Bavaria (în germană Bayern, oficial Freistaat Bayern) este landul care cuprinde partea de sud-est a Germaniei. Pentru comparaţie, suprafaţa landului este în jur de o treime din cea aRomâniei. La 30 septembrie 2006 avea 12.488.392 de locuitori. Cuvântul Freistaat(republică; literal „stat liber”), folosit în loc de Land sau Bundesland (land federal; literal „ţară din federaţie”) din denumirea oficială a Bavariei are o semnificaţie simbolică. De importanţă legislativă şi administrativă este constituţia bavareză, la respectarea căreia veghează Curtea Constituţională a Bavariei (Bayerischer Verfassungsgerichtshof), cu sediul în München. Bavaria nu are o autonomie mai mare sau mai mică decât celelalte landuri, şi nu există opţiunea legală ca ea să părăsească statul federal german. Totuşi o empatie pentru un separatism teritorial are o lungă tradiţie pe teritoriul Bavariei, unde tradiţiile, folclorul şi religia joacă încă un rol important în viaţa majorităţii locuitorilor sale. Interesele Bavariei sunt reprezentate de delegaţii landului Bavaria în bundesratul german (Consiliul Federal al landurilor), unde sunt discutate interesele specifice ale landurilor în raport cu celelalte landuri precum şi cu federaţia.

Istorie

In limba germană Bayern (Bavaria) se scrie cu Y începând de la 20 octombrie 1825, din timpul regelui Ludovic I al Bavariei; înainte era scris Baiern. Hotărârea regelui de a scrie cuY a fost determinată de alegerea fiului său Otto ca rege al Greciei.În timpul împăratului Augustus romanii au colonizat teritoriul Bavariei din sud de Dunăre, unde populaţia locală era celtă (îndeosebi celţii vindelici).După dezmembrarea Imperiului Roman, din populaţia locală celto-romană şi imigranţii germanici veniţi din nord precum şi din resturile din epoca migraţiilor popoarelor provenite din estul Europei s-a format populaţia bavareză, vorbitoare de dialecte germanice şi creştinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi.

Castelul Neuschwanstein, vedere din sud

Stema fostului regat Bavaria

Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi zişi Agilolfinger, peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prinţul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârşitul acestui principat.Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinţilor bavarezi să devină independenţi, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, markgraf-ul Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianţă cu monarhul saxon Otto I cel Mare  împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg (fostul municipiuAugusta vindelicorum), de la 10 august 955, urmează un val de colonizare bavareză spre est cu obţinerea unor teritorii ce aparţin astăzi părţii vestice a Austriei, Istria şiCraina. Conflictele cu împăraţii germani ottoni (dinastia fondată de Otto cel Mare) duce din nou la o dependenţă a Bavariei faţă de monarhia germană.

În 976 Bavaria se separă de principatulKärnten (Carintia)."Ostarrîchi; prinţul de Babenberg" caută să redobândească şi reuşeşte în parte să obţină suveranitatea Bavariei prin crearea Marcha orientalis.Din 1070, în timpul dinastiei Guelfilor (die Welfen) se reîntăreşte poziţia principilor bavarezi, conflictul dintre Guelfi şi dinastia Stauferilor (die Staufer) se termină cu victoria celei din urmă (1180), în timpul împăratul Frederic I Barbarossa, care îl învinge pe Henric Leul (Heinrich der Löwe) (1129-1195) al Bavariei, care făcea parte din ramura saxonă a Guelfilor. Istria şi Steiermark nu mai fac parte din Bavaria.

În perioada dintre anii 1180-1918 dinastia domnitoare în Bavaria a fost a Wittelsbach-ilor. Perioada dntre 1255-1503 a fost o perioadă tulbure de fărâmiţări a Bavariei în principate mai mici.Pentru o perioadă scurtă, împăratul Ludovic al IV-lea de Bavaria reuşeşte să reunească teritoriile separate, în 1328 el devenind chiar rege al Germaniei.Prin înţelegerea din Pavia (1329) Bavariei i-au fost alipite provinciile Oberpfalz (franconă), Tirol (din Austria) şiBrandenburg (din jurul Berlinului), precum şi ţinuturi din Olanda.Ulterior (1363), Bavaria pierde Tirolul în favoarea Habsburgilor, iar Brandenburg trece în posesia principatului Luxemburg.Prin "Bula de aur" (1356), Bavaria pierde definitiv autonomia de principat, fiind preluată de principii din Pfalz (Palatinat), iar în 1503, prin lupte în cadrul familiei Wittelsbach pentru succesiunea la tron, principatul este subîmpărţit definitiv.

