aveam de ales între Mumbai ºi

New Delhi. Aveam de ales între oIndie mai modernã ºi una mai veche.Aºa a început documentarea. Nuºtiam prea multe despre aceastã þarã (nici acum nu pot spune cã ºtiu ceva),cineva îmi spunea cã realitatea este cumult diferitã decât ceea ce vãd eu înfilme sau documentare, cã India este oþarã a extremelor. Sãrac ºi bogat, curatºi murdar. Iar când spui acest lucru,trebuie sã fii conºtient cã aici chiar evorba de cele douã categorii aflate laextremitate.

Dupã câteva sãptãmâni dedocumentare, m-am decis: Mumbai –capitala economicã a Indiei ºi Goa -una din cele mai frumoase plaje alelumii.

Mumbai, OraºulContrastelor

Aºa spun majoritatea celor careau vizitat acest oraº. Oraºul unde esteposibil sã vezi douã lumi paralele,fiind cel mai bogat ºi prosper oraº dinIndia, dar ºi o faþã a sãrãciei maxime,cu cerºetori care dorm pe stradã, copiifãrã pãrinþi, vaci idealizate ºi maimuþeocrotite. Oraºul unde animalele suntmai des hrãnite decât sãracii, iarbogaþii îºi permit câte 100 deservitori.

Cine nu a auzit de Bollywood?Tot aici este ºi aceastã Instituþienaþionalã, unde industria filmului estemai mare decât la Hollywood.

Un oraº care are mai mult de 16

milioane de locuitori ( cam cât areOlanda în toatã þara), nu poate fialtceva decât un „muºuroi” de oamenicare miºunã permanent în toatedirecþiile.

Se spune cã în trafic este o luptãcontinuã pentru prioritate, aerul estegreoi datoritã poluãrii, iar uneleclãdiri stau sã cadã. Dar care va fiimpresia mea asupra acestor lucruri,am sã v-o împãrtãºesc în jurnalul meuzilnic pe care îl voi publica atât pesite-ul Agenþiei de Presã AºiiRomâni, cât ºi pe site-urile UniuniiZiariºtilor Profesioniºti din România.

Mi-am propus sã vizitez câtevapuncte turistice de renume. Gatewayof India sau Poarta Indiei este unuldintre punctele de atracþie ale

oraºului. Am citit foarte multe despreaceasta, dar mai multe vã voi povestide la faþa locului.

Apoi, Peºterile Elefanþilor.Aceste peºteri fac parte dinpatrimoniul mondial UNESCO ºi

se numãrã printre principalele atracþiituristice ale oraºului Mumbai. Printreatracþiile turistice de care te poþibucura în Mumbai se regãsesc ºiGara Chhatrapati ShivajiTerminus, Muzeul Prinþului deWales, Plaja Chowpatty, Galeriilede Artã Jehngir, TemplulBabulnath, Parcul Kamala Nehrusau Templul Mumbadevi,spãlãtoria în aer liber Dhobi Ghat,unde poþi întâlni peste 10.000 despãlãtori, oameni simpli ºi muncitori.Nu trebuie evitatã mahalauaDharavi, unde s-au turnat scene dinrenumitul film „SlumdogMillionaire”, sau în Bandra – cel mainou cartier din Mambai – unde poþi fiîntâmpinat de stilul hippie. Voiîncerca sã le vizitez pe toate, dar îmidoresc sã fac o incursiune ºi laStudiourile de filmare Bollywood!Vreau sã împãrtãºesc cu voi TOATEaceste minunãþii ale OraºuluiMumbai.

La început vã povesteam de Goa.Voi fi câteva zile ºi aici. Mai precis,pe una dintre cele mai renumite plajedin Goa, Calangute.

Se spune cã Goa nu esteIndia

Adicã este, în sensul cã este unstat din India, unul dintre cele maibogate ºi pentru cã aici poþi sã vezicam cât de frumoasã poate fi þara asta.Însã, per total, este diferitã. Este unadintre cele mai europene ºi turisticezone din India ºi nu estereprezentativã pentru restul þãrii.

Iar asta nu este tot, mai trebuie sãînþelegi ceva esenþial:

Goa este, de fapt, un stat.De la nord la sud sunt peste 150

km de strãbãtut ºi de la est la vestpeste 100 km, distanþe care se parcurgdestul de greu, cu maxim 60 km/h,din cauza infrastructurii defectuoaseºi traficului indian.

Apoi vreau sã mai spun cã:Goa este mai scumpã ca restul

Indiei.Deºi preþurile sunt foarte mici

pentru noi, albii europeni, în Goa veicheltui în medie cam dublu decât înalte zone ale Indiei, exceptându-le pecele foarte turistice. ( nomadic.ro )

Ce trãiri vor fi aici în cele treizile, la fel, vi le voi transpune exactaºa cum le-am trãit ºi simþi, pe viu.

Aº dori sã împãrtãºesc cu voicum a decurs pregãtirea pentruaceastã experienþã, aº vrea sã spun,unicã. Dupã ce am luat biletele deavion, m-am orientat spre cazare. Dinceea ce citisem pe internet,majoritatea indicau un hotel de cincistele, mai ales datoritã faptului cãplecam ºi cu fiul meu cel mic, de nicitrei aniºori. Aºadar, m-am orientat laceva bun, frumos ºi dacã se poate ºiieftin. Am avut norocul cã toateaceste pregãtiri au început cu fix unan înaintea datei de plecare. Am prinsaºadar oferte la biletele de avion,oferte la cazare ºi chiar m-am bucuratcã am putut economisi câteva miibune de Euro.

Odatã aceste lucruri fãcute, amconºtientizat cã ajunsã acolo ( cuengleza mea de baltã), nu voi reuºiprea multe sã fac ºi am început a cãutape internet români stabiliþi ]n India.Dupã câteva sãptãmâni bune (norocul meu a fost cã aveam timpdestul), am gãsit câteva persoane carevorbeau aceeaºi limbã cu mine (româna) în Mumbai ºi nu numai...

Oameni cu inima mare, careatunci când au auzit cã un seamãn de-

al lor le viziteazã oraºul unde s-austabilit, au sãrit în întâmpinarea mea.M-am liniºtit ºtiind cã nu voi fi„aruncatã” în necunoscut ºi cã voiavea pe cineva pe care pot baza. Cinesunt aceste persoane? Vi le voidivulga în materialele urmãtoare ºicredeþi-mã cã meritã toatã atenþia ºirespectul.

Trebuie sã recunosc cã îndecursul timpului m-am lovit demulte întrebãri. Ce voi mânca acolo?Auzisem cã au mâncarea foartecondimentatã . Pentru a intra un pic înaceastã lume culinarã, am luat masaîn ultimul timp la unele restaurante cuprofil indian din zonã. Apoi m-amgândit tot mai des la bolile care suntacolo, iar corpurile noastre nefiindobiºnuite, ar putea reacþiona într-unfel sau altul...M-am consemnat, amvizitat de mai multe ori medicii noºtriºi ne-am vaccinat împotriva HepatiteiA ºi B, dar ºi alte boli „la modã” înIndia.

Nu în cele din urmã m-amîntrebat dacã este real ceea ceauzeam, ceea ce citeam pe internet,anume cã: indienii sunt foarteospitalieri, pentru ei, musafirul esteDumnezeu ºi nu vor sã-l supere. Ammai auzit ºi partea cealaltã a monedei,anume cã: oriunde vei merge, aceºtiavor profita de faptul cã tu eºti turist,prin urmare, preþurile vor creºte subochii tãi, vei fi invitat la fiecare buticsã cumperi ºi nu vei pleca pânã nu aiachiziþionat ceva de acolo. Toateaceste lucruri vi le voi povesti iarãºiexact aºa cum le voi trãi eu.

Ne-am pregãtit temeinic. Ne-amancorat cu multã rãbdare, nu neaºteptãm la ceva anume, lãsãm pur ºisimplu ca ceea ce trãim acolo sã leluãm ca atare ºi am pornit la drum.Poate chiar spre marea aventurã!

În data de 11 Martie ne vom urcala bordul avionului ºi vom zbura 10ore, cu o micã escalã. Cum a decurszborul ( mai ales cã îl avem cu noi ºipe fiul cel mic de nici trei ani), cumam fost primiþi în India, dar ºi primeleimpresii le voi scrie imediat dupã cevoi ajunge acolo.

Pânã atunci, sã ne reauzim cubine!

Ionela van Rees- Zota

martie - aprilie 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În drum spre India

martie - aprilie 2017Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºa cum vã scriam în materialulmeu intitulat „În drum spre India” cãacolo mã voi vedea cu mai mulþi românicare s-au stabilit în aceastã þarã, românicare cunosc succesul pe planinternaþional, unul dintre aceºti români,sau mai bine spus, una dintre româncelede succes din India este Anca Verma,soþia miliardarului Abhishek Verma, omde afaceri din New Delhi.

Pentru cã în Mumbai mã voi vedeacu aceºtia, unde voi realiza un reportajmai amplu, am decis ca înainte de acestlucru sã îi cunoaºteþi un pic. Mai jos,Anca mi-a rãspuns la câteva întrebãriintroductive, urmând ca în numãrul viitorsã aflaþi mai multe despre familia Verma.

Ionela van Rees- Zota: ( I.v R-Z.):Cine este Anca Verma? Pentru ceicare nu te ºtiu, ne poþi spune câte cevadespre tine?

Anca Verma: (A.V.): Anca Vermaeste o femeie de afaceri, filantrop ºi osoþie devotatã, suflet geamãn ºi iubitor desoþul ei, Abhishek Verma, nebuneºteîndrãgostitã de el ºi de familia lui.

( I.v R-Z.): Ne poþi spune cum adecurs acomodarea ta în India?

(A.V.): Viaþa în India este de lux.Aici avem aproape 103 de persoane carelucreazã la noi în casã pentru a avea grijãde nevoile noastre de zi cu zi. Oameniidin India iubesc ºi adorã familia mea.Suntem o parte din patrimoniul culturalbogat al familiilor din India, unde amdevenit o figurã bine recunoscutã în Indiasocialã, politicã ºi în cercurile de afaceri.Este foarte dificil de a merge oriunde înIndia, fãrã a fi recunoscutã. Uneori,femeile ºi copiii se apropie de minepentru fotografii ºi autografe. Lapetreceri, suntem în centrul atenþiei, darcu toate acestea, existã ºi un dezavantaj.Când ajungi la aceastã etapã derecunoaºtere, existã probleme cusecuritatea, siguranþa ºi ameninþãrile deelemente nedorite, care încearcã sãconspire în ordine pentru câºtiguri petermen scurt sau de la ameninþãri curãpiri ºi ºantajiºti. Astfel, trebuie sã fiiînconjurat în mod constant debodyguarzi înarmaþi.

India este cultural o þarã foarteprimitoare ºi afectuoasã. Ei iubescoccidentalii ºi europenii. A existat oistorie de aflux de culturã arianã ºicivilizaþia din Europa în India, 5000 deani înainte de Hristos ºi limba indianãhindi este un derivat al limbii sanscritã,care este mama tuturor limbilor slave ºi a

limbilor europene.Existã cel puþin 50-60 festivaluri în

India, anual. Oamenii se îmbracã bine ºisãrbãtoresc, iar datele respective suntdeclarate ca fiind libere. Atmosfera deaici este foarte relaxatã. Este o culturãtipicã insularã în care nimeni nu este îngrabã, care este, spre deosebire deEuropa ºi cele douã Americi în cazul încare toatã lumea se aflã sub presiuneconstantã a performanþei ºi a rezultatelor,aici, în India, totul se întâmplã pe contpropriu ºi în propriul ei timp dulce, darnu se întâmplã nimic sub presiune - ceeace este bun într-un mod, pentru cã aiciviaþa este mai puþin stresantã.

( I.v R-Z.): Cum decurge o zinormalã din viaþa ta?

(A.V.): În acest moment suntocupatã cu lansarea de: Olialia Cola,Olialia þigãri, Olialia Alcool, carduri dedebit Olialia în India, România, Lituania,Monaco, Maldive ºi subcontinentulasiatic. Olialia este un brand lituanian demare succes. Ne dorim sã-l lansãm lanivel global ºi pad-ul nostru de lansarepentru extinderea la nivel mondial esteIndia. Suntem în discuþii avansate pentrusemnarea ºi finalizarea locaþiei pentru celmai mare Theme Park din India ºi înAsia, care va necesita o investiþie demiliarde de dolari. Acest Parc are ca temãistoria ºi arheologia – Chariots of theGods (Carele zeilor) inspirate din carteapublicatã în 1968 unde s-a susþinut cãextratereºtrii au vizitat Pãmântul cu miide ani în urmã, cã au influenþat civilizaþiitimpurii, a schimbat cursul istorieiumane ºi au plecat cu promisiunea cã vorveni înapoi într-o zi. .... În 2017, pe lângãlansarea de produse ºi servicii Olialia înIndia ºi, desigur, în România, am de gândsã vizitez circumscripþia electoralã cufamilia soþului meu ºi sã ne reconectãmcu oamenii de acolo.

Dupã aceea, ne dorim sã neextindem ºi în alte pãrþi ale Asiei ºisubcontinentul indian. În 5 ani, ne dorimsã acoperim, Rusia, Orientul Îndepãrtat ºiAfrica ºi în 10 ani America !! Noi vedemOlialia fiind de 20 de miliarde $ SUA,iar aceastã valoare va fi implementatã înurmãtorii 10 ani.

Ziua mea începe cu trezireadimineaþa devreme, yoga, fructeproaspete, cititul ziarelor ºi verificareaemail-urilor, apoi continuã cu întâlnirilede birou, conferinþe, sesiuni de furnizor ºiparteneriate de strategie, numeroaseapeluri video Skype. Seara nici mãcar nuºtiu câþi oameni am întâlnit ºi au

participat la întâlniri. Totul este o mareneclaritate în ritmul rapid al vieþii la loculde muncã. Uneori pe la ora 8pm,câteodatã 9 pm atunci când ajung acasã,sunt destul de obositã, dar cu toateacestea, lucrez la documentele melejuridice ºi financiare ºi apoi este cinaacasã sau, uneori, avem zile în caretrebuie sã gãzduim oaspeþi ºi VIP. Pe laora 1am, suntem în pat, dar luminile lestingem pe la 2am, numai pentru a netrezi din nou dimineaþa devreme a douazi. Câteodatã pe la 2,30 am suntem lainterviuri cu Televiziuni dinRomânia,deoarece emisiunea este live,iar datoritã fusului orar, este foarte târziula noi.

Duminica este rezervatã numaipentru familia ºi soþul meu, astfel încâteste o încântare de a avea duminicamicul dejun mai leneº, chiar ºi la prânz.De asemenea, vorbesc cu familia mea înRomânia la fiecare 2-3 zile.

( I.v R-Z.): Eºti o femeie deafaceri care se bucurã de succes. Careeste secretul reuºitei?

(A.V.): Munca grea, determinare,capacitatea de adaptare, rãbdare, minteacalmã, sufletul blând ºi atenþie la detaliifine sunt secretele succesului meu

( I.v R-Z.): Care sunt dorinþeletale cele mai mari?

(A.V.): Dragoste continuã ºiafecþiunea familiei mele pânã la ultimamea suflare este cea mai mare dorinþã amea.

( I.v R-Z.): Dacã ar fi sã nu maifaci unele lucruri în viaþa ta, care ar fiacelea?

(A.V.): Niciodatã sã nu intruîntr-un parteneriat cu cineva care nu areo minte pozitivã, fie cã este vorba înafaceri sau relaþii personale/prietenii.Întotdeauna sã fac afaceri cu oameni cu

minte pozitivã ºi companiile care sunt înstatutul tãu social ºi financiar.

( I.v R-Z.): Ce simbolizeazãRomânia pentru tine, soþ ºi familiaacestuia?

(A.V.): România este locul meu denaºtere ºi locul în care am rãdãcinilemele ºi a familiei mele. România este þa-ra care mi-a dat o astfel de platformã lar-gã pentru a fi ceea ce sunt astãzi. Nu-mipot imagina viaþa mea fiind nãscutã înorice altã þarã, cu excepþia România. Înmulte ocazii am primit oferte de a intra înpolitica din India, dar am refuzatdeoarece nu vreau sã renunþ la cetãþeniaromânã. Soþul meu spune cã Româniaeste þara lui misticã ºi cu vampiri. El estecel mai dornic sã cãlãtoreascã pe scarãlargã în þara noastrã ºi vom finalizaaceastã dorinþã, cel mai probabil în acestan, în luna august

( I.v R-Z.): Care au fost cele maigrele etape din viaþa ta?

(A.V.): Perioada între Iunie 2012 ºiMai 2016 au fost cea mai rea parte avieþii mele. Libertatea este abstractã ºicunoºti valoarea libertãþii numai atuncicând eºti încarcerat. Din fericire, am fostreþinuþi ºi nu CONDAMNAÞI înînchisoare. În detenþie am fost þinuþi fãrãproces ºi nu au fost date pedepse de nicioinstanþã ºi nici vinovaþi nu am fost gãsiþi.Când eºti un deþinut (undertrial), atunciaveþi aceleaºi drepturi ca ºi în afaraînchisorii. Singurul drept care este luat dela tine este libertatea ta. Prin urmare, amfost într-o singurã celulã separatã, care aavut un televizor, cabinã de duº, mediucurat ºi primeam mâncare de acasã decâte ori mergeam la tribunal ori la spital.A trebuit sã mãnânc alimente gãtitepentru toþi prizonierii de sex feminin. Laînceput primeam mâncare gãtitã pentrucopii (pânã la 6 ani), care erau încarceraþi

cu mamele lor, deoarece mâncarea eraprea picantã pentru mine. Mai târziu amobþinut permisiunea de a avea mâncarenepicantã ºi mulþi prizonieri strãini aufost fericiþi sã mãnânce mâncarenepicantã, deoarece mâncarea era gãtitãde prizonierii condamnaþi ºi era fãcutã pegustul lor. A trebuit sã depun Petiþii laÎnaltul Tribunal din Delhi pentru a obþineo toaletã englezeascã ºi pentru dreptulmeu de a suna familia mea în Româniaprin skype timp de 15 minute la fiecare 2sãptãmâni ºi alte experienþe plãcuteºi/sau neplãcute. Numai atunci când amavut libertatea luatã pentru aproape patruani, datoritã controversei motivatepolitic, am ºtiut cât de preþioasã esteaceastã valoare abstractã. Acum, cã soþulmeu ºi cu mine suntem amândoi eliberaþidin închisoare cu capetele sus, estetimpul sã ne reconectãm cu prietenii,familia, sã dezvoltãm afacerea noastrã, sãne concentrãm la afaceri ºi sã uitãm departea nefericitã a încarcerãrii noastre ºicustodie judiciarã.

( I.v R-Z.): Un gând pentrucititorii noºtri?

(A.V.): Românii ar trebui sãexploreze lumea, sã se rãspândeascã ºi sãcucereascã lumea. România a avut oistorie culturalã bogatã. Am avut unaflux de mai multe culturi în ultimii 5000de ani, dar acum este momentul de aexporta cultura noastrã, moºtenireanoastrã ºi muzica, arta, cunoºtinþelenoastre ºi limba în alte pãrþi ale lumii ºisã strãluceascã pe harta lumii. Chiar ºiocupaþia sovieticã din România nu auputut distruge patrimoniul nostru culturalbogat ºi ne-am pãstrat limba noastrãintactã. Suntem 23 de milioane de sufleteputernice în România, comparativ cu alteþãri europene mai mici, în cazul în carepopulaþia este la doar 5 milioane, cu toateacestea, aceste þãri ºi culturile lor suntmai bine cunoscute în lume decât cearomânã!! Mesajul meu tuturor româniloreste sã se rãspândeascã în întreaga lume,cât ºi celor din România este sã seextindã ºi sã ajungã la lume. Mulþumimtuturor românilor pentru urãrile de bineleºi încurajare primite prin internet,scrisori, apeluri telefonice ºi flori întimpul ºi dupã lupta noastrã împotrivanedreptãþii.

Ionela van Rees- Zota

Interviu cu românca Anca Verma - soþia miliardarului indian AbhishekVerma: „Recomand românilor sã se extindã ºi sã ajungã la lume!”

Pagina 5martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

În era tehnologiei ºi acirculaþiei ameþitoare a informaþieiprin intermediul mijloacelor deinformare în masã (massmedia),omul crede cã ajunge sã ºtie totuldespre oricare temã sau realitateînconjurãtoare. Aceastã situaþie defapt devine ºi mai acutã atunci nereferim la bisericã ºi tot ceea ceþine de credinþã. Massmedia, pelângã realul folos pe care îl aducomenirii, reprezintã de multe ori ºiun pericol iminent, acela de adenatura multe dintre realitãþileexistente ºi de a schimbaraporturile unei existenþe decenteºi normale, în cazul în care nu leputem folosi cu discernãmânt.

Un caz concret: întâlnimmulte exemple de familii pentrucare primeazã conexiunea lainternet, abonamentul la canalelede televiziune sau telefoniemobilã, internetul mobil, în daunaaltor activitãþi de petrecere (cufolos) a timpului liber ºi de folosire(ºi) a altor mijloace de informare.

Tragedia este cã în acest noiande mijloace de informare, în careoricine poate transmite orice,existã pericolul sã ne pierdemfundamentele de bazã. Nu maisuntem în stare sã deosebim binele

de rãu, informaþia bunã de cea rea,judecata dreaptã de ceapãrtinitoare, etc...

În direcþia credinþei, lucrurilesunt ºi mai denaturate. Exceptândarticolele publicate în ziare (uneleserioase, altele mai puþin), la carejurnaliºtii sunt obligaþi prin naturameseriei, înainte de a publica, la o

minimã informare legatã desubiect, realul pericol de a nudiscerne se ascunde în reþeaua desocializare Facebook. Aici poateoricine sã publice (aproape) orice,mai ales în privinþa credinþei, areligiei, a bisericii...

ªtim prea bine faptul cãromânul se pricepe bine la multe

lucruri (pe care nu le maienumerãm din lipsã de spaþiu), înspecial la politicã ºi....religie saumai bine spus, mai ales la religie...

Nu de puþine ori suntem puºicu toþii în faþa unor titluri de genul„Românii cu nume de sfinþi vorplãti o taxã pentru a le folosi încontinuare“ sau „Botezul va fivalabil un an, dupã care va trebuireînnoit“ sau „A fost exorcizat unpreot posedat, care refuza sã iabani de la enoriaºi“...ºi altele la felde „savuroase“.

Am întâlnit oameni care(chiar) credeau cele debitate maisus, fiind ferm convinºi cã deþinadevãrul ºi care voiau sã mãconvingã ºi pe mine. Încercând sãrãspund numai pe scurt la inepþiileauzite, mã ºi bombardau cu replici:Cum, pãrinte, nu ºtiaþi?!...vã spuneu cã doar asearã am citit...Pãrinte,dar dumneavoastrã nu citiþi, nu vãinformaþi?!...e plin internetul(Facebook-ul)...Dar ºtie toatãlumea ºi dumneata nu?!

Un simplu click în motorul decãutare „google“ ºi descoperi ceera cu titlurile bombastice de maisus. Au fost publicate pe o paginãde internet a unui cotidian (nu îipomenim numele spre a nu-i face

reclamã gratuit...ºi pentru a vã lãsasã descoperiþi singuri), care are camotto sloganul „Doamne,ocoleºte-i pe români!“, iar care sedescrie pe sine drept „cotidianindependent de umor voluntar“.Iatã cum se dezleagã misterul ºidescoperim cã sunt ironii...ieftineºi „adevãruri“...neadevãrate. Dar,ce mai conteazã unde au fostpublicate, au fost apoi preluateprin postãri diferite pe Facebook ºiau devenit adevãrate „adevãruri decredinþã“. La aceste postãricomentariile ºi like-urile au curs înneºtire, nu mai trebuia fãcut nimic,rãul fusese deja fãcut...iar zarurilearuncate... V-aº îndemna ºirecomanda, dacã îmi permiteþi, sãcãutaþi rãspunsurile credinþei înalte pãrþi (participarea la slujbeleDomnului,cãrþi autentice, preoþiduhovnici), decât pe Facebook.Rãspunsurile credinþei se trãiesc înfaptele noastre, se desãvârºesc prinlupta noastrã zilnicã de a neapropia de credinþã...nu se primesccititind postãri dubioase ºineadevãrate.

ªi acesta este numai unexemplu. Facebook ºtie de ce... ;-)

Preot Ionuþ PãunParohia Bamberg

FACEBOOK? (DEZ)INFORMARE

martie - aprilie 2017Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Fiinþa umanã îºi cautã echilibrulde-a lungul existenþei telurice.Gãsindu-ºi perechea spiritualã,pãtrunde alãturi de ea, prin taina nunþiiîn marea armonie universalã. Indiferentce modificãri sociale ºi economice ausurvenit în timp, nunta, ca evenimentmarcant al vieþii umane, ºi-a pãstratvalenþele spirituale. M-am oprit, dinlungul periplu existenþial, asupra unuispaþiu care emanã o putenicã energieafectivã asupra structurii meleinterioare: satul Vãleni, comuna Meteºdin judeþul Alba. Am urmãrit cele maiimportante aspecte din spectacolulnunþii, dupã depãºirea riturilorpreliminare.

Masa mare este marcatã printr-unrepertoriu poetic mai larg, cu rol festiv,interpretat de lãutari la cererea expresãa nuntaºilor. Întreg ceremonialulîncepea duminca la ora amiezii. Masamare avea loc dupã desfãºurarea actelorpreliminare. Din acest moment întregceremonialul primeºte aspect depetrecere. Nuntaºii sunt dornici sã semanifeste, aceastã veselie fiindbeneficã pentru noul cuplu, ajutându-lsã se integreze în societatea tradiþionalã.

Tinerilor miri li se acordã o atenþiedeosebitã la masa mare, ei sunt aºezaþiîn faþa nuntaºilor cu naºii alãturi. Toatestrigãturile ºi oraþiile le sunt adresatelor, fapt ce-i ajutã sã-ºi accepte noulstatut social. Înainte ca nuntaºii sã-ºiînceapã petrecerea vornicul rosteºtebinecuvântarea divinã, pentru ca totulsã fie primit de Dumnezeu. Nuntaºilorli s-a pregãtit o masã bogatã, pentru arãsplãti participarea lor la ceremonialulnunþii. Toate bucatele erau gãtite de obucãtãreasã ajutatã de femeile din sat.În comuna Meteº bucãtãreasa se numeasocãciþã. De la socãciþa Ioana Meteºandin satul Vãleni (Gãureni) am aflatmeniul specific unei nunþi din zonã. Îngeneral, se serveau produse preparatedin carne de miel, supã de tãiþei,cozonac, gogoºi, þuicã ºi vin. Dupã cese serveau douã feluri de mâncare sestrângea cinstea. Acum se dãdeaudaruri tinerilor cãsãtoriþi. Cinstea constaîn produse alimentare, þesãturi lucrate încasã, animale sau orice alte produseexistente în gospodãria þãrãneascã.

Cel care anunþa sosirea cinstei eatot vornicul. Dupã ce nuntaºii s-aubucurat de muzica lãutarilor, dupã ce aujucat, au mâncat ºi au bãut, vorniculanunþã momentul oferirii darurilortânãrului cuplu. În fiecare sat alcomunei existã oraþii diferite, mesajulfiind însã acelaºi. Prin oraþia la masamare, pe un ton satiric se cere nuntaºilor”sã dea plata” pentru ce au mâncat ºi aubãut. Fiecare vornic se adapteazãsituaþiei ºi are capacitatea de a modificaanumite versuri ale oraþiei cu scopul deînveseli auditoriul. În satul Meteºvornicii strigau urmãtoarea oraþie:”Dragii noºtri nuntaºi iubiþi ,/ La astãnuntã aþi fost poftiþi/ De asarã de când lamasã ne-am aºezat/ Aþi tot beut ºi aþi totmâncat./ Aþi tot cerut ºi n-aþi tot dat/Cine mâncã bea ºi nu plãteºte/ Cu lupu’se potriveºte./ Cine-a luat glaja dedungã/ Sã se caute la pungã/ Bagemâna pânã-n cot/ ?i scoatã bani de câteun zlot.” (Gligor Hãrãguº, 68 de ani,Meteº)

Primii care ofereau daruri eraunaºii, dupã care urmau pãrinþii mirelui,ai miresei, rudele apropiate mirilor ºiapoi restul nuntaºilor. Cinstea erastrânsã de cãtre vornic care era însoþitde miri ºi naºi. Dupã strângerea cinsteise serveau ºi alte mâncãruri, iar nuntacontinua pânã lunea dimineaþa.

Odatã cu trecerea timpului s-auprodus o serie de schimbãri înorganizarea unei nunþi. InformatorulGligor Monea (74 de ani) din Vãlenispunea cã la un moment dat s-a produsun transfer al societãþii rurale spre oraº.Oamenii au început sã munceascã înmediul urban ºi astfel nunþile nu maiputeau avea loc duminica. Din aceastãcauzã nunþile au început sã fieorganizate sâmbãta, oamenii având ladispoziþie duminica pentru a se odihni.Informatorul spunea cu regret cã, dacãîn trecut, dupã cinste lumea îºi continuadistracþia pânã dimineaþa, în timp, ºi înspecial în prezent, dupã cinste oameniipleacã acasã ºi totul se rupe brusc. Numai existã acea continuitate spiritualã,nuntaºii nu mai sunt alãturi de tânãrapereche pânã la ivirea zorilor. Deoareceam avut de–a face cu un ceremonial detrecere, participanþii trebuie sã rãmânã

alãturi de noii iniþiaþi pânã la ivireazorilor noii zile. Ziua de luni era aleasãpentru cã era prima zi a sãptãmânii.Tinerii miri începeau sãptãmâna alãturide nuntaºi, deci integraþi în societate,primiþi cu drag de cãtre acesta.

Timpul ºi aspectele economice audeterminat scindarea anumitormomente esenþiale din ceremonialulnunþii. În comuna Meteº s-a ajuns chiarla situaþia în care vornicul a lipsit. Laasemenea nunþi oraþiile au fost fãcute denuntaºi, dar s-a simþit lipsa echilibrului.Darurile de nuntã s-au transformat înbani ºi de la alegerea unei singureperechi de naºi s-a ajuns la douãperechi, scopul fiind ridicarea cinstei.

Masa mare constituie ultimulmoment în care vornicul ocupã loculcentral. Dupã cinste, nuntaºii continuãsã se înveseleascã, sã fie alãturi detinerii miri pânã spre dimineaþã.

În desfãºurarea nunþii tradiþionale,în comuna Meteº, exista obiceiul”jucatului miresei”. Acesta avea locdupã cinste. Mireasa era ”luatã la joc”de cãtre naº, dupã care pe rând o jucautoþi nuntaºii. Se spune cã acest obicei arfi o prelungire a horelor din sat, þinute înzile de sãrbãtoare. Este un obiceisemnificativ pentru integrarea tânãruluicuplu în societatea tradiþionalã. Prinhorã i se aminteºte miresei de vremeacând era fatã ºi în acelaºi timp î seprezintã situaþia actualã, cã e ultimulmoment în care ea mai e înconjuratã defeciori. Tocmai de aceea mirele nujoacã cu ea, lãsându-i pe ceilalþi nuntaºisã joace mireasa pentru ultima oarã.Prin acest act care simbolizeazãcircularitatea, tânãrului mire i sedãruieºte ursita. Hora miresei estesingurul act din ceremonialul nunþii, încare cei doi miri nu sunt împreunã dupãce s-au cununat. Ar putea fi consideratãca o probã, ca o încercare a celor doitineri, dupã ce au fost uniþi spiritual.Dupã horã, tânãra mireasã se întoarce lamire, rãmânând alãturi de el ºi de naºipânã la ivirea zorilor.

Hora miresei constituie ultimulultimul act propriu-zis al nunþii la caresunt prezenþi toþi participanþii. Rolulnuntaºilor în procesul de integrare alnoului cuplu în societatea tradiþionalã

se încheie aici. În dimineaþa de dupãnuntã însã rãmân alãturi de miri naºii,pãrinþii, fraþii ºi surorile. Se continuãprocesul de adaptare a celor doi iniþiaþi,însã de data acesta rãmân alãturi de ceidoi, doar cei apropiaþi.

Schimbarea s-a produs. Noulcuplu este în punctul de a se integra însocietate. Cei doi tineri trebuie sãrenunþe la bucuriile vârstei tinere, deaceea noua stare este aºteptatã cuteamã. Acum nu vor mai fi cântece ºihore, va fi o familie, vor fi copii, vor fio serie de probleme care trebuierezolvate în cadrul cuplului. Tocmai deaceea în dimineaþa de dupã nuntã, naºiiîmpreunã cu familiile celor doi tinerirãmân alãturi de ei. Tinerii mai primescsfaturi, încearcã sã înþeleagã cumtrebuie sã-ºi organizeze viaþa defamilie. Naºii, fiind aleºi ca pãrinþispirituali, sunt cei care îi vor însoþimereu pe cei doi fini, mai ales însituaþiile dificile ale vieþii.

În comuna Meteº, la o sãptãmânãdupã nuntã, se organizeazã pe caleaîntoarsã.. Este reluatã într-un fel nunta,dar numai cu rudele ºi cu naºii. Pe caleaîntoarsã se face la casa miresei sau dacãnunta s-a organizat la mireasã, aceastase organizeazã la mire. Prin acestobicei, cel care a plecat de acasã, se maiîntoarce acolo pentru o ultima datã,încercând sã se adapteze, de acumînainte, noului statut social.Ceremonialul de trecere nu s-a sãvârºitîn dimineaþa nunþii, ci abia la osãptãmânã dupã nuntã.

Cel iniþiat se întoarce dupã ºaptezile la casa pãrinteascã. Încearcã sãregãseascã locul copilãriei dupã ce acunoscut taina iniþerii. Indiferent ce

regãseºte sau ce retrãieºte, el se întoarceîn cuplu. Cei dragi sunt alãturi de tineriicãsãtoriþi mai ales în clipele grele.Mentalitatea colectivitãþii comuneiMeteº este îndreptatãspre a face bine,spre a da ajutor în clipele grele, chiardacã pe lângã bunãtate, luminã ºibucurie, în viaþã mai existã ºi rãu,întuneric ºi tristeþe.

Trecând dincolo de aspectulparticular al încercãrii de a regãsiunitatea fundamentalã de dincolo deCreaþie, putem descoperi cã fiecare dinnoi reprezintã o parte a Cosmosului, cãfiecare din noi încearcã sã înþeleagãdincolo de el însuºi care este menirealui aici, care rolul celor trei momenteesenþiale din viaþa unui om. La douãdintre aceste momente: naºtere ºimoarte participãm inconºtient; la nuntãînsã participãm conºtient.

Naºterea presupune existenþã,existenþa presupune cunoaºtere.Devenirea prin cunoaºtere presupunedorinþa de a recunoaºte ºi de a terecunoaºte, dorinþa de a ieºi din sine ºide a te dãrui. Când prin actul decunoaºtere omul se recunoaºte pe sineîntr-un alt om, se produce o legãturãtainicã ce nu poate fi vreodatãdezlegatã. Când bãrbatul gãseºtefemeia, în al cãrui suflet se oglindeºteeul sãu interior, se produce ocomuniune inefabilã care va duce larealizarea unui echilibru cosmic.Fiecare om cautã. Din clipa în care amfost creaþi cãutãm. Fiecare partemasculinã îºi cautã partea sa femininãpentru a reconstitui universulparadisiac.

Prof. dr. SOROHAN ADINA VOICA

SPECTACOLUL NUNÞII – FORMÃ DE REGÃSIRE A PRIMORDIALITÃÞIIÎN MENTALUL COLECTIV

Bunã dragi mei, Mã numesc Viorica Robina ºi

sunt instructor auto în Germaniapentru categoria de permis B, de peste20 de ani. Datoritã solicitãrilor primitedin partea voastrã pentru a vã ajuta sãobþineþi carnetul de ºoferi categoria Baici în Germania, având în vedere cãvã este greu pentru cã nu înþelegeþi ºinu vorbiþi bine germanã, m-am decissã vã ajut .

Acest ajutor îl pot oferi de aici ºivã pot aºa ajuta, indiferent unde locuiþiîn Germania pentru cã nu este posibilsã veniþi la Köln.

Veþi primi susþinerea mea în ceeace priveºte examenul de salã , oraº ºibineînþeles în ceea ce priveºte

colaborarea voastã cu Instructorulgerman sau cu oficialitãþile în legãturãcu permisul auto, actele de care aveþinevoie pentru dosar ºi aºa mai departe.

Aveþi posibilitatea de a primimaterialele de învãþat necesare înlimba românã.

În ce constau aceste cursuri : - Voi preda teoria în limba

românã cu explicaþii ºi în limbagermanã pentru a ºtii cuvintele de careaveþi nevoie mai târziu când luaþi orede condus.

- Acest curs este de douã ori pesãptãmânã în formã de web undeputeþi participa live ºi aveþiposibilitatea de a pune întrebãri.

- Vã voi explica totul în legãturãcu examenul de salã, ce trebuie fãcutpentru a reuºi.

- Veþi primi materialele de învãþatîn limbã românã cu explicaþiile

necesare, cu întrebãrile care le veþiprimi ºi la examen.

- Voi realiza videoclipuri ºi audioîn oraº cu situaþii de examen,comenzile le dau în germanã, le traducîn românã , iar explicaþiile le voi da înlimba românã.

- Vã voi da ºi arãta mai multetrucuri care vã vor ajuta la examen.

- Cu permisul vostru ºi dorinþavoastrã voi contacta instructorul vostrupentru a colabora cu mine ºibineînþeles cu voi, pentru a vã fi maiuºor când aveþi întrebãri.

- Dacã doriþi ajutor în legãturã cudepusul dosarului ºi cu oficialitãþile înlegãturã cu acest permis , vã pot ajutaºi în acest lucru.

- Materialul de învãþat costã 15Euro în loc de 40 Euro.

Pentru aceste cursuri ºi serviciiplata este de 20 Euro pe lunã.

Primul curs începe pe data de15.03.2017-15.04.2017, iar al doileadin 15.04.2017-15.05.2017 ºi aºa maideparte. Puteþi sã vã înscrieþi la uncurs sau la mai multe.

Vã puteþi anunþa lunar pentrucursul respectiv . Pentru primul curs vãrog sã vã înscrieþi pânã pe data de 10.03.2017 la telefon 01721411140 saupe mesenger pe FB - Viorica Robinasau e-mail: vickyrobina@yahoo.de.

Mai multe detalii ulterior. Vã mulþumesc ºi vã doresc mult

succes în continuare.

În Germania au fostinmatriculate anul trecut 3,2milioane de autoturisme noi iarpeste 7 milioane de autoturisme ºi-au schimbat proprietarul. Vechimeamedie a maºinilor înmatriculate înGermania este de 9,2 ani iar circa400 000 de maºini sunt mai vechi de30 de ani. Înmatriculareavehiculelor în Germania esteguvernatã de Regulamentul pentruînmatricularea autoturismelor -Fahrzeug-Zulassungsverordnung(FZV).

Dacã ai cumpãrat o maºinã înGermania trebuie sã mergi cudocumentele maºinii ºi cuasigurarea la biroul local pentruînmatriculãri auto (Kfz-Zulassungsstelle) ºi sã o înscrii încirculaþie. În general, toatãprocedura de înmatriculare dureazãmaxim o orã (fãrã coada de laghiºeu!) ºi costã aproximativ 60 deeuro. Poþi gãsi cel mai apropiat biroulocal pentru înmatriculãri auto dedomiciliul tãu prin introducereacodului poºtal sau a numeluilocalitãþii la adresa urmãtoare:

http://www.strassenverkehrsamt.de/kfz-zulassungsstelle

Documente necesare pentruînmatricularea unui vehicul

» cartea de identitate avehiculului (Fahrzeugbrief/Zulassungsbescheinigung Teil 2);

» adeverinþa pentru inspecþiatehnicã ºi de poluare (Haupt - undAbgasuntersuchung)

» poliþa de asigurare autooligatorie sau numãrul electronic deasigurare RCA (eVB );

» actul de identitate valabil ºiadeverinþa de domiciliu emisã deprimãrie (Meldebescheinigung);

» acord de platã a impozituluiauto cãtre administraþia finanþelor(SEPA-Lastschriftmandat zumEinzug der Kraftfahrzeugsteuer),document care se obþine de la ghiºeu

» dacã înmatricularea se faceprin împuternicit, împuternicire ºiactul de identitate valabil aîmputernicitului

» extras din registrul comerþului(Handelsregisterauszug) sau cer-tificatul de înregistrare a uneiîntreprinderi PFA (Gewerbean-meldung) pentru înmatriculãri pefirme.

Documente suplimentare pen-tru înmatricularea unui vehiculsecond-hand

» certficat de înmatriculare (KfzZulassungsbescheinigungTeil 1 -Fahrzeugschein)

» contract de vânzare -cumparare.

» Plãcuþele cu numerele deînmatriculare (în cazul în careînmatricularea constituie totodatãradierea autovehiculului pentruproprietarul anterior)

Documente suplimentare pen-tru înmatricularea unui vehicul din

strãinatate» factura de cumpãrare sau

contractul de vânzare - cumpãrare» certificatul de conformitate

COC, care conþine toate datelenecesare pentru înmatriculare

Numerele de înmatriculare -Autokennzeichen

Dacã cumperi o maºina nouãsau second hand de la o firmã care seocupã cu vânzarea maºinilor(Händler) sau de la o persoanãprivatã care vrea sã-ºi pãstrezenumerele, va trebui sã-þi faci ºinumere noi de înmatriculare(Kennzeichen) la o firmãspecializatã, pe care o gãseºti, deobicei, în vecinãtatea biroului deînmatriculãri. Numerele pot ficumparate avantajos online de ladiverse firme specializate cu preturicare incep de 5,90 euro plus livrareacare costa aproximati 5 euro. Pentrua gãsi o astfel de firma fã o cãutareîn Google cu Termenii ‚‚Kennzeichenonline’’

Numerele de înmatriculare suntde mai multe tipuri iar modul în careacestea sunt inscripþionate depindede modul de folosire, tipul saudestinaþia autovehiculului.

Numere europene - Euro-Autokennzeichen Acestea suntnumerele clasice cu steagul UEfolosite la înmatricularea uneimaºini în Germania. Numerele auaplicate stema landului în caremasina este înmatriculatã, iar penumãrul din spate este aplicatã ºiplacheta TÜV. Preþ informativ(depinde de Land): 26-30 euro.

Numere pentru export -Ausfuhrkennzeichen Acestenumere sunt folosite pentruautovehiculele care sunt destinateexportului ºi sunt scoase dinGermania pe propriile roþi. Pentruobþinerea acestui tip de numãr se vaface de cãtre angajaþii biroului deînmatriculãri verificarea serieimotorului, de aceea autovehiculultrebuie adus la Zulassungsstelle.Autovehiculul trebuie sã aibãverificarea tehnicã valabilã, iar datapâna la care este valabilãînmatricularea este înscrisã în zonamarcatã cu galben a numãrului (aici16 august 2104). Preþ informativ(depinde de Land): 30-35 euro.Numerele pentru export pot avea ovalabilitate cuprinsã între 15 zile ºiun an în funcþie de perioada pentrucare s-a încheiat asigurareaobligatorie ºi nu trebuie predate laîncheierea acestei perioade.

Numere cu duratã limitatã -Kurzzeitkennzeichen Acest tip denumere sunt folosite pentru teste,probe sau pentru transportul maºiniiîn altã locaþie. Înmatricularea estevalabilã maxim 5 zile, ºi se poatesolicita la biroul de înmatriculãri dinlocalitatea în care se aflã maºinaindiferent de domiciliul pro-

prietarului. Începând cu aprilie 2015autovehiculul trebuie sã aibãverificarea tehnicã valabilã, iar datapâna la care este valabilãînmatricularea este înscrisã în zonamarcatã cu galben a numãrului (aici16 august 2104). Folosirea acestornumere fãrã verificare tehnicãvalabilã este permisã doar pentrudeplasarea la un service local pentruefectuarea verificãrii tehnice saupentru reparaþiile necesare pentruobþinerea plachetei TÜV. Preþinformativ (depinde de Land): 10euro.

Numere sezoniere - Saisonke-nnzeichen Aceste numere suntdestinate autovehiculelor care nusunt folosite tot anul, de exemplumaºini decapotabile, autorulote,motociclete, etc. Maºina poatecircula doar în perioada marcata penumãr (aici aprilie-decembrie), carepoate fi între 2 ºi 11 luni, ºi trebuiesã aibã verificarea tehnicã valabilã.Preþ informativ (depinde de Land):30-35 euro.

Numere pentru vehiculele cutracþiune electricã – E-Ken-nzeichen Acest nou tip de numereva oferi în viitor facilitãþi pentruautovehiculele electrice cum ar filocuri de parcare rezervate, sauparcarea cu taxe reduse sau gratuit înparcãrile publice ºi chiar posi-bilitatea de a circula pe benzilespeciale destinate autobuzelor.Numere preferenþiale

Cine doreºte numere cuanumite litere ºi cifre poate facerezervarea acestora online, telefonicsau la sediul birourilor deînmatriculare. Costurile pentrunumerele preferenþiale sunt aceleaºiîn toatã Germania ºi anume 2,60euro pentru rezervare ºi 10,20 europentru numere. Poþi verificadisponibilitatea numerelor prefe-renþiale pe care le doreºti laurmãtoarea adresã: http://www.strassenverkehrsamt.de/wunschkennzeichen

Numere noi la schimbareadomiciliului?

Începând cu 01.01.2015 laschimbarea domiciliului nu mai esteobligatorie schimbarea numerelorde înmatriculare indiferent de delocul unde te muþi pe teritoriulGermaniei. De exemplu dacã temuþi de la Berlin la Stuttgart, laalegere poþi pãstra numerele cu Bsau poþi cere numere noi cu S.Totuºi schimbarea adresei trebuieanunþatã la biroul pentruînmatriculãri auto (Kfz-Zulassungsstelle) sau, mai nou, laprimãria localã în majoritatealocalitãþilor unde vei primi noucertficat de înmatriculare(Zulassungsbescheinigung Teil I) cunoua adresã. Cel mai bine când facila primãrie înregistrarea nouluidomiciliu (Anmeldung) ia ºi actele

maºinii cu tine ºi cere ºi schimbareacertificatului de înmatriculare.Schimbarea cerificatului costã între10 ºi 20 de euro în funcþie delocalitatea unde te muþi. Dacã nuanunþi schimbarea domiciliului ºi nusoliciþi schimbarea certificatului riºtio amendã de 100 euro. Preþinformativ pentru schimbareacertificatului de înmatriculare în cazde pierdere: 45 euro.

Clasele de poluare -Schadstoffgruppen

La înmatricularea unei masini,în funcþie de nivelul emisiilor denoxe motorului, aceasta esteîncadratã într-una din cele 4 clase depoluare (Schadstoffgruppe) iar înfuncþie de aceastã clasã primeºti oplachetã de mediu (Umweltplakette)care este de un abþibild rotund dediferite culori (roºu, galben, verde)care trebuie lipit obligatoriu peparbriz la vedere (de obicei în parteadreaptã jos). Placheta de mediucostã 5 euro.

Oraºele ºi zonele în carepoluarea este ridicatã sunt obligatesã ia mãsuri de reducere a poluariifiind declarate zone de mediuprotejat (Umweltzone) de tipul 1 sau2, în acestea având acces doarautovehiculele cu emisii poaluantereduse.

Clasa de poluare poate poate fideterminatã în funcþie de numãrulcheiei pentru emisia de noxe(Emissions-Schlüsselnummer).Acest numãr poate fi gãsit în talonulautoturismului ( KfzZulassungsbescheinigungTeil 1) larubrica 14.1

Clasa de poluare 1 –Schadstoffgruppe 1 Maºinile dinaceastã clasã nu primesc plachetã demediu ºi nu au dreptul sã circule înnici o zonã de mediu protejat. Înaceastã clasã se încadreazãautoturismele cu motor diesel Euro1sau mai vechi ºi cele pe benzinã maivechi de Euro 1. Numãr de cheiepentru diesel: 0-24, 34, 40, 77, 88,98. Numãr de cheie pentru benzinã:00, 03-13, 15, 17, 88, 98

Clasa de poluare 2 –Schadstoffgruppe 2 Maºinile dinaceastã clasã primesc plachetã demediu roºie ºi au dreptul sã circulelimitat în anumite zone de mediuprotejat de tipul 1. În aceastã clasã seîncadreazã autoturismele cu motordiesel Euro1 cu filtru de particulesau Euro 2. Numãr de cheie diesel:25-29, 35, 41, 71

Clasa de poluare 3 –

Schadstoffgruppe 3 Maºinile dinaceastã clasã primesc plachetã demediu galbenã ºi au dreptul sãcircule în zonele de mediu protejatde tipul 2. În aceastã clasã seîncadreazã autoturismele cu motordiesel Euro 2 cu filtru de particulesau Euro 3. Numãr de cheie diesel:30-31, 36, 37, 42, 44-52, 72.

Clasa de poluare 4 –Schadstoffgruppe 4 Maºinile dinaceastã clasã primesc plachetã demediu verde ºi au dreptul sã circuleîn toate zonele de mediu protejat. Înaceastã clasã se încadreazãautoturismele cu motor diesel Euro3 cu filtru de particule, Euro 4 saumai mare si autoturismele cu motorpe benzinã începând cu Euro 1.Numãr de cheie diesel: 32, 33, 38,39, 43, 53, 55-59, 60-70, 73-75.Numãr de cheie benzinã: 01, 02, 14,16, 18-75, 77. Deja în foarte multeoraºe din Germania (Berlin,Bremen, Frankfurt, Hannover,Köln, Mannheim, Stuttgart, etc.)sunt declarate zone de mediuprotejat fiind permis doar accesulmaºinilor din clasa de poluare 4(verde). Intrarea întro zona demediu protejat cu plachetanecorespunzãtoare se pedepseºte cuamendã de 40 de euro ºi un punct depenalizare la carnetul de conducere.

Verificarea tehnicã - Haupt - undAbgasuntersuchung

Ca ºi în Romania, reviziatehnicã ºi verificarea emisiilor denoxe se face obligatoriu o datã la 2ani cu excepþia maºinilor noi la careprima verificare se face la 3 ani de laprima înmatriculare. Pentru overificare mai uºoarã dacã maºinaare revizia tehnicã în termen, penumãrul din spate se aplicã plachetaTÜV care aratã data la care expirãrevizia. Placheta poate fi de culoridiferite (6) în funcþie de anul în careexpirã revizia, are imprimat anulexpirãrii în mijloc ºi luna în parteade sus.

Revizia trebuie fãcutã înservice-uri autorizate care verificãdacã autovehiculul este sigur pentrutrafic ºi dacã emisiile de noxe suntconforme ºi costã aproximativ 100de euro.

Dacã se depãºeºte termenullimitã pentru revizie cu mai mult de2 luni, revizia se va face maiamãnunþit cu costuri mai mari. Ladepãºirea acestui termen cu maimult de 4 luni riºti o amendã de 25de euro ºi retragerea maºinii dincirculaþie pâna la efectuarea reviziei.

martie - aprilie 2017 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

6.4 Înmatricularea unei maºini în Germania - Zulassung

martie - aprilie 2017Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Este adevãrat cã bolile sunt rezultatul”comportamentului” nostru!?Da, este foarte adevãrat, cãci compor-

tamentul nostru defectuos poate participa într-ofoarte mare mãsurã la apariþia unor boli psihiceºi în acelaºi timp, este responsabil într-o foartemare mãsurã de agravarea unor afecþiuni desãnãtate ale corpului omenesc. Calitateadeciziilor luate de gândirea noastrã participãdirect la calitatea vieþii. Dacã acestea sunt luate în

concordanþã cu planul vieþii, atunci stresul esteminim ºi tulburãrile de sãnãtate sunt minime.Aici întâlnim indivizii cu o viaþã longevivã ºi uncorp sãnãtos. Este adevãrat cã deseori, deciziileluate de mintea noastrã, sunt afectate saudeformate de trãsãturile defectuase depersonalitate. În cazul acesta, calitatea deciziilorfiind nu cea mai bunã, trãirile ca urmare a acestuifapt, sunt în concordanþã. Aºadar, calitatea vieþiideteriorându-se, ia naºtere ºi se dezvoltã ceea cenumim noi stres. Acesta este elementul necesar -cum am menþionat mai sus- care stã la bazaafecþiunilor psihice. Acelaºi stres, esteresponsabil ºi de evoluþia anumitor tulburãri desãnãtate fizice cauzate de traume sauanormalitãþi ereditare.