Bavaria ocupă o poziţie de conducere în cadrul "ligii catolice" din Războiul de 30 de ani. Pentru aceste merite ale generalului Tilly, împăratulMaximilian I îi reconferă Bavariei, în 1623, titlul de principat, unind Kurpfalz cu Bavaria (1777).In timpul lui Napoleon Bonaparte, Bavaria e de partea Franţei, primind Tirolul şi Salzburgul, prin schimbarea la timp a frontului. După înfrângerea lui Napoleon reuşeşte să menţină unele din teritoriile dobândite (1814).Regele Ludovic I dispune înfiinţarea la München a unei "Universităţi pentru artă". Din cauza unei afaceri amoroase cu dansatoarea Lola Montez, este silit să abdice. L-a urmat pe tron Ludovic al II-lea al Bavariei, care a avut iniţiativa construirii unora dintre cele mai frumoase castele din Germania, aşa cum este casteul Neuschwanstein. Acest monarh, care avea o afecţiune psihică, a murit înecat în condiţii neelucidate deplin în lacul Starnberg de lângă München.În 1866 Bavaria suferă o înfrângere militară, de partea Austriei, în războiul dintre Prusia şi Austria.Bavaria va fi din nou recunoscută (1871), în cadrul noului stat german, Imperiul German (Deutsches Reich), rezultat din unificarea multor state germane fără Austria.După detronarea Wittelsbach-ilor, în 1918, este proclamată republica Bavaria (Freistaat Bayern). În primăvara lui 1919 Bavaria, mai precis capitala München, a fost pentru puţine zile „republică sovietică”. Încercarea forţelor comuniste a fost zădărnicită de guvernarea centrală (federală) social-democrată cu ajutorul unor trupe paramilitare formate din foşti combatanţi pe front şi în

mare măsură de orientare ultraconservatoare sau naţionalistă.Patru ani mai târziu, în 1923, în capitala Bavariei a avut loc o nouă tentativă de puci, aşa-zisul puci al berii, prin care forţe naţionaliste, între care naziştii lui Hitler, au încercat să acapareze puterea în Bavaria şi chiar în toată Germania. În 1933 naziştii au ajuns la putere, iar Bavaria a devenit şi a rămas provincie a celui de-al treilea reich până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial (1945). Bavaria a devenit zonă de ocupaţie a armatei americane. În 1949 Bavaria a pierdut regiuni în favoarea landului Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz). S-a integrat în noul stat german, Republica Federală Germania, menţinându-şi altminteri teritoriile pe care le avea în posesie încă din timpul lui Napoleon. În anii 1945-1946 şi ulterior, o parte mare dintre germanii din teritoriile estice pierdute (îndeosebi germanii din silezieni şi sudeţi) s-au refugiat în Bavaria, unde şi-au găsit domiciliu definitiv. Bavaria se consideră un fel de „sponsor” al germanilor izgoniţi din fosta Cehoslovacie, despre care se spune că sunt „al patrulea trib”, în afară de populaţiile autohtone în Bavaria: bavarezii, franconii (francii) şi şvabii.

După greutăţile financiare de după război, Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricolă o regiune industrializată, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat în măsură considerabilă programului naţional al RFG de realocare a fondurilor federale în beneficiul preponderent al zonelor defavorizate şi în curs de dezvoltare - program care a stat drept model politicii desfăşurate de Uniunea Europeană faţă de ţările cooptate recent. O mare parte a marilor fonduri de dezvoltare au

fost furnizate de-a lungul câtorva decenii de principala regiune industrializată a RFG, landul Renania de Nord-Westfalia (Nordrhein-Westfalen), unde se află concentrate industria extracţiei de cărbune şi industriile metalurgică, siderurgică, chimică şi energetica.

Geografie

Relieful Bavariei este variat, având zone muntoase în est (muntele Arber) şi îndeosebi în sud (versanţii nordici ai lanţurilor de munţi Alpi) - cel mai înalt pisc al GermanieiZugspitze, la 2.962 m, aflându-se în sudul Bavariei, pe graniţa cu Austria -, zone deluroase şi de şes, străbătute de râuri numeroase, dintre care cele mai importante sunt fluviile Dunărea (cursul: vest-est) şi Main (est-vest), acesta din urmă străbătând provincia nordică a Bavariei,Franconia. În sudul Bavariei se află numeroase lacuri (între care Chiemsee şi Lacul Constanţa (Bodensee)), care sunt resturi ale erei glaciare.