Dr. Rãchitan

Luna OCTOMBRIE a venit cu o rubricã nouã: POVEªTI ADEVÃRATE.Fiecare dintre noi avem POVESTEA NOASTRÃ. Fie cã este cu un finalpozitiv sau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºi celorlalþi, este cevanemaipomenit. Poþi fi una sau unul din protagoniºtii acestei rubrici,scriindu-ne POVESTEA TA, la adesa de e.mail: asii.romani@yahoo.com

LUNI: 10:00- 11:00 –avansaþiJOI: 10:00- 11:00- începãtoriCursurile se þin în fiecare sãptãmânã (exclus în

vacanþe ºi sãrbãtori) la adresa: SchweinauerHauptstrasse 31, 90441 Nürnberg

Informaþii la telefon: 0160 3373128

Program cursuri deconversaþie în limba germanã:

La cererea mai multor cititori, binecu-noscutul medic Cristian Rãchitan vã rãs-punde întrebãrilor dumneavoastrã. Ne

puteþi scrie pe adresa redacþiei:asii.romani@yahoo. com, cu menþiunea:

întrebare Dr Rãchitan. Vã mulþumim!

UN DOCTOR PENTRU CORP ªI SUFLET

Pagina 9martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Mesaj pentru tinerii români

“Mergeþi, învãþaþi, oriunde înlume, dar, întoarceþi-vã acasã.Conform frazei pe care o auzim deSfintele Pasti: ”Veniti de luatilumina”. Lumina intelectualã ºimedicalã se gãseste aici pe pãmântulvostru. Don’t forget your origin”.

Pericolul exploziei de laCernobâl nu a trecut

- Domnule Profesor, statisticilemondiale aratã cã numãrul tumorilorcanceroase la nivelul creierului, înmod special la copii, este în continuãcreºtere. Sã fie acesta rezultatulfolosirii exagerate a telefoanelormobile, internetului sau încã nu sepoate vorbi de o cauzã directã?

- Numãrul de tumoricanceroase în toatã patologiageneralã este în creºtere. Dinnefericire, acestea au crescut ºi lanivelul creierului. Mulþi copii auasemenea afecþiuni tumorale.Apariþia unor asemenea tumori seexlicã în principal genetic. Dar existãºi o serie de factori de mediu majori,cum sunt radiaþiile. La adulþi sunt ogrãmadã de elemente care,cumulate, produc asemenea leziuniintracraniene, extrem de grave,adica tumorile cerebrale canceroase.Cea mai canceroasã tumorã dinorganismul uman, cu evoluþie foarterapida, este glioblastomul cerebral.Telefonia mobila nu produce directtumori cerebrale, dar contribuie casi factor adjuvant.

- Ni se recomandã sã mergem celpuþin o datã pe an la un consultstomatologic. Se impune însã ºi ovizitã anualã la un neurolog, chiardacã nu sunt semne vizibile ale boliineurologice? Care sunt primelesimptome care trebuie sã ne dea degândit ºi sã apelãm la un medicspecialist?

- Consultul la neurolog sauneurochirurg este binevenit înconditiile apariþiei unei suferinþe desistem nervos, cum ar fi cefaleeapersistentã, migrenele repetate,diplopia, tulburarile de echilibru sauscurtele pierderi de cunoºtinþã

-Sunteþi o personalitaterecunoscutã ºi foarte apreciatã peplan internaþional. Câte operaþiipoartã numele profesorului Alexandru

Vlad Ciurea? În lunga dumneavaostrãcarierã, aþi avut ºi ghinionul sã vãmoarã vreun pacient pe masa deoperaþie ?

- În total, am peste 23.000 deafecþiuni de sistem nervos, operateîn întreaga carierã. Nu am avutniciun pacient rãmas pe masa deoperaþii ºi mulþumesc lui Dumnezeupentru aceasta.

În cartea sa „Do no harm“,neurochirurgul britanic Henry Marshcomparã intervenþia chirurgicalã pecreier cu dezactivarea unui explozibil,cu aceleaºi consecinþe catastrofice, lacomiterea celei mai mici erori.Domnule Profesor, care estedeosebirea între o operaþie pe creier ºio operaþie pe cord sau la stomac? Mãrefer , în mod special, la prognosticulpostoperator.

Cartea neurochirurgului HernyMarsh este un exemplu dedevotament faþã de fiinþa umanã,faþã de creier ºi faþã de creativitate.Neurochirurgul comparãintervenþia operatorie cudezactivarea unui explozibil, adicãorice milimetru în creier esteimportant ºi trebuie privit cu atenþieºi evitate cele mai mici erori. Nuputem compara operaþiile destructuri nervoase, cu nicio altãoperaþie din corpul uman; sã nuuitãm cã encefalul nu a putut fitransplantat, nici acum ºi nici înviitor nu se va putea face o astfel deoperaþie.

- Urmare a cercetãrii, medicinaa avansat foarte mult în ultimii ani. ªitotuºi, tumorile canceroase sau boliprecum autismul, Alzheimerul,Parkinsonul, sã dau numai acestepatru exemple, rãmân încã o marenecunoscutã pentru lumea medicalã.Care sunt factorii de risc în aceste bolicare nu încã nu ºi-au gãsitrezolvãrea?

- Medicina a evoluat enorm,întradevãr, mai ales în ultimadecadã. Totuºi, tumorile canceroaseºi diferitele boli degenerative(Alzheimer, Parkinson etc.) încã nuau o rezolvare corespunzatoare.Sunt multipli factori de risc în toateacestea suferinþe în care elementulgenetic este primordial. Dar laacesta se adaugã stresul nostru celde toate zilele cu factorii sãi deambianþã (telefonie mobilã,

claxoane, certuri, supãrãri, nervi,scandaluri, frustrãri, nemulþumiri,expuneri exagerate la soare,multiple cãlãtorii cu avionul,consum de alimentaþie tip fast-food,consumul de alcool ºi tutun etc).

- Au trecut mai mult de 30 de anide la explozia nuclearã de laCernobâl. Un dezastru pe seamacãruia s-au pus modificãri genetice ºiapariþia tumorilor cerebrale la copii.Dupã trei decenii, se poate spune cã atrecut definitiv pericolul sau risculîncã îi mai ameninþã pe români? Cerecomandãri aveþi pentru tinereviitoare mame, pentru pãrinþii cu copiimici?

- Nu, nu, nu. Nu a trecut. Existãîncã modificãri genetice rãmase înpopulaþia acestei þãri, o þarãbinecuvantatã de Dumnezeu.Dovada stã in numãrul de tumoritiroidiene, ovariene, osoase, desistem nervos etc. Când vã ganditi„sã vinã barza”, aveþi grija deviitorul pui de dac, ºi evitaþi toþifactorii nocivi, pentru aceastaminune umanã. Sã nu uitãm: „ Godis the infinite ALL. Man is only afinite manifestation of Him” – LeoTolstoy (1828-1910)

- Ce ne puteþi spune despre noilemetode de investigaþie neuroima-gistice, despre prezent ºi viitor ?

- Sunt SF. Deja depisteazãperfect bolile sistemului nervos, dar,mai mult, pãtrund ºi în structurametabolicã ºi vascularã a acestora.

Cãlãtorii în centrul gândirii

- Când aþi debutat în profesia demedic, în spitalale ºi policlinicile

româneºti nu exista imagisticasofisticatã de acum. Dar cu toatelipsurile acelor vremuri, neuroc-hirurgia româneascã se plasa destulde bine în plan internaþional. Cumde a fost posibil?

- Muncã, rãbdare, dorinþã, exa-minare clinicã, învãþare, aprofundare;muncã, rãbdare; muncã, rabdãre...Aceste lucruri le-am prezentat în carteamea „Cãlãtorii în centrul gândirii”,adicã 40 de ani de neurochirurgie.

- Aþi lucrat în universitãþi deprestigiu din strãinãtate. Ce aþi lãsatacolo din ºtiinþa medicalãromâneascã ºi ce aþi adus înRomânia din experienþa colegilordumneavoastrã de pe peste hotare?

- Aºa este, am fost în mai toatetemplele universitare din strãinãtate.M-au impresionat foarte mult: Boston– Harvard Medical School ºi, laHannover, INI Center – InternationalNeuroscience Institute. Am intratmereu ca într-o catedralã, cu smerenieºi cu dorinþa de a învãþa. Cred cã ºi eu,ºi colegii mei români, am lãsat oimpresie bunã. Schimburile bilaterale

continuã ºi se dezvoltã, deciexistãm ºi facem impresie bunã.

- Despre psihochirurgie, cene puteþi spune?

- Un domeniu extrem dediscutat, de actualitate continuã,dar care are multiple faþete deeticã medicalã; de exemplu, înziua de azi, nu se mai permitelobotomie frontalã la persoanesuperagitate sau cu pericol pentrusocietate.

Terapia naturistã,recunoscutã în intreaga lume

- Pentru cã au fost victimeale unor reacþii adverse,

urmare a consumului demedicamente sau de teama de a nudeveni dependente de medicamente,foarte multe persoane opteazãpentru tratamente naturiste,suplimente alimentare etc.Majoritatea medicilor sunt însãdusmanii terapiei alternative,terapiei naturiste. Care este opiniaprof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, înce priveºte consumul de medica-mente pe perioade îndelungate,uneori pe toata durata vieþii, ºiterapia naturistã.

- Medicina alopatã, pe careînvãþãm, nu exclude medicina naturistãsau alte elemente adjuvante (caexemplu: acupunctura).Terapianaturistã este recunoscutã în intreagalume. Sã nu uitãm cã Hofigal a luatpremii internationale la Geneva, decare România nu ºtie, ºi nu le foloseste.Continuand „prodomo”, menþionezextraordinara frazã emisã de LeoTolstoy (1828-1910) : „În plantele dinRusia se gãseºte tratament pentru oriceboalã”.

- În încheierea acestui interviu,v-aº ruga Domnule Profesor, sãadresaþi un gând medicilor românicare au plecat sã lucreze în spitaledin afara þãrii, dar ºi tinerilor aflaþila studii în strãinãtate.

- Medicii români sunt ceidesemnaþi de societatea noastrã sãcreeze o clasã de elitã pentrudiagnosticarea ºi tratarea tuturorbolilor din aceasta þarã. Raspunsulmeu este: Mergeþi, învãþaþi, oriunde înlume, dar, întoarceþi-vã acasã.Conform frazei pe care o auzim deSfintele Pasti:”Veniti de luati lumina”.Lumina intelectualã ºi medicalã segãseste aici pe pãmântul vostru. Don’tforget your origin.

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Numãrul tumorilor canceroase, în continuã creºtere

Interviu cu medicul neurochirurg Prof. Univ, Dr. MSc. Alexandru Vlad Ciurea,Profesor la Universitatea de Medicina ºi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureºti, ªef

Secþie Neurochirurgie ºi Director ªtiinþific în cadrul Spitalului Sanador

martie - aprilie 2017Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Un picior de sprijin” sauîn versiune originalã: «A Legto Stand On», carteaneurologului englez OliverSack este poate, una dintrecele mai cotroverstate creaþiiliterare pe care am citit-o înultimul timp. Controversapare încã de la primelepagini, care îþi creazãimpresia unei cãrþi deaventuri fiindcã ele teintroduc, prin intermediulunor observaþii directe, ºiatent dozate, în atmosferaplinã de dramatism generatãde producerea unui accident,pe cât de grav, pe atât deneverosimil. Pasionat deescaledele montane, autorulcãrþii are neºansa sã seîntâlneascã, undeva pe unfiord norvegian, sus în munþi,pe un teren bolovãnos, cu untaur, un animal magnificmetamorfozat într-un mostruhidos. La vederea fiorosuluianimal, medicul porneºteîntr-o cursã infernalã, alergãpe panta abruptã cu încredereîn forþele proprii dar areghinionul sã facã un pasgreºit, alunecã ºi cadeîndoindu-ºi piciorul stângcare cedeazã din cauzaimpactului cu solul,curbându-se ca o macaroanã.

Apoi lãsând la o parte,perspectiva narativã,descrierile fermecãtoare ºiapetitul pentru detalii aisurpriza sã descoperi -datoritã observaþiilor de ordinmedical exprimate de unspecialist în neurologie - cãþii în mânã o carte demedicinã în care pacientulînsuºi se analizeazã, îºi faceanamneza ºi stabileºte custupoare cã a devenit un cazmedical unic ºi fascinant. Înplus, el îºi este propriul cazºi se transformã într-ovictimã care, cu obi-ectivitatea specificã unuispecialist, constatã cã suferãde o rupturã totalã acvadricepsului, muºchiulrespectiv fiind paralizat ºiatonic, însoþit, probabil ºi deo rupturã a nervului.

Încã din primele capitoleale cãrþii, admiþi cã

precizãrile de ordin medical,descrierile amânunþite alesimptomtomelor ºi dezvã-luirea multiplelor anxietãþiigenerate de producereanefericitului accident, îþiaþâþã curiozitatea, te atrag învâltoarea lecturii, te cucerescdefinitiv.

Interesul faþã de cazulOliver Sacks sporeºte atuncicând citeºti, fascinat, cãnefericitul pacient se trezeºtedin operaþie cu un puternicsentiment de înstrãinare faþãpiciorul accidentat dar ºi faþãde propriul trup ce pareamorþit de la mijloc în jos.Ipostaza de pacient îltransformã pe autor într-unpovestitor excesiv ºi deliciosde sincer, într-un analistmigãlos, într-un filosofterorizat de idea cã odatã cupierderea libertãþii de miºcareîºi va pierde demintatea ºirespectul celor din jur:“Nepuþinþa mea, imobilitateamea, recluziunea mea denaturã fizicã au fost dublatede sentimental neputinþei,paraliziei, contradicþiei,claustrãrii morale – nu m-amsimþit doar redus, ci în egalãmãsurã, schimonosit în roluriºi atitudini degradante” -recunoaºte autorul. Ca ºi cumtoate aceste evenimente ce îladuc în pragul disperãrii nuar fi fost suficiente,neurologul - pacient, constatãcã suferã de un fel deparalizie esteticã ºi treceprintr-un proces de alienarespecificã unora dintre aceipacienþi care suferã detulburãri de imaginecorporalã, trãind experienþadispariþiei membrului afectatde boalã. Încercând sãgãsescã o explicaþie logicã aacestor înfricoºãtoare senzaþiide alienare, Oliver Sacksnoteazã: “Latura îngrozitoarea acetui tip de pierdere þineade faptul cã piciorul nufusese rãtãcit, dar îºi pierduselocul ºi întrucât nu mai existaun loc în care sã se întoarcãnu reuºea sã priceapã cum arputea piciorul «sã se întoarcãînapoi». Situaþia mea eraidenticã, piciorul dispãruse

(în spatele ghipsului) luându-ºi ºi «locul» cu el”.

Din fericire autorulreuºeºte sã scape de ceaþametafizicã ºi de tulburãrilepsihice o datã cu îndepãrtarea“odiosului” ghips care-i þineapiciorul rãnit într-o temniþãalbã. Experienþele pe care letrãieºte ca pacient îi modificãpercepþia faþã de colegii debreaslã iar observaþiile pecare ºi le noteazã cuscrupulozitate îl fac sãînþeleagã cã, retragereaoricãrui pacient însingurãtatea absolutã a bolii,este fireascã, dupã cumfireascã este ºi atitudinearezervatã faþã de medici ºifaþã de tagma oamenilorsãnãtoºi. Se naºte, princompensaþie, o trainicãsolidaritate a celor suferinzi,apare o camaraderie îninteriorul cãreia conversaþiiledecurg cu naturaleþe, umorulºi curajul sunt apreciate, iarsenzaþiile ºi emoþiile nefireºti

sunt percepute ca cevanormal.

În concluzie, dupã custabileºte autorul în prefaþã:«Aceastã carte poate fiprivitã ca un roman sau onuvelã neurologicã, a cãreisorginte se regãseºte într-oexperienþã personalã ºi într-un fapt neurologic”.Aventurându-se pe tãrâmulliteraturii memorialistice,medicul practician ºiprofesorul de neurologie dela Universitatea din NewYork reuºeºte - în volumul«Un picior de sprijin”- ca ºiîn celelalte cãrþi pe care le-apublicat - sã descrie într-unlimbaj ºtiinþific dar totuºiaccesibil formele demanifestare ale unor bolineuropsihice complicate,greu de prins în graniþeleunor definiþii bine conturate.Cãrþile sale se sprijinã pecazuri reale ºi pe îndelungatasa experianþã de psiholog,fizician ºi neurolog. Sunt

volume de ºtiinþã trecuteprintr-o matrice literarãoriginalã, construitã pestructura unui umanismconvingãtor, emoþionant.Cãrþile pe care le-a publicat,l-au transformat într-un autorde geniu, care a reuºit sãstabileascã un echilibruperfect între scriitorultalentat, diagnosticianulatent ºi medicului vizionarcare a schimbat, pentrutotdeauna perspectiva asupraneuropsihologiei. Din acestamestec s-au nãscut seriaacelor neurografii, din carefac parte: pe lângã «Un piciorde sprijin» ºi alte cãrþi cutematicã similarã:«Revenirea la viaþã»,«Ochiul minþii», «Omul careîºi confunda soþia cu opãlãrie», «Muzicofilia»,«Migrenele», «Halucinaþii»,«În miºcare», «Vãzândglasuri».

În final, e bine sã reþinemcã Oliver Sacks nu a fost unmedic oarecare, ci un omextrem de sensibil care aempatizat cu pacienþii, acãutat sã înþeleagã ce seîntâmplã atunci când aceastãmiraculoasã maºinãrie careeste mintea umanã înceteazãsã mai funcþioneze aºa cumtrebuie. Oliver Sacks, aºadar,a fost un scriitor complex, unom de ºtiinþã, unmetafizician, dar ºi un artistde excepþie, care nu a încetatsã scrie pânã în ultimele clipeale vieþii, când a fost rãpus decancer, la vârsta de 83 de ani.El a scris despre complicatalume a pacienþilor care suferãde boli psihice, a stabilit ceefecte pot produce diverseletulburãrile neurologice, afãcut cercetãri amãnunþite ºia explicat cum e trãieºti cusindromul Tourette, cum e sãte lupþi cu diverse halucinaþiisimþind, spre exemplu, unpicior sau o mânã care nu maisunt, a încercat sã explicecum e sã te trezeºti pestenoapte cã eºti altcineva,altcumva, sau altundeva, deºifizic eºti tot acolo ºi nu aiplecat nicãieri.

Liliana Moldovan

Invitaþie la lecturã"Un picior de sprijin"/Oliver Sacks, Bucureºti: Humanitas, 2013

Într-o þinutã editorialã decalitate ºi cu un conþinut devaloare ce corespunderigorilor literare, a apãrutrecent cartea în douã volume”Între douã secole”, EdituraPim, Iaºi 2017, a jurnalistuluiieºean Dan Teodorescu ( unimportant ambasador alsportului ieºean).

Aceastã a cincea carte a luiDan Teodorescu, ”Între douãsecole” (în douã volume ºi cuun total de peste 900 pagini),prezintã reportajele ºiinterviurile sale cupersonalitãþi din culturã,învãþãmânt-educaþie, mediueconomic ºi sport din secoleleXX ºi XXI, redactorul cãrþiifiind Rodica Rodean,preºedinta Asociaþiei“Universul Prieteniei” Iaºi.Autorul ne vorbeºte despreevenimentul cultural al Iaºuluiîn ipostazele lui diferite:eveniment sportiv ºi cultural.

Printre cei intervievaþi deDan Teodorescu se numãrã:actorul Petru Ciubotaru,profesorii universitari AlfredBraier, Alexandru Ciornei ºiFlorin Varlam, managerulOvidiu Copacinschi ºi ing.Luminiþa Meir (de mulþi aniaflatã în Canada), multepersonalitãþi din lumeasportului local, naþional ºiinternaþional, precum LeonidaAntohi, Dan Pavelescu,

Margareta Perevoznic, AureliaIchim, fostul ministru MTSCrin Antonescu, Vasile Cîtea,Lucian Bute, AlexandruMarin, Nicu Brânzei, BenoneMarcu, Valeria Cãtescu (acumîn Italia), Petru Ciorbã, FlorinVezeteu, Remus Antimirescu,Costicã Ciurdea, VilmosZavarko (Serbia), Ovidiuªuhane (de peste 10 ani aflatîn Austria), Victor-MugurelAnagnastopol, Dragoº Dima,Cristian Þopescu, DanIrimiciuc, Costel Orac, DãnuþMunteanu, Daniel Pancu,Ionuþ Bâlbã, Grigore Ursanu,Mihai Nedeff, DraganPetricevic (Bosnia ºiHerþegovina), Costel Cernat,Cãtãlin Burlacu, RaduBoiºteanu, Cristian Gaþu,Cornel Bãdulescu, CezarNica, Cornel Penu, RaduVoina ºi Rudi Prisãcaru(ultimii doi locuind mulþi aniîn Franþa), Florin Spiridon,

Leonard Bibirig, Emil Criºan,Petru Vieru, CezaraRuxãndoiu, Mihaela For-magiu-Ionescu, Alina Motoc-L’Ami (aflatã acum înOlanda), Vlad Ungureanu,Camelia Ciobanu, IulianBiþucã, Alin Lupeicã, AlinaPieptu-Popa, Sabina Robu-Haas (de mai mulþi ani s-astabilit în Canada), MihaiAlexandrescu, Petriºor Tode-raºc, Sebastian Ungureanu,Gabriel Brezoianu, MarianEzaru (ultimii patru locuiescde mai mulþi ani în Franþa),Robert Rosenberg (Coasta deFildeº), Lucian Sãndulescu ºiCici Zamfir (din SUA),Bogdan Apostol ºi mulþi alþii.

Au mai fost în dialog cuautorul cãrþii regretaþii: arh.Nicolae Porumbescu, prof.Virgil Focºa, foºtii sportivi,antrenori ºi conducãtoriIolanda Balaº-Söter, NicuRoibescu, Costel Moscalu,

Octavian Dimofte, VictoriaBanciu, Gheorghe Constantin,Eugen Popa, GheorgheDrobotã, Theodor Rãdulescu,cãrora Dan Teodorescu lededicã câte un capitol învolumul doi al cãrþii.

În primul volum gãsim uncapitol special dedicat fosteiechipe de top HC Aura Iaºi(înfiinþatã la începutul anilor’90 a devenit o formaþie de topîn handbalul românesc, aevoluat ºi în cupele europeneºi fãcea sãli pline în”Polivalenta” de pe str. Palat),cu jucãtoarele care au compusformaþia în anii ’90, gruparehandbalisticã patronatã latimpul respectiv de AdrianPascal.

În cele douã volume seinsereazã mai multe autografepersonalizate oferite lui DanTeodorescu de cãtre:Academicianul RãzvanTheodorescu, din Monte Carlode fosta tenismenã MarianaSimionescu (ex-Borg), actorulBogdan Stanoevici, prof. DanPavelescu, fostul fotbalistGheorghiþã Geolgãu din partea“Craiova Maxima” ºimanagerul ieºean CristianDãscãleanu.

Gãsim în aceste douãvolume ºi foarte mult materialfotografic cu personalitãþilecare au trecut prin viaþajurnalistului Dan Teodorescu

ºi cãrora le-a luat interviu.Cititorii vor observa cu interesmaniera originalã a autoruluide a-ºi interoga partenerii dedialog surprinzându-i într-oanumitã etapã a vieþii lor.

Cartea ”Între douã secole”a jurnalistului Dan Teodorescureprezintã cea mai bunã sursãde inspiraþie pentru cinevacare la un moment dat va aveainteresul sã caute infornaþiidespre evenimentele literareale Iaºului din ultimele 3-4decenii.

Mai multe despre aceastãcarte, vã las pe dumneavoastrãdragi cititori ºi iubitori deculturã ºi sport, sã descoperiþitrecând prin paginile celor 2volume.

Mulþumim jurnalistuluiieºean Dan Teodorescu pentrudãruirea ºi munca depusã.Cãrþile sale sunt demne de aintra în colecþiile oricãreibiblioteci naþionale ºi suntdestinate tuturor cititorilorcare vor sã îºi reaminteascãpeste ani, de performanþelesportive ale Iaºului ºi nunumai...

Felicitãri pentru toatãmunca depusã în editarea celeide a cincea cãrþi ºi multãinspiraþie în continuare!

Lecturã plãcutã tuturorcititorilor!

Adriana-LuciaCiugudean

martie - aprilie 2017 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Între douã secole”, o carte în douã volume dejurnalistul ieºean Dan Teodorescu: Semnal editorial

Duminicã 2 Aprilie 2017 , orele 14.30 la Biserica SfântaMaria- Centrul Parohial Buna Vestire din oraºul München,Fasangartenstrasse 127, va veni domnul Doctor CristianRãchitan, stabilit în America de aproximativ 40 de ani. Estemedicul multor oficialitãþi din diferite domenii din toatã lumea.

Va susþine o conferinþã, iar la finalul acesteia, va acordaconsultaþii.

Intrarea este gratuitã ºi nu se percep niciun fel de taxe. Deoarece locurile sunt limitate, sunaþi pentru programare la

numãrul de telefon: 0157 325 49421

Sehr geehrte Damen undHerren,

dieTiny Griffon Gallery lädtSie zu einer besonderenAusstellung ein, die Foto-Ausstellung von

Prof. Dr. Jürgen van Buer:"EINE FESTE BURG: KIRCHE-NBURGEN IN SIEBENBÜR-GEN"

im Generalkonsulat vonRumänien, Richard-Strauss-Straße 149, München.

Die Vernissage findet imBeisein des Künstlers am 10.März 2017 um 17.00 Uhr statt.

Es spricht Josef Balazs.Veranstalter:Generalkonsulat von

Rumänien in MünchenTiny Griffon Gallery gem.

U.G.Verband der Siebenbürger

Sachsen e.V.Sponsor:Romanima e.V. NürnbergBesichtigung der Ausste-

llung: 11.03. - 08.04.2017,Donnerstags 14-16 Uhr, Freitags12-14 Uhr.

Eintritt frei.Wir wünschen Ihnen einen

schönen Frühlingsanfang undwürden uns freuen Sie bei unsbegrüßen zu dürfen.

Mit besten GrüßenDr. Cristina Simion

Galeristin & Kuratorin

Pagina 12

Celebrul vals vienez ”DunãreaAlbastrã” împlineºte anul acesta150 de ani ºi cu acest prilejMuzeul Dinastiei Straussgãzduieºte o expoziþie careprezintã contextul istoric în care s-a nãscut acest simbol ce a devenitun punct de referinþã al oricãruibal, transmite Agerpres.

Valsul ”Dunãrea Albastrã” s-anãscut pe strada Prater 54, undeJohann Strauss Fiul locuia în anul1867. Cea mai cunoscutã lucrare asa, cunoscutã sub numele originalde ”Pe malul Dunãrii Albastre”, adevenit imnul neoficial al Vienei.

Locuinþa regelui valsului ºi afamiliei sale mai poate fi vizitatãºi astãzi. Alãturi de piese demobilier ºi instrumente muzicaleoriginale pot fi vãzute ºi obiectepersonale ale marelui compozitorprecum imagini, fotografii ºidocumente despre viaþa ºi operasa, informeazã Biroul de Turism

al Vienei în România.Viena a dedicat familiei

Strauss ºi creaþiei artistice aacesteia un muzeu de sine stãtãtor.Deschis la începutul anului 2015în districtul 9, muzeul prezintã omultitudine de fotografii ºidocumente din epoca Biedermeierpânã la perioada ”Ringstraße”.

În muzeu vizitatorii pot ascultanestingheriþi la cãºti în multiplepuncte audio atât piese muzicalecunoscute, cât ºi altele mai puþinpopulare ale dinastiei Strauss. Cuocazia jubileului de 150 de ani,muzeul gãzduieºte o expoziþie

care prezintã contextul istoric încare s-a nãscut valsul vienez.Expoziþia ”Dunãrea, atât dealbastrã”, de la BibliotecaPrimãriei, are ºi ea ca temã istoriaºi impactul acestei compoziþiimuzicale unice ºi este deschisãpânã pe 12 mai.

Johann Strauss (1825-1899),

numit de cãtre familie ºi prieteni”Schani”, tatãl sãu, care purtaacelaºi nume, ºi fraþii sãi Josef ºiEduard au cucerit lumea cumuzica lor. Opera lor, careînsumeazã mai mult de 1500 delucrãri reprezintã ºi astãzi muzicavienezã mai mult decât oricarealtele, de la ”Liliacul” pânã la”Marºul lui Radetzky” ºi la”Dunãrea Albastrã”. Valsurile ºimelodiile lor de operetã rãsunã însãli de concerte din întreaga lumeºi la Concertul tradiþional deAnul Nou, care are loc în Sala deAur a Asociaþiei MuzicaleVieneze ºi este transmis înîntreaga lume.

La Viena existã, alãturi demuzeu, ºi o statuie a lui JohannStrauss. Este fãcutã din bronz auritºi se aflã în Parcul Municipal, înapropiere de sala de concerteKursalon. La inaugurare, în anul1921, a cântat orchestraFilarmonicii Vieneze iar astãzieste una dintre cele maifotografiate statui din Viena.

Memoria lui Johann Strausseste preþuitã ºi în sala ”MarilorMaeºtri”, la etajul al treilea alCasei Muzicii, din centruloraºului. Mormântul regeluivalsului se aflã în CimitirulCentral din Viena, în apropiere demormintele lui Beethoven,Schubert, Brahms ºi Strauss Tatãl.

Sursa: http://sibiu100.ro

Valsul “Dunãrea Albastrã”împlineºte 150 de ani Istoricul de artã dr. Daniela Schmid a susþinut la

Ambasada României, la 14 februarie 2017,prezentarea studiului sãu ”Humanity amidst theHorror – The special case of Romanian Jews inVienna in 1943“. În deschiderea evenimentului auluat cuvântul ambasadorul Bogdan Mazuru ºivicepreºedintele Congresului Evreiesc Mondial dr.Ariel Muzicant, în prezenþa rabinului ºef al Vienei,Arie Folger. Evenimentul a fost organizat deAmbasada României în Republica Austria ºiInstitutul Cultural Român de la Viena, în contextuldeþinerii de cãtre România a preºedinþiei AlianþeiInternaþionale pentru memoria Holocaustului(IHRA), în perioada martie 2016 ? martie 2017.

Studiul prezintã rolul reprezentanþilor diplomaticiai României la Viena în salvarea unor evrei de origineromânã de deportarea în lagãrele de concentrarenaziste, în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.Aºa cum reiese din declaraþiile supravieþuitorilor ºimartorilor epocii, reprezentanþii diplomatici aiRomâniei la Viena au eliberat paºapoarte pentruevreii de origine românã, iar pe câþiva i-au ascuns înpivniþa consulatului, pentru a-i proteja de deportare.

Dr. Daniela Schmid a început activitatea decercetare ºi documentare în arhivele din Viena ºiBucureºti în 2016, cu sprijinul Ambasadei Românieiºi ICR Viena: ”Cercetarea mea s-a concentrat asupraproblemei dacã ºi de ce evreii de cetãþenie românã aufost salvaþi de cãtre Consulatul Român de la Viena înprimãvara anului 1943. Am urmãrit subiectul în sineºi semnificaþia sa, trecând în revistã circumstanþelejuridice ºi politice pentru populaþia evreiascã atât dinAustria, cât ºi din România, principalii protagoniºti aiacestor evenimente istorice, evenimentele ºicorespondenþa oficialã între Consulatul României dela Viena cu Berlinul ºi Bucureºtiul, în perioada celuide-al Doilea Rãzboi Mondial. Studiul se bazeazã pedocumente ale Arhivei Diplomatice din cadrulMinisterului Afacerilor Externe de la Bucureºti,incluzând totodatã, schimbarea politicã din Româniaîn ceea ce priveºte aºa-numita «problemãevreiasc㻓. Daniela Schmid este specializatã înistoria artei ºi studii iudaice. În perioada 2009-2012 aurmat doctoratul la Institutul pentru Studii Iudaice alUniversitãþii din Viena, iar în perioada 2001-2008 astudiat istoria artei, limbi slave, studii iudaice. Înprezent este curator al colecþiei ”Judaica“ a dr. ArielMuzicant (din 2012). În 2013 a fost lector la Institutulpentru Studii Iudaice, Universitatea din Viena. Alucrat în perioada 2006-2009 la casa de licitaþieChristie’s (Viena ºi Londra) ca asistent cercetãtor ºicercetãtor pentru restituiri.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

”Humanity amidst the Horror– The special case ofRomanian Jews in Vienna in 1943“ Prelegere laAmbasada României la Viena

Pagina 13martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Ambasada României înRepublica Austria a invitat la 20februarie a.c. la un concert demuzicã clasicã „MéditationHébraïque” în interpretareavioloncelistului Andrei Kivu ºi apianistei Mara Dobresco. Eve-nimentul, organizat împreunã cuInstitutul Cultural Român de laViena, s-a înscris în seria demanifestãri organizate în contextuldeþinerii de cãtre România apreºedinþiei Alianþei Internaþionalepentru Memoria Holocaustului(IHRA). Programul serii a incluslucrãri de:

Maurice Ravel – Kaddish,Enigma eternã

Ernest Bloch – Rugãciune,Implorare, Jewish Song, Meditaþieebraicã

Pablo Casals – Cânteculpãsãrilor

Joseph Sulzer – Sarabande op.8Anatol Vieru – Dar (violoncel

solo)Serge Kaufmann – Suitã idiº:

Cântec, Psalmodie, RugãciuneFrédéric Chopin – Mazurka

op.17 nr. 4 (pian solo) ºi Partea a 3-a din Sonata pentru violoncel ºi pian

Max Bruch – Kol NidreiDespre muzicieni:Violoncelistul român Andrei

Kivu, elev al Ancãi Vartolomei, estesolist ºi profesor. Repertoriul sãu

este foarte vast, cuprinzând stilurilecele mai diverse, de la Bach lamuzica contemporanã. A cântat casolist cu Orchestre Royal deWallonie (Belgia), New YorkUniversity Orchestra, KatowiceNew Music Orchestra (Polonia),Orchestra de Camerã RadioRomânia, Orchestra SimfonicãRadio România, OrchestraPhilharmonia, Orchestre TraditionsMusicales Francaises º.a. AndreiKivu a fost invitat în repetate rândurisã susþinã cursuri de mãiestrie laNew York University, Academia deMuzicã „Givat Ram“ (Ierusalim) ºila University of Minnesota (S.U.A.).Este primul violoncelist român carea cântat integrala Suitelor de Bachîntr-un singur concert (2009, Paris),fiind de asemenea primulvioloncelist român invitat sã cânte laRoyal Festival Hall, WienerKonzerthaus, Onassis CulturalCentre ºi la mari festivaluriinternaþionale precum WienModern, Warsaw Autumn,Parramasala (Sydney, Australia,2011), CTM (Berlin), Tectonics(Israel), dar ºi la Japan Expo (Paris,2014). El apare ca solist ºi/sauinvitat al diferitelor ansambluri pemai mult de 30 de CD-uri ºi DVD-uri cu o largã distribuþieinternaþionalã, colaborarea cea maionorantã fiind realizatã cu

prestigioasa casã de discuri ModeRecords (New York). Din 2001 estemembru al International School ofKi, iar din 2005 este membru alHarmonic Presence Foundation(New York/Paris). Din 2009 trãieºtela Paris.

Pianista de origine românãMara Dobresco, stabilitã în Franþa,ºi-a început studiile muzicale laLiceul de Muzicã „GeorgeEnescu“, la clasa prof. GabrielaStepan. Foarte repede esteremarcatã de public ºi critici pentrucalitatea interpretãrilor sale pline detemperament, dar ºi eleganþa ºifineþea frazãrilor sale. ObþinereaBursei Guvernului Francez timp detrei ani îi permite sã absolve studiileConservatorului Naþional Superior

din Paris cu cele mai înalte distincþiiºi devine foarte repede laureatã anumeroase concursuri inter-naþionale ºi bursierã a Fundaþiilor„Yamaha“, „Meyer“, „Tarazzi“,„Nadia ºi Lili Boulanger“. Încheietotodatã un master în muzicacontemporanã la ConservatorulNaþional Superior din Geneva.Mara Dobresco este invitatã sãconcerteze în recital sau ca solistãpe cele mai importante scene dinParis: Théâtre Mogador, Théâtre deChatelet, l’Auditorium du Muséed’Orsay, Cité de la Musique, SalleCortot, Orangerie de Bagatelle, câtºi în numeroase festivaluri caFestivalul din Aix en Provence,PianoLille Festival, SaintongeFestival, ArsTerra Festival, precum

ºi pe scenele Concertgebouw dinAmsterdam, Bozar ºi La Monnaiedin Bruxelles. Sustine, deasemenea, recitaluri ºi concerte înSpania, Germania, Austria,Bulgaria, Rusia, Cehia, Japonia,Argentina, Australia, iar debutul sãuîn Statele Unite ale Americii, laChicago ºi New York, se bucurã deun mare succes. Înregistreazãpentru Radio România ºiTeleviziunea Românã, pentruRadio France ºi Radio Swiss-Romande, iar discografia sa estefoarte apreciatã de presa despecialitate (Le Monde de laMusique, Classica, Repertoire). Înparalel cu cariera solisticã, MaraDobresco este pasionatã dedramaturgia gestului muzical ºiparticipã la numeroase proiectebazate pe îmbinarea între literaturã,muzicã ºi teatru. Fiind o mareiubitoare de muzicã de camerã,evolueazã în compania celor maitalentaþi muzicieni din generaþia sa,fãcând parte ºi din Quartetul Face àFace (2 piane þi 2 percuþii) cu careconcerteazã în toatã lumea. MaraDobresco se bucurã de îndrumareaunor mari maestri precum MarthaArgerich, Jean Claude Pennetier,Pierre-Laurent Aimard ºiDominique Merlet.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Méditation Hébraïque - Concertcu Andrei Kivu ºi Mara Dobresco

Kunsthalle Viena prezintã înperioada 21 iunie ? 10 septembrie2017, în cadrul VIENNABIENNALE 2017 expoziþia„Work it, feel it!“ organizatã înspaþiul sãu din Karlsplatz.Institutul Cultural Român de laViena sprijinã acest proiect lacare participã ºi colectivul artisticdin România, Apparatus 22.

Expoziþia „Work it, feel it!“este dedicatã „viitorului muncii ºimuncii viitorului“. Proiectultematizeazã provocãrile la caretrebuie sã rãspundã corpurileumane ºi posibilitãþile acestora dea reacþiona în contextulautomatizãrii progresive amediului de muncã. Cemecanisme de disciplinare ºi decontrol sunt dezvoltate pentru amodela spiritul ºi mai ales corpulîntr-un instrument eficient alproducþiei ºi într-un pilon alconsumului?

Dacã pânã la mijloculsecolului 20 mediile închise(„milieux clos“, cum ar fi ºcoala,

fabrica, clinica etc.) erau cele princare societãþile disciplinareformau corpurile, în ziua de azi,în societãþile de control,organismele sunt determinate sãdevinã folositoare ºi docile prinintermediul informaþiei.

În acelaºi timp apar noitehnici, care folosesc mai puþin lamodelarea corpului pentrusectorul de producþie, ci maidegrabã pentru a le antrena – dedragul corporalitãþii însãºi –pentru a deveni subiecþi din ce în

ce mai „perfecþi“, în formã,potriviþi pentru timpul liber ºiconsum. Ce idealuri sunt forþate?ªi ce se întâmplã cu corpurile,care opun rezistenþã, care sesustrag optimizãrii?

Între utopie ºi distopie, întrespeculaþie ºi analizã, artiºtii ºiartistele care expun în cadrulexpoziþiei contureazã mediile delucru ale viitorului pe fondulinstrumentalizãrii sale economiceºi politice.

Pornind de la lucrãrile

artistice prezentate, programulamplu de evenimente conexepropune abordarea intensivã asubiectelor tematizate înexpoziþie – în cadrul unor serii dedezbateri, performance-uri,proiecþii de film ºi sesiuni delucru cu artiºtii invitaþi.

* * *În cadrul expoziþiei, co-

lectivul de artã Apparatus 22prezintã o selecþie de lucrãri dinseria „Several Laws“ conceputãca o trilogie de lucrãri cu scopulde a provoca la reflectare asupracorpului uman perceput ca spaþiual confruntãrii ºi negocieriinormelor civilizatoare.

Apparatus 22 este un colectivmultidisciplinar de artã, iniþiat înianuarie 2011 în Bucureºti,România, de Erika Olea, MariaFarcaº, Dragos Olea ºi IoanaNemeº (1979-2011).

Apparatus 22 exploreazãrelaþiile complexe dintre modã,economie, politicã, studii de gen,miºcãri sociale ºi religie, cu

scopul de a dezvãlui teme dereflecþie asupra societãþiicontemporane.

* * *Loc: Kunsthalle Wien,

KarlsplatzVernisaj: 20 iunie 2017Perioada expoziþiei: 21 iunie

– 10 septembrie 2017Artiºti participanþi: Appa-

ratus 22, Hannah Black, DaniloCorreale, Juliette Goiffon /Charles Beauté, Louise Hervé /Chloé Maillet, Shawn Maximo,Sidsel Meineche Hansen,Romana Schmalisch / RobertSchlicht, Visible Solutions.

Curatoriat de: Anne Fau-cheret

În colaboare cu Eva Meranhttp://www.kunsthallewien.a

t/#/de/ausstellungen/work-it-feel-it

http://www.viennabiennale.org/ausstellungen/detail/work-it-feel-it/

Sursa:http://www.rkiwien.at

”Work it, feel it!“@VIENNA BIENNALE 2017

Muzeul Naþional „Brukenthal”a aniversat, sâmbãtã, 25 februariea.c. 200 de ani de existenþã într-uncadru festiv. Invitat special aldeschiderii bicentenarului primuluimuzeu deschis în România a fostpreºedintele Klaus Iohannis, care aînmânat Muzeului Ordinul ”MeritulCultural”, spunându-i directoruluiSabin Luca: „puþine instituþii se potmândri cu vârsta ºi prestigiulMuzeului Brukenthal”. La eveni-ment au participat reprezentanþi aiautoritãþilor locale ºi naþionale, careau subliniat meritele MuzeuluiBrukenthal la dezvoltarea culturii,iar la finalul ceremoniei au vizitatexpoziþiile deschise cu ocaziaîmplinirii celor douã veacuri deexistenþã a instituþiei.

Ceremonia de deschidere aanului dedicat celebrãrii bicente-narului Muzeului Brukenthal aînceput sâmbãtã, dupã ora 18. Laeveniment a participat ºipreºedintele României, KlausIohannis, care a înmânatdirectorului muzeului, Sabin Luca,Ordinul „Meritul Cultural”.

”Modelul sãu s-a dovedit unulde succes. Încã de la înfiinþare,Muzeul a jucat un rol important îneducaþia umanistã ºi în dezvoltareacomunitãþii sibiene ºi transilvãnene.Fusese dorinþa întemeietorului de a-ºi servi poporul din mijlocul cãruiase ridicase. Brukenthal spuneadespre Biblioteca pe care a înfiinþat-o cã este depozitar al înþelepciuniiveacurilor ºi, totodatã, creier alinstituþiei. La sfârºitul vieþii sale adorit sã punã aceastã înþelepciune ladispoziþia oamenilor”, a spus KlausIohannis la aniversarea celor 200 deani de existenþã a MuzeuluiNaþional Brukenthal.

Directorul Sabin Luca i-amulþumit preºedintelui pentrudistincþie ºi a spus cã Ordinul„Meritul Cultural” îi aparþinefondatorului muzeului, Samuel vonBrukenthal.

”Este mai puþin cunoscut faptulcã în comunitatea sibianã anul 2017nu este primul bicentenar asociatnumelui baronului. În 1921, la puþintimp dupã crearea României Mari,cei 200 de ani împliniþi de lanaºterea fondatorului muzeului aufost celebraþi prin intermediul unoralte festivitãþi care au contribuitdecisiv la pãstrarea ºi cultivareaprofilului sãu de referinþã pentruspiritualitatea localã ºi nu numai. Înanul 2021 vom sãrbãtori trei secolede la naºterea celui care a întemeiatprimul muzeu din România. A visatSibiul ca pe o Capitalã Europeanã,un sediu al culturii, un mediuuniversitar, un spaþiu vizitat deoamenii din întreaga lume. ªi visulsãu s-a împlinit”, a spus SabinLuca.

„Istoria sa de 200 de ani seconfundã cu evoluþia

muzeisticii ºi acuratoriatului european”

La ceremonie au participatnumeroºi invitaþi, printre care ºiministrul Culturii, Ionuþ Vulpescu.

”Muzeul Brukenthal a fostdecenii întregi unicul muzeu de artãdin spaþiul românesc. Contribuþia sala dezvoltarea gustului artistic înTransilvania ºi dincolo de Carpaþi,dupã cum prevedea întemeietorulsãu, a fost inestimabilã. Istoria sa de200 de ani se confundã cu evoluþiamuzeisticii ºi a curatoriatuluieuropean”, a spus ministrul

Culturii.Activitatea muzeului ºi

contribuþia adusã la dezvoltareaculturalã a oraºului Sibiului au fostlãudate ºi de primarul Astrid Fodor.

”Sibiul este unic graþiesimbolurilor sale puternice carevorbesc în egalã mãsurã de istorie,de durabilitate, de perseverenþageneraþiilor în a pãstra valorile sale.Muzeul Brukenthal este unasemenea simbol al oraºului,împlinind anul acesta 200 de ani deistorie, 200 de ani de rezistenþã ºi200 de ani de artã”, a spus primarulAstrid Fodor.

La rândul sãu, preºedinteleConsiliului Judeþean Sibiu, DanielaCîmpean, a vorbit despre ceea ceînseamnã Muzeul Brukenthalpentru judeþ.

”Pentru judeþul Sibiu muzeulBrukenthal ºi istoria de 200 de aniechivaleazã cu un semn distinctivcare ne oferã un statut culturalaparte. Un statut cultural care neface sã fim cãutaþi ºi apreciaþi nunumai în România ci ºi pestehotarele þãrii noastre”, a spuspreºedintele CJ Sibiu, DanielaCîmpean.

La eveniment a participat ºiMitropolitul Ardealului, ÎPSLaurenþiu Streza, care a cititmesajul Preafericitului PãrintePatriarh Daniel, dar ºi reprezentanþiai Consistoriului Superior alBisericii Evanghelice C. A.,Nunþiului Apostolic, AmbasadeiMarelui Ducat de Luxemburg înRomânia ºi Academiei Române.

Cel mai valoros tablou: „Omulcu tichie albastru”

Cu ocazia aniversãrii celor 200de ani de existenþã, în Palat s-aredeschis expoziþia „Capodoperedin Colecþia Brukenthal”, unde seaflã cel mai valoros tablou dinmuzeu, fiind vorba de „Omul cutichie albastrã”, realizat de Jan VanEyck.

”E o lucrare de micidimensiuni, dar cu o valoare deasigurare foarte mare. În cazul încare se executã un exportattemporar pentru lucrare, poliþa deasigurare este 30 de milioane deeuro. Cu siguranþã e unul dintre celemai valoroase tablouri din þarã”, aspus unul dintre reprezentanþiiMuzeului Brukenthal.

De altfel, cu ocazia celebrãrii

bicentenarului a fost reexpus, dupãºase ani, un tablou ce reprezintã unportret de femeie în costum spaniol.

”E o lucrare reexpusã la noi,executatã pe panou de lemn înºcoala olandezã. Am pregãtit-ospecial pentru evenimentul dinseara aceasta. Panoul a fost rupt îndouã, iar dupã restaurare aratãfoarte bine, nu se vede cã a fost rupt.A fost cap de afiº la multeexpoziþii”, a explicat Ioan Muntean,restaurator în cadrul MuzeuluiBrukenthal.

Totodatã, în muzeu au fostverinsate expoziþiile temporare„Eroi, zei ºi oameni obiºnuiþi” ºi„Zooming Franz Neuhauser”.

Duminicã, 26 februarie a.c.toate sediile Muzeului au fostdeschise în regim gratuit de vizitare,între orele 10.00-18.00. De altfel, înurmãtoarele zece luni se vordesfãºura mai multe evenimentecare vor marca cei 200 de ani deexistenþã a Muzeului NaþionalBrukenthal, în prezent cel maivizitat obiectiv din Sibiu ºi din þarã.

de Ana Maria MÃTUªOIUSursa:

http://www.tribuna.ro

Preºedintele Iohannis a deschis oficialbicentenarul Muzeului Brukenthal

martie - aprilie 2017Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În luna februarie a anului curent,deputatul Constantin Codreanu (PMP),Preºedinte al Comisiei pentru comunitãþilede români din afara graniþelor þãrii, a adresatdoamnei Lia-Olguþa Vasilescu, MinistrulMuncii ºi Justiþiei Sociale, o întrebare cureferire la Legea nr. 186/2016 privind unelemãsuri în domeniul asigurãrii unor categoriide persoane în sistemul public de pensii.Aceastã întrebare se referã la situaþia gravãîn care se aflã românii din diaspora, de a nu-ºi putea plãti contribuþiile la pensii în þarã.

Motivul principal al întrebãrii adresatede cãtre deputatul Constantin Codreanuconstituie situaþiile prezentate de cãtrecetãþenii români fãrã domiciliu sau reºedinþã

în România, care doresc sã beneficieze demãsurile Legii nr. 186/2016. Acestora, însã,le este refuzatã posibilitatea respectivã,întrucât nu au domiciliul sau reºedinþa înraza caselor teritoriale de pensii. Astfel,deputatul a solicitat rãspuns asupra a douãchestiuni importante. Prima vizeazã lãmuridacã Legea nr. 186/2016 se adreseazã ºicetãþenilor români fãrã domiciliu saureºedinþã în România. A doua þine de loculunde îºi pot efectua plata contribuþiei deasigurãri sociale pentru perioadele de timp încare nu au avut calitatea de asigurat însistemul public de pensii sau într-un sistemde asigurãri sociale neintegrat acestuia.

„Deºi aflat în opoziþie, încerc sã îi

conving pe colegii mei sã fim uniþi,indiferent de partide, atunci când vine vorbade lucruri pe care sã le facem pentru a-i ajutape românii noºtri din afara României.Aceastã întrebare adresatã MinistruluiMuncii ºi Justiþiei Sociale, e doar un primpas dintre cei câþiva necesari pentru aelimina acest obstacol pe care îl întâmpinãcei plecaþi din þarã în relaþia lor cu statulromân. Am spus mereu cã, dacã preþulpentru rezolvarea oricãrei probleme care îivizeazã pe românii de pretutindeni este sãnu îmi aparã numele la finalul unei iniþiativelegislative, sunt gata sã îl plãtesc fãrãezitare. Nu mã intereseazã un portofoliugras cu realizãri care sã poarte peste tot

numele meu la final de mandat. Mãintereseazã sprijinul ºi soluþiile concrete pecare le putem oferi românilor care aºteaptãacest lucru din partea României.”, a declaratdeputatul PMP.

Introducerea temporarã a posibilitãþii dea plãti retroactiv contribuþia la pensii a fostmotivatã, conform expunerii de motive ce aînsoþit Legea nr. 186/2016 în formã deproiect, de solicitãrile cetãþenilor români dinþarã ºi din strãinãtate. Întrebarea adresatãdoamnei Ministru apare pe site-ul CamereiDeputaþilor, secþiunea Întrebãri ºi Interpelãri,depuse de cãtre Constantin Codreanu.