Regiuni

Bavaria este situată în partea sud-estică a Germaniei cuprinzând regiunile:

Munţii Alpii bavarezi în sud

Regiunea deluroasă subalpină până la Dunăre cu cele trei lacuri majore din Oberbayern (Bavaria superioară)

Zona bavareză estică a munţilor Mittelgebirge (cu muntele Arber) şi

Regiunea în trepte a ţinuturilor deluroase Schwäbische Alb şi Fränkische Alb

Zona cea mai joasă din Bavaria, la 107 m, în oraşul Kahl pe Main (Franconia inferioară),

Zona cea mai înaltă: masivul Zugspitze (2.962 m deasupra nivelului mării), cel mai înalt munte din Germania (în disrictul Garmisch-Partenkirchen).

Regiuni istorice Allgäu Altmühltal Alpenvorlan

d Bayerische

Alpen Bayerischer

Wald Chiemgau Chiemgauer

Alpen Donaumoos

Donauried Donauries Fichtelgebirg

e Franken Frankenhöhe Frankenwald Fränkische

Alb Fränkische

Schweiz

Gäuboden Haßberge Holledau Inn-

Salzach Lechfeld Oberbayer

n Oberland Oberpfälze

r Wald

Rhön Rupertiwinke

l Nördlinger

Ries Salzburger

Kalkalpen Spessart Steigerwald

Ape

1. Ape curgătoare:

Cursul principal de apă este Dunărea, care izvoreşte în Schwarzwald (Munţii Pădurea Neagră) şi traversează graniţa cu Austria la Passau. Afluenţii principali ai Dunării sunt: pe malul drept: Iller, Lech, Isar şi Inn (care are un

debit mai mare ca Dunărea la confluenţa lor) pe malul stâng: Wörnitz, Altmühl, Naab şi Regen

Alte râuri importante (clasificate după debit) sunt: Salzach, Main,Vils, Alz, Regnitz, Amper, Saalach, Loisach, Tiroler Achen şi Wertach.

Amper la Fürstenfeldbruck

 

Dunărea după Passau

 

Iller la Arlach

 

Inn la Kufstein

 

Isar în München

 

Lech în Seestall

 

Main în Würzburg

 

Salzach în Laufen

2. Ape stătătoare (lacuri):

Abtsdorfer See Alatsee Alpsee Altmühlsee Ammersee Badersee Bannwaldsee Barmsee Bibisee Birkensee Birkensee

(Dingolfing) Bodensee

Hahnenkammsee Happurger

Stausee Hartsee Hintersee Hofstätter See Höllensteinsee Hopfensee Igelsbachsee Ilsesee Ismaninger

Speichersee Karlsfelder See

Riegsee Rießersee Rinssee Rottachsperre Rothsee Rothsee

(Zusmarshausen) Saalachsee Schliersee Schloßsee Schwaltenweiher Schwansee Seehamer See

(Lacul Constanţa)

Chiemsee Dreiburgensee Eibsee Egglburger See Eggstätter Seen Eginger See Elbsee Ferchensee Fichtelsee Förchensee Forggensee Freibergsee Freudensee Frillensee Froschgrundsee Funtensee Griessee

(Bayern) Großer Alpsee Großer

Arbersee Großer

Brombachsee Grünsee

(Bayrischzell) Grünsee

(Berchtesgaden

Kirchsee Kleiner Arbersee Kleiner

Brombachsee Kleinhesseloher

See Kochelsee Königssee Korbsee Kuhsee Lautersee Langbürgner See Langwieder See Leitgeringer See Lödensee Luussee Mittersee Niedersonthofener

See Oberpfälzer

Seenland Obersee Obinger See Osterseen Pelhamer See Perlsee Pilsensee Pflegersee Rachelsee

Seeoner Seen Simssee Soiernseen Soinsee Spitzingsee Staffelsee Steinsee Sylvensteinsee Starnberger See Stausee

Oberilzmühle Tachinger See Tegernsee Thumsee Tinninger See Trinkwassertalsperre

Frauenau Tüttensee Untreusee Vilstalsee Waginger See Walchensee Weißensee Weißenstädter See Weitsee Weßlinger See Windachspeicher Wörthsee

er Land) Grüntensee Hackensee

Rannasee Wörther See Trennfelder Badesee Zellsee

Clima

Capelă în Ţara Francilor

În Bavaria este în general o climă continentală relativ echilibrată, cu ierni reci şi veri călduroase. Circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub 0 °C. Vânturile de vest aduc precipitaţii în medie de 70 cm pe an, în partea de nord a Alpilor până la 180 cm pe an. Cerul senin cu soare atinge circa 1.600-1.800 ore pe an. Precipitaţiile cad cu precădere în perioada mai - iunie. Temperaturile medii multianuale la München: -5 °C în ianuarie, +23 °C în iulie.