DEPUTAT, ConstantinCODREANU

Românii din Diaspora excluºi de laposibilitatea de a-ºi plãti contribuþiile în þarã

ICR Bruxelles va prezenta joi, 16 martie 2017, înpremierã, spectacolul de teatru Fugato Labile pour CamilleClaudel, în regia Lianei Ceterchi, cu ocazia ZileiInternaþionale a Francofoniei. Evenimentul e organizat cusprijinul Reprezentanþei Permanente a României pe lângãUniunea Europeanã, Ambasadei României în RegatulBelgiei ºi al agenþiei de impresariat artistic EAMManagement, ºi are loc la Palatul artelorfrumoase(BOZAR). "Fugato labile pour Camille Claudel" deGeorgette Garbès-Putzel a avut premiera mondialã în 2015,ºi este un omagiu adus artistei Camille Claudel, femeie degeniu, elevã, prietenã ºi iubitã a sculptorului AugusteRodin, ale cãrei lucrãri au depãºit faima ilustrului sãuprofesor. Premiera la Bruxelles are loc în prezenþa autoarei.Spectacolul a fost jucat în românã, cu supratitrare în limbafrancezã. " Aceastã piesã îmi este aproape de inimã, iarCamille, cãreia am dorit sã îi redau viaþã, a vrut, deasemenea, la un moment dat în existenþã, dar mai ales încarierã, sã "creascã" în afara "umbrei marilor copaci" [la felca Brâncuºi, care a pãrãsit atelierul sculptorului AugusteRodin dupã trei luni, afirmând "La umbra marilor copaci nucreºte nimic"]. Acesta este modul în care eu am încercat,prin acest exerciþiu dramatic, mult mai târziu, sã o scot desub umbra puternicã a lui Rodin ºi sã destram demenþalegendarã, care i-a fost asociatã mult timp, fãrã context. Deaici ºi titlul meu ºi munca de doi ani pe care i-am închinat-o: Fugato Labile pentru Camille Claudel. " explicã autoareaGeorgette Garbès-Putzel pentru ICR Bruxelles.

Nãscutã într-o familie burghezã înstãritã, CamilleClaudel era veselã, corectã, devotatã artei sale ºi indiferentãjocurilor înaltei societãþi: un spirit liber, cu un modinacceptabil de viaþã la momentul respectiv. S-a nãscut cuun secol prea devreme. S-a nãscut fericitã ºi creativã. Amurit singurã ºi nefericitã. Fugato Labile pour CamilleClaudel este povestea dragostei, a artei ºi a provocãrilor dea fi diferit. Muzeul Naþional de Artã al României deþinedouã lucrãri ale artistei Camille Claudel: Sculptorul Rodin(gips patinat) ºi Tors de femeie (bronz), în Sala de artãfrancezã din secolele XVIII-XIX, alãturi de pictorii ClaudeMonet, Paul Signac, Alfred Sisley ºi de sculptorii AugusteRodin ºi Antoine Bourdelle.

"Aºa cum limba francezã uneºte 220 de milioane deoameni din cinci continente, tot aºa teatrul, ca limbajuniversal, uneºte diversele forme de exprimarespectaculare. Mi se pare emblematic ºi deloc întâmplãtor sãomagiem Ziua Francofoniei amintindu-ne de destinulremarcabil al lui Camille Claudel. Geniala sculptoriþã, atâtde ocultatã în viaþã, îºi face auzitã "vocea" dupã mai bine de70 de ani de la moartea ei. Camille este simbolul Artistuluicare îºi depãºeºte epoca, simbolul vizionarului, aldeschizatorului de drumuri. (...) Camille Claudel în cadrulcelebrãrii Zilei Francofoniei slujeºte exact deziderateleorganizaþiei OIF, creatã pentru a intensifica dialogul întreculturi ºi între civilizaþii, pentru a susþine drepturile omului,pentru a sluji promovarea educãrii ºi a formãrii, pentru aproteja ºi a promova diversitatea expresiilor culturale",declarã regizoarea piesei, Liana Ceterchi, despre premierade la Bruxelles. România, în calitate de stat membru alOrganizaþiei Internaþionale a Francofoniei (OIF),celebreazã în fiecare an Ziua Internaþionalã a Francofoniei,care mobilizeazã acþiunea a 80 de state ºi guvernefrancofone din cinci continente, în favoarea principiilor salefundamentale vizând atât promovarea pãcii, democraþiei ºia dezvoltãrii durabile, cât ºi respectarea drepturilor omului.

Organizarea spectacolului Fugato Labile pour CamilleClaudel la Bruxelles este posibilã cu sprijinul companieiAtlassib.

Spectacolul de teatruFugato Labile pourCamille Claudel la BOZAR

În perioada 17-18 februarie a.c., a avutloc prima întâlnire de lucru a ConsiliuluiRomânilor de Pretutindeni (CRP).

În cadrul evenimentului gãzduit deMinisterul pentru Românii de Pretutindeniau participat 24 de membrii ai CRP dinSUA, Israel, Italia, Spania, Grecia, Belgia,Marea Britanie, Irlanda, Serbia, Ucraina siKazakhstan. Întâlnirea de lucru a fostcondusã de preºedintele acestui forconsultativ, domnul Marius Livanu.

În deschiderea evenimentului auparticipat ca invitaþi domnul Ovidiu Iane,secretar de stat în cadrul Ministerului pentruRomânii de Pretutindeni ºi doamna AdelinaPalade, Secretar General în cadrulministerului. În alocuþiunile susþinute, ceidoi reprezentanþi ai ministerului aumanifestat susþinerea pe care Ministerulpentru Românii de Pretutindeni o oferãConsiliului Românilor de Pretutindeni înconformitate cu Legea 299/2007. Aceºtia aufãcut de asemenea o prezentare aprogramului de lucru al Ministerului pentruRomânii de Pretutindeni ºi ºi-au exprimatinteresul deosebit pe care îl au faþã decomunitãþile de români din întreaga lume ºiprogramele pe care Ministerul nou format leare în plan pentru anul în curs pentruromânii din strãinãtate. În cadrul acesteiîntâlniri de lucru s-a propus o nouãmetodologie privind organizarea viitoareiediþii a Congresului Românilor dePretutindeni. Noua metodologie propusã vafi transmisã cãtre Ministerul pentru Româniide Pretutindeni ºi cãtre Comisiile pentruRomânii de Pretutindeni din cadrul CamereiDeputaþilor ºi Senatului, urmând sã fiesupusã dezbaterii publice.

S-a realizat de asemenea o propunerede schimbare legislativã pentru Legea299/2007 care are ca scop clarificarea unoraspecte ce privesc organizarea CongresuluiRomânilor de Pretutindeni ºi bunafuncþionare a acestuia .

Consilierii prezenþi la întâlnirea delucru au propus, dezbãtut ºi organizatComisiile de lucru ale Consiliului.

Comisiile de lucru ale Consiliului sunt:Comisia Economicã, Comisia Juridicã,Comisia pentru Culturã ºi Educaþie,Comisia de Comunicare ºi Comisia pentruComunitãþile Istorice.

S-a instituit de asemenea Comisiainternã de disciplinã a consiliului.

În a douã zi de lucrãri au fost prezentateºi dezbãtute problemele comunitãþilor deromâni din þãrile care sunt reprezentate încadrul Consiliului. Acestea urmeazã sã fietransmise prin analize ºi propuneriinstituþiilor statului român de cãtre ConsiliulRomânilor de Pretutindeni, o parte dintreaceste probleme urmând sã intre înresponsabilitatea comisiilor de lucru nouînfiinþate. S-au evidenþiat astfel problemespecifice ale comunitãþilor istorice aleromânilor de pretutindeni, probleme alecomunitãþilor de români din Europa ºiprobleme ale comunitãþilor din SUA ºiIsrael. Fiecare consilier a prezentatproblemele specifice comunitãþii de românidin zona sa geograficã. S-au evidenþiatanumite probleme comune precumdificultãþi întâmpinate de români înobþinerea de servicii consulare, procesul deredobândire ºi dobândire a cetãþenieiromâne, exploatare prin muncã, lipsainformãrii muncitorilor în sectoare precumagricultura, construcþii ºi îngrijirea debãtrâni la domiciliul acestora, necesitateaºcolilor de limba românã pentru copiiromâni, situaþia incertã a cetãþenilor românidin Marea Britanie în contextul Brexit-ului,pensia comunitarã ºi exportul vechimii înmuncã în state din afara Uniunii Europeneîn baza unor acorduri bilaterale. Sesiuneadedicatã dezbaterii problemelorcomunitãþilor de români a fost una extremde importantã pentru participanþi conducândla o mai bunã înþelegere a complexitãþiiproblematicilor comunitãþilor de români dindiferite colþuri ale lumii. Totodatã în cadrulacestei sesiuni s-a evidenþiat importanþaschimbului de expertizã între reprezentanþiiromânilor din diferite state. Schimbul debune practici, prezentarea unor proiecte care

s-au desfãºurat deja în anumite þãri, asoluþiilor la problemele cu care se confruntãcomunitãþile din mai multe þãri pot conducela rezultate importante pentru comunitãþilede români. În încheierea întâlnirii de lucru,secretarul de stat, domnul Ovidiu Iane a avuto sesiune de lucru cu membrii consiliuluimenitã sã clarifice statutul ConsiliuluiRomânilor de Pretutindeni, procedurile caretrebuiesc urmate pentru organizareaurmãtorului Congres al Românilor dePretutindeni, schimbarea metodologiei ºipropunerile de schimbãri legislative pe careConsiliul Românilor de Pretutindeni le vaface. În anul 2017, Consiliul Românilor dePretutindeni va primi susþinere din parteastatului român, în conformitate cu Legea299/2007 prin organizarea secretariatuluitehnic. Întâlnirile Consiliului Românilor dePretutindeni ºi activitãþile consilierilor suntrealizate din fonduri proprii ale acestora ºiprin muncã pro-bono, nefiind finanþate decãtre statul român.

Camera Deputaþilor, conform Legii299/2007 va asigura bugetul organizãriiCongresului Românilor de Pretutindeni,buget ce acoperã costurile logistice aleorganizãrii Congresului: cazare ºi transportlocal participanþi, precum ºi locaþia unde seva organiza congresul. Domnul Ovidiu Ianea reiterat importanþa activitãþii ConsiliuluiRomânilor de Pretutindeni ºi rolul pe careacesta îl are ca for consultativ recunoscut destatul român. Atât Ministerul AfacerilorExterne cât ºi Ministerul pentru Românii dePretutindeni vor comunica ambasadelor ºiconsulatelor componenþa ConsiliuluiRomânilor de Pretutindeni ºi rolul legitim pecare Consiliul îl are în facilitareacomunicãrii între comunitãþile de români ºistatul român. În perioada imediat urmãtoareConsiliul Românilor de Pretutindeni vatransmite componenþa comisiilor de lucru,programa de lucru a acestora, rezultatelepropunerilor de schimbare a metodologieiorganizãrii Congresului Românilor dePretutindeni ºi va veni cu propuneri deschimbãri legislative ce au ca scop o maibunã ºi acuratã reprezentare a românilor ºi adrepturilor românilor din strãinãtate.

Notã:Comunitatea românilor din Belgia are

trei reprezentanti in cadrul ConsiliulRomânilor de Pretutindeni:

Cornel Radu-Loghin -Vicepresedinte CRP

Dorin Fleºeriu - Consilier CRPDumitru Chihaia - Consilier CRP

Sursa: rombel.com

Pagina 15

Prima întâlnire de lucru a ConsiliuluiRomânilor de Pretutindeni

Pentru a marca încheiereaPreºedinþiei române a AlianþeiInternaþionale pentru Memo-ria Holocaustului (IHRA),ICR Bruxelles ºi AmbasadaRomâniei în Regatul Þãrilorde Jos a organizat, la Haga,conferinþa Evreii din Româniaîn context european: asemã-nãri ºi diferenþe susþinutã deprofesorul Andrei Oiºteanu.Evenimentul, dedicat memo-riei, educaþiei ºi cercetãriiHolocaustului a avut loc în 2martie 2017, la Glazen Zaal,cu sprijinul Rabinei Mariannevan Praag a comunitãþiiliberale evreieºti din Haga.

Cu aceastã ocazie, a fostlansatã versiunea englezã astudiului profesorului AndreiOiºteanu Imaginea evreului încultura românã. Studiu deimagologie în context est-central european, publicat laeditura University of Ne-braska Press în 2009. Ediþiaromâneascã a cãrþii, tradusã înenglezã, francezã, germanã,italianã ºi maghiarã, a primitmai multe premii prestigioase,printre care Premiul Aca-demiei Române ºi PremiulB’nai B’rith Europe.

„Dupã mai multe lucrãriconsacrate miturilor din cul-

tura tradiþionalã româneascã,profesorul Andrei Oiºteanu apublicat un studiu monu-mental consacrat imaginiievreului în cultura românã - ocercetare care a fost salutatãde întreaga comunitate inte-lectualã ºi care a depãºit cumult frontierele þãrii sale.“,scria Le Magazine Littéraire(Ed. lunarã nr. 529, martie2013) la apariþia versiuniifranceze a cãrþii.

,,Imaginea evreului încultura românã [...] este ocarte necesarã. Cititorii inte-resaþi sã cunoascã istorianaþionalismului radical ºi apopulismului etnocentric dinEuropa Centralã ºi de Est nuar trebui sã o rateze.“,recomandã politologul românVladimir Tismãneanu în

prestigioasa publicaþie TimesLiterary Supplement (Reli-gious Studies, august 2009).

Discuþia cu publicul a fostmoderatã de traducãtorulliterar Jan Willem Bos, iarmezzo-soprana MarcelaObermeister-Shasha a com-pletat evenimentul cu unrecital de muzicã coralãevreiascã. Expoziþia Educaþiaºi Memoria Holocaustului înRomânia, realizatã de Preºe-dinþia românã a IHRA cusprijinul Institutului Naþionalpentru Memoria Holocaustu-lui din România „Elie Wie-sel“, a fost vernisatã cu acestprilej ºi a prezentat, în cele 15panouri foto-documentare,principalele realizãri alepreºedinþiei române a IHRA.

Sursa: icr.ro

martie - aprilie 2017Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

ICR Bruxelles a anunþat premieralung metrajului Sieranevada r.: CristiPuiu la 21 februarie 2017, de la19:30, la Palatul Artelor Frumoasedin Bruxelles (BOZAR). Din 22februarie filmul va rula încinematografele belgiene.

„Sieranevada este o comedie carearatã ca o dramã, sunã a dramã,rãmâne serioasã ºi ridicã întrebãripolitice, de-a lungul a 3 ore în carepur ºi simplu baþi din picior. Nu estenicio secundã din acest film care sãnu fie convingãtoare.“, prezintã TheTelegraph conþinutul filmului luiCristi Puiu, cãruia i-a acordat 4 steledin 5.

În Sieranevada Cristi Puiurealizeazã un portret social ºi o frescãumanã de mare profunzime. În filmulintransigentului cineast român CristiPuiu (regizorul filmului Moartea

domnului Lãzãrescu), priveghiul unuiparastas dezlãnþuie o furtunã înfamilie. Filmul Sieranevada a deschiscompetiþia oficialã a Festivalului deFilm de la Cannes 2016 ºi a ocupat,timp de mai multe sãptãmâni, primul

loc în topul celor mai bune peliculelansate în Franþa (potrivitAlloCiné.fr).

Lung metrajul a fost desemnat sãreprezinte România la PremiileAmericane de Film 2017 ºi s-a aflat

în cursa pentru o nominalizare laOscar la categoria „cel mai bun filmîntr-o limbã strãinã“. Campania depromovare a filmului a fost susþinutãde statul român prin MinisterulCulturii, Institutul Cultural Român,Ministerul Afacerilor Externe ºiCentrul Naþional al Cinematografiei.

La premiera de la Bruxelles,istoricul de film Dominique Nasta vaprezenta contextul ºi semnificaþiileacestei co-producþii cinematografice.Dominique Nasta este profesor laUniversité Libre de Bruxelles (ULB)ºi autoarea cãrþii ConteporaryRomanian Cinema: The History ofUnexpected Miracle (Ed.Wallflorwer Press, 2013).

Proiectul face parte din strategiaICR de promovare a cinematografieiromâneºti în spaþiul BeNeLux.

Sursa: icr.ro

Premiera Sieranevada la BOZAR ºi lansareafilmului în cinematografele din Belgia

O nouã parte a corpuluiuman, descoperitã dedoi chirurgi belgieni

Doi chirurgi belgieni au descoperit un nou ligament îngenunchiul uman, care pare sã joace un rol important, mai alesîn cazul pacienþilor care au suferit accidentãri ºi ai cãrorgenunchi continuã „sã cedeze“, chiar ºi dupã tratamentul derecuperare.

Descoperirea a fost fãcutã de chirurgii ortopezi Steven Claesºi Johan Bellemans, de la Spitalul Universitar din Leuven(Belgia), care au studiat în ultimii patru ani numeroase cazuri deaccidentãri severe la nivelul ligamentului încruciºat anterior(ACL), informeazã dailymail.co.uk.

Ei au studiat 41 de genunchi, pe cadavre, folosind tehnici dedisecþie macroscopicã, pentru a încerca sã afle motivul pentrucare unii pacienþi continuã sã sufere deplasãri ale rotulei, iargenunchii lor „cedeazã“ în timpul activitãþilor fizice.

Rupturile de ligament sunt frecvente în rândul atleþilor ºi alepracticanþilor de alte sporturi, precum baschet ºi fotbal.

Steven Claes ºi Johan Bellemans s-au inspirat dintr-unstudiu al chirurgului francez Paul Ferdinand Segon, din 1879,care a scris un articol în care sugera faptul cã un ligamentadiþional ar putea exista în genunchi.

Studiul savanþilor belgieni, publicat în Journal of Anatomy,aratã cã noul ligament, denumit ligament anterolateral (ALL),era prezent în 40 dintre cei 41 genunchi studiaþi.

Studiile ulterioare au evidenþiat cã deplasãrile de rotulã dingenunchii pacienþilor cu rupturã de ALL sunt cauzate de ovãtãmare a ligamentului ALL. „Þinând cont de structura ºi delocalizarea anatomicã, se presupune cã ALL controleazã rotaþiatibialã internã ºi, de aceea, afecteazã fenomenul de pivotare arotulei, deºi sunt necesare studii suplimentare pentru a investigafuncþionarea sa biomecanicã“, au spus autorii studiului.

Steven Claes ºi Johan Bellemans lucreazã în prezent pentrua pune la punct o nouã tehnicã de chirurgie pentru a corectaaccidentãrile de ALL, care ar putea fi disponibilã în urmãtoriiºapte ani.

Sursa: mediafax.ro

Conferinþa Evreii dinRomânia în context european

Fotograful român Vadim Ghirdaa câºtigat premiul doi la categoria‘’Contemporary Issues’’ (Problemecontemporane) a celui maiprestigios concurs de foto-jurnalism, organizat de World PressPhoto.

Fotografia câºtigãtoare,intitulatã ‘’Migrant Crossing’’, afost realizatã la 14 martie 2016,pentru agenþia Associated Press. Înimagine apare o femeie susþinutã dedoi bãrbaþi în timpul traversãriiunui râu, ca refugiaþi care încearcãsã ajungã în Macedonia pe o rutãcare ar ocoli gardul de frontierã.Sute de refugiaþi au pãrãsit o tabãrãsupraaglomeratã de la graniþagreco-macedoneanã în aceastã zi, lascurt timp dupã închidereagraniþelor Macedoniei, hotãrâþi sãse îndrepte spre nord, în ciudapericolelor de trecere, conformdescrierii postate pe site-ul WorldPress Photo.

Fotografia de presã a anului(World Press Photo of the Year) afost desemnatã cea realizatã defotograful turc Burhan Ozbilici,care surprinde asasinatulambasadorului rus în Turcia,Andrei Karlov, în decembrie anultrecut. Membrii juriului au apreciatcurajul arãtat de Burhan Ozbilici,fotojurnalist pentru AssociatedPress, care a realizat fotografia la19 decembrie în timp ce MevlütMert Altintas, un poliþist în vârstãde 22 de ani, a tras nouã gloanþe înambasadorul rus la Ankara.

Fotografiile câºtigãtoare la ceade-a 60-a ediþie a concursuluiWorld Press Photo Contest,anunþate luni la Amsterdam, au fostselectate din 80.408 imaginirealizate de 5.034 fotografi din 125de þãri.

AGERPRES

Fotografromanpremiat laAmsterdam

Rezultatele specialiºtilor de laUniversitatea din Leiden demonstreazãutilizarea cu succes a simulãrilorcomputerizate pentru a manipulaprocesele mecanice care dau formãADN-ului.

Vreme de câteva decenii, geneticieniiau presupus cã nu doar informaþiacodificatã în ADN-ul nostru este cea caredã formã organismului, ci ºi modul încare se pliazã nucleotidele, deoreceacesta determinã evidenþierea genelor dininteriorul dublului helix. Pentru primadatã, o echipã de cercetãtori a reuºit sãsimuleze modul în care proteinele caredeterminã plierea ADN-ului controleazãîntreaga noastrã structurã geneticã.

În urmã cu peste 60 de ani, biologiiFrancis Crick ºi James Watsondescopereau faptul cã la baza existenþeinoastre se aflã ADN-ul ºi cã acesta estecompus din secvenþe pe care specialiºtiile-au notat atunci cu literele G, A, C ºi T.Cei doi savanþi spuneau în 1953 cãordinea acestor litere este cea caredeterminã ce proteine sunt produse îninteriorul celulelor din organismul nostru.A rãmas, însã, o enigmã de descifrat: cumse explicã faptul cã fiecare organ din corp

poate avea funcþii diferite dacã, iniþial,toate celulele au o structurã geneticãidenticã? La începutul anilor ‘80,oamenii de ºtiinþã au aflat rãspunsul laaceastã întrebare: întregul proces estecontrolat de modul în care ADN-ul sepliazã în interiorul celulelor. Specialiºtiispuneau atunci cã evoluþia formeidublului helix este cea care determinã cegene sunt evidenþiate în celule. Aceastãselecþie este realizatã de unitãþilefundamentale structurale alecromozomilor, nucleozomii. Genele carese aflã în interiorul nucleozomilor nu vorputea controla producerea de proteine, înschimb ce particulele aflate în exteriorvor fi capabile sã coordonaze acestproces. Acesta este motivul pentru carecelulele, deºi au iniþial o structurãgeneticã identicã, pot avea funcþii diferite.

O echipã de cercetãtori condusã deprofesorul Helmut Shiessel(Universitatea din Leiden) a reuºit sãanalizeze întregul proces la scarãgenomicã, confirmând, cu ajutorul unorsimulãri computerizate, faptul cã întregulmecanism este codificat în interiorulADN-ului nostru. Fizicienii au obþinutacest rezultat dupã ce au recreat

activitatea genomilor drojdiei de bere ºi acelei de pâine, cãrora le-au atribuit unnivel suplimentar de informaþii genetice.Apoi, acestea au fost modificate în aºa felîncât sã evolueze în funcþie demecanismele care coordoneazã în modnatural activitatea celulelor din corpulnostru. Cercetãtorii olandezi au pututdemonstra cã evoluþia mecanismelorgenetice influenþeazã modul în careADN-ul se pliazã în interiorul celulelor,determinând evidenþierea anumitorproteine. Specialiºtii au pus astfel înevidenþã faptul cã schimbãrile dinstructura dublului helix sunt la fel deimportante pe parcursul existenþei noastreprecum este însuºi materialul genetic.

Acest lucru înseamnã cã cercetãtoriiau arãtat cã existã douã moduri în careADN-ul poate suferi mutaþii: fie prinschimbarea ordinii genelor, fie prinmodificãri apãrute în structuramecanismelor care determinã modul încare lanþurile de nucleotide se pliazã.

Rezultatele obþinute de specialiºtiiolandezi confirmã ceea ce oamenii deºtiinþã ºtiau deja. Concluziile sunt însãextrem de importante, deoarece eledemonstreazã faptul cã simulãrilecomputerizate pot fi folosite cu succespentru a manipula procesele mecanicecare dau formã ADN-ului. Acest lucruînseamnã cã, într-o zi, geneticienii vorputea modifica structura aciduluidezoxiribonucleic în aºa fel încât sã poatãîntrerupe activitatea anumitor gene, cumsunt, de exemplu, cele care declanºeazãbolile.

Sursa: sciencealert.com

Pagina 17

Geneticienii olandezi au aflat motivul pentrucare celulele umane pot avea funcþii diferite,deºi au iniþial o structurã geneticã identicã

Regele Olandei Willem-Alexander, care va împlini 50 de ani la27 aprilie, a decis sã invite cu aceastãocazie în palatul sãu din Amsterdam150 de persoane nãscute în aceeaºi zicu el, a anunþat luni palatul regal, citatde AFP. Evenimentul beneficiazã dejade un site dedicat (www.WA50.nl),unde doritorii se pot înscrie înaintea

unei trageri la sorþi organizate pe 3martie. Pentru a participa, candidaþiitrebuie sã se fi nãscut pe 27 aprilie, sãaibã reºedinþa în Olanda, sã aibã peste20 de ani ºi sã sãrbãtoreascã un numãrde ani divizibil cu cinci, a precizatpalatul într-un comunicat.

Fericiþii câºtigãtori vor fi invitaþi decãtre regele ºi soþia sa, regina Maxima,

la o cinã pe 28 aprilie, la sfârºitul cãreiapalatul va fi deschis publicului timp de50 de ore.

La 27 aprilie, Olanda sãrbãtoreºteZiua Regelui, ocazie cu care sute demii de olandezi se vor îmbrãca înportocaliu ºi vor participa lafestivitãþile dedicate acestui eveniment.

AGERPRES

Regele Willem-Alexander va sãrbãtori împlinirea vârstei de 50de ani alãturi de 150 de persoane nãscute în aceeaºi zi cu el

martie - aprilie 2017Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Filmele horror pot produce coagu-larea sângelui în cazul amatoriloracestui gen cinematografic. La aceastãconcluzie au ajuns cercetãtoriiolandezi, care au fãcut un studiu pe ungrup de voluntari.

O uºã care scârþâie sinistru, un râsmalefic, o privire fixã dupã perdea.Scenele clasice de acest gen din filmelede groazã ne fac de obicei sã tresãrimsperiaþi, cuprinºi de un fior de spaimã.Puþini ºtiu însã cã filmele horror au unefect ºi asupra sângelui, dupã cum audemonstrat cercetãtorii de laUniversitatea Leiden, din Olanda,potrivit The Guardian.

Oamenii de ºtiinþã au analizatmostre de sânge provenite de lavoluntari care tocmai urmãriserã fie unfilm de groazã, fie un documentarabsolut „paºnic“ despre industriavinului din Franþa.

Eºantioanele de sânge au fost

prelevate cu 15 minute înainte ºi 15minute dupã vizionarea filmelor.

Savanþii olandezi au descoperit cãvoluntarii care vãzuserã filmul horroraveau în sânge un nivel mai mare alunei proteine responsabile cucoagularea sângelui.

Cercetãtorii au avut probleme înalegerea filmelor potrivite, însã dupãce au consultat un aºa-numit expert înfilme horror, s-au oprit asupra peliculei„Insidious“.

Autorii experimentului nu le-auspus voluntarilor ce urmãresc de fapt

prin acest studiu. Ei au evitat deasemenea desfãºurarea experimentuluiîn serile cu lunã plinã sau într-o zi devineri, 13.

Cât despre documentarul ales,iniþial, cercetãtorii ar fi optat pentru unfilm produs de BBC despre mediu, însãulterior au realizat cã acest lucru le-ar fiputut afecta experimentul, întrucât înmai toate documentarele de acest genmereu moare câte un animal... Studiula apãrut în British Medical Journal, orevistã de altfel prestigioasã, dar care înfiecare an publicã în ediþia de Crãciunarticole de ºtiinþã ceva mai frivole.

Numãrul din acest an mai cuprindeun studiu despre localizarea exactã aspiritului Crãciunului în creier (se parecã se aflã în pãrþile cortexului asociatecu spiritualitatea) sau ce doctori beaucea mai multã cafea (chirurgii ortopeziºi radiologii).

Sursa: rfi.ro

Efectul filmelor horror asupra sângelui

Motivul pentru care Rudolf,unul dintre renii lui MoºCrãciun, are nasul roºu a fostdezvãluit de cercetãtoriinorvegieni ºi olandezi.

Potrivit acestor savanþi, nasulrenului Rudolf are acea nuanþãde roºu intens întrucât acestorgan senzorial este înzestrat cufoarte multe capilare sangvineprin care circulã celule roºii, careprotejeazã împotriva frigului ºiregleazã temperatura creierului.

Microcirculaþia nazalã esteesenþialã pentru a trage sania luiMoº Crãciun peste tot prin lume,în condiþii extreme, afirmãautorii studiului, potrivitdailymail.co.uk.

Celulele roºii din acelecapilare sangvine din nasulrenilor sunt vitale pentru atransporta oxigen, pentru acontrola inflamaþiile ºi pentru aregla temperatura.

Savanþii norvegieni ºiolandezi spun cã nasul esteextrem de important în acestproces de reglare a temperaturiirenilor, care sunt zburãtori ºi carepleacã într-o cãlãtorie în jurullumii de la casa lor, aflatã printregheþurile de la Polul Nord,pentru a livra cadourile deCrãciun.

Aceºti savanþi au conceput untest pentru a vedea dacã

renumitul nas roºu al lui Rudolfare o densitate ºi omicrocirculaþie nazalã mai mariîn comparaþie cu cele aleoamenilor.

Folosind un videomicroscop,cercetãtorii au analizat nasurile acinci voluntari sãnãtoºi ºi audescoperit cã densitatea medie acapilarelor sangvine umane de lanivelul nasului este de 15milimetri / milimetru pãtrat.

Atunci când aceeaºi tehnicã afost aplicatã la nasurile renilor,savanþii au gãsit o densitatecapilarã cu 25% mai mare, iaraceste vase de sânge transportã oconcentraþie deosebit de mare de

celule roºii.Cercetãtorii au gãsit în

acelaºi timp în nasul renilor omare densitate de glande cesecretã mucus, care „menþine unclimat nazal optim atunci când seschimbã vremea sau în cazulunor temperaturi extreme ºi estereponsabil cu transportulfluidelor, acþionând ºi ca obarierã de protecþie“.

Imaginile filmate în infraroºuau arãtat cã renii au într-adevãrnasul roºu.

Studiul savanþilor norvegieniºi olandezi a fost publicat înBritish Medical Journal.

Sursa: mediafax.ro

Motivul pentru care renulRudolf are nasul roºu

Savanþii olandezi au anunþat cã au construitcel mai mic vehicul din lume, o „nano-maºinã”,a carei lungime mãsoarã a miliarda parte dintr-un metru. Maºinãria este capabilã sã sedeplaseze sub efectul unui fascicul de electroni,informeazã AFP.

Acest vehicul nanometric este alcãtuit dintr-un corp central, la care sunt ataºate patru „roþi”,alcãtuite fiecare din câte un atom.

Maºina este propulsatã ºi dirijatã cu ajutorulenergiei emise de un microscop electronic „cuefect de tunel”. Electronii trimiºi de microscopmodificã interacþiunile dintre „roþi” ºi osuprafaþã din cupru, iar acest fapt induce omiºcare de rotaþie care face vehiculul sãavanseze.

Experimentul, coordonat de Ben Feringa, dela Universitatea din Groningen, ºi descris pelarg în revista Nature, ar putea avea aplicaþii îndomeniul medical ºi în toate cercetãrile dinnanotehnologie începute în ultimii ani.

Sursa: unimedia.info

Cea mai micã „maºinã”din lume. Mãsoarã de60.000 de ori mai puþindecât diametrul unui firde pãr uman

Pagina 19martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Retrospectiva Asociaþiei Dacia e.V. dinNürnberg, lunile ianuarie ºi februarie 2017

Întâlnirile bilunare cu seniorii continuã!

Mãmicile ºi piticii sãrbãtoresc Carnavalul Mãmicile ºi piticii sãrbãtoresc Carnavalul

Întâlnirea mãmicilor ºi piticilor continuã în fiecare sãptãmânã!

Întâlnirea mãmicilor ºi piticilor continuã în fiecare sãptãmânã!

Întâlnirea mãmicilor ºi piticilor continuã în fiecare sãptãmânã!

Mãmicile ºi piticii sãrbãtoresc Carnavalul

Concursul de dans la petrecerea de Carnaval

Cursurile de limba germanã iau amploare!

Cursurile de limba germanã iau amploare!

Întâlnirea mãmicilor ºi piticilor continuã în fiecare sãptãmânã!

martie - aprilie 2017Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

- Calul lui era un inorog.Toate bãtãliile le-a câºtigatcãlare, iar douã le-a pierdutpentru cã a fost obligat sãdescalece. Prima a fost la Chilia,când datoritã unei ghiulele trasede oastea lui Vlad Þepeº a fostrãnit ºi astfel a descãlecat,retrãgându-se dincolo de Prut. Adoua a fost împotriva turcilor. Dedata asta a descãlecat ºi a luptatalãturi de pedestraºi, încercând înfelul acesta sã-ºi îmbãrbãtezeoastea prin propriul exemplu.

- Acum chiar cã ne-amîntins la vorbã. E foarte târziu.Somn uºor Rãducu bunicãi.

- Somn uºor, bunicuþo!..............................................

O fugã în salturi uºoare,aproape plutind, îi aduse pe ceidoi prieteni la malul mãrii chiar

în momentul în care turmainorogilor aºtepta ca din spumamãrii sã aparã un inorog mititel.

Când îi învãlui pe toþi omuzicã stelarã, care se împleteacu zgomotul valurilorînspumate, apãru ºi cel mic.Sfios ºi firav, pãºind stângaci ºinesigur pe nisipul argintiu, ai fizis cã-i un îngeraº.

Turma de inorogi l-a luat înmijlocul lor, pentru a-i poleimititelului înfãþiºarea, în timp celuna îºi scutura peste toþipulberea de argint ca obinecuvântare.

Rãducu simþi ºi el putereavrãjitã a lunii ºi-ºi întrebãprietenul.

- Acum ce va fi cu mine?Rãmân inorog?

- Într-un fel da, pentru cã te-ai nãscut în semnul

capricornului. Amândoi vomavea aceleaºi doruri ºi cãutãri.Uneori vom fi singuratici, alteoritriºti, ºi asta pentru cã dragosteapurã, dupã care tânjim atât demult, nu existã. În schimb,putem sã-i facem fericiþi pe ceidin jurul nostru ºi sã le dãmputerea de-a trece peste oriceobstacol. ªi asta e o marebucurie.

- ªi acum eu ce trebuie sãfac? - se întrebã Rãducu,complet dezorientat.

- Sã te trezeºti ºi sã-þi urmezidestinul. ªi suflã peste el oadiere de flori cu strat protector,iar Rãducu se trezi.

Era iar dimineaþã. Cu unsurâs fericit se întinse în pat, plinde încântare ºi de voie bunã:

- Ce vis extraordinar!Elena Cesar von Sachse

Inorogul din vis

Maria-Cristina Stupar ºi Marta-Alina Stupar sunt douã gemenefrumoase, cu ochii albaºtri, pline de energie, sprintene ºi

jucauºe. Nãscute pe data de 17.11.2015 la ora 17:17 minute (17-17-17) a fost Marta, iar dupã douã minute, la 17:19 Maria, sunt

bucuria cea mai mare pe care am primit-o de la Dumnezeu.Zâmbetul lor cald ºi dulce ne cuceresc zi de zi ºi ne fac sã vedem

viaþa cu alþi ochi. Ele sunt motivaþia noastrp de a merge maideparte ºi de a lupta zi de zi pentru ceea ce ne dorim, chiar dacã

de multe ori ne este greu. Vã iubim prinþesele noastre.

Pagina 21martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Palatul Parlamentului esteprintre cele mai remarcabile clãdiridin România, ºi poate nu numai, fiindcunoscutã pentru extravaganta sadimensiune, amplasare ºimonumentalitate.

Palatul Parlamentului dinBucureºti, mãsoarã 270 m lungime ºi227 m lãþime, 86 m înãlþime, ºi 92 msub pãmânt. Are 12 nivele lasuprafaþã ºi alte 8 subterane.Conform World Records Academy,Palatul Parlamentului este a doua(dupã clãdirea Pentagonului) cea maimare clãdire administrativã pentru uzcivil ca suprafaþã din lume - cu osuprafaþã totalã de 330.000 de metripãtraþi ( ca ºi comparaþie, se poatemenþiona cã aceasta depãºeºte cu 2%volumul Piramidei lui Keops dinEgipt, ºi de aceea unele surse o ca-racterizeazã ca o construcþie ”farao-nicã”), cea mai scumpã clãdire admi-nistrativã din lume (cea mai recentãestimare dateazã din 2006 ºi ajungela suma de 4 miliarde de dolari) ºi ceamai grea clãdire din lume.

Clãdirea Palatului Parlamentuluise aflã situatã în partea centralã aBucureºtiului (sector 5), pe locul careastãzi se cheamã Dealul Arsenalului,încadrat de strada Izvor la vest ºinord-vest, Bulevardul NaþiunileUnite spre nord, BulevardulLibertãþii la est ºi Calea 13Septembrie la sud. Aceasta se aflã la10 minute distanþã de Piaþa Unirii ºi20 de minute de Gara de Nord (cuautobuzul 123). Dealul pe care se aflãastãzi Palatul Parlamentului este îngeneral o creaþie a naturii, având oînãlþime iniþialã de 18 m, dar parteadinspre Bulevardul Libertãþii esteînãlþatã în mod artificial.

Clãdirea Palatului Parlamen-tului, cunoscutã înainte de revoluþiesub numele de Casa Republicii sauCasa Poporului a fost marea bijuteriea fostului dictator Nicolae Ceau-ºescu. Este numitã ºi Casa Poporului

deoarece a fost construitã de cãtrepopor. Se pare cã la aceastã construc-þie au lucrat în jur de 20.000 de mun-citori, în câte trei schimburi ºi nu maipuþin de 700 de specialiºti în proiec-tare. Toate materialele folosite laconstruirea Palatului Parlamentuluisunt româneºti, dintre cele mai scum-pe ºi de cea mai bunã calitate precumlemnul de cireº, ulm, covoare din ceamai finã lânã ºi perdele de brocart cufir de aur ºi argint.

Pentru realizarea acestei clãdiris-au folosit: 1.000.000 m³ demarmurã; 5.500 de tone de ciment;7.000 de tone de oþel; 20.000 de tonede nisip; 1.000 de tone de bazalt,900.000 m³ de esenþe de lemn; 3.500de tone de cristal; 200.000 m³ desticlã; 2.800 de candelabre; 220.000m² de covoare; 3.500 m² de piele.

Stilurile arhitecturale din spaþiulinterior variazã de la stilulrenascentinst, la cel baroc, sauspecific românesc, ºi anumebrâncovenesc, cu influenþe din artagreacã (unele elemente de decorconþin coloane decorate specific),motiv pentru care ºi dimensiunile nusunt uniforme, ele variind în funcþiede încãpere, stilul utilizat, materialeleutilizate, sau chiar variind în cadrulaceleiaºi încãperi. O parte din Sãli aufost denumite dupã zona de intrare,sau dupã oameni importanþi aiistoriei României, sau chiar dupãanumite evenimente. Cele maicunoscute încãperi de cãtre publicullarg sunt:

– Sala C.A. Rosetti, constituitãcu loje la mai multe nivele, cu intrãriºi aranjamente în salã asemeneaspaþiului de la teatru, cu podium ºiecran pentru proiecþii; aceasta estesala de spectacole. Stilulpredominant este cel art-deco,remarcându-se culorile de alb, ocru,roºu, sau auriu utilizat la detalii.Dispunerea sãlii este în cerc.

– Salonul Brâncovenesc esteutilizat în regim restaurant. Încãpereaare elemente de detaliu cum ar fi co-loanele cu diverse motive încrustate,bolte rotunjite la tocul uºilor,specifice stilului roman ºi frumoasecandelabre de cristal atârnând, înconformitate cu stilul renascentist.

– Sala Drepturilor Omului estestructuratã în cerc, având un covor încentrul încãperii, împrejurul cãruiasunt amplasate birourile ºi scaunelepentru conferenþiari.

– Sala Nicolae Bãlcescu este osalã foarte stilizatã, încã de la primulpas înãuntru observându-se croma-tica siclam, candelabrele de cristal ºitavanul structurat în compartimentedreptunghiulare, puternic orna-mentate. Drept elemente de detaliu seobservã o stilizare a coloanelorgreceºti, cu capiteluri dorice lucrareîn bronz, având coloana de susþinereconceputã din marmurã de laRuºchiþa, fapt ce îi conferã sãlii acelton de roz pal.

– Salonul Nicolae Iorga esteceva mai simplu decorat decât salamai sus menþionatã, însã respectã în

linii mari aceeaºi structurã de mesedispuse în centrul clãdirii, în formãpãtratã a covorului.

– Sala Unirii este o salã anumeconceputã pentru recepþii, baluri,concerte ºi evenimente. Este oîncãpere fastuoasã, impresionantã,având o dimensiune considerabilã.Un fapt remarcant la aceastã salã estetavanul de sticlã, ce îi dã o impresieîncãperii de ºi mai mult spaþiudisponibil.

Acestea sunt o parte din sãlilebine cunoscute din PalatulParlamentului, însã vizitatorii nu suntuimiþi numai de aceste Sãli, sau de

fapt de totalitatea sãlilor de caredispune Palatul Parlamentului, ci de

totalitatea sa, grupând la un loc toateîncãperile, parcãrile, holurile, sauchiar cãile de acces.

Din anul 2004 clãdireagãzduieºte Camera Deputaþilor ºiSenatul. Prin introducerea unor altefuncþiuni în zone neutilizate seîncearcã o revigorare a aeruluidictatorial al clãdirii, moºtenit dinperioada comunistã.

Palatul Parlamentul este unobiectiv turistic veritabil în spaþiulromânesc, demn de vizitat atât deturiºtii români, cât ºi de cei din vastespaþii ale globului.

(http://www.turismland.ro ºihttps://ro.wikipedia.org )

Adriana-Lucia Ciugudean

Palatul Parlamentului (Bucureºti) conform WorldRecords Academy este cea mai grea clãdire din lume?

martie - aprilie 2017Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Reacþii adverseEu am ucis speranþe-i dovedit,ªi am iubit, credeþi-mã-ntr-un hal,Cã de-am sã merg, acum, la spovedit,Îl bag pe popa, sigur, în spital.

Confesiune Mi-am fãcut la toate parte:Bani, iubire, ah, ce trai!ªi-ar fi culmea, dupã moarte,Sã mã ducã sfinþii-n Rai!

Olteanul – speranþã pesteanotimpuri

Munceºte vara, ca un robªi toamna strânge bob cu bob,Da’ iarna, e boem, fireºte,La gura sobei…zãibãreºte!

Politicienii înainte de alegeriSunt ca frunzele ce zboarãPe alei, în toamna rece,Grija þãrii îi doboarã,Dar ce repede le trece!

Asumarea iaduluiCe spune popa, e de bine,Satanei nu vreau sã mã vând,Dar când se uitã, fix la mine…Habar n-aveþi ce-mi dã prin gând!

AdevãrNatura-i sincerã, cuminte,N-o spun, aºa, conjunctural,Doar soþul meu, sã ºtiþi cã minteIn modul cel mai… natural!

ModernizareAzi, când nu e chef de muncã,Într-un gest involuntar,Au ieºit þãrani pe luncã,Dar sã facã un grãtar.

CompromisDe n-ar fi fost iubirea asta mare,Ce mã consumã zilnic, într-un fel,Cu paºi grãbiþi porneam spre afirmare,Aºa, mã plimb prin cârciumi dupã el.

De 8 martie, unui coleg

Îþi fur de pe buze ideileInvidia creºte un pic,Cã ªefu iar pupã femeileªi tu nu pupi mai nimic.

Facebook-ul, batã-l vina!E Gheorghe-n lan, cu spicu-n ,,bot’’,Þãran de bazã, calm, util,Cu limba scoasã de un cotκi face poze de profil.

Any Drãgoianu (epigrame)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

Din partea colegilor din ALPI: Cu ocazialansãrii cãrþii „ÎNTRE DOUÃ SECOLE“,de jurnalistul ieºean Dan Teodorescu

Când îl citeºti ori îl priveºtiNu ai nici o dificultateCa sã constaþi, pe cãi fireºti,Cã-i autor cu greutate!

Inventeazã, cu bon-ton,Demonstrându-ºi anvergura,Noul tip de biatlon:Sportul ºi literatura!

Privind cel op voluminosScris de colegul talentat,Poþi sã-nþelegi, de eºti mintos,De ce-ntr-un secol n-a intrat!

A navigat pe-a timpului aripãDeci, cu plãcere, astãzi îl citim,Dar, ÎNTRE DOUÃ SECOLE, o ºtimE doar o clipã!

EUGEN DEUTSCH ..................................................................Având din douã secole-adunatNoian de date despre sport, motivMai bun ca ãsta nu-i, ca sã constatCã DanTe-al nostru-i… literat sportiv!

MIHAI CABA

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

69

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

Unei echipe de fotbalUmblã mingea, vai de ea…Azi ºtiu ºi copiii bancul,Nu se trage cu bocancul,Cât se trage la mãsea!

Aceleiaºi echipeN-aº dori sã-i dau de gol,Da-nþelegeþi-mi suspinul:Înaintea unui gol,Dânºii merg sã-ºi facã plinul!

La votarea unui primar de sector- „Dom’ Primar, precum vedeþi,Striga „Ura!” un sector;Va asigur cã aveþiUra noastrã-a tuturor.

ªefulCând cu dreapta bei cafeaªi cu stânga ai þigara,Alt mijloc nu poþi avea:Pe genunchi …þii secretara.

UrareUn fumãtor sârguinciosAi fost în viaþa ta;Poartã-þi bronºita sãnãtosSi nu te mai vãita!

martie - aprilie 2017 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

PSIHOLOGUL DE SERVICIUStimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la unpsiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cumenþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Redacþia ziarului românilor din strãinãtate VOCEA TAorganizeazã lunar un Concurs de creaþie literarã

intitulat Muzele poeziei la care sunt invitaþi sã participe ceitalentaþi în arta versificaþiei, care viseazã sã ajungã celebri, peculmile Parnasului.

Vechii greci – precum marii poeþi ai antichitãþii: Anacreon,Eratostene, Eschil, Euripide, Homer, Pindar, Sappho, Sofocle,Teocrit sau Xenofan – se lãsau inspiraþi în arta lor prozodicã, încreaþia lor epicã, liricã sau eroticã, de Muzele poeziei: Calliope,Euterpe sau Erato. Bardul de la Mirceºti spunea cã „tot românuls-a nãscut poet”, iar cultura românã se mândreºte cu numecelebre de poeþi care au îmbogãþit patrimoniul literaturiinaþionale ºi al culturii universale, precum Mihai Eminescu,Nichita Stãnescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Labiº, MarinSorescu, Lucian Blaga, Adrian Pãunescu, Ana Blandiana, IonMinulescu, George Coºbuc, Ion Barbu, Ioan Alexandru, GeorgeBacovia sau Alexandru Vlahuþã.

Îi invitãm deci pe poeþi sã ne trimitã creaþiile lor (însoþite deo scurtã autobiografie ºi o fotografie) pe adresa directoareiredacþiei ziarului VOCEA TA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39, 90449 Nürnberg, Deutschlandsau E-Mail: asii.romani@ yahoo. com

Muzele poezieiPrimãvara cu dinþi de miel ºi

ochi verzi, ascunsã de groaza ierniiunde se crãcãneazã Valea Omorâcii,(în lacul care s-a format din sãrutulunui avion cu pãmântul, în timpulrãzboiului), cu Valea ªasei, îºiscutura cojoacele. Se freacã lasprâncene, priveºte spre pâlcurile deiezi care se zbenguie obraznic pecocoaºa dealului chel, ori în þancuri.La apariþia ei, toþi îngerii fug dinicoane sã-ºi spele feþele cu aghiasmãdin poala-i binefãcãtoare, dupã carefac rugãciunea. Baba iarnã trãieºteultimile zvâcniri ale zãpezii îndrumul ei anatomic spre Domnul.Acum, cu ochelari bufanþi ºiaburitele lentilele de gheaþã cautãculcuº. Mormãind ceva...imperceptibil, printre strãnuturi îºiºterge genele de iarnã ce pleacã.Primãverii, soarele-i soarbe din ochiºi-i injecteazã cu sângele SfintelePaºti. Cascã, Primãvara, îºi întindebraþele- aripi, se-ntinde ºi ofteazã cugenunchii aduºi spre inima-i verdede anchiloza iernii. Deja, pe dealulchel, pâlcurile de miei zburdãangelic pe chelia-i liturgicã trezind-odin somnu-i îngeresc. Cu ultimarãsuflere a iernii, se ºterge la ochi, securãþã pe faþã. Iese din amorþealahibernalã, îºi pipãie trupul ºiexclamã prin rugãciune: Suntîntreagã! Sunt toatã! Genunchiiaduºi în forma hibernãrii intrã-nextensie ciclicã. Se-ntind s-alungeamorþeala iernii, face doamnaPrimãvarã din nou crucea Domnuluiºi privindu-l, se ridicã în genunchi,

apoi timid, în picioare. Înaintarea-iºovãielnicã începe prin pãdureaunde soarele cãþãrat în copaci, îiîncãlzeºte ºi-i uºureazã drumul.Paºii de catifea ating sfios muºchiulpãdurii, curat, spãlat de zãpada cetocmai îºi ia La Revedere. Dinhamurile iernii sloboadã caiivânturilor ºi le porunceºte sã zburdepe cãciula dealului. În mersu-i defelinã domesticã necarnivorã,sfânta aureolã începe sã ia forma

verzulie. Pânã ºi covorul de muºchicare-i poartã paºii prin pãdurea defagi spre piscul Romaneºtilor, laizvoarele ªasei, este verde. Feritã deochii lumii care încã mai înoadã ºidesnoadã poveºti la gura sobei,ajunge la locul dumnezeiesc undeªasa se naºte. Ajunsã-n locul deizvor ºi dor, îºi clãteºte faþa cu apaDomnului, îºi trece ºi condurii-i prinapa milenarã ºi trezitã de-a binelea,scruteazã zarea. Priveºte sânii luniiºi zarea flãmândã de la Dealul Viilorde la Þepeºti pânã-n cealaltã parte,sus la Popeºti, peste Ghelmeu ºiSeci. Sânii-i astronauþi cu genepreacucernice, la fel de sfioºi, cu izde gutuie datã-n pârg ºi-n forme deguºi de curcan, ori porumbeisãlbatici, mere domneºti ori perepergamute, vor sã se închine zãrii.Timizi, cu ruºinea-n pântec,profitând de ochii lumii care sehrãnesc cu poveºti în casele pline cuIlene Cosânzene ºi Feþi frumoºi, maizãbovesc o þârã sã se lãfãie-n zarealargã, dupã care se pitesc în palmeleprimãverii mamã ºi se ascund în

harnaºamente. Întrematã, primãvara,în picioarele-i înzdrãvenite acum,intrã-n gânduri, îºi face rugãciuneaDomnului ºi cu faþa spre soare ducemâna dreaptã spre frunte ºi pestemunþii Builei, apoi spre sud, dincolode Bãlceºtii Olteþului. Duce încet, încontinuare, mâna spre umãrul drept,peste dealul Sãscioarei, dupã carespre umãrul stâng, peste dealulDozeºtilor. Tace! Nu zice amin.Închide ochii, ridicã fruntea pentru apurta o discuþie cu Domnul nostru.În pieptu-i multimilenar absoarbeporþia dumnezeiascã a naºterii.Deschide ochii spre a tot Înãlþãtorulºi a tot Fãuritorul. Aruncã o boareroditoare peste-ntreg cuprinsul.Întinde braþele-i lungi spre Domnulcare deschide o grindã a cerului, oprinde de mâinile amândouã ºi oridicã la cer. Trezitã din somnuliernatic, ªasa, apa care mi-a oficiatcel de-al doilea botez, porneºte lavale în mersu-i ºerpesc. Trena verdea primãverii se-ntinde pe toatãlãrgimea Vãii ªasei ºi peste tot.Plopii s-au dat cu var ºi-ntr-un picioraºteaptã sã-i atingã mantiabinefãcãtoare ºi sã aplaude pânã-ntoamnã lungã din frunzele-iemoþionant tremurânde. Ciucuriiarinilor din ªasa ºi ai alunilor de pedealuri, atârnã mãiastru ºi facplecãciuni pãmântului primãvãratec.Ghimpii ariciului de grâu mângâiepe burtã puii vântului aducãtor alizului de azimã.