Graniţe

Baden-Württemberg 829 kmHessen 262 kmThüringen 381 kmSachsen 41 kmCehia 357 kmAustria(Salzburg, Tirol, Vorarlberg)

816 km

Bodensee 19 km

EconomieCu doar o sută de ani în urmă Bavaria mai era considerată o regiune slab dezvoltată. În prezent economia acestei "republici" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci şi pe o industrie ultramodernă. Cel mai mare land german deţine şi cel mai ridicat procent de terenuri arabile (30 %), iar agricultura este o ramură esenţială a economiei. Bavaria a devenit un land cu o industrie dezvolată cu tehnologie înaintată, cu ponderea econmică în regiunea München, unde se poate aminti industria constructoare de maşini cu firme de renume mondial (BMW, MAN, Knorr-Bremse), firme mari din ramura IT (Siemens, Infineon, Microsoft), posturi TV şi edituri importante (Sky - fost Premiere, Kabel Deutschland, Burda Verlag), ca şi industria aviatică şi de armament (EADS, Krauss-Maffei).

Turismul, cu numeroase puncte de atracţie: monumente istorice, muzee, grădini de vară (vezi Oktoberfest), locaţii pentru congrese şi expoziţii.În regiunea Augsburg şi Ingolstadt este triunghiul industriei chmice bavareze, pe când în Bavaria de nord se află regiunea metropolitanăNürnberg–Fürth–Erlangen, ca şi regiunea Würzburg-Schweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie înfloritoare şi un şomaj redus.În Bavaria se află trei reactoare atomice moderne, ca şi un reactor pentru cercetări nucleare.Bavaria, care nu a avut de luptat cu ramuri industriale învechite (aşa cum s-a întâmplat cu zona bazinului râului Ruhr), a putut să se axeze de la bun început pe direcţii noi de dezvoltare: de aici provine peste jumătate din producţia germană a industriei aviatice şi cosmice. München, Nürnberg şi Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice şi de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt (Audi), Dingolfing şi Regensburg.

Industria, care cuprinde nu numai industria prelucratoare, ci si mineritul, alimentarea cu energie si apa precum si domeniul constructiilor, realizeaza ca. 30% din  PIB-ul total al Bavariei. 

           Cifra de afaceri a celor mai importante ramuri industriale de la sfarsitul anului 2007 arata astfel:

constructia de automobile si piese auto: 85.000 mil €

constructia de masini: 47.500 mil €

constructia de utilaje si aparate electrice: 25.000 mil €

industria alimentara: 22.500 mil €

radio si telecomunicatii: 21.000 mil €.

Climatul investitional prietenos se reflecta si in numarul mare de societati infintate; astfel, la fiecare 1.000 de locuitori revin 96 de societati. Caracteristic pentru industria bavareza este si ponderea mare a intreprinderilor mici si mijlocii: 95% dintre societati au sub 500 de angajati. 

Cele mai cunoscute firme producatoare din Bavaria sunt Siemens si constructorii de automobile BMW, Audi si MAN. Pe pietele romanesti si internationale sunt renumite si multe alte marci, provenite de la producatori bavarezi:

Bosch Siemens Hausgeräte (electrocasnice)

Infineon (semniconductori)

Kathrein (antene)

Osram (iluminat)

Siemens (electrotehnica si electronica)

Schaeffler Group, Dräxlmaier, Leoni (constructii de masini)

Eurocopter/EADS (elicoptere)

Degussa, Süd Chemie (chimie)

Schott (industria sticlariei)

Adidas, Escada, Gabor, S. Oliver, Puma, Triumph (moda)

Allianz (finante-asigurari)

Hochland (industria alimentara)

Rehau, Gealan (profile PVC, sisteme din polimer)

Berea şi brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor deosebită.