Va urmaPuiu Rãducan din Bãile Olãneºti

Numele meu este Ionuþ M ºi am27 ani. Am o problemã mai delicatã,aº putea spune. Am o prietenã caremã tot roagã sã facem sex în grup,dar eu nu sunt de caord cu acestlucru. Ideea este cã tot insistã ºi miemi se pare cã sentimentele melepentru ea se cam duc Ce mã sfãtuiþisã fac?

Rãspuns: Bunã Ionuþ. Primul ºi cel mai

important lucru pe care te invit sã îlfaci este sã porþi o discuþie deschisãcu prietena ta în care sã îi spui cesimþi faþã de aceastã propunere. Fiisincer ºi calm, explicã-i care suntmotivele tale pentru care nu eºti deacord sã faci acest lucru ºi spune-i ºiei cã aceasta idee îþi provoacãdisconfort. Este foarte important sã îþiexprimi punctul de vedere curãbdare. Deoarece de multe ori neferim sã spunem ce simþim, ajungemde multe ori în situaþia în care celãlaltnu poate înþelege ce se întâmplã cu

noi. E nevoie sã fii conºtient cã nuputem citi gândurile iar exprimareadeschisã a nevoilor ºi a trãirilornoastre este deosebit de importantã,în special atunci când suntem într-orelaþie! Baza solidã a unei relaþii seconstruieºte printr-o comunicaredeschisã ºi sincerã, fãrã judecatã, încare ambii parteneri se respectã ºi seascultã. O relaþie în care amândoisunt deschiºi sã asculte ºi sã îºiînþeleagã nevoile are mai multe ºansesã evolueze decât una în caresinceritatea ºi libertatea de exprimarelipsesc sau sunt limitate. Sfatul meueste sã discutaþi deschis, sã spuneþifiecare ce simþiþi ºi în funcþie de con-cluzia la care ajungeþi împreunã, sãdecideþi care este urmãtorul pas înrelaþia voastrã.

Sunt o tânãrã de 24 de ani ºi simtcã niciun bãiat nu mã place. Maimult decât atât, mã simt urâtã ºineîndemânaticã. Cred cã toþi bãieþiivor doar sex ºi atât. Trebuie sã

recunosc cã pânã acum nu mi-amînceput viaþa sexualã. Îmi e ºi fricã sãspun cã sunt virginã. Cred cã toþi vorspune cã sunt atât de urâtã încât num-a vrut nimeni, dar adevãrul estealtul. Ce credeþi cã aº putea face?Mulþumesc!

Rãspuns: În primul rând, îþi sugerez sã îþi iei

un timp cu tine, sã analizezi toatecalitãþile ºi atuurile tale. Este foarteimportant sã îþi dai seama de ce eºticapabilã, sã realizezi cã eºtiimportantã, cã eºti frumoasã. Este înregulã sã te simþi aºa cum o faci acumºi este ceva ce va trece. În momentulîn care îþi dai voie sã te cunoºti ºi teaccepþi aºa cum eºti, cu totul, îþi câºtigiîncredere în tine. Odatã ce devii sigurãpe tine ca femeie ºi îþi conºtientizezitoate calitãþile, vei vedea cã uºor, uºor,vei putea începe sã ai încredere ºi înceilalþi. Este aproape imposibil sãavem încredere în alþii atâta timp câtnu avem încredere în noi ºi nu

devenim conºtienþi de potenþialulnostru. În momentul în care îþi gãseºtisiguranþa ºi echilibrul interior, poþiîncepe sã fii curioasã, sã îþi dai voie sãcunoºti bãrbaþii din jurul tãu. Crezi cãsunt chiar toþi interesaþi de sex? Fiicurioasã, vorbeºte cu ei, pune întrebãriºi dã-þi timp sã cunoºti mai bine opersoanã. Ai putea descoperi cã uniibãrbaþi cautã mai mult decât atât.Fiind conectatã la tine ºi la intuiþia ta osã-þi poþi da seama care bãrbaþi îþidoresc doar sex ºi care ar putea sã îþiofere ceea ce îþi doreºti tu. Aiîncredere în tine ºi descoperã-þipotenþialul ºi astfel ai sã poþi atrage înviaþa ta pe cineva care sã te vadã aºacum eºti ºi care sã se bucure sã te aibãîn viaþa lui.

Andra Tãnãsescutel. 0728 075 221

mail:andratanasescu@yahoo.com

website:http://www.dansterapie-nlp.ro/

Andra Tãnãsescu, vice preºedinteal Asociaþiei "Generaþia Iubire", estePsiholog ºi Trainer NLP. A urmatstudiile în psihologie, având formareaîn terapie de cuplu ºi familie. Avândexperienþã ca instructor de dans ºifiind atrasã de conexiunea dintreminte, emoþii ºi corp, urmeazã o for-mare în terapia prin dans ºi miºcare.Dupã câþiva ani de experienþã întraining ºi susþinerea evenimentelorcorporate, oferã prin îmbinareapsihologiei, cu NLP-ul ºi tehnici deconºtientizare ºi conectare corporalã,o experienþã completã de auto-cunoaºtere ºi evoluþie personalã.

Primãvara

martie - aprilie 2017Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Campionatul Mondialªcolar de ªah va avea loc la Iaºi,în România, în perioada 21-30aprilie 2017. Organizatoriiestimeazã cã la aceastãgrandioasã competiþie vor fiprezenþi peste 500 de elevi (cuvârste cuprinse între 7 ani ºi 17ani) ºi 200 de participanþi din 50de þãri de pe toate continentele.

Au mai confirmat partici-parea la Mondialul de ªah dinstrãvechea capitalã a Moldoveidomnii Georgios Makropoulos(prim-vicepreºedinte al Fe-deraþiei Mondiale de ªah),Alexander Kostyev (preºedinteISCU), Kevin O’Connell (Pre-ºedintele Comisiei Europene deªah). În prezent Iaºul estecapitala ºahului românesc, prinrezultatele excelente obþinute la

nivel juvenil ºi nu numai desportivii de la cluburile CSPolitehnica Iaºi, CS Miculªahist Iaºi, CS Philidor Iaºi, CSSfinxul Iaºi, ACS DuellistIaºi,CS ªtiinþa Miroslava, CSMPaºcani etc. De fapt, conducerea

FR ªah este ieºeanã, prinpreºedintele Sorin Iacoban,vicepreºedintele Vasile Manole,secretarul general Vladimir Da-nilov ºi preºedintele Comisieiªah în ªcoalã Vlad Ungureanu.

„La Campionatul Mondial

ªcolar de ªah, din luna aprilie,Iaºul are ºanse reale la medalii,prin tinerii jucãtori EmanuelMogârzan, Miruna Lehaci, EmaObadã, George Stoleriu. Fede-raþia Românã de ªah va fi alãturide aceastã competiþie printr-unproiect de susþinere a peste 40de sportivi din þarã ºi sperãm cã,dupã medaliile cucerite laCampionatele Europene dejuniori sã obþinem un record demedalii la acest CampionatMondial ªcolar de ªah de laIaºi. Federaþia Românã de ªahîºi propune acum o þintã ambi-þioasã, de peste 6 medalii!“, ne-a declarat Vladimir Danilov,secretarul general al FR ªah ºiantrenor de ºah la CS Politeh-nica Iaºi, alãturi de VasileManole ºi Vlad Ungureanu.

Dupã ºedinþa tehnicã de 21aprilie, prima rundã de laCampionatul Mondial ªcolar deªah de la Iaºi va avea loc pe 22aprilie 2017, de la ora 15.00, însuperbele sãli special amenajatede la Palatul Culturii. În afarã decompetiþia de la ºah clasic, pecategoriile de vârstã sub 7, 9, 11,13, 15 ºi 17 ani, organizatoriisperã sã treacã în programulcompetiþiei ºi un turneu de ºahblitz, cât ºi un concursinternaþional de dezlegãriprobleme de ºah, dupã cum amenþionat acelaºi VladimirDanilov.

DAN TEODORESCU(Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia ºi al Asociaþiei

Presei Sportive din România)

SPORT

ªah la nivel mondial, la Iaºi, în România

În lupta pentru calificarea laEURO 2018 la fotbal în salã / futsals-au disputat pânã acum întreceriledin runda preliminarã, acolo unde,în grupa B, din Anglia, naþionalaRepublicii Moldova s-a clasat peprimul loc, dupã trei victoriiconsecutive: 6-1 cu Þara Galilor, 4-0 cu Grecia ºi 6-0 cu San Marino.Printre marcatorii moldovenilor dinstânga Prutului s-au aflat jucãtoriiLaºcu, Obadã, Burdujel, Tacot, careau evoluat sau evolueazã în Liga Idin România. În perioada 3-12aprilie 2017 se vor disputa meciuriledin „runda principalã“, acolo undeva intra în competiþie ºi naþionalaRomâniei. La Cãlãraºi, deci pe terenpropriu, în grupa 4, România vaavea ca adversare naþionalele de

futsal din Portugalia, Finlanda ºiLetonia (câºtigãtoarea grupeipreliminare C). Echipa RepubliciiMoldova va evolua în grupa 5, dinPolonia, alãturi de Spania, Serbia ºiPolonia. Primele clasate din cele 7grupe principale vor promova laturneul final de la EURO 2018 (30ianuarie-10 februarie), iar echipele

de pe locurile 2 ºi cea mai bunãformaþie de pe locul 3 vor evolua înplay-off, acolo unde se vor organizapatru meciuri tur-retur, înseptembrie 2017, câºtigãtoareleacestor jocuri de baraj ajungând ºiele la turneul final de anul viitor, dela Ljubljana (Slovenia).

DAN TEODORESCU

România ºi Republica Moldova vor evolua în„runda principalã“ de la EURO 2018 la futsal

SCRIMÃROMÂNEASCÃDIN NOU LA ÎNÃLÞIME

Echipa de sabie a României a câºtigatduminicã 26 februarie 2017 o nouã etapã dinCupa Mondialã ce s-a desfãºurat în Polonia, laVarºovia, la capãtul unui parcurs fãrã cusur.Elevii lui Nicolae Zalomir ºi Dan Gãureanu au

realizat 4 victorii de senzaþie cu Franþa, Rusia,Ungaria ºi Italia ºi au izbutit sã încheie concursuldin Polonia pe primul loc. Echipa României afost formatã din: Tiberiu Dolniceanu (CSDinamo), Iulian Teodosiu (CS Dinamo), AlinBadea (CSA Steaua) ºi Mãdãlin Bucur (CSDinamo).

Rezulatatele echipei noastre au fost: 45-40 cuFranþa pe tabloul de 16, 45-40 cu Rusia petabloul de 8, în semifinale 45-44 cu Ungaria ºi înfinala mare 45-44 cu Italia. Pe locul 3 s-a clasatechipa din Coreea de Sud, care a dispus în finalamicã de Ungaria scor 45 -43.

Urmãtoarea etapã de Cupã Mondialã de sabiemasculin din sezonul 2016 -2017 va fi GrandPrix-ul de la Seul (Coreea de Sud) în perioada 31Martie - 1 aprilie.

Brãtuianu Ionuþ Alin

Aventura echipei româneºtide fotbal ASTRA GIURGIU înprimãvara EUROPA LEAGUE s-a încheiat cu un eºec în fataechipei belgiene GENK. Partidas-a desfãºurat în douã manºe,prima manºã s-a desfãºurat laGiurgiu, în datã de 16.02.2107,unde echipa noastrã a terminat laegaliatate 2-2 cu echipa belgianã.Golurile au fost înscrise pentruechipa noastrã de CostantinBudescu în min.43 ºi de Seto înmin.90, iar la oaspeþi au marcatCastagne în min.25 ºi de Trossardîn min.83. Astra Giurgiu a începutpartida în urmãtoarea compo-

nenþã: Silviu Lung JR - G. Alves,Sapunaru, Fabricio-Stan, Seto,Teixeira, JR Morais - A.Ioniþã,D.Nicolae ºi C.Budescu antrenorMarius ªumudicã. Pe parcursulpartidei au mai intrat jucãtorii decâmp: Bus, Nicoarã ºi Florea.Manºa retur s-a desfãºurat peterenul belgienilor partidajucându-se în data de 23.12.2017.Echipa antrenatã de Mariusªumudicã pleacã în Belgia cugândul ºi dorinþa de a obþine onouã performanþã europeanã, darprestaþia acesteia nu a mai fost laînãlþimea partidelor precedentedisputate în Europa League.

Partida s-a încheiat cu victoriagazdelor, cu scorul de 1-0, golmarcat de cãtre cãpitanul celor dela Genk spaniolul Pozuelo înmin.67 dintr-o loviturã liberãexecutatã excelent, la careportarul celor de la Astra nu aavut replicã. Aventura echipeinoastre s-a terminat în ºaispre-zecimile cupei Europa Leagueacum urmând a se concentra peocuparea unui loc cât mai bun lasfârºitul campionatului, pentru ase putea califica din nou în cupeleeuropene unde ne-a reprezentat cumare cinste þara.

Brãtuianu Ionuþ Alin

ASTRA NU A MAI STRÃLUCIT

Sporturi extreme ºi cãlãtorii îndestinaþii exotice. Cu asta îºi ocupãpuþinul timp liber oamenii deafaceri prezenþi în Top 300 cei maibogaþi români. Dacã unii dintremilionari ºi-au fãcut o pasiune dina colecþiona maºini de lux sau acãlãtori în jurul lumii, alþii-ºi ocupãtimpul practicând box thailandez.

Atunci când te bucuri desucces ºi ai destule resursefinanciare pentru a-þi satisfaceorice moft, hobby-urile devininvestiþii serioase. Chiar ºi cele mairecente studii aratã cã româniiîncep sã punã mai mult preþ peexperienþe decât pe lucruri, motivpentru care nu mai uimeºte penimeni cã milionarii Românieiopteazã pentru sãrituri cu paraºuta,scufundãri, ski nautic sau excursiiîn destinaþii mai puþin accesibiletuturor buzunarelor.

Omul de afaceri care vreasã se caþere pe Kilimanjaro

Copil fiind, visa sã devinã pilotde avioane de vânãtoare. Însãdestinul i-a pregãtit altceva. Astãzi,Iulian Stanciu deþine 23,61% dineMag, cel mai mare magazinonline din estul Europei, retailerulFlanco, distribuitorul Network OneDistribution, un pachet minoritar laBerãria H ºi 51,67% din AtelierelePegas. El preferã sporturileextreme, sãriturile cu paraºuta ºiscufundãrile. Are în plan o excursiela Polul Nord ºi sã se caþere peKilimanjaro. Iulian Stanciu ocupãlocul 17 în rândul celor mai bogaþiromâni, cu o avere estimatã laaproape 210 milioane de euro.

A vizitat peste 100 de þãri Dacã la începutul carierei sale,

Marius Ghenea investea în afaceri

promiþãtoare, acum, omul deafaceri s-a alãturat fondului deinvestiþii 3TS Capital undeinvesteºte doar în companii detehnologie. El a vizitat peste 100de þãri de pe întreg mapamondul ºia combinat cãlãtoriile de afaceri cucele de plãcere. Printre destinaþiilesale de vacanþã preferate senumãrã Monte-Carlo, Hawaii,Bora-Bora, Seychelles, Aruba ºiMaldive. În România spune cã-iplace mult de tot în Detla Dunãrii.

Din pasiune pentru boxthailandez

Tudor Þiboc esteantreprenorul care controleazãafacerile QuickMobile, SoleLuxury Boutique, Brewtiful ºiSprijina.ro. El a descoperit boxulthailandez în urmã cu aproapepatru ani, iar de atunci spune cã-lpracticã pentru cã îl deconecteazãtotal ºi totodatã, îl ajutã sã semenþinã în formã. De asemenea, îiplac la nebunie scuterele, în specialcele produse de Piaggio ºi,împreunã cu soþia sa, practicãtrekking-ul. El ocupã locul 233 înrândul celor mai bogaþi români, cuo avere estimatã la aproape 27 demilioane de euro.

Cãlãtorie în Þara de FocLa cei 64 de ani ai sãi, omul de

afaceri Gheorghe Dolofan, cunos-cut pentru businessurile din dome-niului comerþului cu Peugeot ºi Ci-troen ºi-a propus sã traversezeAmerica de la Nord la Sud, dinCanada pânã-n Ushuaia, în Þara deFoc. „Sunt vreo 42.000 de kilo-metri”, ne-a expicat el, adãugând cãapoi vrea sã facã înconjurul Aus-traliei, adicã 20.000 de kilometri.Gheorghe Dolofan se aflã pe locul42 în Top 300 cei mai bogaþi

români, cu o avere estimatã laaproximativ 110 milioane de euro.

Hobby-ul sãu estebusinessul!

Omul de afaceri Radu Geor-gescu spune cã hobby-ul sãu estebusinessul. Iar când vine vorba dedestinaþii de vacanþã, nu are unapreferatã. „Ultimele mini-vacanþecu familia mi le-am petrecut în þarã.Sunt suficient de multe locurifrumoase de vãzut aici. În afara þãriiplec cam 7-8 luni pe an, dar 90% îninteres de business”, ne-a mãrturisitel. Radu Georgescu are o avereestimatã la aproape 45 de milioanede euro ºi ocupã locul 125 în Top300 cei mai bogaþi români.

De la Nãvodari ºi Predealîn Anglia, Franþa, Grecia ºi

AntalyaAlin Burcea, preºedintele Aso-

ciaþiei Naþionale a Agenþiilor deTurism ºi proprietarul agenþiei

Paralela 45 spune cã printre celemai importante destinaþii devacanþã pentru el se numãrãNãvodariul, unde are unapartament de vacanþã direct pemalul mãrii ºi Predealul, undedeþine un apartament într-unimobil propriu. Spune cã mergedes în Anglia, la fiica sa carestudiazã acolo, îi place litoralulfrancez, dar ºi Grecia ºi Antalya.

Colecþie de maºinifrumoase

Ion Þiriac, cel mai bogatromân a fãcut o adevãratã pasiunepentru maºinile frumoase, iar eldeþine aproximativ 400. De altfel,mulþi dintre milionarii din Top 300preferã sporturile cu motor. Astfel,în top gãsim piloþi de raliee, cum arfi Cãtãlin Grigoriu, dar ºi mulþimotocicliºti, precum Marcel Butu-za care a participat la celebra cursãParis - Dakar sau fraþii Cristescu.

(Sursa: Capital. Autor:Bianca Dobrescu)

TOP 300: Ce hobby-uri au bogaþii RomânieiPagina 25martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa:asii.romani@yahoo.com, însoþite de câteva

cuvinte legate de eveniment ºi numeledumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

Grupa de mãmici ºi pitici de la MGH Nürnberg

Timpul ºi-a oprit zborul din iarnã în varã.Focul distructiv s-a transformat în foc alcreaþiei, al dorinþei de a trãi. În fiecare varã laînceputul lunii august, Gârbova devine un local regãsirii pentru toþi cei care au trecutcândva prin vatra satului. De ce este necesarun astfel de itinerar de întoarcere la obârºie?În primul rând e vorba de dorul de casã, apoiintervine necesitatea redescoperirii unui loccare pânã nu demult reprezenta stabilitateafiinþei ºi deodatã, datoritã schimbãrilor socio-politice, a devenit spaþiul pãrasit pentru a seregãsi un alt centru de echilibru, de fapt cel dedrept în cazul saºilor, adevãrata patrie.

Oficialitãþile locale organizeazã înfiecare an sãrbãtoarea Portului popular pentrua-i aduna împreunã pe cei care s-au nãscut ºiau crescut în Gârbova. Pânã în 1989 încomunã erau peste o mie de saºi. Acum maisunt doar câteva de familii. Saºii plecaþi dinþarã revin cu plãcere în sat pentru a-ºi întâlnivechii prieteni, dar ºi pentru a participa laparada portului popular. Printr-o simplãimagine, trecutul se proiecteazã în prezent,iar prezentul devine o mãturie pentru viitor.Îngemãnarea a douã etnii ca un model denestrãmutat al trecutului, asimilarea tradiþiilorsãseºti de cãtre români ca o dovadã a

prezentului ºi exemplul valorii , al toleranþei,al intercomunicãrii ca argument pentru viitor.

Localnicii îºi scot straiele populare dinlada de zestre ºi pornesc alãturi de saºi peuliþele satului. Portul românilor este simplu,dar frumos. Barbaþii poartã cãmãºialbe,cioareci albi ºi brâu lat þesut sau dinpiele, încheiat cu trei catarame din metal.Peste cãmaºã au un ilic negru din stofãgroasã, pe cap au pãlãrii negre cu calotarotundã. Femeile poartã bluze ºi fuste albecusute cu flori negre, veste negre, iar pe capbasmale negre. Portul sãsesc este diferenþiatpe vârste. Tineretul poartã culori deschise, iarvârstnicii culori închise. Portul femeilor estebrodat cu fir de aur, iar cele mai în vârstapoartã costume cu broderii de mãrgele negre.Bãrbaþii poartã cãmaºi albe brodate cu negruºi cravate brodate cu flori de câmp. Pentru ozi sunt reînviate obiceiurile de nuntã. În jurulamiezii, localnicii îmbrãcaþi de sãrbãtoare sestrâng în capãtul satului, dinspre MiercureaSibiului, ºi pornesc spre centrul satului. Înfaþa alaiului sunt junii satului cãlare pe cai.Junii sunt urmaþi de trãsura cu miri. Îiurmeazã o altã trãsurã în care este aºezatãzestrea miresei, apoi alte cãruþe în care suntetalate obiecte pe care le foloseau sãtenii:rãzboaie de þesut, teascuri, butoaie cu pipã,furci de tors. Tinerii ºi bãtrânii purtând straie

de sãrbãtoare urmeazã alaiul însoþiþi de ungrup de lãutari.

Ajunºi în centrul satului se prind în horaunirii împreunã cu oficialitãþile. Urmeazã unprogram artistic la care participã atât rapsozilocali, cât ºi artiºti recunoscuþi. Cei pezenþisunt ademneniþi cu mâncãruri tradiþionale,pot vizita muzeul ºi Turnul Slãninilor sau îºideapãnã amintirile alãturi de prietenii pe carenu i-au vãzut de multã vreme. Veselia este laea acasã, sãtenii uitã de grijile zilnice, totsatul este în sãrbãtoare.

Parada portului popular nu este decât omanifestare spiritualã care conferã valoareculturalã unui obicei tradiþional ce reflectãtrãirile ancestrale ale populaþiei conlocuitoareîntr-un spaþiu dominat de multiculturalism.

martie - aprilie 2017Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MOTTO: ”Rãtãcind pe cãistrãine/ Multe-amaruri am sã trag, /Unde-n lume n-o sã aflu/ Cuib aºa descump ºi drag/ [...]/Alte sate maifrumoase/ Întâlni-voi tot mereu/Numai tu vei fi departe,/Numai, tu,sãtucul meu !”(versuri culese de IoanOpriº, 1947, Gârbova)

Trãind un timp solstiþial, omulse înstrãineazã de sine, îºi pierdelumina auroralã, îºi parcurgeperiplul existenþial cãutând noilabirinturi ale fiinþãrii, însã de fiecaredatã când sufletul se frânge de dor, seîntoarce spre matricea originarã sã-ºiextragã din acest centrum mundiambrozia indispensabilã continuãriivieþii telurice. Omului matur îi estesuficient sã-ºi redescopere copilãria,apelând la imaginarul infantil elrecostruieºte universurileconpensatorii atât de necesarereechilibrãrii eului.

”Satul copilãriei mele”reprezintã evenimentul socio-cultural care a definit, în luna apriliea anului 2010, reîntoarcerea sprevalorile perene ale spaþiuluietnografic al gârbovenilor. Copiii ºi-au concretizat universul imaginarprin machetele reprezentâd lumea încare trãiesc, o dimensiune care maipãstreazã accentele arhaicitãþii ºi alecircularitãþii temporale. Fiecare aîncercat sã surprindã, în funcþie demodul în care a perceput universultradiþional, datoritã afinitãþilorelective, acest prezent alcontingentului în care tentaculelemodernitãþii au invadat spaþiul

protector al colectivitãþii ancestrale.Sau, poate, nu au fãcut decât sã-ºiconstruiascã propriul turn de fildeº,în care sã se regãsescã dupãparcurgerea labirintului existenþial ºisã se redefinescã în momentele decrizã ale sinelui?

Cum ar fi sã facem o cãlãtorieretrospectivã? Sã descoperim neguratrecutului prin prisma reflexiilorprezentului? Sã înþelegem de ce unspaþiu a fost învestit cu funcþiimagice, tocmai pentru a ocrotioameni de o aleasã calitatespiritualã?

Sã pãtrundem, aºadar înatemporalitate... amestec cosmo-gonic de umbre ºi lumini, cerurideasupra, pãmânt dedesupt...ºi acesteplaiuri pe care se gãsesc numeroaseurme de aºezãri strãvechi. Urmele neduc pe timpul comunei primitive(neolitic,epoca nouã a pietrei), decând se considerã cã ar data cea maiveche aºezare omeneascã de peValea Gârbovei, respectiv îndepresiunea de la ”Submãceºi”.Urmele descoperite, inclusiv cetatea

din vatra satului, dovedesc existenþaunei vieþi neîntrerupte, pe aceastãvale, din timpuri ce se pierd înnegura vremurilor. Romanii audescoperit o organizare destul dedezvoltatã, încât au avut motive sãconstruiascã un mic castru pe a cãruiruinã populaþia sãseascã a ridicatactuala cetate din mijlocul satului.Dovezi în acest sens sunt bustulzeiþei agriculturii, statueta leului ºiforma turnului în care se pãstrauslãninile saºilor, rezidit pe vechiulfundament al fortificaþiei romane.Aceastã cetate a fost unul dinnenumãratele castre, castele, turnurisau alte lucrãri de fortificaþie, careaparþinea de Legiunea XIII Geminacu garnizoana în Apulum(Bãlgrad-Alba Iulia).