Banci

Ce le mai cunoscute banci bavareze pe plan international sunt HypoVereinsbank (HVB) si BayernLB. Un institut de finantare important este LfA Förderbank Bayern. In plus, toate bancile europene si americane au filiale in Bavaria.

Pe langa banci, in sistemul bancar german s-au impus si Sparkassen. Acestea sunt institutii publice de credit, de obicei in subordinea administratiei locale. In plus, Bavaria mai dispune si de mici banci regionale.

 

 

Agricultura si cresterea animalelor

Agricultura si silvicultura reprezinta 1% din PIB-ul bavarez. In ciuda acestui fapt, agricultura este o ramura importanta in economia bavareza, fiecare al 9-lea loc de munca depinzand direct sau indirect de agricultura. In agricultura, numarul de angajati a scazut continuu, reprezentand la ora actuala 3% din totalul angajatilor. In schimb, productivitatea a crescut, un fermier bavarez aprovizionand actaulmente 120 de persoane. 

Produsele agricole bavareze sunt exportate aproape exclusiv in statele membre UE, Italia preluand peste o treime din acestea. Cele mai exportate produse sunt laptele, branza, carnea si produsele din carne. 

Bavaria importa in special fructe si legume, produse

derivate din acestea, carnea si produse din carne. Importurile provin in mare parte din UE. Ca valoare, importurile si exporturile din domeniul agricol se afla la egalitate.  

Chiar daca numarul fermelor a scazut drastic, terenul agricol (arabil, pasuni) aferent acestora a crescut continuu. Astazi, o ferma detine in medie peste 25 ha. Cel mai mare pret pentru terenul agricol s-a inregistrat intre anii 1985 – 1990. Acum, acesta se situeaza in intervalul 2 -3 €/mp.  

Jumatate din teritoriul Bavariei reprezinta teren agricol, o treime din suprafata landului este impadurita. 

Agricultura si silvicultura sunt administrate de Ministerul Bavarez pentru Alimentatie, Agricultura si Silvicultura .

Comertul

Aportul comertului bavarez la PIB-ul landului atinge 10%. Cele 123.000 de societati realizeaza o cifra de afaceri de peste 200.000 mil. €, din care 55% revine comertului en gros. 

Valoarea exporturile bavareze s-a dublat in ultimii 10 ani, depasind 150 mlrd € in anul 2007. 60% din exporturi sunt destinate statelor UE. De remarcat este cota in crestere a exporturilor catre noile tari membre UE. 

Guvernul bavarez sprijina exportatorii locali

prin institutia Bayern International , oferind diverse informatii despre pietele straine, baze de date si posibilitatea de a participa la targuri si expozitii internationale.

 

Turismul

In Bavaria, turismul este Big Business: cifra de afaceri din turism depaseste 24 mlrd €, asigurand venitul a peste 550.000 locuitori. Mai mult de un sfert din cele 42.000 de unitati hoteliere si gastronomice sunt ocupate de turisti din Europa, Rusia, SUA, Japonia si statele arabe. 

Bavaria este statul cu cel mai mare potential turistic din intreaga Germanie. Este una dintre destinatiile preferate pentru sporturile de iarna, alaturi de Elvetia si Austria. La dezvoltarea sectorului turistic au contribuit atat frumusetea peisajelor si bogatia culturala cat si ospitalitatea traditionala a bavarezilor. 

BAYERN TOURISMUS Marketing  – departamentul specializat in turism al guvernului bavarez – va pune la dispozitie informatii despre obiectivele turistice si posibilitatile de cazare, harti online ale localitatilor si modalitati de transport si multe altele.

 

Potential Investitional

Peste 1.200 de firme straine isi deruleaza cu succes afacerile in landul Bavaria. Motivele lor in alegerea amplasamentului sunt:

Situarea in centrul Europei. Bavaria este si a fost ani la rand landul cu cea mai

mare crestere economica din Germania. PIB-ul pe cap de locuitor de aprox. 35.000 € il depaseste cu mult pe cel european, situat la 22.000 €/cap de locuitor.

Reteaua de transport ultramoderna, infrastructura energetica si telecomunicatiile de ultima generatie.

Forta de munca bine calificata si motivata, iar oferta de locuri de munca este extrem de diversificata.

Renumite centre universitare si de cercetare – o premisa importanta pentru o competitivitate ridicata.

Posibilitatea de colaborare cu parteneri economici de renume mondial.

Cinci dintre primele 10 zone high-tech din Germania se afla in Bavaria: München, Regensburg, Mittelfranken, Südost-Oberbaryern si Augsburg.

O retea de agentii si reprezentanti guvernamentali angajati si motivati, care ofera investitorilor o consiliere de calitate.

Strategia politico-economica ofensiva, cu caracter inovativ si competitiv.

Nu in ultimul rand, Bavaria ofera oportunitatea de dezvoltare profesionala intr-un mediu cu multiple oferte culturale si turistice.

Cercetare

Infrastructura din domeniul cercetarii a fost sistematic imbunatatita incepand cu anii `60, Bavaria devenind un centru de cercetare important in Europa si in intreaga

lume. In cadrul universitatilor activeaza numeroase centre de cercetare in domeniul fizicii, medicinii, biologiei, aeronauticii si a protectiei mediului inconjurator. 

In Bavaria activeaza sub cupola institutului Max Planck  11 centre de cercetare (din cele 80 din intreaga Germanie) in domeniile stiintelor naturale, umane si sociale. Max Planck sustine de asemenea noi ramuri de cercetare din facultati si universitati si pune acestora la dispozitie aparatura de specialitate necesara. 

Pentru a oferi posibilitatea derularii de proiecte tehnologice pe termen lung au luat nastere la nivel federal  centrele de cercetare Helmholtz . Trei dintre acestea se afla in Bavaria. Proiectele derulate aici sunt complexe si au importanta macroeconomica. De cercetarea din domeniul medicinii si a protectiei mediului se ocupa preponderent GSF, un institut rezultat din colaborarea dintre guvernul federal si cel bavarez. 

In Bavaria isi are de asemenea sediul Centrul German al Aeronauticii , cel mai mare centru de cercetare in domeniul stiintelor ingineresti din Germania.

Societatea Fraunhofer pentru promovarea cercetarii aplicate deruleaza proiecte in beneficiul societatilor din domeniul privat, dar si pentru sistemul administrativ. 

Alte centre de cercetare demne de mentionat sunt:

Centrul pentru managementul energiei

Institutul bavarez pentru cercetare si tehnologie aplicata in domeniul protectiei mediului

Centrul bavarez pentru stiinte aplicate in domeniul energiei

 

Bayern Innovativ  a fost infiintata de guvernul bavarez in vederea transferului de tehnologie din numeroasele centre de cercetare catre firmele private. OTTI  ofera exclusiv IMM-urilor consiliere si scolarizari tot in acest domeniu.

O alta initiativa a politicii bavareze este crearea unui cadru relational intre societati, facultati si centre de cercetare, urmarindu-se imbunatatirea comunicarii si schimbului de experienta intre acestea. Astfel au luat nastere 19 Clustere ce corespund branselor de interes major din economia bavareza. Obiectivul acestora este cresterea productivitatii firmelor bavareze si a competitivitatii lor pe pietele internationale.

Puncte de atracţie –Cultura

1.Bavaria are o cultură de peste 1000 de ani cu numeroase muzee ca:

Teatru în München

Alte Pinakothek, München Neue Pinakothek, München Pinakothek der Moderne, München Deutsches Museum, München Germanisches Nationalmuseum,

Nürnberg Fränkisches Freilandmuseum, Bad

Windsheim Maximilianmuseum, Augsburg

Jüdisches Museum Franken, Fürth şi Schnaittach

Neues Museum, Nürnberg Museum der Phantasie, Bernried Museum Georg Schäfer,

Schweinfurt Künstlerhaus Marktoberdorf,

Marktoberdorf2.Grădini zoologice, parcuri:

Niederbayrischer Vogelpark Abensberg

Zoo Augsburg Tierpark Röhrensee, Bayreuth Zoologischer Garten Hof Tiergehege am Baggersee,

Ingolstadt Kleinzoo Wasserstern, Ingolstadt Tierpark Hellabrunn, München Tiergarten Nürnberg

Wildpark Poing Reptilienzoo Regensburg Wildpark an den Eichen, Schweinfurt Tiergarten Straubing3.Teatre, spectacole, opere:

Bayerische Staatsoper im Nationaltheater München

Bayerisches Staatsschauspiel im Residenztheater München

Bayerisches Staatsballett im Nationaltheater München

Staatstheater am Gärtnerplatz, München

Staatstheater Nürnberg (teatrul de stat din Nürnberg)

Stadttheater Fürth (teatru orăşenesc)

Markgrafentheater Erlangen Mainfranken-Theater Würzburg

Stadttheater Augsburg Landestheater Coburg Stadttheater Regensburg Südostbayerisches

Städtetheater (Landshut, Passau, Straubing)

ca şi numeroase Freie Bühnen, Boulevardtheater, Kabaretts und Experimentierbühnen.

4.Muzică4.a.Compozitori ca

Max Reger Carl Orff Wilfried Hiller Richard Strauss Christoph Willibald Gluck

"Maximilianeum" (clădirea Parlamentului Bavariei din München)

4.b.Orchestre muzicale:

Münchner Philharmoniker Symphonieorchester des

Bayerischen Rundfunks Bamberger Symphoniker,

Bayerische Staatsphilharmonie Bayerisches Staatsorchester am

Nationaltheater Münchner Symphoniker Münchner Kammerorchester

Nürnberger Philharmoniker am Staatstheater Nürnberg

Nürnberger Symphoniker Hofer Symphoniker Philharmonische Orchester Bad

Reichenhall Kammerorchester Schloss Werneck5.Universităţi renumite:

Universität Augsburg Otto-Friedrich-Universität Bamberg Universität Bayreuth Katholische Universität Eichstätt-

Ingolstadt Friedrich-Alexander-Universität

Erlangen-Nürnberg Ludwig-Maximilians-Universität

München Technische Universität München

Ukrainische Freie Universität München

Universität der Bundeswehr München

Universität Passau Universität Regensburg Julius-Maximilians-Universität

Würzburg

Würzburger Residenz

 

Bamberger Dom

 

Steinerne Brücke undDom in Regensburg

 

Walhalla, Donaustauf bei Regensburg

 

Augsburger Rathaus undPerlachturm

 

Die Wieskirche bei Steingaden

 

St. Bartholomä am Königssee

 

Hintersee

Politică

[modificare]Situaţia politică actualăLa alegerile din 2002 pentru parlamentul german, liderul partidului CSU (Uniunea Creştin-Socială) Edmund Stoiber a fost nominalizat candidat pentru postul de cancelar (prim-ministru) al Germaniei de către fracţiunea parmanetară "uniunea creştină", CDU/CSU. După ce însă uniunea nu reuşeşte să vină la putere, alegerile din 21 septembrie 2003 pentru parlamentul bavarez aduc partidului CSU un resultat istoric de numai 60,7 %. În legislatura 2003 - 2008 partidul dispune de o majoritate de 2/3 în parlamentul bavarez.

De observat este că partidul CSU activează numai în Bavaria, partidul corespunzător din restul Germaniei fiind CDU (Uniunea Creştin-Democrată), care la rîndul său nu poate fi ales în Bavaria. Împreună ele formează fracţiunea CDU/CSU.

Administraţie

Bavaria este subdivizată în 71 de districte şi 25 de oraşe cu statut de district:

Hartă: Districtele Bavariei

1. Aichach- Friedberg

2. Altötting 3. Amberg-

Sulzbach4. Ansbach 5. Aschaffenburg 6. Augsburg 7. Bad Kissingen 8. Bad Tölz-

Wolfratshausen9. Bamberg 10. Bayreuth 11. Berchtesgaden

er Land12. Cham 13. Coburg 14. Dachau 15. Deggendorf 16. Dillingen 17. Dingolfing-

Landau18. Donau-Ries 19. Ebersberg 20. Eichstätt 21. Erding 22. Erlangen-

25. Freyung- Grafenau

26. Fürstenfeld bruck

27. Fürth 28. Garmisch-

Partenkirchen29. Günzburg 30. Haßberge 31. Hof 32. Kelheim 33. Kitzingen 34. Kronach 35. Kulmbach 36. Landsberg 37. Landshut 38. Lichtenfels 39. Lindau 40. Main-

Spessart41. Miesbach 42. Miltenberg 43. Mühldorf 44. München 45. Neuburg-

Schrobenhausen

49. Neu-Ulm 50. Nürnber

ger Land51. Oberallg

äu52. Ostallgä

u53. Passau 54. Pfaffenh

ofen55. Regen 56. Regensb

urg57. Rhön-

Grabfeld58. Rosenhe

im59. Roth 60. Rottal-

Inn61. Schwand

orf62. Schweinf

urt63. Starnber

g64. Straubin

Höchstadt23. Forchheim 24. Freising

46. Neumarkt 47. Neustadt

an der Aisch-Bad Windsheim

48. Neustadt (Waldnaab)

g-Bogen65. Tirschen

reuth66. Traunste

in67. Unterall

gäu68. Weilhei

m-Schongau69. Weißenb

urg-Gunzenhausen

70. Wunsied el

71. Würzbur g

Districtele sunt grupate în şapte regiuni administrative (Regierungsbezirke):

Franconia de Jos (Unterfranken) (Würzburg)

Franconia de Sus (Oberfranken) (Bayreuth)

Franconia de Mijloc (Mittelfranken) (Ansbach)

Şvabia (Schwaben) (Augsburg)

Palatinatul de Sus (Oberpfalz) (Regensburg)

Bavaria de Sus (Oberbayern) (München)

Bavaria de Jos (Niederbayern) (Landshut).

Cultura şi dialectul diferă substanţial de la o regiune la alta.

Cele 25 de oraşe din Bavaria ce nu aparţin de un district:

Amberg

Ansbach

Aschaffenburg

Augsburg

Bamberg

Bayreuth

Coburg

Erlangen

Fürth

Hof

Ingolstadt

Kaufbeuren

Kempten

Landshut

Memmingen

München

Nürnberg

Passau

Regensburg

Rosenheim

Schwabach

Schweinfurt

Straubing

Weiden in der Oberpfalz

Würzburg

PopulaţieCel mai recent recensământ al populaţie a avut loc în 30 septembrie 2007, rezultând 12.515.731 locuitori, din care 6.134.059 bărbaţi şi 6.381.672 femei. [1]

ünchen: este capitala Bundeslandului Bavaria (Bayern) din Germania si al treilea oras ca marime din Germania, dupa Berlin si Hamburg, cu o populatie de cca. 1,26 milioane (2001). Se afla pe râul Isar.Numele orasului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor calugari proveniti de la manastirea Schäftlarn. Nu se cunoaste data exacta a fondarii asezarii. Prima atestare documentara dateaza din 1158 sub în latina medievala villa Munichen, în timpul lui Heinrich der Löwe (Henric Leul), duce de Saxonia. O jumatatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate si a fost fortificata.În 1327, întreg orasul a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câtiva ani mai târziu de Ludovic IV, împarat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima institutie academica a orasului, Academia Bavareza de Stiinte, a fost fondata în 1759.

În 1806, a devenit capitala a regatului Bavaria. Douazeci de

ani mai târziu o alta prestigioasa institutie educationala, Universitatea Landshut, si-a pus bazele în München.În 1882 în oras a fost introdusa iluminarea electrica. München a jucat un rol important în perioada nazista, fiind numit de Hitler „capitala miscarii (naziste)” (Haupstadt de Bewegung). Dar a fost si orasul unde Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), un grup de studenti, a format o miscare antinazista din iunie 1942 pâna în februarie 1943. Au fost arestati pentru ca au distribuit manifeste la Universitatea din München.Orasul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial dar în perioada postbelica a fost reconstruit dupa un plan meticulos.

Obiective turisticeMünchen este o populara destinatie turistica, fiind numita capitala secreta a Germaniei. Piata Maria (Marienplatz; numita dupa coloana cu statuia Maicii Domnului din centrul piatetei), cu noua si vechea primarie, atragatoare prin turnurile lor, în turnul principal al primariei noi fiind adapostit mecanismul cu statuete si clopotei (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care misca figurine care reprezinta scene medievale si este actionat la anumite ore. Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserica din centru. Totusi catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasa biserica din centrul orasului, prin spectaculoasa sa arhitectura medievala (sec. XV). Înaltimea turnurilor gemene este de 99 metri, limiteaza, începând din 2004, înaltimea noilor cladiri ale orasului.

Capitala Bavariei are mai multe muzee de arta, printre care

si Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, si Pinakothek der Moderne cuprinse în cartierul muzeal Kunstareal.Alte atractii turistice faimoase sunt Gradina Englezeasca (Englischer Garten), un parc de mare dimensiuni din centrul orasului (conceput de arhitectul englez Rumford la începutul sec. XIX), devenit de câteva decenii faimos si pentru practicarea nudismului liber în partea cea mai centrala si ciruculata a parcului; Deutsches Museum (un celebru muzeu al tehnicii). Probabil cea mai faimoasa atractie a cetatii este Oktoberfest, o sarbatoare a berii lunga de doua saptamâni de la sfâsitul lui septembrie si începutul lui octombrie în fiecare an.

Alte cladiri celebre din München sunt Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) si Olympiaturm (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant si cu antene de transmisiuni radio si TV) de lânga stadionul si satul olimpic.