Populaþia daco-romanã, iar apoicea strãromâneascã, asimilândfracþiuni de populaþii migratoare înfrunte cu slavii, a primit o mareinfluenþã în vocabular, fiindrecunoscutã ca un nou popor,poporul român. Numele satuluiGârbova provine din veche limbã

slavonã. Satului i se spune pe sãseºte”Urwegen”, iar pe ungureºte ”Szasz-orbo”. Toate trei denumirile au orãdãcinã comunã: în limba vecheslavonã ”vorov”, ”vorova”, în limbacroatã ”grabovets”, în limbaucraineanã ”horbovgna”. În limbileslave, aceste denumiri se referã maimult la specificul locurilor, dacât lacel al oamenilor, traducându-seaproximativ prin ”ridicãturã depãmânt sau regiune deluroasã”.Simbolic, satului i-a fost hãrãzit undestin special, tocmai datoritã roluluide axis mundi pe care îl are, situatdeasupra locurilor, înâltându-sesemeþ spre infinit.

Saºii au fost chemaþi de regeleUngariei Geza I (1141-1161) încalitate de ”oaspeþi”, cu rolul de aapãra graniþele voievodatului deinvazii din partea populaþiilorasiatice. În conscripþiile urmãtoare eiapar sub denumirea de ”hospites”, întimp ce românii sunt numiþi”pauperes”(”sãraci”). Saºii veneauîntr-un voievodat aflat într-o situaþiede autonomie faþã de Regatulmaghiar, având propriul conducãtor(voievod ºi mai târziu principe),propria dietã, propriile legi ºi ograniþã distinctã de cea a Ungariei.Când, în 1224, au primit în stãpânire”terra Syculorum ºi terra Sebus”,grupul de localitãþi sãseºti carefãceau legãtura între primele coloniidin zona Albei ºi cei colonizaþi maitârziu în zona Sibiului, era numit”Unterwalden”. Gârbova a devenitparte a scaunului Miercurea, carecuprindea urmãtoarele sate: Apoldu

de Jos, Apoldu de Sus, Cãrpiniº,Gârbova, Luduºul Mare, Miercurea,Poiana, Reciu, Rod, Topârcea. În sat,în faþa cetãþii, în piaþa din centrulsatului, se gãsea ”piatra cea latã”, înjurul cãreia, sub un acoperiº aºezatpe patru stâlpi de lemn, ºedeau aleºiisatului când judecau procesele ºiîmpãrþeau dreptatea.

Din punctul de vedere al orga-nizãrii religioase, dupã colonizare,saºii din Gârbova ºi satele înconju-rãtoare, care erau catoloci, aparþineaudecanatului din Sebeº; aceasta sesupunea episcopiei de la Alba ºi nuprepoziturii din Sibiu. Apartenenþa laEpiscopia de Alba ar putea fi indiciulcã saºii din Gârbova au venit într-oetapã ulterioarã primilor coloniºti,diferenþa principalã între cele douãvaluri colonizatoare este aceea cãprimii au ridicat biserici în stilromanic, iar ceilalþi, în stil gotic.”Biserica din deal” se afla sprerãsãrit, imediat deasupra satului.Aceastã bisericã-cetate în stilromanic a fost ridicatã nu mult dupãvenirea saºilor, în secolul al XIII-lea,azi fiind o ruinã. Turnul acesteibiserici a ars în noaptea de Crãciundin anul 1870, din neglijenþafeciorilor saºi din Gârbova, carepracticând o datinã veche a ”odaiþei”au provocat incendiul. Focul adistrus materialitatea, dar a oferitspiritualitãþii posibilitatea de a seproiecta întru eternitate. Frânturi dinzborul timpului spre desãvârºire vorfi inserate în paginile viitoare alerevistei.

Adina Sorohan

GÂRBOVA- PERIPLU EXISTENÞIAL

GÂRBOVA-mãrturie a prezentului pentru viitor

martie - aprilie 2017 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Art. 1. - (1) Diminuarea risipei alimentare

este un obiectiv urmãrit de toþioperatorii economici din sectorulagroalimentar.

(2) În sensul prezentei legi, prinrisipã alimentarã se înþelege situaþiaîn urma cãreia alimentele ies dincircuitul consumului uman dinpricina degradãrii ºi sunt distruse,conform legislaþiei în vigoare.

Art. 2. - (1) Operatorii economici din

sectorul agroalimentar sunt obligaþisã întreprindã mãsuri de prevenire arisipei alimentare.

(2) Aceste mãsuri se desfãºoarãconform ierarhiei de prevenire agenerãrii deºeurilor alimentare,astfel:

a) mãsuri de responsabilizarepentru diminuarea risipei alimentarepe lanþul agroalimentar, începând cuproducþia, procesarea, depozitarea,distribuþia, comercializarea, ajungândpânã la consumatorul final, inclusivîn sectorul de industrie hotelierã ºi alserviciilor alimentare;

b) mãsuri privind vânzarea cu preþredus a produselor aflate aproape deexpirarea datei-limitã de consum,conform legislaþiei în vigoare;

c) mãsuri privind transferulalimentelor prin donare sausponsorizare, pentru consumul uman,dar aflate aproape de expirarea datei-limitã de consum, cãtre entitãþi,devenite operatori din sectorulagroalimentar ca urmare aînregistrãrii la Autoritatea NaþionalãSanitarã Veterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor, denumitã încontinuare ANSVSA, cu obligaþiarespectãrii prevederilor legale cuprivire la condiþiile de igienã, inclusiv

cerinþele privind temperatura peperioada depozitãrii ºi transportului,precum ºi la etichetareacorespunzãtoare;

d) mãsuri pentru direcþionareasubproduselor nedestinate consumu-lui uman conform Regulamentului(CE) nr. 1.774/2002 al ParlamentuluiEuropean ºi al Consiliului din 3octombrie 2002 de stabilire a nor-melor sanitare privind subproduselede origine animalã care nu suntdestinate consumului uman, categoriaa 3-a pentru consumul unor categoriide animale, în condiþiile prevãzute delegislaþia sanitar-veterinarã în vigoareprivind eliminarea subproduselor deorigine animalã;

e) mãsuri pentru direcþionareaproduselor agroalimentare deveniteimproprii consumului uman sauanimal prin transformarea încompost, conform legislaþiei sanitar-veterinare în vigoare privindeliminarea subproduselor de origineanimalã nedestinate consumuluiuman ºi legislaþiei privind protecþiamediului;

f) mãsuri pentru direcþionareaproduselor agroalimentare deveniteimproprii consumului uman sauanimal în vederea valorificãrii lorprin transformare în biogazconform legislaþiei de mediu ºilegislaþiei sanitar-veterinare învigoare;

g) mãsuri privind dirijarea cãtre ounitate autorizatã de neutralizare aproduselor rãmase dupã parcurgereaetapelor prevãzute la lit. a)-f).

Art. 3. - (1) Direcþionarea alimentelor

aflate aproape de expirarea datei-limitã de consum, provenite dindonaþii sau sponsorizãri, se face cãtre

operatorii din sectorul agroalimentarprevãzuþi la art. 2 alin. (2) lit. c),acestora fiindu-le interzisãcomercializarea în orice mod aalimentelor cãtre alþi operatori dinsectorul alimentar sau directconsumatorului final.

(2) Asociaþiile ºi fundaþiile carefuncþioneazã în baza OrdonanþeiGuvernului nr. 26/2000 cu privire laasociaþii ºi fundaþii, aprobatã cumodificãri ºi completãri prin Legeanr. 246/2005, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, precum ºiîntreprinderile sociale carefuncþioneazã în baza Legii nr.219/2015 privind economia socialã,cu modificãrile ulterioare, care devinoperatori în sectorul agroalimentar,pot comercializa alimentele aflateaproape de expirarea datei-limitã deconsum, dacã îºi desfãºoarãactivitatea în domeniul asistenþeisociale.

(3) Operatorii economici dindomeniul agroalimentar pot ofericãtre asociaþii, fundaþii ºiîntreprinderi sociale, alimentele aflateaproape de expirarea datei-limitã deconsum, conform prevederilor art. 2alin. (2) ºi alin. (1) al prezentuluiarticol, contra unei sume maxime de3% + TVA din preþul de achiziþie, încazul comercianþilor, ºi de 3% + TVAdin preþul de producþie, în cazulproducãtorilor ºi procesatorilor.

(4) Asociaþiile ºi fundaþiileprevãzute la alin. (2) pot comercializaalimentele oferite potrivit alin. (3), cumaximum 25% + TVA din preþul deachiziþie, în cazul preluãrii de lacomercianþi, respectiv cu maximum25% + TVA din preþul de producþie,în cazul preluãrii de la producãtorisau procesatori.

Art. 4. - (1) Încãlcarea uneia din

prevederile art. 2 constituiecontravenþie, dacã nu întruneºtecondiþiile unei infracþiuni, ºi sesancþioneazã astfel:

a) cu amendã contravenþionalã dela 1.000 lei la 3.000 lei, pentrumicroîntreprinderi;

b) cu amendã contravenþionalã dela 3.000 lei la 6.000 lei, pentruîntreprinderi mici ºi mijlocii;

c) cu amendã contravenþionalã dela 6.000 lei la 10.000 lei, pentruîntreprinderi mari.

(2) Constatarea contravenþiilor ºiaplicarea sancþiunilor se fac de cãtrereprezentanþii împuterniciþi aiautoritãþilor cu atribuþii de control îndomeniul agroalimentar.

Art. 5. - Transferul alimentelor cãtre

entitãþile înregistrate la ANSVSA seface în baza unui contract de donaþiesau sponsorizare.

Art. 6. - Prezenta lege intrã în vigoare în

termen de 6 luni de la data publicãriiîn Monitorul Oficial al României,Partea I.

Art. 7. - În termen de 6 luni de la data

publicãrii prezentei legi, MinisterulAgriculturii ºi Dezvoltãrii Ruraleelaboreazã normele metodologice deaplicare a acesteia, care vor fiaprobate prin hotãrâre a Guvernului.

Aceastã lege a fost adoptatã deParlamentul României, cu respectareaprevederilor art. 75 ºi ale art. 76 alin.(2) din Constituþia României,republicatã.

NOUTÃÞI LEGISLATIVESTOP RISIPEI ALIMENTARE !

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentareÎn vigoare de la 21.05.2017

Text publicat în M.Of. al României nr. 934 din 21 noiembrie 2016

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

martie - aprilie 2017Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

Pagina 29martie - aprilie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Pãrinþii mei au stat la casã ºi au avut tot timpulun câine ºi o pisicã. La un moment dat au avut uncâine negru, o corciturã. Era cam neastâmpãrat.Cum tata se ducea dupã apã la fântâna din stradã saualteori mama pleca undeva, câinele ieºea în stradã ºihoinãrea. Venea acasã dupã câteva ore. La unmoment dat însã n-a mai venit.

Atunci pãrinþii mei ne-au spus nouã, mie ºisoþiei sã întrebãm la cunoºtinþe, la colegii de serviciude un cãþel mic. Dupã câteva zile Doiniþa, sotia meaa fost cea care a gãsit. Un coleg de muncã, dintr-unsat, avea un cãþel.

A doua zi Ioji,colegul soþiei a adus cãþelul, într-o cutie de pantofi, era de câteva zile.

Ajunºi acasã am scos cãþelul din cutie, arãta cao jucãrie. S-a dus peste tot, a mirosit ºi a fost vesel.Casiana ºi Cãtãlin, copii noºtri au fost tare bucuroºi.

Copii au avut ideea sa-l lãsãm sã ne urmeze,sã vedem cum reacþioneazã. S-au jucat o vreme cumicuþul animal. Soþia i-a dat lapte. A sosit vremeasã-l ducem pãrinþilor mei.

Eu am luat cutia de pantofi ºi am ieºit cu toþiidin apartament. Când am ajuns la prima treaptã spreieºire s-a oprit ºi a dat înapoi. Atunci Cãtãlin l-a luatîn braþe ºi l-a scos în curtea blocului. În stradã l-a pusjos. Noi am mers destul de încet. Cãþeluºul mergeapuþin dupã care se oprea ºi mirosea.

Cam dupã o sutã cinzeci de metri, la primaintersecþie fiul nostru l-a luat în braþe pentru cãmicuþul animal arãta cã e obosit. Dupã un kilometrucând am ajuns în faþa casei pãrinþilor mei, fiul meua pus câinele jos ºi i-a spus cã de acum încolo aiciva locui.

Am stat puþin în stradã dupã care am intrat încurte. Le-am spus pãrinþilor mei cã am adus cãþeluldespre care am vorbit ºi care va fi câinele lor depazã.

Mama l-a vãzut prima ºi ne-a spus cã e taremic. Într-adevar era mic ºi arãta ca un bibelou deporþelan însã viu. A venit ºi tata. A luat câinele înbraþe ºi l-a mângâiat. Le-am spus pãrinþilor mei cãcel care ne-a dat cãþelul a specificat cã face parte dinrasa ,,ºoricar" ºi la maturitate va rãmâne mic.

Cât timp am stat la pãrinþii mei Casiana ºiCãtãlin s-au mai jucat cu cãþelul. Apoi i-am arãtat

noua locuinþã, l-am dus în curte, grãdinã ºi în casã.Am pus cutia de pantofi în bucãtãrie ºi i-am spusmamei sã-l lase sã doarmã câteva zile ºi mai alesnopþi aici.

Mama i-a pus într-o farfurie din tablã, care eraºi al pisicii lapte ºi bucãti mici de pâine. Într-o altãfarfurie era apã de bãut.

Cãþeluºul s-a apropiat de farfurie, a mirositdupã care s-a apucat ºi a mâncat cu poftã. La sfârºitavea o burtã mare, ca o minge. Când s-a îndepãrtatde farfurie a apãrut pisica. Pãrinþii mei o aveau depeste doi ani ºi ea era micã când a fost adusã.

Pisica s-a oprit ºi s-a uitat la mica ,,minge" carese miºca. Am crezut cã va fi agresivã ºi am urmãritcu toþii întâlnirea dintre cei doi. N-a fost nimicdeosebit, doar s-au privit. Mai târziu s-au împrietenitºi au dormit unul pe celãlalt.

Mama ºi-a întrebat nepoþii dacã s-au gândit laun nume pentru caþeluº.

Atunci soþia a spus : Rexi ! Amândoi copii ºipãrinþii mei au zis cã le place acest nume ! Aºa arãmas.

Timpul a trecut. Caþeluºul a crescut însã arãmas mic. Era tare jucãuº. Îi aruncam un bãþ sau ominge micã sau spartã ºi fugea dupã obiectulrespectiv apoi îl aducea înapoi celui care l-a aruncat.

Ne însoþea pe noi în mici excursii pânã lacapãtul strãzii ºi mergea de fiecare datã cu pãrinþiimei dupã apã la fântâna din stradã aflatã cu douãcase mai spre deal. Însã la un moment dat s-aîntâmplat inevitabilul ºi a hoinãrit mai mult pestradã. Era o vreme mai urâtã, bãtea vantul ºi sepregãtea de ploaie. Vântul a închis poarta. Aºa cã ela rãmas afarã. A bãtut cu coada în poartã, cum afãcut ºi altãdatã însã pãrinþii mei erau în casã ºi n-auauzit. Cert este cã a venit peste câteva zile acasãdesfigurat. Tremura tot, era lovit peste tot ºiºchiopãta. Nu se ºtie cine i-a fãcut asta. Pãrinþii l-auîngrijit ºi mama i-a dat medicamente pânã l-a pus pepicioare. În tot acest timp a stat în cãsuþa lui dinatelierul tatãlui meu. Abia peste douã sãptãmâni ºi-a revenit luânduºi ,,postul" în primire.

Va urma

Adalbert GYURIS

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Pe ce datã va veni Consulul General Ramona Chirac la Bamberg?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

69

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

WEINHOLDCHRISTA- ANSBACH

Rexi, câinele ºoricar (I)BERBECUrmeazã o perioadã excelentã din punct de vedere profesional,tradusã prin ºanse de promovare. Vor primi un ajutor de lacineva din anturaj ºi vor descoperi cã se pot baza pe prieteni.

Reîntâlnirea cu o fostã iubire le va aduce furtuni în cuplu.

TAURUnele probleme sentimentale o sã-i cam scoatã din ritm pe Tauriîn urmãtoarele zile. Bârfele cuiva din anturaj vor complica ºi maimult situaþia. În profesie, e un moment bun sã înceapã proiecte

de amploare. Vor face rost de bani în urma unui împrumut avantajos.

GEMENIPrimesc multe oferte de ieºiri, excursii, întâlniri. Toate sunttentante, dar e momentul sã se concentreze asupra relaþiei decuplu. Profesional, vor avea câteva probleme provocate de o

persoanã de sex feminin care vrea sã le strice planurile.

RACVa fi o sãptãmâna dedicatã distracþiilor ºi flirtului. Vor avea multsucces la sexul opus ºi reputaþia lor de timizi nu va face decât sãle ridice credibilitatea. Sunt foarte expuºi riscului de a pierde

bani, sau de a face o achiziþie pãguboasã.

LEULeii care au probleme financiare trebuie sã caute mai mult. Ocaziivor fi, dar e nevoie sã fie pe fazã. E o perioadã în care pot încheiacontracte avantajoase. Niºte datorii mai vechi aºteaptã sã fie

plãtite ºi ar fi bine ca Leii sã nu mai amâne acest lucru.

FECIOARÃFecioarele care au avut necazuri în ultima perioadã, vor începesã-ºi revinã în zilele urmãtoare. Primesc o veste bunã care le varidica moralul ºi se împacã cu cineva din familie cu care n-au

mai vorbit demult. Viaþa lor intrã pe un fãgaº pozitiv.

BALANÞÃAu parte de o sãptãmânã excelentã. Vor avea ocazia sã sebucure de reuºita cuiva drag ºi vor primi niºte veºti foarte bunelegate de job. Spre mijlocul sãptãmânii, vor avea multe surprizeplãcute în dragoste ºi chiar vor ajunge sã se gândeascã la un

viitor comun.

SCORPIONTrebuie sã-ºi pãstreze obiectivitatea, chiar cu riscul de a mairãmâne un timp singuri. Sã aibã grijã sa fie mai discreþi înlegãturã cu trecutul lor, pentru cã tot ce spun în aceastã perioadã

va deveni informaþie publicã. Sã nu uite sã se ocupe ºi de carierã.

SÃGETÃTORProfesional, Sãgetãtorii vor reuºi sã fie foarte convingãtori ºi sãobþinã niºte favoruri importante din partea superiorilor. Au ºansede o ieºire specialã la sfârºitul sãptãmânii ºi vor fi în centrul

atenþiei. Vor avea unele discuþii incomode cu partenerul.

CAPRICORNCapricornii muncesc pânã la epuizare, dar nu degeaba. Toateeforturile lor vor fi rãsplãtite în scurt timp ºi nu vor mai aveamotive sã se plângã de bani. Chiar dacã nu au prea mult timp sã

acorde relaþiei, partenerul va înþelege acest lucru.

VÃRSÃTORVãrsãtorii vor lua o decizie pripitã în dragoste, pe care o vorregreta. Se vor certa cu partenerul, sau se vor arunca într-orelaþie nepotrivitã. Vor exista ºi unele tensiuni în anturaj care îi

vor indispune destul de tare.

PEªTIPeºtii îºi vor dedica majoritatea timpului relaþiei de cuplu ºieforturile lor vor fi apreciate. Nu vor întâmpina probleme care sãle strice cheful: banii vin, chiar mai mulþi decât se aºteptau, iar în

privinþa carierei nu se întrevãd schimbãri majore.

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii.Mama are servici Contact la numarul detelefon:0911 38477581 sau 0151 71804949

Ofer camerã spre închiriere, condiþiideosebite în zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta degaz, care este nouã ºi trece pe la poartã. Esteracordatã la curent electric, apã potabilã, telefon,internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod. Beciulunde se poate amenaja o cramã are aproape 100m.p. Parterul are o camerã mare de cca 30 m.p ºi unliving de peste 60 m. p. cu bucãtãrie stil bar þi baiadestul de mare. La etaj sunt 3 dormitoare, o salãînchisã ºi o cabinã de duº, Spre râul Olãneºti are oterasã supraetajatã de 60 m.p fiecare (parter ºi etaj).Preþ negociabil 110 000 euro. Relaþii despre casã latel 004 - 07400 74249 sau 004 - 07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru2/3 persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile(baie ºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare,grãdinã cu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni înLocalitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro. Telefon: 015221513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, petermen lung APARTAMENT cu 2 camere situat înzona Piaþa Rahova. Este dotat cu geam termopannou în bucätärie faiantä nouä, centalä,sufragerieparchet , dormitor, baie,balcon etaj 3 Preþ 170 deeuro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România.Zonã Centralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºa felîncât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarie separatä.Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalãeste de 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ:90.000 Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbãconstruitã pe 4 nivele (subsol, parter, etaj,mansardã), în cartierul Moara de Vânt dinmunicipiul Iaºi, România. Relaþii la telefon0040.751294131 (inginer ILIE).

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Direct de la proprietar: vânzare vilãmodernã, nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cugaraj, P+M, 2 terase, izolatã, termopane, acoperiºþiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþiimoderne, apã curentã, gaze, faianþã, gresie, parchet,curte: 1350 mp,pomi fructiferi, dependinþecaramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cu fundaþie;teren agricol intravilan: 2555 mp., pãºuneintravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungulrâului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil: 195000Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bu-cãtãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mpCurte, grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p.,zonã liniºtitã. Telefon: 0851 87951. FamiliaBartesch.

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru altedomenii: Telefon: 004 07266 44 165

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvã problemede dragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism,toxicomanie, stres etc. Oferã consultanþã psihologicãfamilialã, adulþilor ºi copiilor. Telefon:015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºtilimba românã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limbagermanã, contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece,42 de ani, caut orice loc de muncãdintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoanevârstnice, curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bunsimþ. Sunt un perfecþionist iubitor de ordine ºicurãþenie,cu mare respect pt. toate fiinþele omeneºti.Aºtept rãspuns în email: marvidiss@gmail.com

Cosmenticianã, make up artist cu diplomãºi experienþã 11 ani în domeniu, doresc colaboraresau angajare. Sunt vorbitoare de limba germanãnivel A2. Email: artemiza_make_up@yahoo.com. Tel 015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã-cetãþeni germani pentru îngrijire. Telefon: 015143510905

Caut lucru în: amenajãri interioare,faianþã, gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmiofer serviciile la firme sau privat. Telefon: 015257004526 sau 0911 21535108. Calitate ºi bun gust!

Organizãm evenimente: zile de naºtere,nunþi, botezuri, carnavaluri, întâlniri cuprietenii, revelioane etc. Vã punem la dispoziþieservicii de catering cu meniu specific românesc ºimuzicã live ce ce-a mai bunã calitate. Vã gãsimlocaþia potrivitã. Preþuri absolut accesibile ºidistracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon:0151 21315812

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau orice eveniment, poate fi deosebit dacã este acompaniat de NOI.Sunaþi la 01521 2247227.

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucruîn Nürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã3.5 ºi soþia ca menajerã sau în curãþenie. Telefon:015175648027

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu(macara, buldozer, excavator etc) caut de lucru înGermania, zona Tubingen- Stuttgart. Rogseriozitate. Telefon: 07071 7787849, dupã ora 19 sau0040 763914909.

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cu programîntreg. Deþin permis categoria B, disponibilitate deprogram prelungit, deplasãri în strãinãtate, în zonaNürnberg. Informaþii la telefon: 01603373128, dupãdata de 25 Martie sau oricând la numãrul: 00400732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºiîmpreunã cu soþia mea cãutãm un loc de muncã înferme, fabrici etc. Suntem serioºi. Ne puteþi contactala n.r de telefon 0040731469084.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivelmediu sunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã!Informaþii suplimentare la tel. 00491639716719"

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

martie - aprilie 2017Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

69

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31martie - aprilie 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Angajez 2 bãieþi capabili de munã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zonaFürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat devase în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel.076948459

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5ani. Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece,caldã ºi încãlzire termicã. Telefon: 00320465561271sau 00320 498457795 sau e-mail: riccardocedeno@gmail.com

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã.Telefon: 015171215898.

Sunt din România, caut de muncã camuncitor în construcþii, în agriculturã sau la o fermãla grãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivelîncepãtor. Telefon: 0043 344806629 sau 0040760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbescpuþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bineengleza. Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@ yahoo.com

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sauîn agriculturã. Telefon: 004 0729582400

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºoferde autocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Român, caut de lucru în Germania la fermesau instalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758628039.

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fiesas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegere ºirespect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cãlocuiesc în Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu.Telefon: 0151 66140337, de preferinþã dupã ora 18 încursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea înbãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cã mi-o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºihotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºti sauprovincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungã duratã!Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur,fãrã obligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciustabil, doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã,credincioasã, înaltã, suplã pentru prietenie, eventualcãsãtorie: Telefon: 015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijindomniºoarelor care doresc sã aibã un copil, dar nu aupartener sau doamnelor cu probleme de cuplu, darcare îºi doresc copii. Preþ 500 Euro. Telefon:0722452507

Cãtre domniºoare sau doamne cãsãtorite.Bãrbat, 35 de ani, cãsãtorit, dotat, viril, cautdomniºoarã sau doamnã cãsãtorita. pentru relaþiediscretã de prietenie. Tel: 0720 822 148. Email:m.bucuresti2016@gmail.com

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,suchtdringen Teilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auchzum Anlernen in Büro erwünscht .Bei Bedarf bittemelden unter Mail Adresse thomae_c@yahoo.de

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82kg, doresc sã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prieteniedurabilã, înþelegere reciprocã ºi sentimente sincere.Telefon: 0157 5816298

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cu experienþã învânzãri, gestiune, contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office, administrare

bazã de date, englezã avansat, francezã mediu,carnet de conducere cat. B, doresc angajare ca

secretarã/ asistent manager/ operator calculator/gestionar/ vânzãtoare/ recepþioner hotel (front

desk)/ asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

69

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

Te caut pe tine, plinã deviaþã ºi sportivã. Eu am53 ani, 1.60, 55 kg ºi îmi

place sã merg cumaºina. Iubesc viaþa ºI

sunt plin de umor.Dacã ai interes sã

cunoºti un cetãþeangerman, cunoºti limbagermanã cât de cât, ai

între 37 ºi 45 ani, aºteptun semn de la tine.

Telefon: 0173 790 3740

Pagina 32

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: asii.romani@yahoo.com

eesttee allããtturri ddee

ddumnneeavooasttrrãã

ccu urrmããttooarreellee

accttivittããþi: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu