FORMULAR DE SOLICITARE ARCTIC SA

SC STRATOS MANAGEMENT SRL CUI: 36824887 Str Islaz nr 37, sector 1 ww w.stratos.ro J40/16224/2016 Bucuresti, Romania

FORMULAR DE SOLICITARE

ARCTIC SA


FORMULAR DE SOLICITARE

nr. SMB-ATC02-21

Contract de servicii: Nr. 5408 / 27.10.2020

Beneficiar: ARCTIC S.A. - judetul Dambovita

Privind documentatia: Formular de solicitare pentru ARCTIC S.A.

Echipa de elaborare Victor CAPLESCU (PCM) , specialist in gestiunea si managementul siturilor contaminate, elaborator studii de mediu

Simona Anghel, inginer de mediu

Management contract Victor CAPLESCU - Manager de proiect

Luminita ROSCA - Manager departament mediu

Paul POP - Director general

Proprietate intelectuala© Este interzisa reproducerea sau utilizarea datelor continute fara acordul elaboratorului.


Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita emiterea autorizatiei integrate

Numele instalatiei/instalatiilor

Fabrica de aparate electrocasnice Numele Solicitantului, adresa, numarul de înregistrare la Registrul Comertului

ARCTIC SA Str. 13 Decembrie nr. 210, Gaesti, jud. Dambovita

Nr. înregistrare în registrul comertului J15/253/1991; Cod de înregistrare fiscala RO 933930.

Activitatea/activitatile conform Anexei I din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale

Categoria de activitate:

Anexa 1 a LEGII 278/2013: 2.6. Tratarea de suprafata a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc

Cod CAEN: 2751 – Fabricarea de aparate electrocasnice

Numele si prenumele proprietarului

ARCTIC SA

Numele si functia persoanei împuternicite sa reprezinte titularul activitatii pe tot parcursul derularii

procedurii de autorizare:

Etem Cudi Murat Büyükerk – Director General

Telefon: 0245605111

E-mail: [email protected]

Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului

Viorica Coman – inginer de mediu - Responsabil de mediu

tel. 0723513056

În numele firmei mai sus mentionate, prin prezenta solicitam emiterea Autorizatiei integrate de mediu, conform prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

Titularul de activitate/operatorul instalatiei îsi asuma raspunderea pentru corectitudinea si completitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritatii competente pentru protectia mediului în vederea analizarii si demararii procedurii de obtinere a autorizatiei integrate de mediu.

Nume: Etem Cudi Murat Büyükerk

Functia: Director General

Semnatura si stampila


Informatia Solicitata de Articolul 6 al Directivei IPPC

O descriere a: Unde se regaseste în

formularul de solicitare Verificare

efectuata APM

- instalatiei si activitatilor sale Formularul de solicitare, Sectiunea 1

- materiile prime si auxiliare, alte substante si energia utilizata în sau generata de instalatie.

Formularul de solicitare, Sectiunea 1

- sursele de emisii din instalatie, Formularul de solicitare, Sectiunea 5

- conditiile amplasamentului pe care se afla instalatia, Raportul de amplasament si Sectiunea 12

- natura si cantitatile estimate de emisii din instalatie în fiecare factor de mediu precum si identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului,

Sectiunile1 si 5

- tehnologia propusa si alte tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este posibila prevenirea, reducerea emisiilor de la instalatie,

Formularul de solicitare Sectiunile 4

- acolo unde este cazul, masuri pentru prevenirea si recuperarea deseurilor generate de instalatie

Formularul de solicitare Sectiunea 6

- masuri suplimentare planificate în vederea conformarii cu principiile generale decurgand din obligatiile de baza ale operatorului asa cum sunt ele stipulate în Art. 3 al Directivei:


(a) sunt luate toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;

Formularul de solicitare Sectiunea 5 si 12

(b) nu este cauzata poluare semnificativa; Formularul de solicitare Sectiunea 13

(c) este evitata generarea de deseuri în conformitate cu Directiva 2008/98/EC privind deseurile acolo unde sunt generate deseuri, acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel încat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului;

Formularul de solicitare Sectiunea 6, 3, 4

(d) energia este utilizata eficient; Formularul de solicitare Sectiunea 7

(e) sunt luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor lor;



O descriere a: Unde se regaseste în

formularul de solicitare Verificare

efectuata APM

(f) sunt luate masurile necesare la încetarea definitiva a activitatilor pentru a evita orice risc de poluare si de a aduce amplasamentul la o stare satisfacatoare


- masurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu.


- alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare Sectiunile 4

Solicitarea revizuirii trebuie de asemenea sa includa un rezumat netehnic al sectiunilor mentionate mai sus.



Lista de verificare a componentei documentatiei de solicitare

În plus fata de acest document, verificati daca ati inclus elementele din tabelul urmator:

Element Sectiune relevanta

Verificat de solicitant

Verificat de APM

1 Activitatea face parte din sectoarele incluse în autorizarea IPPC

DA

2 Dovada ca taxa pentru etapa de evaluare a documentatiei de emitere a autorizatiei a fost achitata

DA

3 Formularul de solicitare DA

4 Rezumat netehnic Sectiunea 1 DA

5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), acolo unde nu sunt incluse în acest document, cu marcarea punctelor de emisie în toti factorii de mediu

Sectiunea 4 DA

6 Raportul de amplasament DA

7 Analize cost-beneficiu realizate pentru Evaluarea BAT Nu este cazul NU

8 O evaluare BAT completa pentru întreaga instalatie Sectiunea 4 DA

9 Organigrama instalatiei Anexa la Formular de solicitare

DA

10 Planul de situatie

Indicati limitele amplasamentului

Anexa la Formular de solicitare

DA

11 Suprafete construite/betonate si suprafete libere/verzi permeabile si impermeabile

Formularul de solicitare

DA

12 Locatia instalatiei Sectiunea 1 DA

13 Locatiile (partile din instalatie) cu emanatii de mirosuri Sectiunea 5 (Miros)

DA

14 Receptori sensibili - ape subterane, structuri geologie, daca sunt descarcate direct sau indirect substante periculoase din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004 privind modificarea si completarea Legii apelor 107/1996 în apele subterane

Sectiunea 5 DA

15 Receptori sensibili la zgomot Sectiunea 9 DA

16 Puncte de emisii continue si fugitive Sectiunea 5 DA

17 Puncte propuse pentru monitorizare/automonitorizare Sectiunea 5 DA

18 Alti receptori sensibili din punct de vedere al mediului, inclusiv habitate si zone de interes stiintific

Nu este cazul


Element Sectiune relevanta

Verificat de solicitant

Verificat de APM

19 Planuri de amplasament (combinati si faceti trimitere la alte documente dupa caz) aratand pozitia oricaror rezervoare, conducte si canale subterane sau a altor structuri

Anexa la Formular de solicitare

DA

20 Copii ale oricaror lucrari de modelare realizate Nu este cazul

21 Harta prezentand reteaua Natura 2000 sau alte arii sau exemplare protejate

Nu este cazul

22 O copie a oricarei informatii anterioare referitoare la habitate furnizata pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop

Nu este cazul

23 Bilantul de mediu- pentru instalatiile existente Nu este cazul

24 Raportul studiului de evaluare a impactului - pentru instalatiile noi

DA

25 Studii existente privind amplasamentul si/sau instalatia sau în legatura cu acestea

Raportul studiului de evaluare a impactului - pentru instalatiile noi

DA

26 Acte de reglementare ale altor autoritati publice obtinute pana la data depunerii solicitarii si informatii asupra stadiului de obtinere a altor acte de reglementare deja solicitate

Nu este cazul

27 Orice alte elemente în care furnizati copii ale propriilor informatii

Nu este cazul

28 Copie a anuntului public DA


Sectiunea 1 Rezumat netehnic

1.1 Descriere

Prezentul Formular de solicitare s-a întocmit în vederea emiterii Autorizatiei integrate de mediu, conform prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, pentru activitatea de fabricarea aparatelor electrocasnice, ce se desfasoara in Str. 13 Decembrie nr. 210, Gaesti, jud. Dambovita, operatorul activitatii fiind ARCTIC SA.

Agentia pentru Protectia Mediului DAMBOVITA a emis Autoriatia de Mediu nr. 8303/23.08.2010, a carei valabilitate nu a fost prelungita.

Activitatea de fabricare a materialelor plastice în forme primare COD CAEN 2016 desfasurata de operator este prevazuta în Legea 278/2013 privind emisiile industriale, în anexa l, “2.6. Tratarea de suprafata a

metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 mc.”

Constructia fabricii ARCTIC incepe in anul 1968 si este finalizata in 1970, an in care se demareaza si procesul de productie de frigidere si compresoare frigorifice, destinate pietei locale, devenind lider pe piata de produse electrocasnice din Romania; in 2002, Arctic a devenit parte a grupului Arcelik, al treilea producator si distribuitor european de electronice si electrocasnice.

În instalatia de fabricare a aparatelor electrocasnice din Gaesti, ARTIC SA produce combine frigorifice, frigidere, congelatoare verticale si orizontale si vitrine frigorifice.

Programul de lucru al fabricii este de 24 ore/zi, 5 zile pe saptamna, 252 zile pe an (cu exceptia sarbatorilor legale). ARCTIC SA dispune de 2850 angajati din care 210 TESA si 2640 muncitori

1.1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica

Obiectivul este amplasat in partea de est a orasului Gaesti pe o suprafata totala de 297.000 m2 si 96.244 m2 suprafata acoperita. Acesta se afla pe soseaua Bucuresti - Pitesti si este racordat la statia de cale ferata Gaesti, pe terasa mijlocie a raului Arges si a raului Neajlov.

Vecinatati amplasament:

• Nord – Strada 13 Decembrie

• Est – DJ401A

• Sud – MECANPETROL S.A (pe aceeasi platforma industriala);

• Vest – MAIRON TUBES S.A (pe aceeasi platforma industriala);

Zona rezidentiala orasului Gaesti se afla la cca 0,5 km fata de fabrica.

Fig 1 – Amplasarea ARCTIC SA (captura Google Earth)


Suprafata totala a amplasamentului este de 300.269 mp. Acesta se afla pe soseaua Bucuresti - Pitesti DN7 si este racordat la statia de cale ferata Gaesti, pe terasa mijlocie a raului Arges si a raului Neajlov. Accesul principal la amplasament se realizeaza dinspre DN 7.

1.1.2 Alternative principale studiate de catre Solicitant (legate de locatie, justificare economica, orientare spre alt domeniu, etc.)

Conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria MO3, nr. 0760, emis de Ministerul Industriilor in data de 12.01.1994, terenul se afla in proprietatea exclusiva a ARCTIC SA; amplasamentul este incadrat in planul de urbanism al orasului Gaesti.

Nu exista alternative studiate pentru scopul acestei documentatii.

1.2 Tehnici de management

1.2.1 Sistemul de management

Unitatea este condusa de un Director General. Managementul societatii este asigurat prin directori de departamente (Productie-Planificare, Tehnic si Calitate, Comercial, Financiar, Resurse Umane).

Departamentul de Protectia mediului este coordonat de Director fabrica, prin responsabilul de mediu.

Compania ARCTIC SA are implementate urmatoarele standarde de calitate, parte a Sistemului de Management al Calitatii:

• ISO 9001:2015 privind calitatea proceselor de productie si a produselor

• ISO1400:2015 privind managementul performant al deseurilor si optimizarea continua a consumului de resurse

• ISO/CEI 17050-1:2004 privind conformitatea cu legislatia UE, respectiv declaratia de conformitate a produselor.


1.3 Intrari de materiale

1.3.1 Selectia materiilor prime

Materia prima pentru obtinerea produselor finite (respectiv a frigiderelor, congelatoarelor vertical si orizontale, combinelor frigorifice, vitrine frigorifice; utilajelor, subansamblelor si instalatiilor aferente industriei frigului) sunt table, sarme, laminate de aluminiu, mase plastice, diferite produse chimice, achizitionate si transportate cu mijloace de transport apartinand tertilor; se mai utilizeaza si diferite materiale de ambalare (paleti, folie de plastic, ambalaje plastic).

In activitatea desfasurata, se incadreaza in categoria substantelor si amestecurilor periculoase, urmatoarele:

Tabel 1 Substante si amestecuri periculoase

Nr crt

Denumire Clase, Fraze de pericol

Utilizare Cantitate

anuala (tone)

Tip ambalaj Eliminare ambalaj

1 Alcool metilic

R11/23/25 Laborator chimic

0,01 Flacoane din polietilena

asimilare mase plastice

2 Vopsea lichida

R36/36/11/48/20

Productie 0,01 Cutii metalice deseuri metalice

3 Solvent vopsea

R11/52/53 Productie 9,2 Cutii metalice deseuri ambalaje metalice

4 Izobutan 99,5%

R12 Productie 0,115 Recipient sub presiune reutilizabili

Stoc

5 Alcool isopropilic

R11/36/67 Productie 1,5 Butoaie PVC reutilizabile

Stoc

6 Acid sulfuric

R35 Statie neutralizare

1.5 Butoaie PVC reutilizabile

Returnabil furnizor

7 Acid clorhidric

R34/37 Laborator

Chimic/mediu 0,005

Flacoane

Din polietilena

Reutilizabile in laborator

8 Acetona R11 Laborator

Chimic/mediu 0,15

Flacoane

Din polietilena


9 Clor gazos R 23/50

Laborator mediu, dezinfectie apa potabila

0,4 Recipient sub presiune reutilizabili

Reincarcabil

10 Reactive karl fischer cu piridina

R23/24/25

R39/23/24/25

R52/53

Laborator

chimic 0,025

Flacoane din sticla


11 Uleiuri hidraulice si de racire

R10/36 Productie 0,195 Butoaie metalice Deseuri ambalaje metalice


Nr crt

Denumire Clase, Fraze de pericol

Utilizare Cantitate

anuala (tone)

Tip ambalaj Eliminare ambalaj

12 Hidroxid de sodiu

R35 Statie neutralizare

2,5 Saci polietilena Deseuri

Ambalaje plastic

13 Coagulant

NU

R 36/38

R52/53

Statie neutralizare

0,8 Butoaie polietilena

Reutilizabile

14 Floculant R 36/38

R52/53

Statie neutralizare

0,8 Butoaie polietilena

Reutilizabile

15 Duridine 3710

R34; R51/53R38; R41

Productie 45

Butoaie Polietilena

Reutilizabile

16 Duridine 1070

R34; R36; R43; R50

Productie 40

Butoaie Polietilena

Reutilizabile

17 Dioxilite R23/ 24/ 25

R 43 Productie 20

Butoaie Polietilena

Reutilizabile

18 Hidrogen R12 Productie 0.5 Recipient sub presiune reutilizabili

Butelii reincarcabile si returnabile

19 Acetilena R12 Productie 10 Recipient sub presiune reutilizabili

Butelii

20

Bonderite M-NT 41040 CT102KG

H290, H314, H318

Productie Recipient sub presiune reutilizabili

Butelii

21 Azot H280 Productie 0,8 In instalatii

Aceste substante sunt ambalare si depozitare in locuri special amenajate, conform fiselor de securitate, iar gestionarea se face conform fiselor de securitate si a normelor PSI si de protectie a muncii. Ele sunt transportate cu mijloacele de transport ale vanzatorului, conform contract si utilizare in productie si laborator. Fisele de date de securitate ale substantelor chimice utilizate sunt atasate ca anexe acestui document.


Pe amplsament se mai afla urmatoarele substante chimice periculoase prevazute in Legea 59/2016, Anexa 1 Partea 1:

Nr crt

Denumirea produsului periculos

Numar CAS

Fraze de pericol

Etichetare Clasificarea substantei/ produsului

Capacitate existenta pe

amplasament (tone)

Capacitate total de stocare (tone)

Stare fizica

Mod de stocare

Conditii de stocare

Localizare

1

cyclo-pentane

287-92-3 75-83-2 109-66-0

H225, H304, H315, H319, H335, H336, H412

Lichid sau vapor foarte inflamabil Poate fi fatal in caz de inhitire au inhalare Cauzeaza iritarea pielii Cauzeaza iritari serioase ale ochilor Poate cauza iritarea cailor respiratorii Poate provoca somnolenta sau ameteli Daunator vietii acvatice cu persistenta indelungata

Flam. Liq. 2 Aquatic Chronic 3 Asp. Tox. 1 Skin Irrit. 2 STOT SE 3 Aquatic Chronic 2

32,30 46,14 Lichid rezervoare metalice

rezervor ingropat

la exterior, langa hala 1


Nr crt

Denumirea produsului periculos

Numar CAS

Fraze de pericol

Etichetare Clasificarea substantei/ produsului

Capacitate existenta pe

amplasament (tone)

Capacitate total de stocare (tone)

Stare fizica

Mod de stocare

Conditii de stocare

Localizare

2

Voratec SD 100 Isocyanate

101-68-8

H332, H315, H319, H334, H317, H351, H335, H351, H373

Cauzeaza iritarea pielii Poate cauza reactii alergice ale pielii Caueaa iritarea grava a ochilor Periculos daca este inhalat Poate cauza alergii sau simptome de astm ori dificultati de respirare daca este inhalat Poate cauza iritatii respiratorii Suspectat pentru producerea cancerului Poate cauza daune organelor prin expunere repetata sau prelungita daca este inhalat

Carc. 2 Acute Tox. 4 * STOT RE 2 * Eye Irrit. 2 STOT SE 3 Skin Irrit. 2 Resp. Sens. 1 Skin Sens. 1


platforma betonata cu tava de retentie

la interior hala 1

3

DSD 459,01 Development Polyol

221-201-1

H315, H319

Provoaca iritarea pielii Provoaca o iritare grava a ochilor

Skin Irrit. 2 Eye Irrit. 2


platforma betonata cu tava de retentie

la interior hala 1


Pentru aceste substante a fost Întocmită si depusa la Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita, Secretariatul de Risc, NOTIFICAREA conform Legii 59/2016 si a Ordinului nr. 1175/39/2020 privind aprobarea procedurii de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase

Produsele finite obtinute sunt:

• frigidere

• congelatoare verticale

• combine frigorifice

• congelatoare orizontale

• vitrine frigorifice

• piese din mase plastice injectate

1.3.2 Cerintele BAT

Pentru activitatile desfasurate se aplica urmatoarele documente de referinta BAT:

• Documentul de referință BREF/ BAT privind tratarea suprafetelor metalice prin procedee chimice si electrochimice „Reference Document on Best Aveable Techniques for the Surface Treatment of Metals and Plastics, August 2006” (STM).

1.3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)

Principalele categorii de deseuri generate sunt reprezentate de:

• deseuri de ambalaje hartie si carton cod 15 01 01, folie cod 15 01 02 , PEX 15 01 02, metal cod 15 01 04 si lemn cod 15 01 03 rezultate din ambalajele materiilor prime aprovizionate

• deseuri metalice feroase (fier nevopsit si vopsit din echipamente, inox) cod 17 04 05 /12 01 99 rezultate din diferite prelucrari mecanice desfasurate in sectorul prelucrari table, obtinere condensator, obtinere cosuri si gratare, liniile de montaj sau dezmembrari de utilaje

• deseuri metalice neferoase din aluminiu, cupru, zinc, alama rezultate din prelucrari mecanice cod 12 01 99

• deseurile de dulapi si usi spumate rebut rezultate din procesul tehnologic cod 16 02 16

• deseurile span alama si span aluminiu 12 01 03, span fier 12 01 01 rezultate din prelucrari mecanice cod 12 01 99

• deseurile motoare defecte si mutilate cod 16 02 16

• deseurile de mase plastic rezultate din procesul de injectie (purja injectie, repere casate)

• deseurile din polistiren expandat rezultate din procesul de fabricatie al ambalajelor utilizate in scop intern

• deseurile din spuma poliuretanica rigida rezultate din procesul de fabricatie (probe tehnologice,curatat capete de spumare) cod 08 04 10

• deseurile de banda magnetica (ferita) rezultata din procesul de asamblare garnituri magnetice cod 10 08 09

• deseurile de vopsea pulbere epoxipoliesterica rezultata din procesul de vopsire repere din


tabla cod 20 01 28

• deseurile de slam provenit de la neutralizarea apelor industriale cod 13 05 02*, material de curatenie impurificate cod 15 02 02 *, ambalaje produse chimice contaminate (ambalaje cu reziduuri) 15 01 10*, reactivii uzati 16 05 06*

• deseuri slam vopsea lichida (amestec vopsea, solvent lac) cod 08 04 09* rezultate din procesul de vopsire repere din masa plastic,

• deseuri slam provenit din tratarea apelor

• deseuri reprezentate de reziduri de uleiuri petroliere cod 13 02 05*, 13 02 07*, 13 01 10* rezultate din activitatile de mentenanta echipamente

• deseuri menajere

Sunt respectate cele mai bune tehnici disponibile privind optimizarea proceselor și reducerea deșeurilor. Gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri se va realiza cu respectarea strictă a prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

1.3.5 Utilizarea apei

Cerinta de apa a societatii in scop de apa potabila si industriala se realizeaza integral din sursa proprie formata din 14 puturi (foraje) amplasate in incinta societatii din care sunt utilizate 6, diferenta de 8 fiind nefunctionale (innisipate sau cu devieri la coloanele de tubaj).

Adancimile acestor foraje sunt:

• 8 foraje la 100 m;

• 5 foraje la 200 m;

• un foraj la 150 m.

Ca instalatie de captare, aceste foraje sunt echipate cu electropompe tip GRUNDFOS SP 17-4 sau GRUNDFOS SP30-4 cu urmatoarele caracteristici:

• puterea pompelor este cuprinsa intre 2,2 KW si 4 KW.

• debitul pompelor este cuprins intre 2,2 l/s si 6,5 l/s.

Pentru masurarea debitelor de apa captate, toate forajele dispun de contoare Ø 100 mm tip WOLTMAN in stare de functionare. Apa captata din puturi este pompata prin conducta metalica Ø 168 mm si L = 1.100 la instalatiile de imagazinare formate din 2 rezervoare de inmagazinare cu o capacitate de 1.000 mc/fiecare din beton, semiingropate.

Distributia apei potabile, industriale si de incendiu se realizeaza prin statii de pompare printr-o retea de conducte metalice Ø 133 - 219 mm si L = 2.200 m.

Toate puturile sunt asigurate cu capace metalice incuiate cu sistem de protectie antifurt avand perimetru sanitar sever cu latura de 10 x 10 m din gard metalic.

Se asigura dezinfectia apei potabile cu o statie de clorinare tip ADVANCE, utilizind clorul gazos.

Volumul de apa maxim autorizat este de 1.752 mc/zi (20,3 l/s), iar functionarea este permanenta 24 h/zi, 360 zile/an. Statia de recirculare este compusa dintr-un turn de racire cu ventilatie naturala si capacitate de 250 mc/h. Apele recirculate sunt colectate intr-un cheson de colectare cu capacitate de 25 mc. Gradul de recirculare este prevazut in Autorizatia de gospodarire a apelor de 75%.


1.4 Activitatile principale Activitatea specifica a societatii consta in producerea si comercializarea frigiderelor, congelatoarelor vertical si orizontale, combinelor frigorifice, vitrine frigorifice; producerea utilajelor, subansamblelor si instalatiilor aferente industriei frigului pornind de la materiile prime (tabla, sarma, laminate de aluminiu, mase plastice , diferite produse chimice,etc)si ajungand la produsul finit.

Principalele procese tehnologice desfasurate in cadrul obiectivului sunt:

• Prelucrari prin aschiere

• Prelucrari prin deformare la rece

• Prelucrari mase plastice prin extrudere, termoformare, injectie

• Vopsire repere injectate

• Tratamente de suprafata (degresare amorfa si vopsirea cu pulberi epoxipoliesterice in camp electrostatic

• Izolare cu spuma poliuretanica

• Operatii de asamblare la cald

• Operatii de premontaj si montaj

• Instalatie de incarcare cu GPL

Procese tehnologice din Hala 1 – Linia 1

1. Procesul de spumare

Instalatiile tip CANNON sunt destinate realizarii izolatiei poliuretanice pentru aparatele frigorifice utilizandu-se poliol virgin premixat ulterior cu agentul de expandare (ciclopentan).

• Componentii poliuretanici: poliol si izocianat – substante organice cu molecule complexe.

• Poliol sau component A: polieter aditivat cu stabilizatori si catalizatori. Izocianat sau component B: difenilmetan diizocianat ale carui grupe NCO - reactioneaza cu grupele hidroxil OH din poliol, produsul de reactie fiind uretanul.

• Agent de expandare: una sau mai multe substante chimice, ciclopentan, care se mixeaza cu poliolul.

Timp de inceput de reactie (start time sau cream time): timpul scurs de la inceperea injectarii (amestecarii) componentilor pana in momentul in care amestecul incepe sa-si schimbe culoarea si aspectul intr-o forma de crema de culoare mai inchisa, moment in care incepe expandarea.

Timp de gelificare: timpul scurs de la injectarea (amestecarea componentilor), cremarea si cresterea (expandarea spumei poliuretanice), pana in momentul in care spuma poliuretanica incepe sa adere pe o vergea metalica lasand urme sub forma lamelara la extragerea vergelei din spuma.

Timp de sfarsit crestere: timpul scurs de la injectarea componentilor, cresterea si gelificarea spumei poliuretanice pana in momentul in care cresterea vizibila inceteaza.

Instalatiile pentru realizarea termoizolatiei poliuretanice cuprind:

• instalatie de depozitare – distributie ciclopentan rezervor subteran de 23 tone

• instalatia de depozitare – termostatare – distributie izocianat, 9 recipienti de 30 mc; poliol virgin, 7 recipienti de 30 mc; poliol premixat pentru sistemul 2, 1 recipient de 30 mc


• instalatia de premixare: poliol cu ciclopentan 95%

Instalatii de spumare care la randul lor cuprind:

• Partea umeda:

- doua rezervoare de stocare de zi a cate 250 kg, poliol premixat si izocianat (temperatura de termostatare componenti : 19 ± 30ºC )

- instalatii dozare componenti A2VK55 – doua pompe.

- instalatii amestec si injectare componenti raportul de amestec (I/P): 1,35±3%

• Partea uscata:

- transfer semifabricate, 2 carucioare

- transfer piese spumate, 2 carucioare (Linia 1,2 si 5)

- transfer semifabricate/dulapi spumati - conformatoare mobile (Linia 3)

- cuptor preincalzire: temperatura incintei: 45 ± 20C (timpul minim de mentinere in cuptor = 2min.

- 16 conformatoare tip rotoplug; temperatura conformator: 35ºC

2. Procesul de termoformare

Linia de termoformare Super Line este destinata prelucrarii complet automate si continue prin termoformare a materialului plastic dintr-o placa cu o grosime maxima de aproximativ 8 mm pentru producerea de cuve si contrausi.

Aceasta contine urmatoarele subansamble:

• Unitati de incarcare si centrare a placilor

• Transportor placi

• Statia de preincalzire; temperatura maxima: 110 – 120ºC

• Statia de incalzire; temperatura maxima: 150 - 160ºC

• Statia de formare. Este alcatuita din doua plane mobile. Pe planul superior se fixeaza contramatrita si acesta este actionat de un piston hidraulic. Planul mobil inferior care sustine matrita este actionat de doua pistoane hidraulice.

• Brate cu role de schimbare matrita – necesara incarcarii si evacuarii matritei din statia de formare

• Unitate de racire – dotat cu un grup de electroventilatoare centrifuge

• Grup hidraulic

• Grup pneumatic

• Grup termorefrigerator

• Unitate pentru taierea automata a marginilor.

Principiul de lucru

Se incarca pachetul de placi pe caruciorul unuia dintre cele doua rampe de alimentare si se introduce in unitatea respectiva. Dispozitivul de preluare (pick-up) coboara si preia prima placa, o ridica si o poarta in grupul de centrare. Aici se realizeaza centrajul automat al placii, masuratorul de grosime controleaza grosimea placii pentru a evita suprapunerea de doua sau mai multe placi, iar dispozitivul de ridicare ridica placa pana la inaltimea dispozitivelor de prindere (raclete) in vederea transportului. Placa este transferata


cu ajutorul acestor dispozitive de prindere in zona de preincalzire, apoi in grupul de incalzire pentru plastifiere, dupa care dispozitivele de prindere in vederea transportului transfera placa in grupul de formare care termoformeaza placa prin parcurgerea fazelor de blocare perimetrala a placii – suflare balon – vacuumare – racire – desprindere a piesei din matrita; placa este transferata ulterior cu ajutorul unor dispozitive de prindere pe centratorul de piese termoformate.

In acest punct piesa termoformata este transferata de la grupul de transport la ghilotina pentru executarea taierii perimetrale pe cele patru laturi. La sfarsitul fazei de taiere perimetrala, pick-up-ul de transfer coboara, preia piesa si o depune pe banda transportoare care o transfera spre exteriorul masinii.


Identic Linia 1.

Masina ambalat – MSK, ce realizeaza ambalarea produselor realizate pe linia 1 si linia 2 – utilizeaza ambalaje din carton, folie polietilena, PEX si huse polietilena. Toate aceste materiale insotesc produsul livrat catre clienti.


Identic Linia 1.


Identic Linia 1, insa cu repere diferite.

Noxele rezultate in procesul de termoformare sunt constituite din noxe continand stiren. Pentru evacuarea gazelor rezultate din proces exista o instalatie de dispersie in atmosfera compusa din 2 (doua) ventilatoare de capacitate 10.000 mc/h fiecare, respectiv 240.000 mc/zi.

Din reactia de policondensare ce are loc in timpul procesului de fabricare a spumei poliuretanice rigide pot aparea gaze cu continut de CO2 Fiecare din cele doua instalatii este prevazuta cu cos de exhaustare(nu exista sistem de preincalzire-arzator pe gaz metan). Pentru evacuarea aceste gaze (noxe) prin dispersie in atmosfera fiecare instalatie este echipata cu ventilatoare de capacitate 10.000 mc/h.

Obtinere vaporizatoare

Executia vaporizatoarelor si a panourilor vaporizator utilizeaza ca si materie prima tabla din aluminiu, teava aluminiu, cupru si otel. Asamblarea se executa prin brazare (incalzire locala si material de adaos aliaj de argint), proces din care rezulta oxizi de carbon evacuati din incinta cu ajutorul ventilatoarelor cu tiraj fortat.

Operatia de formare a serpentinelor racitor si a serpentinelor congelator din module, operatie ce se executa pe masina de format MARGHERITA.

Ulterior operatiilor mecanice de formare a serpentinelor urmeaza operatia de lipire a diferitelor component, cunoscuta si sub denumirea de brazare.

Brazarea, sau lipirea tare, este o operatie de asamblare nedemontabila a doua piese din acelasi material sau materiale diferite, utilizand ca material de adaos un material cu compozitie chimica diferita de cele ale materialelor de baza.

Adaosul, denumit aliaj de lipire, are intotdeauna temperatura de topire mai mica decat a pieselor supuse asamblarii. Incalzit peste punctul sau de topire, aliajul de lipit patrunde in zona de contact a pieselor formand la racire solutii solide cu materialul acestora, realizand astfel imbinarea lor.


La operatia de brazare specifica realizarii aparatelor frigorifice, se utilizeaza ca si material de adaos aliaj de argint Cd Si 2 (30% Ag), iar ca agent de decapare, decapant flux.

ECOMASS R este un echipament destinat recuperarii, distributiei si depozitarii heliului. Modalitatile ciclului de lucru si parametrii relevanti, standard sau programabili, corespunzatori cerintelor operative, sunt programati cu ajutorul tastaturii si verificati de o unitate centrala, asistata de microprocesor (tabloul principal).

Concentratia de heliu – valoarea setata este de minim 75%, iar sub aceasta valoare echipamentul ECOMASS R va evacua in atmosfera heliul aflat in rezervoare. Valoarea minima a presiunii din rezervorul 3 este de 5 bari.

In echipamentul ECOMASS R heliul se introduce automat, in cazul in care butelia este intotdeauna deschisa, sau manual de catre personalul de intretinere, daca butelia este mereu inchisa.

Din punct de vedere constructiv, echipamentul este compus din:

• 3 rezervoare continand:

- Heliu la presiune scazuta – recuperat din ciclul de testare.

- Heliu la presiune intermediara – intre presiunea de recuperare si cea de iesire.

- Heliu la presiune ridicata – la iesire.

• 2 compresoare folosite pentru miscarea heliului:

- De la rezervorul de presiune scazuta la cel cu presiune intermediara.

- De la rezervorul cu presiune intermediara la cel cu presiune ridicata.

• Grupul pneumatic cu supape solenoid, fitinguri si heliometru.

• Cutia de control, continand dispozitivele electronice si electrice pentru controlul unitatii.

Instalatia ASTRA V2/FM se compune din:

• Doua incinte etanse avand dimensiunile 1650x600x430. Fiecare incinta este formata din doua parti, una fixa care constituie adevarata camera de vidare si alta mobila, care permite asezarea vaporizatoarelor in vederea probelor si doua vane de etansare.

• Grupul de vidare, care este constituit dintr-o pompa ROOTS si doua pompe de previdare. Linia de vidare este prevazuta la intrare cu filtre mecanice, dotate cu fereastra transparenta pentru verificare. Acest grup este racit cu aer. La iesirea din grup se afla un filtru pentru colectarea si recuperarea uleiului de ungere. Cele doua pompe de previdare sunt necesare pentru a atinge vidul in camera de probe in timp scurt.

Alimentarea cu heliu se realizeaza printr-un tub cu diametrul interior de minim 6mm, (presiunea maxima de lucru este 10 bari, iar cea minima este de 5 bari) de la instalatia ECOMASS R, de recuperare si presurizare a heliului. Recuperarea heliului se face printr-un tub cu diametrul minim de 6mm, tot de catre instalatia ECOMASS R.

Alimentarea cu aer sec, destinat pentru testul de debit al vaporizatorului, se face de la coloana de aer de 5 bari, printr-un regulator de presiune reglat la 5 bari.


Obtinere componente plastic

Prelucrarea maselor plastice include procesele:

1. Extrudere placa

Asigura fabricarea de placi pentru TERMOFORMARE din ABS (acrylonitrile butadiene styrene). Procesul de extrudere se desfasoara intr-o instalatie complexa prin care se realizeaza urmatoarele operatiuni:

• materialele din containere (granula polisiren, macinatura, concentrat de culoare) sunt aspirate fiecare in cate un buncar de alimentare, se dozeaza automat conform retetei si vor cadea in buncarul de alimentare principal;

• amestecarea granulelor de polistiren cristal si granulelor de polistiren antisoc conform retetei; din acest container granulele sunt aspirate intr-un buncar de alimentare unde are loc uscarea lor timp de 3-4 ore.

• topirea materialului sub forma de placa

• calibrarea materialului extrus: racire, lustruire si uniformizare

• racirea profilului la temperatura mediului ambiant

• taierea la dimensiunile cerute a placii extruse provenita din calandru

• descarcarea prin efect corona

• extragerea materialului din calandru si introducerea in unitatea de taiere longitudinala

• taierea transversala a placii extruse

Temperaturile la care se lucreaza sunt cuprinse in intervalul 195-235 grade Celsius.

2. Prelucrare a maselor plastice prin injectie

Asigura executia de repere din masa plastica prelucrate prin injectie a granulelor din polistiren, abs poliamida, polipropilena si polietilena.

Parametrii la care lucreaza masinile de injectie, functie de materialul plastic injectat sunt prezentati in tabelul de mai jos.

Tabel 1 Parametrii masini injectie

Denumire material Temperaturi (ºC)

Presiune (bari) Matrita Injectie

ABS 30 - 70 190 - 260 45 - 170

Polistiren 20 - 60 200 - 260 40 - 150

Polistiren luciu 20 - 60 200 - 260 40 - 150

Polistiren cristal (GPPS) 20 - 60 200 - 250 40 - 150

Polietilena joasa densitate - 190 - 240 30 - 115

Polipropilena - 180 - 240 40 - 110

Polipropilena 40% CaCO3 20 - 40 180 - 240 40 - 110


Din procesul de injectie a maselor plastice mai sus mentionate se degaja stiren, motiv pentru care sectorul este prevazut cu instalatie de dispersie in atmosfera a gazelor rezultate din procesul tehnologic de injectie. Aceasta instalatie are in componenta 4 ventilatoare cu o capacitate de 5.000 mc/h fiecare, dispersia in atmosfera fiind realizata printr-un cos central cu Ø = 400 mm si H = 12 m.

Reperele injectate sunt preluate de pe banda de transfer a masinilor de injectie si sunt asezate pe paleti din lemn/cutii de carton in vederea transferarii catre liniile de asamblare aparate frigorifice.

Placile termoformate debitate sunt pozitionate pe paleti din lemn si transferate catre masinile de termoformat aferente sectoarelor de asamblare.

Pentru un minim stoc tampon exista o zona de depozitare aferenta sectiei cu o suprafata de 500 mp.

Obtinere repere din tabla

Obtinerea reperelor din tabla presupune procesele:

• Depozitare – debitare – formare repere din tabla sunt de debitare table din rulou (depozitate anterior in zona proprie de depozitare), stantare, debitare formare repere din table (panouri laterale dulapi, topuri metalice, usi).

• Degresare – vopsire repere prin tratare suprafete pentru panourile laterale dulap, topuri metalice si usi furnizate de sectorul depozitare-debitare-formare repere din tabla si utilizeaza doua instalatii de degresare -fosfatare – vopsire.

Parametrii de proces sunt monitorizati in sistem automat. Baile sunt stationare, degresarea se realizeaza prin pulverizarea solutiilor pe suprafetele reperelor iar evacuarea se face secvential prin pompare in statia de neutralizare ape industriale aferente societatii.

Mentenanta si Sculerie

Sunt desfasurate activitati de mentenanta si reparatii pentru echipamentele sectoarelor de productie. Acest sector este alcatuit din grupul de mentenata si grupul de sculerie.

Producere abur si apa calda (centrala termica)

Centrala termica proprie utilizeaza drept combustibil gazul metan, are in dotare 4 cazane de abur tip RF 30/12 de 3 tone/ora si functioneaza la o presiune de 12 bari. Aceasta produce aburul tehnologic de medie presiune si 4 cazane de apa calda tip B-AR PREX 100/1100.

Cazanele de abur si de apa calda sunt prevazute cu cosuri de fum independente Ø 300 mm si H = 20 m. Evacuarea gazelor arse se realizeaza printr-un sistem de ventilatie capacitate 2000 mc/h fiecare, respectiv 48.000 m3/zi.

Producere aer sec

Aerul sec este produs prin intermediul compresoarelor de aer.

Descrierea instalatiilor auxiliare

Alte spatii utilizate pentru desfasurarea activitatilor in Arctic sunt urmatoarele:

• Depozit produse finite cu o suprafata totala de 20.000 mp.

• Depozit produse aprovizionate cu o suprafata totala de 9.500 mp.


• pavilion administrativ cu o suprafata totala de 1.731 mp

• pavilionul tehnic cu o suprafata totala de 1.150 mp

• instalatie de incarcare cu GPL cu o suprafata totala de 60 0mp – statie neutralizare cu o suprafata totala de 100 mp

Epurarea apelor uzate

Din activitatea societatii rezulta urmatoarele categorii de ape:

• ape uzate menajere;

• ape uzate industriale;

• ape pluviale.

Apele uzate menajere sunt evacuate ca atare in statia de epurare a orasului Gaesti.

Apele uzate industriale (tehnologice) provin din activitatile de degresare – fosfatare efectuate in cele trei instalatii utilizate (2 degresare repere din tabla si una pentru degresare condensator). Apele uzate industriale provenite de la aceasta instalatie sunt ape acido-alcaline fiind colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii.

Statia de neutralizare a societatii este prevazuta cu treapta mecanica si chimica de tratare precum, cu instalatie automata de dozare a reactivilor chimici tip ESNA si are in componenta urmatoarele:

• 2 bazine pentru colectarea apelor uzate: 10 mc

• 1 bazin de tratare: 5 mc

• 2 bazine de linistire: 5 mc

• 1 bazin pentru corectia finala si evacuare: 5 mc

Procesul de tratare se realizeaza automat prin dozarea reactivilor specifici (in bazinul de tratare se dozeaza solutie de soda caustica, agent coagulant, agent floculant) pana la un pH de 10,5 –11. In ultimul bazin se finalizeaza procesul de neutralizare prin adaugarea solutie de acid sulfuric pH final 7 – 8.

Datele obtinute sunt inregistrate in sistem automat si inregistrate pe suport hartie.

Slamul rezultat este evacuat prin intermediul unei Prese Filtru din cel de al doilea bazin de linistire in momentul unei acumulari de minim 1/3 din volumul bazinului.

Dupa neutralizare, apele rezultate sunt amestecate cu apele menajere si sunt evacuate catre statia de epurare oraseneasca, printr-o retea de canalizare din tuburi de beton cu o lungime de 4,5 km, folosindu-se o statie de pompare formata din 4 electropompe.

Apele pluviale sunt colectate printr-o retea de tuburi de beton si un colector principal si sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, apoi deversate in reteaua de canalizare oraseneasca cu descarcarea in paraul Rastoaca (Q max = 1200 l/s).

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare se vor incadra in limitele prevazute de NTPA 002/2002 din Hotararea nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate cu modificarile aduse prin HG 352/2005; HG 210/2007.

1.5 Emisii si reducerea poluarii


1.5.1 Apa

Amplasamentul ARCTIC SAare retele pentru:

• Alimentare cu apa, pentru uz tehnologic si menajer

• Canalizare ape uzate, tehnologice si menajere

• Canalizare ape pluviale

• Statie neutralizare, statie clorinare si statie recirculare

Cerinta de apa a societatii in scop de apa potabila si industriala se realizeaza integral din sursa proprie formata din 14 puturi (foraje) amplasate in incinta societatii din care 6 in utilizare, diferenta de 8 fiind nefunctionale (innisipate sau cu devieri la coloanele de tubaj. Adancimile acestor foraje sunt dupa cum urmeaza: 8 foraje la 100 m, 5 foraje la 200 m si un foraj la 150 m).

Ca instalatie de captare forajele sunt echipate cu electropompe tip GRUNDFOS SP 17-4 s-au GRUNDFOS SP30-4 cu urmatoarele caracteristici :



Pentru masurarea debitelor de apa captate, toate forajele dispun de contoare Ø 100 mm tip WOLTMAN in stare de functionare. Apa captata din puturi este pompata prin conducta metalica Ø 168 mm si L = 1100 la instalatiile de imagazinare formate din 2 rezervoare de inmagazinare cu o capacitate de 1000 mc/fiecare din beton, semiingropate. Toate puturile sunt asigurate cu capace metalice incuiate cu sistem de protectie antifurt avind perimetru sanitar sever cu latura de 10 x 10 m din gard metalic.

Distributia apei potabile, industriale si de incendiu se realizeaza prin statii de pompare printr-o retea de conducte metalice Ø 133 - 219 mm si L = 2200 m. Se asigura dezinfectia apei potabile cu o statie de clorinare tip ADVANCE, utilizind clorul gazos. Volumul de apa maxim autorizat este de 1752 mc/zi (20,3 l/s), iar functionarea este permanenta 24 h/zi, 360 zile/an.

Societatea are in dotare o statie de recirculare compusa dintr-un turn de racire cu ventilatie naturala si capacitate de 250 mc/h. Apele recirculate sunt colectate intr-un cheson de colectare cu capacitate de 25 mc. Gradul de recirculare este prevazut in Autorizatia de gospodarire a apelor de 75 %.

Asigurarea agentului termic se realizeaza cu ajutorul centralei termice proprii, care utilizeaza drept combustibil gazul metan si are in dotare 4 cazane de abur tip RF 30/12 de 3 tone/ora la presiune de 12 bari producind aburul tehnologic de medie presiune si 4 cazane de apa calda tip B-AR PREX 100/1100.

Cazanele de abur si de apa calda sunt prevazute cu 2 cosuri de dispersie cu inaltimea de H=12 m fiecare. Evacuarea gazelor arse se realizeaza printr-un sistem de ventilatie capacitate 2000 mc/h fiecare, respectiv 48.000 m3/zi.

1.5.2 Aer

Sursele de poluare a aerului in cadrul statiei sunt constituite din:

• surse stationare dirijate – utilajele si instalatiile din dotare

• surse mobile - mijloace transport utlizate in activitate

Emisiile rezultate sunt:

• emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in atmosfera prin ferestre, usi si alte orificii si sisteme de ventilare;


• emisii din surse fixe, dirijate - emisii eliberate in atmosfera de utilajele si instalatiile din dotare

Din procesele tehnologice folosite in cadrul societatii pot rezulta poluanti atmosferici de tipul:

• gaze si vapori

• poluanti particulati (pulberi in suspensie si sedimentabile; aerosoli).

Principalii poluanti atmosferici potentiali sunt: clor, amoniac, dioxid de sulf, stiren, toluen, xilen, oxizi de axot, oxid de carbon, pulberi de mase plastice, gaze de ardere.

Tehnologiile aplicate in societate folosesc in general sisteme de captare a noxelor, sisteme montate de regula in zonele unde se constata generari frecvente de noxe, ce mai apoi, prin intermediul unor instalatii de ventilatie proiectate, asigura aspirarea si transportul noxelor, realizandu-se astfel emisia in atmosfera prin intermediul unor cosuri de acoperis.

Pentru sectorul de vopsire, la cabinele de vopsire exista filtre de carbune activ pentru retinerea compusilor organici volatili,precum si filtre de tavan si de podea pentru retinere pulberi.

Tabel 3 Surse de emisii dirijate si mod evacuare

Sursa emisii

(Nume instalatie sau flux) Cosuri de dispersie

Inaltime evacuare (H

cladire sub cos) + inaltimea cosului deasupra cladirii

(metri de sol)

Diametru cos la

varf (m)

Instalatii de depoluare (tip de sistem de control,

randament de depoluare (%)/poluant caracteristic)

HALA 1 Linie montaj 1-instalatie spumare dulapi

1 cos dispersie 12 0,4 nu

HALA 1 Linie montaj 1-instalatie spumare usi







1 cos dispersie (ardere)

1 cos depresurizare 12 0,4 nu


1 cos dispersie (ardere) si 1 cos depresurizare

12 0,4 nu


1 cos depresurizare 12 0,4

instalatia este echipata cu ventilator cu capacitate 10.000 mc/h


1 cos depresurizare 12 0,4

instalatia este echipata cu ventilator cu capacitate 10.000 mc/h


Sursa emisii


Inaltime evacuare (H

cladire sub cos) + inaltimea cosului deasupra cladirii

(metri de sol)

Diametru cos la

varf (m)


randament de depoluare (%)/poluant caracteristic)

HALA Repere tabla -Tratare suprafete

Instalatie WAGNER

3 cosuri ardere unite intr-un singur cos

1 cos uscare

1 cos dispersie

12

0,5

0,3

0,3

nu

HALA Repere table→Tratare suprafete Instalatie LEC


1 cos uscare

1 cos dispersie

12

12

12

0,5

0,3

0,3

nu

HALA repere sarma

14 0,4 nu

HALA obtinere componente plastic

1 cos dispersie 16 0,4 sistem de ventilatie 10.000 mc/h

Centrala termica 2 cosuri dispersie 12 sistem de ventilatie capacitate 2.000 mc/h fiecare

* Temperatura gazelor evacuate este intre 190 - 235 grade Celsius

Tabel 4 Surse de emisii dirijate si mod evacuare in cazul emisiilor nedirijate prin tubulatura sau cos de dispersie

Sursa emisii


Inaltime evacuare (H cladire sub cos) +

inaltimea cosului deasupra cladirii (metri

de sol)

Diametru cos la varf

(m)


randament de depoluare

(%)/poluant caracteristic)

HALA 1 Linie vaporizatoare

5 hote 12 0,4 nu

HALA Injectie mase plastic→ Instalatie termoformare ABS

2 hote

4 tubulaturi unite intr-una singura

12 0,4 nu

1.5.3 Sol – subsol - ape freatice

Actitivitatea de desfasoara preponderent in spatii inchise cu suprafete betonate.

Apele pluviale colectate de pe platformele betonate si parcari sunt trecute printr-un separator de produse petroliere inainte de evacuarea in reteaua de canalizare.

Stocarea deseurilor se face in recipiente corespunzatoare amplasate in spatiul de lucru sau in spatiul special


amenajat cu platforma betonata. Caile de acces sunt amenajate corespunzator.

1.6 Minimizarea si recuperarea deseurilor Deseurile care rezulta din activitatea societatii sunt gestionate in conformitate cu Legea 211/2011 privind deseurile si HG 856/2002. Toate tipurile de desuri se colecteaza selectiv, se stocheaza în conditii de siguranta si se valorifica/elimina prin firme autorizate. Deseurile din procesul tehnologic se colecteaza separat si se recicleaza în propriul proces de productie ori se valorifica/elimina cu firme specializate

Pentru obtinerea unui management performant al deseurilor dotarea actuala se completeaza cu :

• 1 buc. tocator lemn

• 1 buc. tocator carton

• 1 buc presa balotat carton

• 2 prese balotat folie

• Benzi transportoare interoperationale .

• Banda transportoare pentru selectie deseuri menajere.

1.7 Energie Energia electrica este furnizata de catre TINMAR-IND S.A.. Societatea are 13 transformatoare cu o capacitate de 1.600 KVA toate in cuve de ulei. Boxele trafo au fost prevazute cu gropi pentru colectarea uleiului in caz de avarii.

Alimentarea cu gaze naturale: se face prin bransament la reteaua publica din zona, in baza contractului nr. 1003183398/2014/GN/590 cu furnizorul E.ON ENERGIE ROMANIA S.A.

Productia de aer comprimat necesar in unele faze de productie este asigurata printr-o statie proprie de compresoare.

1.8 Accidentele si consecintele lor Nu exista documente referitoare la poluari accidentale.

Ambalajele care au continut substante chimice sau sunt contaminate cu subtante chimice sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare si a mentiunilor specificate în fisele tehnice de securitate întocmite de producator si sunt predate in vederea eliminarii finale sau reutilizarii dupa decontaminare, catre furnizor.

Instalatiile, amenajarile, dotarile si masurile pentru protectia factorilor de mediu si pentru interventie în caz de accident:

• Personalul este pregatit pentru manipularea susbstantelor utilizate, prin instruire periodica;

• Se foloseste echipament de protectie adecvat (manusi, ochelari de protectie);

• În toate incintele fumatul este interzis;

• Sunt implementate masuri de protectie împotriva incendiilor.

Substantele chimice sunt depozitate în recipientele originale din plastic PHD sau metal, în interiorul halei de depozitare, pe paleti de lemn ori în rezervoarele de inox destinate în acest scop.


Tabel nr. 5. Sisteme de siguranta existente:

Instalatia Echipamente de functionare în siguranta

Sistem aparare împotriva incendiilor

Instalatie de semnalizare a incendiului cu acoperire totala;, instalatie de hidranti interiori si exteriori, instalatie de stingere automata cu sprinklere, instalatie de stingere cu spuma, dotari de prima interventie.

Iluminare nocturna Sistem de iluminare pe timp de noapte perimetral

Siguranta antiefractie Paza umana perimetrala a proprietarului si încuietori

Ambalajele provenite din achizitionarea materiilor prime sunt colectate selectiv, predate societatilor specializate si raportate pentru îndeplinirea privind raspunderea extinsa a producatorului prin contract catre OIREP.

Ambalajele originale ale substantelor chimice sunt colectate si returnate furnizorului pentru refolosire.

1.9 Zgomot si vibratii Sursa principala de zgomot o reprezinta instalatiile, utilajele, presele, compresoarele din halele de productie, precum si morile de macinat deseuri din plastic. In acest sens, dotarea spatiilor de lucru s-a facut avandu-se in vedere limitarea zgomotului ambiental sub valorile stabilite prin Legea nr. 121/2019 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant.

Masuratorile si calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se vor realiza respectand prevederile SR ISO 1996-2:2018 privind acustica urbana si Normelor generale de protectia muncii - 2002. Conform acestuia, emisiile de zgomot provenite din activitate nu trebuie sa genereze niciun element de zgomot perturbator continuu sau intermitent la nicio locatie sensibila, atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii.

Amplasamentul nu prezinta disconfort pentru zonele rezidentiale, fiind situat la o distanta de aprox. 0,5 km fata de acestea.

Se va respecta:

• nivelul de zgomot echivalent continuu la limita incintelor industriale: max. 65 dB(A), conform SR ISO 1996-2:2018;

• nivelul limita de 87 dB(A) în interiorul unitatilor functionale, conform Normelor generale de protectia muncii - 2002.

Tinand cont de amplasament si de distanta fata de receptorii protejati – zone rezidentiale, nu s-a considerat necesara adoptarea de masuri suplimentare pentru protectia împotriva zgomotului si vibratiilor.

Operarea echipamentelor si instalatiilor se va face conform masurilor de buna practica pentru controlul zgomotului. Aceasta include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului.

1.10 Monitorizare Calitatea mediului pe amplasament este valuata conform planului de monitorizare a factorilor de mediu, stabilit in capitolul nr. 3 din Autorizatia de mediu nr 8303/2010.

In scopul realizarii prezentului raport, au fost prelevate probe de sol, apa și emisii, in data de 14.01.2021, fiind predate spre analiza elementelor fizico-chimici catre laboratorul acreditat RENAR, ALS Life Science Romania, astfel:


• probe de sol din cateva puncte selectate ca fiind reprezentative pentru activtatea desfasurata si pentru impactul vizual. Acestea au fost transmise pre analiza elementelor fizico-cimici catre un laborator acreditat RENAR.

Rezultatele rapoartelor de incercare PI2100214, PI2100217,PI2100218/28.01.2021 sunt prezentate in anexa prezentului raport.

Din rapoarte reiese ca indicatorii se incadreaza in valorile limita normale, sub pragurile de alerta si interventie. Se respecta asadar prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului.

• probe de apa din cateva puncte selectate ca fiind reprezentative pentru activtatea desfasurata si pentru impactul vizual. Acestea au fost transmise pre analiza elementelor fizico-cimici catre un laborator acreditat RENAR.

Rezultatele rapoartelor de incercare PI2100212, PI2100213/28.01.2021 sunt prezentate in anexa prezentului raport.

Determinarile au fost realizate la Caminul de evacuare finala a apei menajere in reteua oraseneasca, precum si la Caminul de evacuare finala a apei pluviale in reteua oraseneasca.

Din rapoarte reiese ca exista o singura depasire a limitei stabilite in Normativul NTPA-002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare din 28.02.2002, mai exact a indicatorului Azot amoniacal din proba prelevata de la Caminul de avcuare finala a apei menajere. Valoarea masurata a fost 30.7 mg/l, limita fiind stabilita la 30 mg/l.

Toti ceilalti indicatori respecta valorile limita stabilite de legislatia in vigoare la data intocmirii prezentului Raport de amplasament.

• probe de apa din cateva puncte selectate ca fiind reprezentative pentru activtatea desfasurata si pentru impactul vizual. Acestea au fost transmise pre analiza elementelor fizico-cimici catre un laborator acreditat RENAR. Rezultatele rapoartelor de incercare PI2100243 - 51/28.01.2021 sunt prezentate in anexa prezentului raport.

Din rapoarte reiese ca nu exista depasiri ale valorilor stabilite prin Ordinul 462/1993 pentru pulberi, monoxid de carbon, NOx si SOx. Masuratorile au fost realizate la urmatoarele instalatii:

- Cele 4 cazane de apa calda Baltur 1-3 si Pavilion

- 2 cazane de abur BAROENERGIA 1 si 2

- Linia de montaj 5 spumare usi si spumare dulap

- Linia de montaj 3 spumare dulap si spumare usi

- Hala de repere table – fosfatare

- Sector prelucrare mase plastice prin injectie

De asemenea, nu exista depisiri ale indicatorului COV stabilit prin Legea 278/2013, conform masuratorilor realizate la instalatiile:



- Sector prelucrare mase plastice prin injectie

In vederea pastrarii calitatii factorilor de mediu de pe amplasament si zonele adiacente se recomanda


urmatoarele:

FACTORUL DE MEDIU AER:

• Monitorizarea periodica a emisiilor de poluanti

• Intretinerea permanenta a instalatiilor si urmarirea periodica a caracteristicilor tehnice si a variabilelor de proces

FACTORUL DE MEDIU APA:

• Monitorizarea periodica a calitatii apei uzate in reteaua de canalizare a orasului

• Caminele de vizitare menajere si pluviale aferente vor fi curatate si intretinute

• Deseurile colectate din activitatea proprie se vor depozita temporar pina la eliminare, in mijloace de depozitare adecvate pentru fiecare tip de deseu.

• Se va verifica periodic starea instalatiilor interioare.

FACTORUL DE MEDIU SOL:

• Detectarea scurgerilor accidentale, repararea lor si protectia solului impotriva scurgerilor minore.

• Utilizarea unei inspectii bazate pe risc.

• Intretinerea curateniei in incinta societatii in mod permanent.

• Manipularea si depoztarea substantelor chimice conform indicatiilor oferite de producator.

1.11 Dezafectare În momentul de fata operatorul nu are în vedere un termen referitor la dezafectarea instalatiei. Instalatia va fi utilizata atat timp cat va fi functionala si cat va fi considerata rentabila.

Încetarea activitatii si dezvoltarea unei alte forme de activitate va necesita dezafectarea instalatiilor, luandu-se în considerare reducerea impactului asupra mediului, prin pregatirea unui plan de închidere, elaborat conform ghidului tehnic IPPC. Dezafectarea se va realiza în baza unui proiect, care va face obiectul unei analize privind evaluarea impactului asupra mediului.

1.12 Aspecte legate de amplasamentul pe care se afla instalatia Amplasamentul se invecineaza cu urmatoarele obiective:

- Nord: Strada 13 Decembrie

- Vest: MAIRON TUBES S.A. ce se afla pe aceiasi platforma industrial

- Sud: MECANPETROL S.A. ce se afla pe aceiasi platform industrial

- Est: DJ401A

Cea mai apropiata zona rezidentiala se regaseste la 500 metri fata de amplasament, mai exact orasul Gaesti.

Coordonatele Stereo 70 pentru amplasament sunt:


Tabel nr. 6 Coordonatele amplasamaentului (Stereo 70)

Punct reper Coordonata X Coordonata Y

1 357055.09055 527840.99063

2 356528.21952 527832.72891

3 356571.92039 527448.26399

4 357106.48186 527522.32497

Amplasamentul se afla in vecinatatea estica a orasului Gaesti, in judetul Dambovita, in o zona agricola. Acesta este delimitat de Drumul National 7 (Strada 13 Decembrie) si Drumul Judetean 401.

Terenul este relativ plat omogen, iar drenarea apelor pluviale uzate de pe amplsament se face prin intermediul unei retele de tuburi de beton prevazuta cu un colector principal ce directioneaza apa catre un separator de produse petroliere. Din acest separator, apa pluviala este deversata in reteaua de canalizare oraseneasca.

Din punct de vedere geografic acesta este situat in extremitatea S-V a judetului Dambovita, in zona de contact dintre Campia Romana (Gavanu - Burdea) si Piemontul Candesti, intre vaile raurilor Protopu (in zona N-E) si Arges (in zona S-V).

Din Piemontul Candesti coboara paraul Potopu, acesta intalnindu-se intâlnindu-se mai jos de oras cu Cobia, Bratila si Foita si se varsa in Sabar.

Raul Arges reprezinta artera hidrigrafica principala, acesta avand o directie de curgere orientata catre NV-SE, la limita sudica a orasului Gaesti. Acesta curge pe un singur fir, avand largimea cuprinsa intre 60 si 100 m. Din punct de vedere morfologic, valea Argesului prezinta o albie bine individualizata in comparatie cu zona de campie, aceasta avand maluri curpinse intre 2 si 6 m si o lunca cu o latime de aproximativ 7 km in zona de divagare din dreptul localitatii Gaesti.

Raul exercita o actiune puternica de eroziune laterala in depozitele de pietrisuri si nispuri usor fiabile. Panta hidraulica mica a determinat schimbarea permanenta a traseului de curgere, astfel incat albia prezinta numeroase ostroave si albii parasite. Pe toata aceasta zona de campie, pana la adancimea de ~25m se gaseste un complex aluvionare de varsta cuaternara constituit din pietrisuri cu nisip (balast) in care sunt intercalate lentile groase de argila.

Variatia de debite de la un anotimp la altul prezinta clar viiturile de primavara (aprilie-iulie) si scurgerea minima vara. In sezonul cald se produc viituri de scurta durata, dar cu o mare putere de eroziune si transport.

Râul Potopu prezinta caracteristici specifice piemontului Candesti, strabatandu-l de la N la S prin o vale adancita. Albia are o latime cuprinsa intre 8 si 20 m. Acesta are un debit multianual de 0.84 mc/s, insa aceasta cantitate de apa este repartiazata neuniform in timpul anului. Cele mai mari debite se inregistreaza primavara, iar cele mai scazute vara.

In sezonul cald se produc viituri de scurta durata, dar cu o mare putere de eroziune si transport. Pentru a se evita inundarea orasului Gaesti au fost inaltate si consolidate malurile, impreuna cu indiguirea acestora.

1.13 Limitele de emisie Calitatea mediului pe amplasament este valuata conform planului de monitorizare a factorilor de mediu, stabilit in capitolul nr. 3 din Autorizatia de mediu nr 8303/2010.

In scopul realizarii prezentului raport, au fost prelevate probe de sol, apa si emisii, in ianuarie 2021, fiind predate spre analiza elementelor fizico-chimici catre laboratorul acreditat RENAR, ALS Life Science


Romania.

1.14 Impact In conditii normale de operare, adica prin respectarea cerintelor BAT, utilizarea echipamentelor construite conform normativelor europene, depozitarea deteurilor în conformitate cu normele în vigoare, depozitarea materiilor prime si auxiliare conform standardelor în vigoare, precum si datorita amplasarii facilitatii de productie la distanta mre fata de zonele rezidentiale, pe o platforma cu activitate industriala, fabrica de produse de etansare implica un impact nesemnificativ asupra facotilor de mediu, asa cum este evidentiat si în Raportul la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului, realizat în 2018.

1.15 Programele de conformare si modernizare Conformarea cu cerintele BAT din domeniu.

Analiza comparativa BAT privind activitatea de fabricare a materialelor de etansare

Cerinta BAT Conformarea cu BAT

II. 4. Reducerea la minimum a cantităţilor de apa în cadrul proceselor

BAT este reducerea consumului de apa prin:

monitorizarea tuturor punctelor de consum de apa si a materialelor din cadrul unei instalaţii, înregistrarea cu regularitate a informaţiilor privind consumul și activitatea de control.

recuperarea apei din solutiile de clatire

- se poate folosi apa reciclata pentru racire si pentru spalarea podelelor

- “clatirea ecologica sau prescufundare” : unele pierderi prin antrenare din solutiile de tratare pot fi recuperate cu ajutorul unei singure statii de clatire in care sarja este cufundata inainte si dupa tratare. Procedeul poate fi aplicat la atacarea cu acizi sau degresare, la liniile de nichelare. Bazinul de ecoclatire poate fi folosit impreuna cu alte optiuni de reducere a consumului de apa;

- “clatirea in cascada”: apa curge dintr-o cuva in alta in sens opus miscarii pieselor. In cazul clatirii in mai multe etape se obtineun grad ridicat de clatire cu ajutorul unei cantitati reduse de apa.

- evitarea nevoii de clatire intre activitati, prin utilizarea unor substante chimice compatibile (ex. utilizarea aceluiasi acid la decaparea sau activarea suprafetei inainte de tratarea de acoperire pe baza de acid).

BAT pentru consumul de apa, valoarea de referinta este de 3-20 l/mp/etapă de spălare (5.1.5.4)

Se va asigura monitorizarea permanenta a consumului de apă, pentru realizarea analizelor comparative și pentru sistemul de gestionare a mediului.

Se vor utiliza sisteme multiple de urmărire a consumurilor de apă, pe diverse faze ale procesului tehnologic.

Statia de recirculare compusa dintr-un turn de racire cu ventilatie naturala si capacitate de 250 mc/h. Apele recirculate sunt colectate intr-un cheson de colectare cu capacitate de 25 mc.

Gradul de recirculare este prevazut in Autorizatia de gospodarire a apelor de 75%.

Parametrii de proces sunt monitorizati in sistem automat



II.5. Reducerea soluţiilor aderente

BAT pentru liniile noi este reducerea solutiilor aderente din clatirea precedenta prin utilizarea unui bazin ecologic de clatire.

N/A

II.6. Reducerea solutiilor antrenate

BAT consta in utilizarea uneia sau mai multor tehnici pentru reducerea antrenarii materialelor dintr-o solutie de tratare.

La liniile cu stativ BAT este prevenirea antrenarii solutiilor de tratare prin:

- aranjarea pieselor de tratat astfel incat sa se evite retinerea de lichide din proces prin dispunerea stativelor la un anumit unghi de inclinare si prin dispunerea componentelor in forma de cupa cu fata in jos;

- cresterea timpului de picurare la retragerea stativelor;

- inspectarea si intretinerea cu regularitate a stativelor pentru a se evita eventualele fisuri care ar putea retine solutiile de tratare si pentru a se asigura ca straturile aplicate isi pastreaza proprietatile hidrofobe;

- montarea unor paliere de golire intre bazine, inclinate spre bazinul de tratare.

Reducerea pierderilor prin antrenare este o masura primara eficienta pentru:

- reducerea la minim a pierderilor de substante chimice prin clatire

- reducerea clatirilor necesare

- reducerea cheltuielilor pentru materii prime

- reducerea problemelor de calitate si intretinere a proceselor ulterioare

- reducerea problemelor de mediu asociate apelor de clatire

N/A

II.7. BAT este reducera vascozitatii prin optimizarea proprietatilor solutiilor de tratare:

- scaderea concentratiei de substante chimice

- adaugarea agentilor de inmuiere

- asigurarea ca substantele chimice din proces nu depasesc valorile recomandate

- asigurarea ca temperatura este optimizata conform proesului

N/A

II.8 Recuperarea materialelor si gestionarea deseurilor

BAT este:

- prevenirea

Se va respecta ierarhia: prevenire, reducere, reutilizare.

In vederea prevenirii, se vor aplica tehnici BAT pentru reducerea



- reducerea

- reutilizarea, reciclarea, recuperarea

Dintre acestea prioritare sunt prevenirea si reducerea tuturor pierderilor de materiale. Pierderea metalelor si a componentelor nemetalice poate fi prevenita sau redusa considerabil prin utilizarea BAT in procesele de productie. Metalele din namoluri pot fi recuperate intern.

consumurilor de materii prime si materiale.

II.8.1. Prevenirea si reducerea

BAT este prevenirea pierderii de materiale si alte materii prime, prin retinerea componentilor metalici si nemetalici.

Se are in vedere prevenirea pierderilor cauzate de dozari excesive, prin:

- monitorizarea permanentă a concentratiei substantelor chimice utilizate in proces;

- inregistrarea si utilizarea analizelor comparative;

- raportarea abaterilor de la valorile de referinta catre persoana responsabila si luarea tuturor masurilor necesare pentru mentinerea solutiei in valorile limita.

II.8.2.Reutilizarea

BAT consta in recuperarea materialului anodic prin utilizarea urmatoarelor tehnici:

- recuperarea electrolitica, utilizata in special pentru metalele pretioase;

- precipitarea. Compusii cromului VI sunt greu de precipitat fiind redusi la Cr III cu ajutorul bisulfitului de sodiu la pH 2,5. Flocularea (cu polimeri anionici) si precipitarea metalelor prin metoda de coprecipitare. Precipitarea cu hidroxid de sodiu. Din precipitare rezulta un amestec de apa si solide cunoscut sub denumirea de namol de precipitare. Dupa precipitarea metalelor dizolvate urmeaza separarea acestora de lichid prin: sedimentare statica, flotare sau filtrare.

N/A

II.8.3 Recuperarea materialelor si inchiderea circuitului.

BAT este conservarea materialelor utilizate in proces prin readucerea apei din prima clatire in solutia de tratare.

Statia de recirculare compusa dintr-un turn de racire cu ventilatie naturala si capacitate de 250 mc/h.

Apele recirculate sunt colectate intr-un cheson de colectare cu capacitate de 25 mc.


II.8.4. Reciclarea si recuperarea

BAT este:

Se monitorizeaza concentratia solutiilor din proces, se inregistreaza si se utilizeaza analize comparative.



- identificarea si separarea deseurilor si a apelor uzate fie in timpul procesului, fie in momentul tratarii apelor uzate pentru a facilita recuperarea si reutilizarea;

- recuperarea si/sau recuperarea metalelor din apele uzate

- reutilizarea materialelor la nivel extern, atunci cand calitatea si cantitatea o permit (ex. suspensia de hidroxid de aluminiu)

- recuperarea naterialelor la nivel extern cum ar fi acidul fosforic si acidul cromic, solutiile uzate de gravare;

- recuperarea materialelor la nivel extern

II.9. Intretinerea generala a solutiilor utilizate in proces

BAT este prelungirea duratei de viata a baii, precum si mentinerea calitatii de iesire, in special in cazul sistemelor operate in apropierea sau cu inchiderea circuitului de materiale, prin:

- determinarea parametrilor critici de control

- mentinerea acestora in limitele acceptabile prevazute, prin indepartarea elementelor contaminate

- Extinderea duratei de viață a soluției de decapare (amestec sulfocromic) este garantată prin reoxidare continuă a cromului trivalent la crom hexavalent prin electroliza cu membrana

Se urmareste prelungirea duratei de viata a solutiilor, prin mentinerea concentraţiilor specifice în limite acceptabile pentru desfășurarea proceselor

II.10 Emisiile in apele uzate

II.10.1 Diminuarea fluxurilor si materialelor care necesita tratare

BAT este reducerea consumului de apa in toate procesele. Exista insa situatii locale in care reducerea consumului de apa poate fi limitata de concentratia de anioni in crestere si dificil de tratat.

BAT este eliminarea sau diminuarea consumului si pierderilor de materiale, in special a substantelor prioritar periculoase.

Statia de recirculare compusa dintr-un turn de racire cu ventilatie naturala si capacitate de 250 mc/h.

Apele recirculate sunt colectate intr-un cheson de colectare cu capacitate de 25 mc.


II.10.2 Testarea, identificarea si separarea fluxurilor cu probleme

La schimbarea tipurilor si surselor de solutii chimice si inainte de folosirea in productie, BAT este sa se testeze impactul acestora asupra sistemelor existente (interne ) de tratare a apelor uzate. Daca testul indica un risc potential exista doua posibilitati:

- respingerea solutiei

- modificarea sistemului de tratare a apelor uzate, astfel incat acesta sa poata face fata solutiei respective

Se vor analiza fluxurile individuale

Apele uzate tehnologice sunt colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii.



BAT consta in identificarea, separarea si tratarea fluxurilor recunoscute ca fiind cu probleme atunci cand sunt combinate cu alte fluxuri cum ar fi: uleiurile si grasimile, cianura, nitritul, cromatii, agentii de complexare, cadmiul

II.10.3. Deversarea apelor uzate

BAT consta in monitorizarea la deversare a apelor uzate. Deversarea poate fi:

- continua cu:

- monitorizarea permanenta online a parametrilor cheie, cum ar fi pH

- verificarea prin analize proprii cu o frecventa orara pe perioada de activitate a parametrilor cheie cum ar fi pH, metale, cianura

- combinarea ambelor masuri de mai sus

● discontinua , cu verificarea in prealabil a parametrilor cheie, cum at fi pH, metalele, cianura

Valori de emisii asociate cu BAT pentru câteva instalaţii (probe de amestecuri zilnice) –tabel 5.2

Indicator Intervale de emisii (mg/l)

Cr (VI) 0,1 -0,2

Cr total 0,1 -2,0

Cupru 0,2 -2,0

Nichel 0,2 -2,0

Se vor respecta masurile si valorile care vor fi impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor.

Valorile admise sunt:

Cr total – 1,5 mg/l

Cr6+ - 0,2 mg/l

Ni2+ – 1,0 mg/l

Cu2+ - 0,2 mg/l

SO42- -600 mg/l

II.11. Emisiile in aer

Atunci cand se aplica masura de aspirare, BAT este utilizarea tehnicilor descrise in vederea reducerii la minimum a cantitatilor de aer care urmeaza sa fie evacuat:

- sistemul cel mai utilizat este cu hote amplasate pe laturile zonei de intrare, pe bare anodice in cazul activitatilor de acoperire in stativ. Sistemele de aspirare pe o latura se aplica bazinelor cu latimea mai mica de 0,5 m, iar cele cu aspirare pe doua laturi, la bazinele mai late de 0,5 m.

Fiecare linie de productie este dotata cu cosuri de ardere, cosuri de uscare si cosuri de dispersie

II.11.1.Solutiile care necesita aspirarea:

- crom hexavalent,

- solutii de nichel cand este agitat cu aer,

- utilizarea anozilor insolubili, cand se formeaza hidrogen si /sau oxigen cu riscul producerii unei deflagratii,

- acidul clorhidric la concentratii si temperaturi mari (mai mari de 15 0 -18%),

N/A



- decaparea si striparea cu acid sulfuric la temperaturi mai mari de 60 0 C

- decaparea cu solutii de acid fluorhidric,

- curatarea cu solutii apoase alcaline la temperaturi mai mari de 60 0 C.

II.11.2. Volumul de aer aspirat se poate reduce prin :

- reducerea suprafetei libere de deasupra bazinelor

- capac de protectie a suprafetei libere deasupra hotei aspirante, deplasabil cu ajutorul transportorului

- sistemul de aspirare suflare – respectiv crearea unui flux de aer deasupra suprafetei baii

- inchiderea liniei de acoperire – amplasarea in interiorul unei incinte . Din cauza volumului mare de aer necesar pentru prevenirea coroziunii nu se preconizeaza o economisire a energiei mai mare decat in alte tehnici

- se pot folosi aditivi pentru suprimarea formarii de aerosoli, cum ar fi cromarea. Perfluorooctan sulfonat este folosit ca inhibitor de spuma si surfactant, in special in prevenirea formarii de aburi in cromarea electrolitica hexavalenta si baile alcaline non cianurice/zinc. In prezent face totusi subiectul unor investigatii.

N/A

II.11.3 Tratarea aerului aspirat

- separatoare de picaturi care utilizeaza un material de umplere pentru condensarea aerosolilor si a picaturilor. Condensul este in general tratat intr-o instalatie de tratate a apelor uzate.

- scrubere umede pentru aerul de evacuare. Acestea pot fi:

o epuratoare cu material de umplere fibros din pasla fibroasa

o epuratoare cu un strat mobil de umplutura, in general sfere de plastic de mica densitate, care se deplaseaza liber intre grilele de sustinere

o epuratoare cu strat de umplutura cu un strat fix format din materiale de umplutura de diverse forme

o epuratoare cu placi de impact

o turnuri de pulverizare.

Apa sau solutiile chimice specifice sunt pulverizate in scruberele umede in general (dar nu intotdeauna) in contra-curent cu fluxul de gaz.

N/A

II.11.4. Tehnici de control al aspirarii aerului

Procedeul de aspirare poate fi folosit numai cand

In data de 15.01.2021 au fost efectuate teste de emisii din cateva puncte selectate



circumstantele o cer: cand solutiile de tratare sunt complet incalzite, si nu trebuie operat atunci cand temperaturile exterioare sunt scazute si sistemul de incalzire se afla in functiune.

Emisii in aer asociate cu BAT

Emisii

Intervale de emisii la anumite instalatii

(mg/Nmc)

Cateva tehnici utilizate pentru indeplinirirea cerintelor locale de mediu, asociate cu intervalele de emisii

Acid clorhidric

< 0,3 -30 Scrubere umede

SOx

ca SO2

0,1 - 10

Turn in contracurent cu scruber final alcalin

Cupru < 0,01 -0,02

Cr (VI) si compusi sub forma de crom

< 0,01 -0,1 Inlocuirea Cr (VI) cu Cr (III) sau tehnici fara crom.

Separator de picaturi

Scruber umed sau alcalin

Ni si compusii săi, ca Ni

< 0,01 -0,1 Condensarea in schimbator de caldura

Scruber umed sau alcalii

Filtru

Particule < 0,5 -30 Scruber umed sau alcalin (pentru procese umede)

ca fiind reprezentative pentru activtatea desfasurata si pentru impactul vizual. Din rapoarte reiese ca nu exista depasiri ale valorilor stabilite prin Ordinul 462/1993 pentru pulberi, monoxid de carbon, NOx si SOx

II.12. Protejarea apelor subterane si închiderea definitiva a unitatii

BAT este protejarea apelor subterane si sprijinirea activitatilor de inchidere definitiva a unitatii prin urmatoarele:

- eventuala inchidere definitiva a unitatii trebuie avuta in vedere inca din faza de proiectare sau de imbunatatire a instalatiei;

- materialele trebuie dispuse in incinte inchise, conform proiectului de exploatare si pe baza tehnicilor de prevenire a accidentelor si de manipulare;

- inregistrarea istoricului (in masura in care acesta este cunoscut) substantelor chimice prioritare si periculoase din instalatie precum si a locurilor unde acestea au fost utilizate si depozitate;

- actualizarea acestora in fiecare an, conform SGM;

Nu se folosesc rezervoare ingropate.

Materialele sunt pastrate in incinta inchisa si se va elabora planul de prevenire a poluarilor accidentale.

Titularul va intocmi un plan de inchidere a instalatiei pentru cazul eventualei inchideri definitive a instalatiei.

La închidere se va reface raportul de amplasament si daca se constata o crestere semnificativa a poluarii apei subterane si a solului se vor intreprinde actiuni de remediere



- utilizarea informatiilor obtinute pentru sprijinirea activitatilor de inchidere a instalatiei, indepartarea echipamentelor, constructiilor si reziduurilor de pe amplasament;

intreprinderea actiunilor de remediere in cazul unei eventuale contaminari a apelor subterane sau a solurilor.

II.13. BAT pentru procese specifice

5.2.2 In instalatiile cu bare/rame este BAT aranjarea ramelor, pentru a minimiza pierderea de piese și a maximiza eficiența cu care transportă curentul

Este BAT prevenirea extragerii de soluţii de proces în liniile de cu bare

În unele cazuri, acest lucru este în conjuncție cu îmbunătățirea eficienței procesului și / sau reducerea la minimum a utilizării sau emisiile de materiale în activități.

Pulverizarea poate da naștere la supra-pulverizare, aerosoli cu substanțe chimice, iar uscarea prea rapidă poate provoca pete pe piese.

Baile sunt stationare, degresarea se realizeaza prin pulverizarea solutiilor pe suprafetele reperelor iar evacuarea se face secvential prin pompare in statia de neutralizare ape industriale aferente societatii

5.2.5 Substituţia și/sau controlul substanţelor periculoase

Este BAT să se utilizeze materiale mai puţin toxice, prin:

- înlocuirea directă a unei substanţe cu una mai puţin periculoasă.

- înlocuirea unei substanţe prin diferite substanţe sau metode. Această înlocuire se poate realiza acolo unde nu se poate face o înlocuire directă, de exemplu înlocuirea soluţiilor de zinc cianurate cu soluţii de zinc alcaline – fără cianuri sau acide. Metodele diferite de acoperire vor duce însă la obţinerea unor tratamente cu alte proprietăţi, chiar şi în cazul aceloraşi materiale

- înlocuirea unei substanţe prin alte procedee de tratare a suprafeţelor, cum ar fi înlocuirea cromării dure cu nichelarea fără curent sau vaporizarea sub vid cu crom. Dacă se înlocuieşte principala etapă tehnologică, calitatea stratului final poate să fie mult diferită.

N/A

5.2.5.7Cromul hexavelent:

Sunt limitări generale referitoare la substituţie.

- Astfel, cromul trivalent nu a fost utilizat pe scară economică pentru acoperirea oţelului și nu poate fi folosit pentru aplicații de crom dure

N/A

5.2.5.7.1 Placarea decorativă cu crom

Sisteme de placare, cum sunt și cele cu crom hexavalent sunt o investiție semnificativă și includ echipamente specifice (anozi, soluții, etc.). Soluțiile nu pot fi pur și simplu a schimbat pentru

N/A



diferite loturi ale clienţilor. Cu toate acestea, pentru a minimiza cantitatea de crom hexavalent, este posibil să se utilizeze o tehnică de cromare la rece (Section 4.9.8.2). Oricum, pentru minimizarea cantităătilor de crom hexavalent, acolo unde este posibil, se pot opera în paralel linii cu crom trivalent și hexavalent, in funcţie de cerinţe.

5.2.5.7.2 Placarea cu crom hexavalent

La acoperirea cu crom hexavalent, BAT este:

• reducerea emisiilor în aer prin combinaţii de tehnici (4.18):

- acoperirea soluţiilor în timpul placării, mecanic sau manual, mai ales când timpul de operare e lung sau în timpul perioadelor de staţionare;

- utilizarea extracției de aer cu condensarea ceţii în vaporizator pentru sistemul de recuperare a materialelor în buclă închisă;

- închiderea liniei sau a băilor de placare, pentru linii noi sau retehnologizate;

- operarea soluţiilor cu crom hexavalent în sistem ”buclă închisă”

(se menţin în soluţie PFOS și Cr(VI)

N/A

5.2.7 Substituţia și opţiuni pentru degresare

BAT este a se ţine legătura cu operatorul procesului anterior/ furnizorul, pentru a:

-minimiza cantitatea de ulei sau grăsimi

și / sau

-selecta uleiuri, grăsimi sau sisteme care permit utilizarea sisteme mai ecologice de degresare.

Degresarea este amorfa, iar solutiile sunt cu caracter acid, in bai stationare

5.2.8 Mentenanţa soluţiilor de degresare

BAT este utilizarea uneia sau a combinaţiilor de tehnici pentru mentinerea și prelungirea duratei de viaţă a soluţiilor de degresare (Sectiunea 4.11.13).

Apele uzate industriale provenite de la aceasta instalatie sunt ape acido-alcaline fiind colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii

5.2.9 Decaparea și alte soluţii puternic acide- tehnici pentru prelungirea duratei de viață a soluțiilor și recuperare

În cazul în care consumul de acid pentru decapare este mare, BAT este prelungirea duratei de viață a acidului folosind una din tehnicile Section 4.11.14 sau a prelungi durata de viață a acizilor de decapare electrolitică folosind electroliza pentru a elimina by-metalele și oxidarea unor compuși organici

Decapanţii și alţi acizi tari pot fi recuperaţi sau reutilizaţi in exterior, dar s-ar putea să nu fie BAT în toate cazurile.

N/A



5.2.10 Recuperarea soluțiilor de crom hexavalent

BAT este recuperarea cromului hexavalent din soluții concentrate și costisitoare, cum ar fi soluțiile de la cromarea neagră cu conținut de argint. Tehnicile aplicate: cu schimbători de ioni sau electroliza cu membrană.

N/A

Sectiunea 2 Tehnici de management

2.1 Sistemul de management

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistrati conform EMAS (sau ambele) - daca da indicati aici numerele de certificare / inregistrare

DA

Furnizati o organigrama de management în documentatia dumneavoastra de solicitare

(indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care îl veti atasa

Unitatea este condusa de Director GEneral.

Managementul societatii include: Director Productie- Planificare, Director Tehnic si Calitate, Director Comercial, Director Financiar, Director Resurse Umane, Director Marketing, Director IT, Director Supply Chain

Departamentul de protectia mediului este coordonat de Director General, prin responsabil de mediu

Se anexeaza organigrama de management a societatii.

Daca sunteti sau nu certificat sau înregistrat asa cum a fost prezentat mai sus, trebuie sa completati casutele goale de mai jos. În general exista 2 optiuni pentru modul în care puteti raspunde la fiecare punct:

• Fie sa confirmati ca aveti în functiune un sistem de management atestat printr-un document si faceti referire la documentatia respectiva, astfel încat sa poata fi ulterior inspectata/auditata pe amplasament;

• Sau, daca nu aveti un sistem de management atestat printr-un document, descrieti modul în care gestionati acest aspect. Introduceti “a se vedea informatii suplimentare ” in coloana 4 si faceti descrierea într-o casuta sub tabel.

Daca intentionati sa dobanditi un sistem atestat printr-un document, indicati în Coloana 3 data de la care acesta va fi valabil


Nr.crt. Cerinta caracteristica a BAT Da sau

Nu Documentul de referinta sau data pana la care

sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsibilitati

Prezentati ce post sau departament este responsabil

pentru fiecare cerinta

1 Aveti o politica de mediu recunoscuta oficial? DA Politica de mediu Director fabrica

Responsabil de mediu

2 Aveti programe preventive de întretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante?

DA Programe de întretinere si reparatii anuale Director Tehnic

3 Aveti o metoda de înregistrare a necesitatilor de întretinere si revizie?

DA Grafice de revizii si reparatii Director Tehnic

4 Performanta/acuratetea de monitorizare si masurare DA Monitorizarile se realizeaza prin laboratoare terte acreditate


5 Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performanta în domeniul mediului?

DA Parametri de proces

Consumuri de materii prime, auxiliare si utilitati

Director Productie


6 Aveti un sistem prin care stabiliti si mentineti un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si îmbunatatirea performantei?

DA Regulament de exploatare a instalatiilor

Director productie

7 Aveti un plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale?

DA Planul de prevenire a poluarilor accidentale Responsabil de mediu

Director General

8 Daca raspunsul de mai sus este DA, listati indicatorii principali folositi

Se anexeaza Planul de Prevenire a Poluarilor

Accidentale






Responsibilitati



9 Instruire

Confirmati ca sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate si vor incepe în interval de 2 luni de la emiterea autorizatiei) pentru întreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale si care cuprinde urmatoarele elemente:

• constientizarea implicatiilor reglementarii data de Autorizatie pentru activitatea companiei si pentru sarcinile de lucru;

• constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea în conditii normale si exceptionale;

• constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare;

• prevenirea emisiilor accidentale si luarea de masuri atunci cand apar emisii accidentale;

• constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire.

DA - Rapoarte de instruire

- Constientizare prin discutii tematice cu personalul care exploateaza instalatiile

- Propaganda vizuala

- Simulari privind emisiile accidentale, conform planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

Director Productie


10 Exista o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie?

DA Fisele posturilor Managementul Societatii

11 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (daca exista) si in ce masura va conformati lor?

DA BREF/BAT în industria FDM Director Productie Responsabil de mediu





Responsibilitati



12 Aveti o procedura scrisa pentru manevrare, investigare, comunicare si raportare a incidentelor de neconformare actuala sau potentiala, incluzand luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective?

DA Plan operativ de prevenire si management al situatiilor de urgenta

Managementul Societatii

13 Aveti o procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului încluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii?

DA Procedura operativa Managementul Societatii

14 Aveti în mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate în conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare)

DA

15 Frecventa acestora este de cel putin o data pe an? DA

16 Revizuirea si raportarea performantelor de mediu

Este demostrat în mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf al companiei analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare atunci cand este necesar sa se garanteze ca sunt îndeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu si ca aceasta politica ramane relevanta? Denumiti postul cel mai important care are în sarcina analiza performantei de mediu

DA Rapoartele auditurilor interne, conform programului anual de audit si întocmirea de planuri de masuri pentru îmbunatatirea activitatii.

Manager fabrica

Director Productie Responsabil de mediu





Responsibilitati



17 Este demostrat în mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf analizeaza progresul programelor de îmbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an?

DA procese verbale de analiza Managementul Societatii

18 Exista o evidenta demonstrabila (de ex. Proceduri scrise) ca aspectele de mediu sunt incluse în urmatoarele domenii, asa cum sunt cerute de IPPC:

-

- controlul schimbarii procesului în instalatie; DA Regulamente de fabricatie Director Productie

- proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante;

DA Documentatii tehnice Director Productie

- aprobarea de capital; DA Rapoarte investitii - studii de fezabilitate Director Tehnic

- alocarea de resurse; DA Linii de credit Manager fabrica

Director Productie

- planificarea si programarea; DA Program de Masuri Programe de management Manager fabrica

- includerea aspectelor de mediu în procedurile normale de functionare;

DA Regulamente de fabricare Manager fabrica

Director Tehnic

- politica de achizitii; DA Planificarea schimbarilor si analiza impactului de mediu

Director Productie mentenanta





Responsibilitati



- evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

DA Se mentin evidente lunare: cheltuielile de mediu, consumuri de utilitati pe unitate de produs, costuri cu gestiune deseuri

Manager fabrica

Director Tehnic


19 Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru:

- informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare DA Raport anual de mediu Responsabil de mediu

- eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si îmbunatatirile viitoare planificate.

DA Raport anual de mediu Director productie


20 Se fac raportari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul?

DA Se realizeaza pe Site-ul companiei. Director Productie Responsabil de mediu


Cerinta caracteristica a BAT

Unde este pastrata Cum se identifica Cine este responsabil

Managementul documentatiei si registrelor

Pentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate.

Politici Conducere si fiecare serviciu

Politica de mediu Conducere si fiecare serviciu

Responsibilitati Compartiment resurse umane

Fisa postului Fiecare angajat

Tinte Conducere si fiecare compartiment Compartiment mediu

Politica de mediu Manager fabrica Responsabil de mediu

Evidentele de întretinere Serviciul mentenanta Evidentele de întretinere Inginer mentenanta

Proceduri Compartiment de mediu si SSM

Proceduri de lucru Responsabil de mediu, responabil SSM

Registrele de monitorizare Compartiment de mediu

Registrele de monitorizare Responsabil de mediu

Rezultatele auditurilor Compartiment de mediu si SSM

Evidentele de întretinere Responsabil de mediu, responabil SSM

Rezultatele revizuirilor Compartiment de mediu

Evidentele de mediu Responsabil de mediu

Evidentele privind sesizarile si incidentele

Compartiment de mediu

Evidente scrise/procese verbale de constatare


Evidentele privind instruirile

Directia Resurse umane Evidente la Directia Resurse umane

Director Resurse Umane


Sectiunea 3 Intrari de materiale

3.1 Selectia materiilor prime

Principalele materiale/ utilizari

Natura chimica/ compozitie (Fraze pericol)

Inventarul complet al

materialelor (calitativ si cantitativ)

Consum lunar

Ponderea % în produs % în apa de suprafata % în canalizare % in deseuri/ pe sol % în aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabi-litate,

bioacumulare potentiala, toxicitate pentru specii

relevante)

Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu

impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati

de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)1

Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident

prin natura sa sau prin cantitatea stocata?

A se vedea Sectiunea 8

Alcool metilic R11/23/25 0.01 - Cf FDS nu A

Vopsea lichida R36/36/11/48/20 0.01 - Cf FDS nu A

Solvent vopsea R11/52/53 9.2 - Cf FDS nu A

Izobutan 99,5% R12 0.115 - Cf FDS nu A

Alcool isopropilic R11/36/67 1.5 - Cf FDS nu A

Acid sulfuric R35 1.5 - Cf FDS nu A

Acid clorhidric R34/37 0.005 - Cf FDS nu A

Acetona R11 0.15 - Cf FDS nu A

Clor gazos R 23/50 0.4 - Cf FDS nu A

1 A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii) B Exista un sistem de evacuare a aerului

C Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor inainte de evacuare D Exista protectie impotriva inundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea incendiilor


Principalele materiale/ utilizari

Natura chimica/ compozitie (Fraze pericol)

Inventarul complet al

materialelor (calitativ si cantitativ)

Consum lunar

Ponderea % în produs % în apa de suprafata % în canalizare % in deseuri/ pe sol % în aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabi-litate,

bioacumulare potentiala, toxicitate pentru specii

relevante)

Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu

impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati

de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)1

Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident

prin natura sa sau prin cantitatea stocata?

A se vedea Sectiunea 8

Reactive karl fischer cu piridina

R23/24/25, R39/23/24/25, R52/53 0.025 - Cf FDS nu

A

Uleiuri hidraulice si de racire

R10/36 0.195 - Cf FDS nu A

Hidroxid de sodiu R35 2.5 - Cf FDS nu A

Coagulant R 36/38, R52/53 0.8 - Cf FDS nu A

Floculant R 36/38, R52/53 0.8 - Cf FDS nu A

Duridine 3710 R34; R51/53R38; R41 45 - Cf FDS nu A

Duridine 1070 R34; R36; R43; R50 40 - Cf FDS nu A

Dioxilite R23/ 24/ 25, R 43 20 - Cf FDS nu A

Hidrogen R12 0.5 - Cf FDS nu A

Acetilena R12 10 - Cf FDS nu A

Bonderite M-NT 41040 CT102KG

H290, H314, H318 Cf FDS nu A

Azot H280 0.8 Cf FDS nu A


3.2 Cerintele BAT Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

Responsibilitate

Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru

fiecare cerinta

Exista studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile în mediu si impactul materiilor prime si materialelor utilizate? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati în cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate

Raport de amplasament pentru solicitarea AIM

Management Societate


Listati orice înlocuiri preconizate si indicati data la care acestea vor fi finalizate, în cadrul programului de modernizare.

NU ESTE CAZUL

Confirmati faptul ca veti mentine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?2

DA

Evidente contabile Urmarire consumuri

specifice

Director Productie Responsabil de

mediu

Confirmati faptul ca veti mentine proceduri pentru revizuirea sistematica în concordanta cu noile progrese referitoare la materiile prime si utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

DA

Fise cu date de securitate


mediu

Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare a calitatii pentru controlul materiilor prime?

Aceste proceduri includ specificatii pentru evaluarea oricaror modificari ale impactului asupra mediului cauzate de impuritatile continute de materiile prime si care modifica structura si nivelul emisiilor.

DA

Certificate de conformitate


mediu

3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.


Responsibilitate

Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare

cerinta

1 A fost realizat un audit al minimizarii deseurilor? Indicati data si numarul de înregistrare al documentului.

Nota: Referire la Ord. 1144/2002.

NU Director Resurse Umane




Responsibilitate

Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare

cerinta

2 Listati principalele recomandari ale auditului si termenele de conformare.

Anexati planul de actiune cu masurile necesare pentru corectarea neconformitatilor înregistrate în raportul de audit.

- -

3 Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de minimizare a deseurilor si termenele de realizare

- echipamente de ultima generatie pentru ambalare produse pe liniile de fabricatie, cu generare minima de rebuturi

- colectare selectiva, valorificare prin societati autorizate

Director Tehnic Responsabil de mediu

4 Indicati data programata pentru realizarea viitorului audit

2022 Responsabil de mediu

5 Confirmati faptul ca veti realiza un audit privind minimizarea deseurilor cel putin o data la 2 ani. Prezentati procedura de audit si rezultatele/recomandarile auditului precum si modul de punere în practica a acestora în termen de 2 luni de la încheierea lui.

DA Director Productie Responsabil de mediu

3.4 Utilizarea apei

3.4.1 Consumul de apa

Cerinta de apa a societatii in scop de apa potabila si industriala se realizeaza integral din sursa proprie formata din 14 puturi (foraje) amplasate in incinta societatii din care sunt utilizate 6, diferenta de 8 fiind nefunctionale (innisipate sau cu devieri la coloanele de tubaj). Adancimile forajelor sunt: 8 foraje la 100 m, 5 foraje la 200 m si un foraj la 150 m.

Ca instalatie de captare forajele sunt echipate cu electropompe tip GRUNDFOS SP 17-4 sau GRUNDFOS SP30-4 cu urmatoarele caracteristici:



Pentru masurarea debitelor de apa captate, toate forajele dispun de contoare Ø 100 mm tip WOLTMAN in stare de functionare. Toate puturile sunt asigurate cu capace metalice incuiate cu sistem de protectie antifurt avand perimetru sanitar sever cu latura de 10 x 10 m din gard metalic.

Apa captata din puturi este pompata prin conducta metalica Ø 168 mm si L = 1.100 la instalatiile de imagazinare formate din 2 rezervoare de inmagazinare cu o capacitate de 1.000 mc/fiecare din beton, semiingropate. Distributia apei potabile, industriale si de incendiu se realizeaza prin statii de pompare


printr-o retea de conducte metalice Ø 133 - 219 mm si L = 2.200 m.

Se asigura dezinfectia apei potabile cu o statie de clorinare tip ADVANCE, utilizind clorul gazos. Volumul de apa maxim autorizat este de 1.752 mc/zi (20,3 l/s).

Sursa de alimentare cu apa (de ex. rau, ape

subterane, retea urbana)

Volum

de apa prelevat (m3/an)

Utilizari pe faze ale procesului

% de recirculare a apei pe faze ale

procesului

% apa reintrodusa de

la statia de epurare în

proces pentru faza respectiva

6 foraje de alimentare functionale

438000 (estimat)

scop menajer, tehnologic si pentru stingerea incendiilor

75%

Statie de recirculare cu capacitate de 250 m3/h

-

3.4.2 Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei

BAT 5.1.5.4 3-20 l/mp/etapa de spalare N/A

3.4.3 Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns Responsibilitate

Indicati persoana responsabil pentru fiecare cerinta

A fost realizat un studiu privind eficienta utilizarii apei? Indicati data si numarul documentului respectiv.

N/A -

Listati principalele recomandari ale acelui studiu si termenele de realizare

Anexati planul de actiune pentru punerea în practica a recomandarilor si termenele stabilite.

N/A -

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apa? Daca DA, descrieti succint mai jos principalele rezultate.

DA

echipamente noi moderne

Director tehnic

Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de îmbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

- -


Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns Responsibilitate

Indicati persoana responsabil pentru fiecare cerinta

Indicati data pana la care va fi realizat urmatorul studiu

- -

Confirmati faptul ca veti realiza un studiu privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca si perioada de revizuire a autorizatiei IPPC si ca veti prezenta metodologia utilizata si rezultatele recomandarilor auditului într-un interval de 2 luni de la încheierea acestuia.

- -

3.4.4 Sistemele de canalizare

Apele uzate menajere sunt evacuate ca atare in statia de epurare a orasului Gaesti.

Apele uzate tehnologice sunt colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii. Dupa neutralizare, apele rezultate sunt amestecate cu apele menajere si sunt evacuate catre statia de epurare oraseneasca, printr-o retea de canalizare din tuburi de beton cu o lungime de 4,5 km, folosindu-se o statie de pompare formata din 4 electropompe.

Apele pluviale sunt colectate printr-o retea de tuburi de beton si un colector principal si sunt trecute printr- un separator de produse petroliere, apoi sunt deversate in reteaua de canalizare oraseneasca cu descarcarea in paraul Rastoaca (Q max = 1.200 l/s).

Sectiunea 4 Principalele activitati

4.1 Inventarul proceselor

Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)

Descriere Capacitate

maxima

Procesul de spumare

1 Instalatiile tip CANNON sunt destinate realizarii izolatiei poliuretanice pentru aparatele frigorifice utilizandu-se poliol virgin premixat ulterior cu agentul de expandare (ciclopentan).

Procesul de termoformare

2



3



Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima


Extrudere placa

4a Asigura fabricarea de placi pentru TERMOFORMARE din ABS (acrylonitrile butadiene styrene).


Prelucrare prin injectie

4b Asigura executia de repere din masa plastica prelucrate prin injectie a granulelor din polistiren, abs poliamida, polipropilena si polietilena.


5


− Depozitare – debitare – formare repere din tabla Degresare – vopsire repere

Activitati de reparatii

6 Activitati de mentenanta si reparatii pentru echipamentele sectoarelor de productie.

Producere de abur si apa calda

7 Centrala termica proprie utilizeaza drept combustibil gazul metan

Producere aer sec

8 Aerul sec este produs prin intermediul compresoarelor de aer.

Procese auxiliare

9

− depozitare produse finite

− depozitare produse aprovizionate

− activitati administrative in pavilionul ad-tiv

− activitati tehnice in pavilionul tehnic

− instalatie de incarcare cu GPL

− statie neutralizare

4.2 Descrierea proceselor Prezentati diagrama/diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activitatilor, pentru a indica principalele faze ale procesului si pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la o activitate la alta.

Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

Procesul de spumare

1

Instalatiile tip CANNON sunt destinate realizarii izolatiei poliuretanice pentru aparatele frigorifice utilizandu-se poliol virgin premixat ulterior cu agentul de expandare (ciclopentan).

- Componentii poliuretanici: poliol si izocianat – substante


Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

organice cu molecule complexe.

- Poliol sau component A: polieter aditivat cu stabilizatori si catalizatori. Izocianat sau component B: difenilmetan diizocianat ale carui grupe NCO - reactioneaza cu grupele hidroxil OH din poliol, produsul de reactie fiind uretanul.

- Agent de expandare: una sau mai multe substante chimice, ciclopentan, care se mixeaza cu poliolul.

Timp de inceput de reactie (start time sau cream time): timpul scurs de la inceperea injectarii (amestecarii) componentilor pana in momentul in care amestecul incepe sa-si schimbe culoarea si aspectul intr-o forma de crema de culoare mai inchisa, moment in care incepe expandarea.

Timp de gelificare: timpul scurs de la injectarea (amestecarea componentilor), cremarea si cresterea (expandarea spumei poliuretanice), pana in momentul in care spuma poliuretanica incepe sa adere pe o vergea metalica lasand urme sub forma lamelara la extragerea vergelei din spuma.

Timp de sfarsit crestere: timpul scurs de la injectarea componentilor, cresterea si gelificarea spumei poliuretanice pana in momentul in care cresterea vizibila inceteaza.

Instalatiile pentru realizarea termoizolatiei poliuretanice cuprind:

− instalatie de depozitare – distributie ciclopentan rezervor subteran de 23 tone

− instalatia de depozitare – termostatare – distributie izocianat, 9 recipienti de 30 mc; poliol virgin, 7 recipienti de 30 mc; poliol premixat pentru sistemul 2, 1 recipient de 30 mc

− instalatia de premixare: poliol cu ciclopentan 95%

Instalatii de spumare care la randul lor cuprind:

1. Partea umeda:

a) doua rezervoare de stocare de zi a cate 250 kg, poliol premixat si izocianat (temperatura de termostatare componenti : 19 ± 30ºC )

b) instalatii dozare componenti A2VK55 – doua pompe.

c) instalatii amestec si injectare componenti raportul de amestec (I/P): 1,35±3%

2. Partea uscata:

a. transfer semifabricate, 2 carucioare

b. transfer piese spumate, 2 carucioare (Linia 1,2 si 5)

c. transfer semifabricate/dulapi spumati - conformatoare


Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

mobile (Linia 3)

d. cuptor preincalzire: temperatura incintei: 45 ± 20C (timpul minim de mentinere in cuptor = 2min.

e. 16 conformatoare tip rotoplug; temperatura conformator: 35ºC

Procesul de termoformare

2


Aceasta contine urmatoarele subansamble:

− Unitati de incarcare si centrare a placilor

− Transportor placi

− Statia de preincalzire; temperatura maxima: 110 – 120ºC

− Statia de incalzire; temperatura maxima: 150 - 160ºC

− Statia de formare. Este alcatuita din doua plane mobile. Pe planul superior se fixeaza contramatrita si acesta este actionat de un piston hidraulic. Planul mobil inferior care sustine matrita este actionat de doua pistoane hidraulice.

− Brate cu role de schimbare matrita – necesara incarcarii si evacuarii matritei din statia de formare

− Unitate de racire – dotat cu un grup de electroventilatoare centrifuge

− Grup hidraulic

− Grup pneumatic

− Grup termorefrigerator

− Unitate pentru taierea automata a marginilor.


3


Operatia de formare a serpentinelor racitor si a serpentinelor congelator din module, operatie ce se executa pe masina de format MARGHERITA.

Ulterior operatiilor mecanice de formare a serpentinelor urmeaza operatia de lipire a diferitelor component, cunoscuta si sub denumirea de brazare.

Brazarea, sau lipirea tare, este o operatie de asamblare nedemontabila a doua piese din acelasi material sau materiale diferite, utilizand ca material de adaos un material cu compozitie


Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

chimica diferita de cele ale materialelor de baza.

Adaosul, denumit aliaj de lipire, are intotdeauna temperatura de topire mai mica decat a pieselor supuse asamblarii. Incalzit peste punctul sau de topire, aliajul de lipit patrunde in zona de contact a pieselor formand la racire solutii solide cu materialul acestora, realizand astfel imbinarea lor.

La operatia de brazare specifica realizarii aparatelor frigorifice, se utilizeaza ca si material de adaos aliaj de argint Cd Si 2 (30% Ag), iar ca agent de decapare, decapant flux


Extrudere placa

4a

Asigura fabricarea de placi pentru TERMOFORMARE din ABS (acrylonitrile butadiene styrene). Procesul de extrudere se desfasoara intr-o instalatie complexa prin care se realizeaza urmatoarele operatiuni:

− materialele din containere (granula polisiren, macinatura, concentrat de culoare) sunt aspirate fiecare in cate un buncar de alimentare, se dozeaza automat conform retetei si vor cadea in buncarul de alimentare principal;

− amestecarea granulelor de polistiren cristal si granulelor de polistiren antisoc conform retetei; din acest container granulele sunt aspirate intr-un buncar de alimentare unde are loc uscarea lor timp de 3-4 ore.

− topirea materialului sub forma de placa

− calibrarea materialului extrus: racire, lustruire si uniformizare

− racirea profilului la temperatura mediului ambiant

− taierea la dimensiunile cerute a placii extruse provenita din calandru

− descarcarea prin efect corona

− extragerea materialului din calandru si introducerea in unitatea de taiere longitudinala

− taierea transversala a placii extruse

Temperaturile la care se lucreaza sunt cuprinse in intervalul 195-235 grade Celsius.


Prelucrare prin injectie

4b

Asigura executia de repere din masa plastica prelucrate prin injectie a granulelor din polistiren, abs poliamida, polipropilena si polietilena.

Din procesul de injectie a maselor plastice mai sus mentionate se degaja stiren, motiv pentru care sectorul este prevazut cu instalatie de dispersie in atmosfera a gazelor rezultate din procesul tehnologic de injectie. Aceasta instalatie are in componenta 4 ventilatoare cu o capacitate de 5.000 mc/h fiecare, dispersia in atmosfera fiind realizata printr-un cos central cu Ø = 400 mm si


Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

H = 12 m.

Reperele injectate sunt preluate de pe banda de transfer a masinilor de injectie si sunt asezate pe paleti din lemn/cutii de carton in vederea transferarii catre liniile de asamblare aparate frigorifice.

Placile termoformate debitate sunt pozitionate pe paleti din lemn si transferate catre masinile de termoformat aferente sectoarelor de asamblare.

Pentru un minim stoc tampon exista o zona de depozitare aferenta sectiei cu o suprafata de 500 mp.


5


− Depozitare – debitare – formare repere din tabla sunt de debitare table din rulou (depozitate anterior in zona proprie de depozitare), stantare, debitare formare repere din table (panouri laterale dulapi, topuri metalice, usi).

− Degresare – vopsire repere prin tratare suprafete pentru panourile laterale dulap, topuri metalice si usi furnizate de sectorul depozitare-debitare-formare repere din tabla si utilizeaza doua instalatii de degresare -fosfatare – vopsire.

Parametrii de proces sunt monitorizati in sistem automat. Solutiile de degresare fosfatare sunt solutii cu character acid. Solutiile utilizate sunt DURIDINE 3710 si DIOXYLITE.

Baile sunt stationare, degresarea se realizeaza prin pulverizarea solutiilor pe suprafetele reperelor iar evacuarea se face secvential prin pompare in statia de neutralizare ape industriale aferente societatii.

Activitati de reparatii

6 Activitati de mentenanta si reparatii pentru echipamentele sectoarelor de productie.

Producere de abur si apa calda

7

Centrala termica proprie utilizeaza drept combustibil gazul metan, are in dotare 4 cazane de abur tip RF 30/12 de 3 tone/ora si functioneaza la o presiune de 12 bari. Aceasta produce aburul tehnologic de medie presiune si 4 cazane de apa calda tip B-AR PREX 100/1100.

Cazanele de abur si de apa calda sunt prevazute cu cosuri de fum independente Ø 300 mm si H = 20 m. Evacuarea gazelor arse se realizeaza printr-un sistem de ventilatie capacitate 2000 mc/h fiecare, respectiv 48.000 m3/zi.

Producere aer sec

8 Aerul sec este produs prin intermediul compresoarelor de aer.


Numele procesului

Numarul procesului

(daca e cazul)


maxima

Procese auxiliare

9

− depozitare produse finite

− depozitare produse aprovizionate

− activitati administrative in pavilionul ad-tiv

− activitati tehnice in pavilionul tehnic

− instalatie de incarcare cu GPL

− statie neutralizare

4.3 Inventarul iesirilor (produselor)

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului

*Cantitatea de produs (volum/lungime)

Procesul de spumare; procesul de termoformare; obtinere vaporizatoare; obtinere componente plastic; extrudere placa; obtinere componente plastic; prelucrare prin injectie; btinere repere din tabla; activitati de reparatii; roducere de abur si apa calda; producere aer sec; procese auxiliare

Frigidere

Comercializare

n/a

Congelatoare verticale n/a

Combine frigorifice n/a

Congelatoare orizontale n/a

Vitrine frigorifice n/a

Piese din mase plastice injectate

n/a

4.4 Inventarul iesirilor (deseurilor)

Numele procesului Numele si codul deseului si numele emisiei Impactul deseului,

emisiei Cantitatea

kg/an

Administrativ 20 03 01 Deseuri municipale Impact minim asupra mediului

Se stocheaza în recipienti si containere, în zone amenajate, delimitate, se valorifica/elimina prin operatori autorizati

200.000

Întretinere 13 02 05* 13 02 07*, 13 02 10* uleiuri 60.000

Întretinere 07 02 13 garnituri asamblate si fara banda 2000

Întretinere 07 02 13 macinatura 50.000

Întretinere 12 01 05 praf de la desfrafuitor mori 50.000

Productie 15 01 01 Ambalaje hartie si carton 800.000

Productie 15 01 02 Materiale plastice: folie, PEX, etc. 400.000

Productie 5 01 04 Ambalaje metal 120.000


Numele procesului Numele si codul deseului si numele emisiei Impactul deseului,

emisiei Cantitatea

kg/an

Productie 15 01 03 Ambalaje lemn 2100.000

Productie 5 01 10* Ambalaje contaminate 1.000

Productie 17 04 05/ 12 01 99 Deseuri metalice feroase (fier nevopsit si vopsit din echipamente, inox) 4.000

Productie 12 01 99 Deseuri metalice neferoase din aluminiu, cupru, zinc , alama rezultate din prelucrari mecanice

5.000

Productie 16 02 16 Deseuri de dulapi si usi spumate rebut 60.000

Productie 12 01 03 Deseuri span alama si span aluminiu 5.000

Productie 12 01 01 Span fier 5.000

Productie 16 02 16 Deseuri motoare defecte si mutilate 36.000

Productie 16 02 14 Aparate frig. inlocuite service 50.000

Productie 16 01 20 Deseuri sticla 50.000

Productie 20 01 39 Deseurile de mase plastic rezultate din procesul de injectie (purja injectie, repere casate) 50.000

Productie 08 04 10 Deseurile din spuma poliuretanica rigida rezultate din procesul de fabricatie 20.000

Productie 10 08 09 Deseuri de banda magnetica(ferita) 3.000

Productie 08 02 01 Deseuri de vopsea pulbere epoxipoliesterica 50.000

Productie 08 04 09* Deseuri slam vopsea lichida (amestec vopsea, solvent lac) 500

Întretinere 13 05 02* namoluri de la separatoare ulei/apa 3000

Întretinere 19 02 02 namoluri de la lipezirea apei ocazional

4.5.1 Sistemul de exploatare

Tinand cont de conditiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în diagramele de mai sus, în sectiunile de mai sus, în sectiunile referitoare la reducere si în diagramele conductelor si instrumentelor, furnizati orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în care sistemul de exploatare include informatiile de monitorizare a mediului.

Apa se foloseste:

• în scop tehnologic: bai de degresre/fosfatare, procese de racire, producerea agentului termic;

• în scop igienico - sanitar

Energia electrica se foloseste la actionarea echipamentelor electrice, iluminat.

Gazul natural se foloseste ca si combustibil la prevazuta cu 4 cazane de abur tip RF 30/12 de 3 tone/ora la presiune de 12 bari si 4 cazane de apa calda tip B-AR PREX 100/1100.


Apele uzate menajere sunt evacuate ca atare in statia de epurare a orasului Gaesti. Apele uzate tehnologice sunt colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii. Dupa neutralizare, apele rezultate sunt amestecate cu apele menajere si sunt evacuate catre statia de epurare oraseneasca, printr-o retea de canalizare din tuburi de beton cu o lungime de 4,5 km, folosindu-se o statie de pompare formata din 4 electropompe. Apele pluviale sunt colectate printr-o retea de tuburi de beton si un colector principal si sunt trecute printr- un separator de produse petroliere, apoi sunt deversate in reteaua de canalizare oraseneasca cu descarcarea in paraul Rastoaca (Q max = 1.200 l/s)..

Atat consumurile de apa, cat si evacuarile de ape uzate sunt monitorizate.

4.5.2 Conditii anormale

Protectia în timpul conditiilor anormale de functionare, cum ar fi: pornirile, opririle si întreruperile momentane. Tinand cont de informattiile din Sectiunea 10 privind monitorizarea în timpul pornirilor, opririlor si întreruperilor momentane, furnizati orice informatii suplimentare necesare pentru a explica modul în care este asigurata protectia în timpul acestor faze.

Oprirea/pornirea echipamentelor pe liniile de productie nu se încadreaza la conditii anormale de lucru. Nu sunt emisii suplimentare în apa sau aer în timpul opririi/pornirii echipamentelor.

În cazul opririlor, pornirilor si întreruperilor, inclusiv a celor accidentale, se aplica regulamentele de exploatare prevazute pentru instalatii.

Personalul angajat are pregatirea corespunzatore. Se realizeaza instruirea periodica a acestuia, atat din punct de vedere a tehnologiei, cat si privind interventia în cazul situatiilor de urgenta, din punct de vedere a protectiei muncii si a mediului.

Politica generala adecvata de prevenire, alerta si actiune în caz de accidente industriale se bazeaza pe principiul prevenirii, acest lucru insemnand ca instalatia este exploatata in asa fel incat sa poata fi prevenite eventualele disfunctionalitati si reduse consecintele accidentelor.

4.5.3 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Identificati omisiunile în informatiile de mai sus, pentru care Operatorul crede ca este nevoie de studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeti-le în sectiunea 15.

Proiecte curente:

Nu sunt proiecte in derulare Rezumatul planului studiului

Studii propuse: Audit de deseuri

4.6 Cerinte caracteristice BAT Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT, demostrand ca propunerile sunt BAT, fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a abaterilor masurilor alternative.

Urmatoarele tehnici trebuie aplicate, acolo unde este cazul, tuturor instalatiilor. În paragrafele specifice procesului, prezentate mai jos sunt identificate cerinte suplimentare sau sunt accentuate cerinte specifice.

Compararea cu referintele europene despre cele mai bune tehnici disponibile (BREF/BAT) se refera la:

• valorile de referință pentru energie, apă, materii prime;

• înregistrarea și monitorizarea tuturor utilităților;

• optimizarea continuă a intrărilor (materii prime și utilități) precum și nominalizarea persoanelor responsabile de aceste acțiuni;

• optimizarea procesului de control pentru băile de galvanizare și stația de epurare, comparând în permanență datele teoretice cu cele practice;


• montarea și operarea instalației astfel încât să fie prevăzută identificarea pericolelor potențiale de poluare,;

• minimizarea pierderilor de apă și de materii prime în apele uzate;

• minimizarea cantităților de ape uzate;

• prevenirea și reducerea pierderilor de materiale din procesul de producție;

• creșterea duratei de viață a soluțiilor din băile de galvanizare și optimizarea procesului,;

• metode de decontaminare a zonelor de lucru.

4.6.1 Implementarea unui sistem eficient de mangement al mediului

Compania ARCTIC SA are implementate urmatoarele standarde de calitate, parte a Sistemului de Management al Calitatii:

• ISO 9001:2015 privind calitatea proceselor de productie si a produselor

• ISO1400:2015 privind managementul performant al deseurilor si optimizarea continua a consumului de resurse

• ISO/CEI 17050-1:2004 privind conformitatea cu legislatia UE, respectiv declaratia de conformitate a produselor.

4.6.2 Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta

Planul este compus din:

• planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale: DA

• planul de prevenire si stingere a incendiilor: DA

• planul de prevenire si combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice: Nu este cazul

Prevede masuri corespunzatoare fiecareia dintre situatiile de urgenta, responsabilii de punerea în practica a acestor masuri sunt instruiti, se fac simulari si exercitii periodice?

Da.

4.6.3 Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos:

Nu este cazul


Sectiunea 5 Emisii si reducerea poluarii

5.1 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în AER Furnizati scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul în care instalatia principala este legata de instalatia de depoluare a aerului. Prezentati reducerea poluarii si monitorizarea relevante din punct de vedere al mediului. Desenati o schema de flux a procesului tehnologic sau completati acest tabel pentru a arata activitatile din instalatia dumneavoastra. Pentru alte tipuri de instalatii furnizati o schema similara.

5.1.1 Emisii si reducerea poluarii

Reducerea poluarii în incinta fabricii

Tehnologiile aplicate in societate folosesc in general sisteme de captare a noxelor, sisteme montate de regula in zonele unde se constata generari frecvente de noxe, ce mai apoi, prin intermediul unor instalatii de ventilatie proiectate, asigura aspirarea si transportul noxelor, realizandu-se astfel emisia in atmosfera prin intermediul unor cosuri de acoperis.

Pentru sectorul de vopsire, la cabinele de vopsire exista filtre de carbune activ pentru retinerea compusilor organici volatili,precum si filtre de tavan si de podea pentru retinere pulberi

Tabel 5 Surse de emisii dirijate si mod evacuare

Sursa emisii

(Nume instalatie sau flux)

Cosuri de dispersie

Inaltime evacuare

(H cladire sub cos) + inaltimea cosului deasupra cladirii

(metri de sol)

Diametru cos la

varf (m)

Instalatii de depoluare (tip de sistem de control, randament de depoluare (%)/poluant

caracteristic)










1 cos dispersie (ardere)

1 cos depresurizare

12 0,4 nu


1 cos dispersie (ardere) si 1 cos depresurizare

12 0,4 nu


Sursa emisii

(Nume instalatie sau flux)

Cosuri de dispersie

Inaltime evacuare

(H cladire sub cos) + inaltimea cosului deasupra cladirii

(metri de sol)

Diametru cos la

varf (m)

Instalatii de depoluare (tip de sistem de control, randament de depoluare (%)/poluant

caracteristic)


1 cos depresurizare

12 0,4

instalatia este echipata cu ventilator x capacitate 10.000 mc/h


1 cos depresurizare

12 0,4

instalatia este echipata cu ventilator x capacitate 10.000 mc/h

HALA Repere tabla -Tratare suprafete

Instalatie WAGNER


1 cos uscare

1 cos dispersie

12

0,5

0,3

0,3

nu

HALA

Repere table→Tratare suprafete Instalatie LEC


1 cos uscare

1 cos dispersie

12

12

12

0,5

0,3

0,3

nu

HALA vopsire mase plastice

1 cos dispersie 14 0,8 x 0,6

m

Filtre carbon activ tip armonica, filtre paint stop de tavan si de podea

grup de extractie cu ventilator cu capacitatea de 2.000 mc/h

HALA repere sarma

14 0,4 nu

HALA obtinere PEX 1 cos dispersie 12 0,3 nu

HALA obtinere componente plastic

1 cos dispersie 16 0,4 sistem de ventilatie 10.000 mc/h

Sector prelucrare mase plastice prin injectie

1 cos dispersie central

12 0,4 4 ventilatoare cu o capacitate de 5.000 mc/h

Centrala termica 2 cosuri dispersie

12 sistem de ventilatie capacitate 2.000 mc/h fiecare

Temperatura gazelor evacuate este intre 190-235 grade Celsius


Tabel 6 Surse de emisii dirijate si mod evacuare (emisii nedirijate prin tubulatura sau cos de dispersie

Sursa emisii


Inaltime evacuare

(H cladire sub cos) + inaltimea cosului

deasupra cladirii(metri de sol)

Diametru cos la

varf (m)


randament de depoluare (%)/poluant

caracteristic)

HALA 1 Linie vaporizatoare

5 hote 12 0,4 nu

HALA Injectie mase plastic→ Instalatie termoformare ABS

2 hote

4 tubulaturi unite intr-una singura

12 0,4 nu

5.1.2 Protectia muncii si sanatatea publica

Descrieti gradul de protectie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului.

Echipamentele de protectie ale personalului sunt adecvate locurilor de munca. Personalul angajat este dotat cu echipament individual de protectia muncii, în functie de locul de munca.

Personalul beneficiaza de urmatoarele materiale igienico-sanitare: sapun, lavete, creme pentru maini. Personalul muncitor este instruit sa recunoasca impactul pe care activitatile lor specifice îl au asupra sanatatii si securitatii pe termen lung. Examinarea medicala se efectueaza pentru toti angajatii, în functie de prioritatile cerute de locul de munca, în conformitate cu procedurile medicale standard.

La angajare, la schimbarea procesului sau a materiilor prime si auxiliare, precum si de cate ori este nevoie se fac instruiri în legatura cu cerintele tehnologiei de lucru, prevederile fiselor cu date de securitate pentru substantele/preparatele chimice utilizate în proces.

5.1.3 Echipamente de depoluare

Faza de proces Punctul de emisie/ cod sursa Poluant Echipament de

depoluare identificat

Propus sau existent


1 cos depresurizare Pulberi, CO SOx NOx

Ventilator x capacitate 10.000 mc/h

existent

HALA 1 Linie montaj 5-instalatie spumare usi 1 cos depresurizare

Pulberi, CO SOx NOx

Ventilator x capacitate 10.000 mc/h

existent

HALA vopsire mase plastice 1 cos dispersie

Pulberi, CO SOx NOx

Filtre carbon activ tip armonica, filtre paint stop de tavan si de podea

existent

Sector prelucrare mase plastice prin injectie 1 cos dispersie central

Pulberi, CO SOx NOx

4 ventilatoare cu o capacitate de 5.000 mc/h

existent


Centrala termica

2 cosuri dispersie

Pulberi, CO SOx NOx

sistem de ventilatie capacitate 2.000 mc/h fiecare

existent

5.1.4 Studii de referinta

Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de încadrare în limitele de emisie stabilite în Sectiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi

finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul

5.1.5 COV

Acolo unde exista emisii de COV, identificati principalii constituenti chimici ai emisiilor si evaluati ce se întampla cu aceste substante chimice în mediu.

Au fost efectuate masuratori de COV la linia de montaj 3 spumare usi si spumare dulap, linia de montaj 5 spumare usi si spumare dulap si sector prelucrare mase plastice prin injectie, unde exista probabilitatea aparitiei de COV, dar exista depasiri ale indicatorului COV stabilit prin Legea 278/2013.

Clasificarea bazata pe TA Luft este furnizata în îndrumarul „Determinarea Valorilor Limita de Emisie pe baza BAT.

Componenta Punct de evacuare Destinatie Masa/ unitate de timp mg/m3

COV din Clasa I Nu este cazul

Total COV din Clasa I COV din Clasa II Nu este cazul Total COV din Clasa II

Alte COV Nu este cazul

Total alte COV

5.1.3 Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se întampla în mediu si care este impactul materialelor utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate.

Studiu Data Nu este cazul

5.1.4 Eliminarea penei de abur

Prezentati emisile vizibile si fie justificati ca fiecare emisie este în conformitate cu cerintele BAT sau explicati masurile de conformare pe care intentionati sa le aplicati pentru a reduce pana vizibila.

Centrala termica este prevazuta cu 4 cazane de abur tip RF 30/12 de 3 tone/ora la presiune de 12 bari si 4 cazane de apa calda tip B-AR PREX 100/1100; astfel se produce abur tehnologic de medie presiune.


5.2 Minimizarea emisiilor fugitive în AER Oferiti informatii privind emisiile fugitive dupa cum urmeaza:

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde

este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale

poluantului respectiv din

instalatie

Rezervoare deschise (de ex. Statia de epurare a apelor uzate, instalatie de tratare/acoperiri a suprafetelor)

Nu este cazul

Zone de depozitare (de ex. Containere, basa de depozite, lagune etc.)

Nu este cazul

Încarcarea si descarcarea containerelor de transport Nu este cazul

Transferarea materialelor dintr-un recipient în altul (de ex. reactoare, silozuri; cisterne)

Nu este cazul

Sisteme de transport; de ex. benzi transportoare, Nu este cazul

Sisteme de conducte si canale (de ex. pompe, valve, flanse, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.); Nu este cazul

Deficiente de etansare/etansare slaba Nu este cazul

Posibiltatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (în aer sau în apa); Posibiliatea ca emisiile sa evite echipamentul de depoluare a aerului sau a statiei de epurare a apelor

Nu este cazul

Pierderi accidentale ale continutului instalatiilor sau echipamentelor în caz de avarie

Nu este cazul

5.2.1 Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi analizate pe durata acoperita de

programul pentru conformare.

Studiu Data

Nu este cazul -

5.2.2 Pulberi si fum

Urmatoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:

• Continutul de praf de la polizare. Posibiltatea de recirculare a prafului trebuie analizata;

Nu este cazul.

• Acoperirea rezervoarelor si vagonetilor;


Nu este cazul.

• Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;

Nu este cazul.

• Acolo unde depozitarea exterioara este inevitabila, utilizati stropirea cu apa, materiale de fixare, tehnici de management al depozitarii, paravanturi etc.;

Nu este cazul.

• Curatarea rotilor autovehicolelor si curatarea drumurilor (evita transferul poluarii în apa si împrastierea de catre vant);

Nu se aplica curatarea rotilor autovehiculelor.

• Benzi transportoare închise, transport pneumatic (constatand necesitatile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

Nu este cazul

• Curatenie sistematica.

Se executa permanent, conform normelor de igiena si igienizare a spatiilor interioare si exterioare

• Captarea adecvata a gazelor rezultate din proces.

Evacuarea gazelor arse de la centrala termica se face prin tubulatura de dispersie. Evacuarea gazelor din procesele tehnologice se face prin instalatii cu sisteme de ventilatoare si dispersie

5.2.3 COV

Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza:

De la Catre Substante Tehnici utilizate

pentru minimizarea emisiilor

- - - -

5.2.4 Sisteme de ventilatie

Identificati fiecare sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

1 cos depresurizare la HALA 1 Linie montaj 5-instalatie spumare dulapi Ventilator x capacitate 10.000 mc/h

1 cos depresurizare la HALA 1 Linie montaj 5-instalatie spumare usi Ventilator x capacitate 10.000 mc/h

1 cos dispersie la HALA vopsire mase plastice Filtre carbon activ tip armonica, filtre paint stop

1 cos dispersie central la Sector prelucrare mase plastice prin injectie 4 ventilatoare cu o capacitate de 5.000 mc/h

1 cosuri dispersie la Centrala termica sistem de ventilatie capacitate 2.000 mc/h fiecare


5.3 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafata si canalizare

5.3.1 Surse de emisie

Sursa de apa uzata Metode de minimizare a cantitatii de apa uzata

Metode de epurare Punctul de evacuare

Apa pluviala - retea de tuburi de beton si un colector principal si sunt trecute printr- un separator de produse petroliere

statia de epurare a orasului Gaesti

Apa tehnologica (aget termic si procese de racire)

Planul de mentenanta intalatii

colectate si transportate in circuit inchis la statia de neutralizare a societatii


Instalatii igienico-sanitare

Înregistrarea/urmarirea consumului de apa

- statia de epurare a orasului Gaesti

5.3.2 Minimizare

Aplicarea tehnicilor BAT pentru reducerea consumului de apa:

• înregistrarea/urmarirea consumului de apa;

• detectarea si eliminarea scurgerilor de apa.

5.3.3 Separarea apei pluviale

Exista canalizare separata pentru apele pluviale, care nu se întersecteaza si nu este contaminata de apele uzate tehnologice si menajere.

5.3.4 Justificare

Acolo unde efluentul este evacuat neepurat, prezentati o justificare pentru faptul ca efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este cazul);

Nu este cazul.

5.3.5 Studii

Este necesar sa se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode de încadrare în valorile limita de emisie din Sectiunea 3? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate .

Studiu Data Nu este cazul

5.3.6 Compozitia efuentului

Identificati principalii constituenti chimici ai efluentului epurat (inclusiv sub forma de CCO) si ce se întampla cu ei în mediu

Componenta - (în special sub forma CCO) Punctul de evacuare

Destinatie (ce se intampla cu ea

în mediu)

*Masa/ unitate de timp

mg/l


CCOCr mgO2/L)

statia de neutralizare a societatii


1,58

pH 8,4

Sulfuri si hidorgen sulfurat 0,227

Amoniu ca N 30,7

Fosfor total ca P <0,05

Total hidrocarburi petroliere <0,35

Substante extractibile cu solventi organici <20

5.3.7 Studii

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinatia în mediu si impactul acestor evacuari?

Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi fi finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul -

5.3.8 Toxicitate

Prezentati lista poluantilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat - Prezentati pe scurt rezultatele oricarei evaluari de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicitaii efluentului.

În activitate nu se folosesc substante/preparate periculoase decat ca materii prime in productie, la statia de neutralizare ori in testarile de laborator. Apele tehnologice acido-alcaline sunt recirculate in statia de recirculare apoi captate si transportate prin circuit inchis in statia neutralizare a societatii de unde sunt deversate in statia de epurare oraseneasca.

5.3.9 Reducerea CBO

In ceea ce priveste CBO, trebuie luata în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizeaza direct în ape de suprafata, care sunt cele mai rentabile masuri din punct de vedere al costului care pot fi luate pentru reducerea CBO. Daca nu va propuneti sa aplicati aceste masuri, justificati.

Nu este cazul

5.3.10 Eficienta statiei de epurare orasenesti

Apele tehnologice sunt tratate in statia de neutralizare si apoi deversate in statia de epurare oraseneasca.

Parametru Modul în care acestia vor fi epurati în statia de epurare

Metale Nu se evacueaza

Poluanti organici persistenti Nu se evacueaza

Saruri si alti compusi anorganici Nu se evacueaza

CCO Nu se evacueaza

CBO Nu se evacueaza


5.3.11 By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti

% din timp cat statia este ocolita -

O estimare a încarcarii anuale crescute cu metale si poluanti persistenti care vor rezulta din by-pass-are

-

Planuri de actiune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoasterea momentului în care apare, replanificarea unor activitati, cum ar fi curatarea, sau chiar închiderea atunci cand se produce by-pass-area;

-

Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ statia de epurare si ce actiuni (de ex. bazine de retentie, monitorizare, descarcare fractionata etc) sunt luate pentru a o preveni.

-

Valoarea debitului de asigurare la care statia de epurare oraseneasca va fi by-pass-ata. -

5.3.12 Rezervoare tampon

Demonstrati ca este asigurata o capacitate de rezerva sau tampon sau aratati modul în care sunt rezolvate încarcarile maxime fara a supraîncarca capacitatea statiei de epurare.

Statia de neutralizare a societatii este prevazuta cu treapta mecanica si chimica de tratare precum si cu instalatie automata de dozare a reactivilor chimici tip ESNA. Statia de neutralizare are in componenta urmatoarele:

• 2 bazine pentru colectarea apelor uzate cu capacitate de 10mc

• 1 bazin de tratare cu capacitatea de 5mc

• 2 bazine de linistire cu capacitatea de 5mc

• 1 bazin pentru corectia finala si evacuare cu capacitatea de 5mc

Procesul de tratare se realizeaza automat prin dozarea reactivilor specifici (in bazinul de tratare se dozeaza solutie de soda caustica, agent coagulant, agent floculant) pana la un pH de10,5 –11,in ultimul bazin finalizandu-se procesul de neutralizare prin adaugarea solutie de acid sulfuric pH final 7 – 8. Datele obtinute sunt inregistrate in sistem automat si inregistrate pe suport hartie. Slamul rezultat este evacuat prin intermediul unei Prese Filtru din cel de al doilea bazin de linistire in momentul unei acumulari de minim 1/3 din volumul bazinului.

5.3.13 Epurarea pe amplasament

Statie Obiective Tehnici

Parametrii principali

Parametrii proiectati

Statia de epurare

analizata

Parametrii de performanta

Eficienta epurarii

Neutralizare Tratare ape

acido-alcaline

Treapta mecanica si chimica de tratare

pH final de 7-8

- 100% 100%

Pot fi unele etape ocolite/evitate? Daca da, cat de des se întampla asta si care sunt masurile luate pentru reducerea

N/A


Statie Obiective Tehnici

Parametrii principali

Parametrii proiectati

Statia de epurare

analizata

Parametrii de performanta

Eficienta epurarii

emisiilor?

5.4. Pierderi si scurgeri în apa de suprafata, canalizare si apa subterana

5.4.1 Oferiti informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

N/A

Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT care demonstreaza ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandarile BAT) sau a utilizarii masurilor alternative;

Pentru evitarea eventualelor scurgeri în apa subterana sau defectiuni ale sistemului de canalizare si a statiei de epurare se urmareste aplicarea urmatoarelor masuri:

• respectarea cerintelor BAT/BREF privind controlul emisiilor în apaverificarea periodica a etanseitatii retelelor de canalizare

• monitorizarea parametrilor de evacuare a apelor epurate

• mentenanta utilajelor printr-un program de verificari bine stabilit

• verificarea periodica a calitatii apei subterane prin probe prelevate din forajele de control.

5.4.2 Structuri subterane

Cerinta caracteristica a BAT

Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referinta

Daca nu va conformati acum, data

pana la care va veti

conforma


Furnizati planul (planurile) de amplasament care identifica traseul tuturor drenurilor, conductelor si canalelor si al rezervoarelor de depozitare subterane din instalatie. (Daca acestea sunt deja identificate în planul de închidere a amplasamentului sau în planul raportului de amplasament, faceti o simpla referire la acestea).

DA Exista planul de exploatare si intretinere a instalatiilor, în care sunt prevazute si lucrarile de întretinere si reparatii. Incarcarile si descarcarile de materiale au loc numai în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor. Operatorul aplica un program de testare si verificare a tuturor conductelor subterane, astfel încat toate structurile sa fie testate cel putin odata la trei ani. Toate flansele si valvele de pe conductele de suprafata folosite pentru transportul de materiale, altele decat apa necontaminata, caz pentru care nu este stipulata nici o prevedere permanenta privind siguranta scurgerilor, fac subiectul verificarilor vizuale saptamanale sau al altor modalitati de monitorizare a scurgerilor. Operatorul va înregistra toate incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si care pot crea un risc de mediu.

-

Pentru toate conductele, canalele si rezervoarele de depozitare subterane confirmati ca una din urmatoarele optiuni este implementata:

• izolatie de siguranta

• detectare continua a scurgerilor

• un program de inspectie si întretinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verificari ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV - CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex în ultimii 3 ani si sunt repetate cel putin la fiecare 3 ani).

Verificari conform programului de inspectie si întretinere, care constau în verificarea periodica a sistemului de rigole de colectare a eventualelor scurgeri si a pardoselilor, astfel încat acestea sa poata prelua eventuale scurgeri în cazul unor situatii accidentale

Monitorizarea parametrilor de proces conform prescriptiilor tehnice de exploatare a instalatiilor

5.4.3 Acoperiri izolante

Cerinta Da/Nu Daca nu, data

pana la care va fi

Exista un proiect de program pentru asigurarea calitatii, pentru inspectie si întretinere a suprafetelor impermeabile si a bordurilor de protectie care ia în cosiderare:

• Capacitati, grosime, precipitatii, material, permeabilitate, stabilitate/consolidare, rezistenta la atac chimic, proceduri de inspectie si întretinere si asigurarea calitatii constructiei

NU 2022

Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel? NU 2022

5.4.4 Zone de poluare potentiala

Pentru fiecare zona în care exista posibiltatea ca activitatile sa polueze apa subterana, confirmati ca structurile instalatiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate si ca straturile izolatoare corespund fiecareia dintre cerintele din tabelul de mai jos.

Acolo unde nu se conformeaza, indicati data pana la care se vor conforma. Introduceti referintele corespunzatoare instalatiei dumneavoastra si extindeti tabelul daca este necesar.


Cerinta de ex.

Zona de descarcare a rezervoarelor

de ex.

Depozit de materii prime

de ex.

Depozit de produse

de ex.

Depozit de deseuri Confirmati conformarea sau o data pentru

conformarea cu prevederile pentru:

- suprafata de contact cu solul sau subsolul este impermeabila

Da da Da Da

- cuve etanse de retinere a deversarilor Da Da Nu este cazul Nu este cazul

- îmbinari etanse ale constructiei Da Da Da Da

- conectarea la un sistem etans de drenaj

Da Da Da Da

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impune masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

5.4.5 Cuve de retentie

Cerinta Depozitul de siliconi

Sa fie impermeabile si rezistente la materialele depozitate Da

Sa nu aiba orificii de iesire (adica drenuri sau racorduri) si sa se scurga - colecteze catre un punct de colectare din interiorul cuvei de retentie

Da

Sa aiba traseele de conducte în interiorul cuvei de retentie si sa nu patrunda în suprafatele de siguranta

Da

Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete Da

Sa aiba o capacitate care sa fie cu 110% mai mare decat cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totala a rezervoarelor

Da

Sa faca obiectul inspectiei vizuale regulate si orice continuturi sa fie pompate în afara sau îndepartate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare

Da

Atunci cand nu este inspectat în mod frecvent, sa fie prevazut cu un senzor de nivel înalt si cu alarma, dupa caz

Nu este cazul

Sa aiba puncte de umplere în interiorul cuvei de retentie unde este posibil sau sa aiba izolatie adecvata

da

Sa aiba un program sistematic de inspectie a cuvelor de retentie (în mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apa acolo unde integritatea structurala este incerta)

Nu este cazul

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu impun masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

Nu este cazul

5.4.6 Alte riscuri asupra solului

Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apa sau sol.


Identificati orice alte structuri, activitati, instalatii, conducte etc care, din cauza scurgerilor,

pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau a cursurilor de apa

Tehnici implementate sau propuse

pentru prevenirea unei astfel de poluari

Defectiuni - etanseitate retele canalizare Inspectarea periodica a retelelor de canalizare

Exista un plan de prevenire a poluarilor accidentale Fenomene naturale

Situatii accidentale

5.5 Emisii în ape subterane

5.5.1 Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004, rezultate din instalatie, in apa subterana?

Nu sunt evacuari directe în ape subterane din activitatile desfasurate pe amplasament.

Ce monitorizare a calitatii apei subterane este/va fi

realizata?

Substantele monitorizate Amplasamentul punctelor de monitorizare si

caracteristicile tehnice ale lucrarilor de monitorizare

Frecventa

(de ex. zilnica, lunara)

1 Ce masuri de precautie sunt luate pentru prevenirea poluarii apei subterane?

Substantele/preparatele periculoase se stocheaza si se manipuleaza astfel încat sa se prevenirea accidentele la încarcarea, descarcarea acestora;

Se verifica periodic etanseitatea retelelor de canalizare.

Se asigura mentenanta utilajelor printr-un program bine stabilit.

5.5.2 Masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum si al conductelor, recipientilor si rezervoarelor prin care tranziteaza, respectiv sunt depozitate substantele periculoase.

Este necesar sa specificati:

Frecventa controlului si personalul responsabil:

Conform cerintelor tehnice de mentenata a instalatiilor se vor realiza verificari periodice ale tuturor instalatiilor de pe amplasament.

Responsabilul instalatiei si consultantul de mediu au atributii în acest sens.

Cum se face întretinerea:

Conform programului de mentenanta.

Exista sume cu aceasta destinatie prevazute în bugetul anual al firmei?

Da.

5.6 Miros În general, nivelul de detaliere trebuie sa corespunda riscului care determina neplacere receptorilor sensibili (scoli, spitale, sanatorii, zone rezidentiale, zone recreationale).

Instalatiile care nu utilizeaza substante urat mirositoare sau care nu genereaza materiale urat mirositoare si prin urmare prezinta un risc scazut trebuie separate la început, utilizand Tabelul 5.6.1.

Sursele nesemnificative dintr-o instalatie care are si surse semnificative trebuie “separate” din punct de vedere calitativ la începutul Tabelului 5.6.1 (trebuie facuta justificarea) si nu mai trebuie furnizate informatii detaliate în sectiunile urmatoare.


În cazul în care receptorii se afla la mare distanta si riscul asociat împacului asupra mediului este scazut, informatiile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite vor fi minime.

Informatiile referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul 5.6.3 vor fi totusi cerute si trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atat cat va permite balanta costurilor si beneficiilor.

5.6.1 Separarea instalatiilor care nu genereaza miros

Activitati care nu utilizeaza sau nu genereaza substante urat mirositoare trebuie mentionate aici. Trebuie furnizate suficiente explicatii în sprijinul acestei optiuni pentru a permite Operatorului sa nu mai dea informatii suplimentare. În cazul în care sunt utilizate sau generate substante urat mirositoare, dar acestea sunt izolate si controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie în schimb descrise în Tabelul 5.6.3.

Nu este cazul.

5.6.2 Receptori

Identificati si descrieti fiecare zona afectata de

prezenta mirosurilor

Au fost realizate evaluari ale efectelor

mirosului asupra mediului?

Se realizeaza o monitorizare

de rutina?

Prezentare generala a sesizarilor

primite

Au fost aplicate limite sau alte

conditii?

Descrieti tipul de receptor si dati o aproximare a numarului de locuitori, dupa caz.

Într-o instalatie mare, diversi receptori pot fi afectati de surse diferite.

Descrieti localizarea sau indicati pozitia pe un plan al localitatii (indicati si perimetrul procesului unde este posibil).

De exemplu, orice evaluari care vizeaza IMPACTUL asupra receptorilor - adica nu efectele la nivelul amplasamentului, (la sursa), desi pot utiliza ca date primare, date care provin de la sursa. Astfel de evaluari pot include modelari ale dispersiei, studii privind populatia, sondaje privind perceptia publicului, observatii în teren, olfactometrie simpla (testari olfactive) sau orice monitorizare a aerului ambiental. Cand au fost acestea realizate si cu ce scop? Care au fost rezutatele privind efectul/impactul asupra receptorilor?

Se realizeaza o monitorizare suplimentara care se refera la impact (monitorizarea sursei este inclusa in Tabelul 5.5.3.I. Aceasta ar putea cuprinde “testari olfactive” efectuate în mod regulat pe perimetru sau o alta forma de monitorizare a aerului ambiental. Sub ce forma, care este frecventa de realizare si care sunt rezultatele obtinute?

Au fost primite vreodata sesizari?

Cate, cand si la cate incidente sau surse/receptori separati se refera acestea?

Care este/a fost cauza si daca a fost corectata?

Daca nu a facut-o deja în alta parte a Solicitarii, Operatorul trebuie sa confirme ca are implementata o procedura pentru solutionarea sesizarilor.

Au fost impuse conditii sau limite de catre Autoritate de Mediu care se refera la receptorii sensibili sau la alte localizari?

De ex. restrictii de amplasare, coduri de buna practica, conditii stabilite pentru instalatiile existente

Platforma industriala Nu Nu Nu au fost Nu

5.6.3 Surse/emisii nesemnificative

Nu este cazul

5.6.3.1 Surse de mirosuri

(inclusiv actiuni întreprinse pentru prevenirea si/sau minimizarea acestora)


Unde apar mirosurile si cum sunt ele generate?

Descrieti sursele punctifo rme de emisii

Descrieti emanarile

fugitive sau alte

posibilitati de

emanare ocazionala

Ce materiale

mirositoare sunt

utilizate sau ce tip de mirosuri

sunt generate?

Se realizeaza o monitori-

zare continua

sau ocazionala

Exista limite pentru

emanarile de mirosuri

sau alte conditti

referitoare la aceste emanari?

Descrieti actiunile

întreprinse pentru

prevenirea sau minimizarea emanarilor

Descrieti masurile care trebuie luate

pentru respectarea

BAT-urilor si a termenelor

N/A

Nu este cazul

In cazul în care emanarile au fost deja descrise ca “emisii în aer” în alta parte a solicitarii DAR AU SI MIROS, ele trebuie mentionate si aici. Este suficient sa precizati materialul si/sau mirosul aici si sa faceti referire la partea din solicitare în care se se gasesc detaliile.

Sursele potentiale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca si cele reale. De exemplu, o statie de epurare a apelor uzate poate sa nu fie detectabila dincolo de perimetrul instalatiei în conditii normale, dar daca au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni sursa de mirosuri.

5.6.3.2 Declaratie privind managementul mirosurilor

Managementul mirosurilor

Sursa/ punct de emanare

Natura/

cauza avariei

Ce masuri au fost implementate

pentru prevenirea sau reducerea

riscului de producere a

avariei?

Ce se întampla atunci cand se

produce o avarie?

Ce masuri sunt luate atunci cand apare?

Cine este

responsa-bil pentru initierea

masurilor?

Exista alte cerinte specifice cerute

de autoritatea de reglementare?

Ca cele mentiona-te in coloana (a), (b) sau (c) din “Tabelul surselor de mirosuri”

pentru fiecare sursa - identificati dificultati specifice care pot afecta generarea, reducerea sau transportul /dispersia mirosurilor în atmosfera (elemente specifice de topografie pot juca un rol important aici).

Masuri active de prevenire sau minimizare trebuie sa fi fost deja conturate în “Tabelul surselor de mirosuri” coloana (g). În acest tabel trebuie sa fie luate în considerare mai pe larg scenarii de tip “ce se întampla daca” pentru prevenirea avariilor. De exemplu, un scrubber poate fi instalat pentru minimizarea mirosurilor. Masurile luate pentru monitorizare si intretinere trebuie precizate în aceasta sectiune.

În cazul în care o estimare este posibila si are sens, indicati cat de des poate aparea evenimentul descris, cat de “mult” miros poate fi emanat si durata probabila a evenimentului. Nota: utilizarea aprecierilor de tip “mult”, “mediu” si “putin” poate fi folositoare daca nu sunt disponibile informatii mai detaliate.

Este posibil sa primiti sesizari?

Ce masuri sunt luate? Descrieti masurile care au fost implementate pentru reducerea impactului exercitat de producerea unei avarii.

Aceste masuri trebuie sa fie stabilite de comun acord cu Autoritatea de Reglementare. Astfel de masuri pot fi minore - de tip închiderea usilor - sau mai semnificative - încetinirea proce-sului de productie sau oprirea acestuia în cazul aparitiei conditiilor nefavorabile.

Cine (ca post) este responsabil de initierea masurilor descrise în coloana precedenta)

De exemplu - orice cerinta de a informa Autoritatea de Reglementare într-un anumit interval de timp de la aparitia evenimen-tului sau masuri specifice care trebuie luate sau cerinte de tinere a evidentei avariilor etc.


- - - - - - -

Orice alte informatii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De.ex. orice surse care nu se afla în instalatie, dar sunt pe acelasi amplasament (de ex. care vor continua sa fie reglementate de legislatia referitoare la efecte neplacute).

5.7 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT

Descrieti succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanti în aer, apa si sol si pentru reducerea zgomotului. Prezentati concluziile acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT

Fabrica este dotata cu echipamente pentru productie si pentru ambalare produse de ultima generatie, care asigura si emisii minime de poluanti în factorii de mediu


Sectiunea 6 Minimizarea si recuperarea deseurilor

6.1 Surse de deseuri

Ref

erin

ta d

eseu

lui 1. Identificati

sursele de deseuri

(punctele din cadrul

procesului)

2. Codurile deseurilor

conform EWC (Codul

European al Deseurilor)

3. Identifcati fluxurile de deseuri (ce deseuri sunt generate) (periculoase,

nepericuloase, inerte)

4. Cuantifi-cati

fluxurile de deseuri (de

ex. m3/ zi, cantitate

kg/an

5. Care sunt modalitatile actuale sau propuse de manipulare a deseurilor? - deseurile

sunt colectate separat?

- traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil de punctul de producere?

1 Administrativ 20 03 01 Deseuri municipale 200.000 Colectare separata

Eliminare

2 Productie

15 01 01 Ambalaje hartie si carton 800.000 Colectare separata

Valorificare

3 15 01 02 Materiale plastice: folie, PEX, etc. 400.000

4 5 01 04 Ambalaje metal 120.000

5 15 01 03 Ambalaje lemn 2100.000

6 5 01 10* Ambalaje contaminate 1.000

7 17 04 05/ 12 01 99

Deseuri metalice feroase (fier nevopsit si vopsit din echipamente, inox)

4.000

8 12 01 99 Deseuri metalice neferoase din aluminiu, cupru, zinc , alama rezultate din prelucrari mecanice

5.000

9 16 02 16 Deseuri de dulapi si usi spumate rebut

60.000

10 12 01 03 Deseuri span alama si span aluminiu 5.000

11 12 01 01 Span fier 5.000

12 16 02 16 Deseuri motoare defecte si mutilate 36.000

13 16 02 14 Aparate frig. inlocuite service 50.000

14 16 01 20 Deseuri sticla 50.000

15 20 01 39 Deseurile de mase plastic rezultate din procesul de injectie (purja injectie, repere casate)

50.000

16 08 04 10 Deseurile din spuma poliuretanica rigida rezultate din procesul de fabricatie

20.000


Ref

erin

ta d

eseu

lui 1. Identificati

sursele de deseuri

(punctele din cadrul

procesului)

2. Codurile deseurilor

conform EWC (Codul

European al Deseurilor)

3. Identifcati fluxurile de deseuri (ce deseuri sunt generate) (periculoase,

nepericuloase, inerte)

4. Cuantifi-cati

fluxurile de deseuri (de

ex. m3/ zi, cantitate

kg/an

5. Care sunt modalitatile actuale sau propuse de manipulare a deseurilor? - deseurile

sunt colectate separat?

- traseul de eliminare este cat mai apropiat posibil de punctul de producere?

17 10 08 09 Deseuri de banda magnetica(ferita) 3.000

18 08 02 01 Deseuri de vopsea pulbere epoxipoliesterica

50.000

19 08 04 09* Deseuri slam vopsea lichida (amestec vopsea, solvent lac)

500

20 Întretinere 13 02 05* 13 02 07*, 13 02 10*

Uleiuri 60.000

21 07 02 13 garnituri asamblate si fara banda 2.000

22 07 02 13 macinatura 50.000

23 12 01 05 praf de la desfrafuitor mori 50.000

24 13 05 02* namoluri de la separatoare ulei/apa 3.000 Colectare separata

Eliminare 25 19 02 02 namoluri de la lipezirea apei ocazional

6.2 Evidenta deseurilor

Lista de verificare

pentru cerintele caracteristicilor BAT Da / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente urmatoarele informatii despre deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalatie

DA, gestionarea deseurilor se realizeaza conform cerintelor HG 856/2002 si Legii 211/2011

Cantitate DA, se mentin evidente cu cantitatile de deseuri generate

Natura DA, se verifica natura, tipul deseului: periculoase/ nepericuloase.

Origine (acolo unde este relevant) DA, se colecteaza separat, pe fluxuri si procese.

Destinatie (Obligatia urmaririi - daca sunt trimise în afara amplasamentului)

DA, raspunderea este asumata pana la valorificare/ eliminare.

Frecventa de colectare Saptamanal / lunar /pe baza de comanda în functie de contractul încheiat cu operatorii si cantitatile generate

Modul de transport Firme autorizate.


Lista de verificare

pentru cerintele caracteristicilor BAT Da / Nu

Metoda de tratare Pe amplasament nu se trateaza deseuri. Sunt contracte cu operatori autorizati pentru valorificare, tratare, eliminare.

6.3 Zone de depozitare a deseurilor

Identificati zona

Deseurile depozitate

Sunt ele identificate în mod clar, inclusiv capacitatea maxima de

depozitare (CD) si perioada maxima de depozitare

(PMD)?*

Apropierea fata de cursuri de ape, zone de interes public /

vulnerabile la vandalism, alte perimetre sensibile (va rugam dati detalii) Identificati masurile necesare

pentru minimizarea riscurilor.

Amenajarile existente pe

depozite

Platforma de deseuri

Deseuri de ambalaje de hartie si carton, plastic, metal, lemn

CD = 10 t

PMD = 1 luna -

Suprafata delimitata, betonata

Deseuri metalice CD = 5 t

PMD = 6 luni

- Suprafata delimitata, betonata

Uleiuri uzate, baterii uzate, absorbanti

CD = 1 t

PMD = 6 luni

- Recipienti, containere, suprafata betonata

Deseuri de ambalaje de la materiale auxiliare

CD = 10 t

PMD= 1 luna


Absorbanti, materiale filtrante, namol separator hidrocarburi

CD = 1 t

PMD = 1 luna


Menajere si asimilabile cu menajerele

CD = 2 mp

PMD = 7zile

- Containere, suprafata betonata

CD = capacitate de depozitare; PMD = perioada maxima de depozitare - zile.

6.4 Cerinte speciale de depozitare (de ex. pentru deseuri inflamabile, deseuri sensibile la caldura sau la lumina, separarea deseurilor incompatibile, deseuri care se pot dizolva sau pot reactiona cu apa - care trebuie depozitate în spatii acoperite). În acest sector, raspundeti la urmatoarele puncte, mai ales unde este cazul.

Material

Cat

egor

ie

de m

ai jo

s Este zona de depozitare

acoperita (D/N) sau împrejmuita

Exista un sistem de

evacuare a biogazului

Levigatul este drenat si tratat

înainte de evacuare

Exista protectie împotriva inundatiilor sau patrunderii apei de la stingerea incendiilor


în întregime (I) (D/N) (D/N) D/N

Substante chimice periculoase

AA DA - - -

Ambalaje A - - - -

Namol epurare ape AA - - - -

Nu se impun si alte cerinte speciale pentru depozitarea substantelor periculoase.

6.5 Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipientii de depozitare:

• prevazuti cu capace, valve etc. si securizati;

• inspectati în mod regulat si înlocuiti sau reparati cand se deterioreaza (cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)

Da

Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile recipientilor care s-au stricat sau curg?

Da

Identificati orice masura de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV si mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea deseurilor care nu au fost deja acoperite în raspunsul dumneavoastra la Sectiunile 1.1 si 5.5).

Nu este cazul.

6.6 Recuperarea sau eliminarea deseurilor - conform specificatiilor din Bilantul de mediu nivel I

Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practicabile pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului

Sursa deseurilor

Metale asociate/ prezenta PCB sau

azbest

Deseuri

Optiuni posibile pentru

tratarea lor

Detaliati (daca este cazul) optiunile utilizate

sau propuse în instalatie

Rec

icla

re

Rec

uper

are

Eli

min

are

sau

nu s

e ap

lica

Specificati optiunea

Daca optiunea actuala este “Eliminare”, precizati data pana

la care veti implementa reutilizarea sau recuperarea sau

justificati de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de

vedere tehnic si economic.

- - - - - - -

A Aceste categorii necesita în mod normal depozitare în spatii acoperite.

AA Aceste categorii necesita în mod normal depozitare în spatii împrejmuite.

B Aceste materiale este probabil sa degaje praf si sa necesite captarea aerului si directionarea lui catre o instalatie de filtrare.

C Sunt posibile reactii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile


Sectiunea 7 Energie

7.1 Cerinte energetice de baza Conform detalierilor

7.2 Consumul de energie Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat în tabelul urmator, in functie de sursa

Sursa de energie

Consum de energie

Furnizata

in 2019

Furnizata

în 2020

Primara (kWh)

% din total

Electricitate din reteaua publica - - 4649 MW

Electricitate din alta sursa* - -

Abur/apa fierbinte achizitionata si nu generata pe amplasament (a)*

- -

Gaze naturale - -

Cocs de Petrol - -

Carbune - -

Altele (Operatorul trebuie sa specifice) - -

* specificati sursa si factorul de conversie de la energia furnizata la cea primara

Informatiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balante energetice, diagrame “Sankey”) care arata modul în care este consumata energia în activitatile din autorizatie sunt descrise în continuare:

Tip de informatii (tabel, diagrama, bilant energetic etc.) Numarul documentului respectiv

Monitorizarea lunara a consumurilor de energie electrica, gaze Fisiere de evidenta

7.2.1 Energie specifica

Informatii despre consumul specific de energie pentru activitatile din autorizatie sunt descrise în tabelul urmator:

Listati mai jos activitatile

Consum specific de energie (CSE) (specificati unitatile

adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE Acestea trebuie sa se bazeze pe consumul de energie primara pentru produse sau pe intrarile de materii prime care corespund cel mai mult

scopului principal sau capacitatii de productie a instalatiei.

Compararea cu limitele (comparati consumul specific de

energie cu orice limite furnizate în îndrumarul specific sectorului sau alte

standarde industriale)


Fabricare de aparate electrocasnice

4649 MW N/A N/A

*Operatorul nu monitorizeaza consumul de energie pentru fiecate categorie de produse fabricate

7.2.2 Intretinere

Masurile fundamentale pentru functionarea si întretinerea eficienta din punct de vedere energetic sunt descrise în tabelul de mai jos:

Exista masuri documentate de functionare, întretinere si gospodarire a energiei

pentru urmatoarele componente?

(acolo unde este relevant):

Da/

Nu

Nu este relevant

Informatii suplimentare

(documentele de referinta, termenele la care masurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt

relevante/aplicabile)

Aer conditionat, proces de refrigerare si sisteme de racire (scurgeri, etansari, controlul temperaturii, întretinerea evaporatorului/ condensatorului)

DA

Program de reparatii si întretinere

a utilajelor

Functionarea motoarelor si mecanismelor de antrenare

DA Program de reparatii si întretinere

a utilajelor

Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare)


a utilajelor

Sisteme de distributie a aburului (scurgeri, izolatii)


a utilajelor

Sisteme de încalzire a spatiilor si de furnizare a apei calde


a utilajelor

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare


a utilajelor

Întretinerea boilerelor de ex. Optimizarea excesului de aer


a utilajelor

Instalatiile din procesul tehnologic DA Program de reparatii si întretinere

a utilajelor

7.3 Eficienta energetica Un plan de eficienta energetica este furnizat mai jos, care identifica si evalueaza toate tehnicile de eficienta energetica aplicabile activitatilor din autorizatie

Completati tabelul astfel:

1) Indicati ce tehnici de eficienta energetica, inclusiv cele omise la cerintele energetice fundamentale si cerintele suplimentare privind eficienta energetica, sunt aplicabile activitatilor, dar nu au fost înca implementate.

2) Precizati reducerile de CO2 realizabile de catre acea tehnica pana la sfarsitul ciclului de functionare (al instalatiei pentru care se solicita autorizatia integrata de mediu)


3) În plus fata de cele de mai sus, estimati costurile anuale echivalente implementarii tehnicii, costurile pe tona de CO2 recuperata si prioritatea de implementare.

Confirmati ca urmatoarele masuri tehnice sunt implementate pentru evitarea

încalzirii excesive sau pierderilor din procesul de racire pentru urmatoarele

aspecte: (acolo unde este relevant):

Da Nu este relevant


(termenele prevazute pentru aplicarea masurilor sau motivul pentru care nu sunt

relevante/aplicabile)

Prevederea de metode de etansare si izolare pentru mentinerea temperaturii

Da Permanent

Senzori si întrerupatoare temporizate simple sunt prevazute pentru a preveni evacuarile inutile de lichide si gaze încalzite

Da Permanent

Alte masuri adecvate Da Investitii în echipamente eficiente energetic, monitorizarea tuturor consumurilor specifice.

Masuri de crestere a eficientei energetice aplicate de operator în urma realizarii auditului energetic:

Nu este cazul.

7.3.1 Masuri de service al cladirilor

Masuri fundamentale pentru eficienta energetica a service-ului cladirilor sunt descrise în tabelul de mai jos. Completati tabelul prin:

1. Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau

2. Declararea intentiei de conformare si indicarea datei pana la care o veti face în cadrul programului dumneavoastra de modernizare; sau

3. Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta pentru activitatile desfasurate.

Confirmati ca urmatoarele masuri de service al cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este

relevant):

Da/Nu Nu este relevant


(documentele de referinta, termenul de punere în practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru

care nu sunt relevante)

Exista o iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic Da

instalatie de iluminat cu LED – uri

Exista sisteme de control al climatului eficient din punct de vedere energetic pentru:

• Încalzirea spatiilor

• Apa calda

• Controlul temperaturii

• Ventilatie

• Controlul umiditatii

Da

Da

Da

usi rapide


7.3.2 Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica

Concluzii BAT pentru principiile

de recuperare/economisire a energiei

Este aceasta tehnica utilizata în mod curent

în instalatie?

(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este

adecvata sau indicati termenul de aplicare

Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor N/A

Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizarea energiei de uscare

N/A

Minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor închise de circulatie a apei

DA

Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia) DA

Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor de pompare DA

Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica DA

Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii

N/A

Transportor cu benzi transportoare în locul celui pneumatic (desi acesta trebuie protejat împotriva probabilitatii sporite de producere a evacuarilor fugitive)

DA

Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, de ex. preîncalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

DA

Procesare continua în loc de procese discontinue DA

Valve automate DA

Valve de returnare a condensului N/A

Utilizarea sistemelor naturale de uscare N/A

Altele N/A

7.4 Alternative de furnizare a energiei Completati tabelul astfel:

1. Confirmati faptul ca masura este implementata, sau

2. Declarati intentia de a implementa masura si indicati termenul de punere în practica; sau

3. Expuneti motivul pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru activitatile desfasurate

Tehnici de furnizare a energiei Este aceasta tehnica

utilizata în mod curent în instalatie?

Daca NU, explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul

de aplicare


(D / N)

Utilizarea unitatilor de cogenerare N/A -

Recuperarea energiei din deseuri N/A -

Utilizarea de combustibili mai putin poluanti Da, gazul natural

-


Sectiunea 8 Accidentele si consecintele lor

8.1 Controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase - SEVESO

Da/Nu Da/Nu

Instalatiia se încadreaza în categoria de risc major conform prevederilor Legii 59/2016 ce transpune Directiva SEVESO?

NU Daca da, ati depus raportul de securitate? DA

Instalatia se încadreaza în categoria de risc minor conform prevederilor Legii 59/2016 ce transpune Directiva SEVESO?

NU Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore?

8.2 Plan de management al accidentelor Utilizand recomandarile prevazute de BAT ca lista de verificare, completati acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecinte semnificative asupra mediului sau atasati planurile de urgenta (interns si externa) existente care sa prezinte metodele prin care impactul accidentelor si avariilor sa fie minimizat. În plus, demonstrati implementarea unui sistem eficient de management de mediu.

ARCTIC SA detine Planul operativ de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare, pe care îl autorizeaza periodic.

Scenariu de acccident sau de

evacuare anormala

Probabiltatea de producere

Consecin-tele

producerii

Masuri luate sau propuse pentru minimizarea

probabilitatii de producere

Actiuni planificate în eventualitatea ca un astfel de

eveniment se produce

Deversari accidentale de ape uzate

În cazul unor defectiuni la reteaua de canalizare

Deversare în apa sau sol

Respectarea planului de revizii si reparatii

Verificarea starii rigolelor

Instruirea personalului operator.

Verificarea starii retelelor de canalizare

Care dintre cele de mai sus considerati ca provoaca cele mai critice riscuri pentru mediu?

Nu este cazul

8.3 Tehnici Explicati pe scurt modul în care sunt folosite urmatoarele tehnici, acolo unde este relevant.

TEHNICI PREVENTIVE Raspuns

Inventarul substantelor A se vedea sectiunea 3.1



trebuie sa existe proceduri pentru verificarea materiilor prime si deseurilor pentru a ne asigura ca ele nu vor interactiona contribuind la aparitia unui incident

Exista proceduri documentate:

- receptie produse aprovizionate

- fise cu date de securitate

- gestionare deseuri si ambalaje

depozitare adecvata A se vedea sectiunile 5 si 6

alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare si alte modalitati de control

-

bariere si retinerea continutului Amplasamentul este betonat, în proportie de 98%

cuve de retentie si bazine de decantare Da

izolarea cladirilor Da

asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. masurarea nivelului, alarme independente de nivel înalt, întrerupatoare de nivel înalt si contorizarea încarcaturilor

Da

sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat

Da

registre pentru evidenta tuturor incidentelor, rateurilor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de întretinere

A se vedea Sectiunea 2.1

trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a raspunde si a trage invataminte din aceste incidente

A se vedea Sectiunea 2.1

rolurile si responsibilitatile personalului implicat în managementul accidentelor

Responsabil de mediu, cu atributii în urmarirea si înregistrarea tuturor accidentelor si a persoanelor responsabile.

proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicarii insuficiente între angajati în cadrul operatiunilor de schimbare de tura, de întretinere sau în cadrul altor operatiuni tehnice

instructiuni de lucru, rapoarte de tura.

compozitia continutului din colectoarele de retentie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificata înainte de epurare sau eliminare

DA

canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarma de nivel înalt sau cu senzor conectat la o pompa automata pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie sa fie implementat un sistem pentru a asigura ca nivelurile colectoarelor sunt mereu mentinute la o valoare minima

Nu este cazul

alarmele de nivel înalt nu trebuie folosite în mod obisnuit ca metoda primara de control al nivelului

Nu este cazul

ACTIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR



îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident

Se organizeaza simulari periodice pentru posibilele accidente.

caile de comunicare trebuie stabilite cu autoritatile de resort si cu serviciile de urgenta

Caile de acces sunt marcate conform regulilor de circulatie.

echipament de retinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anuntarea autoritatilor de resort si proceduri de evacuare

DA

izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale instalatiei si a apei folosite pentru stingerea incendiilor de apa pluviala, prin retele separate de canalizare

Rigole colectoare din incinta de pe amplasament, prin care se pot prelua scurgerile în caz de accident

Alte tehnici specifice pentru sector A se vedea Sectiunea 4


Sectiunea 9 Zgomot si vibratii

9.1 Receptori (Inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si masurile existente pentru monitorizarea impactului)

Identificati si descrieti fiecare

locatie sensibila la zgomot, care este

afectata

Care este nivelul de zgomot de

fond (sau ambiental) la

fiecare receptor identificat?

Exista un punct de monitorizare

specificat care are legatura cu receptorul?

Frecventa monitori-

zarii?

Care este nivelul

zgomotului cand instalatia /sursa (sursele) functioneaza?

Au fost aplicate limite pentru

zgomot sau alte conditii?

N/A Nu sunt determinari

nu - -- nu

9.2 Surse de zgomot (Informatii referitoare la sursele si emisiile individuale)

Faceti o prezentare generala, succinta, a surselor al caror impact este nesemnificativ. Aceasta poate fi realizata prin utilizarea informatiilor din sectiunea referitoare la evaluarile de mediu (impact sau/si bilant de mediu) privind zgomotul si vibratiile sau prin folosirea unei abordari calitative obisnuite, atunci cand nivelul scazut de risc este evident (NU este necesara furnizarea de informatii suplimentare pentru sursele descrise aici).

Identificati fiecare sursa semnificativa

de zgomot si/sau vibratii

Numar de

referin-ta al

sursei

Descrieti natura

zgomotului sau vibratiei

Exista un

punct de

monito-rizare

specifi-cat?

Care este contribu-

tia la emisia

totala de zgomot?

Descrieti actiunile întreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de

zgomot

Masuri care trebuie luate pentru

respectarea BAT-urilor si a

termenelor stabilite în programele

pentru conformare

utilaje pe liniile de productie, compresoare, ventilatoare

- Discontinua Nu Cca 30% Utilaje de ultima generatie -

mijloace de transport - aprovizionare si desfacere

- Discontinua Nu Cca 30% Mijloace auto ce respecta normele privind emisiile de zgomot

-

Orice alte informatii relevante trebuie precizate aici sau trebuie facuta referire la ele.

Nu este cazul

9.3 Studii privind masurarea zgomotului în mediu Dati detalii despre orice studii care au fost facute.


Referinta

(Denumirea, anul etc)

studiului respectiv

Scop Locatii luate în considerare

Surse identificate sau investigate

Rezultate dB(A)/2010

- - - -

9.4 Întretinere

Specificatie Da Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare a procedurilor/masurilor

Procedurile de întretinere identifica în mod precis cazurile în care este necesara întretinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

DA -

Procedurile de exploatare identifica în mod precis actiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

DA -

9.5 Limite

Receptor sensibil

Limite

Nivelul

zgomotului cand

instalatia functio-neaza

În cazul în care nivelul zgomotului depaseste limitele fie justificati situatia,

fie indicati masurile si intervalele de timp propuse pentru remedierea situatiei (acestea au fost poate identificate în

tabelul 9.1).

Asezari umane Zi 50 dB În afara amplasamen-tului

Nu s-a masurat

-

Noapte 40 dB -

Unitati industriale

Zi 65 dB La limita incintei

-

Noapte - - -

Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat

Aceasta este o cerinta suplimentara care trebuie completata cand este solicitata de Autoritatea de Reglementare. Aceasta poate fi de asemenea utila oricarui Operator care are probleme cu zgomotul sau este posibil sa produca disconfort cauzat de zgomot si/sau vibratii pentru a directiona sau ierarhiza activitatile.

Sursa Scenarii de

avarie posibile

Ce masuri au fost implementate pentru

prevenirea avariei sau pentru reducerea

impactului?

Care este impactul/rezultatul

asupra mediului daca se produce o

avarie?

Ce masuri sunt luate daca apare si

cine este responsabil?

Nu sunt instalatii cu risc ridicat în ceea ce priveste

zgomotul generat

- Nu este cazul - -


Minimizarea potentialului de disconfort datorat zgomotului, în special de la: Utilaje de ridicat, precum benzi transportatoare sau ascensoare

Nu este cazul

Manevrare mecanica Nu este cazul

Deplasarea vehiculelor, în special încarcatoare interne, precum autoîncarcatoare

Mijloace electrice (electrostivuitoare) pentru transport intern

Orice alte informatii relevante care nu au fost cerute în mod specific mai sus trebuie date aici sau trebuie sa se faca referire la ele.

Nu este cazul.


Sectiunea 10 Monitorizare

10.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor în aer

Par

amet

ru

Punct de emisie

Frecven-ta de

monito-rizare

Metoda de

monitori-zare

Este echipa-mentul

calibrat?

DACA NU:

Eroarea de masurare si

eroarea globala

care rezulta

Metode si intervale de corecta-re a calibrarii

Acreditarea detinuta de prelevatorii de probe si

de laboratoare sau detalii despre

personalul folosit si instruire/ Competente

pulberi Cosuri de dispersie centrala termica -

Acr

edit

ata

Lab

oara

toa-

re

acre

dita

te

- - -

CO - - -

NOx - - -

SOx - - -

Descrieti orice programe/masuri diferite pentru perioadele de pornire si oprire.

Nu este cazul

10.2 Monitorizarea emisiilor în apa Descrieti masurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzand orice monitorizare a mediului si frecventa, metodologia de masurare si procedura de evaluare propusa. Trebuie sa folositi tabelele de mai jos si sa prezentati referiri la informatii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar.

Descrieti orice masuri speciale pentru perioadele de pornire si oprire.

Observatii:

1) Frecventa de monitorizare va varia în functie sensibilitatea receptorilor si trebuie sa fie proportionala cu dimensiunea operatiilor.

2) Operatorul trebuie sa aiba realizata o analiza completa care sa acopere un spectru larg de substante pentru a putea stabili ca toate substantele relevante au fost luate în considerare la stabilirea valorilor limita de emisie. Aceasta analiza trebuie sa cuprinda lista substantelor indicate de legislatia în vigoare. Acest lucru trebuie actualizat în mod normal cel putin odata pe an.

3) Toate substantele despre care se considera ca pot crea probleme sau toate substantele individuale la care mediul local poate fi sensibil si asupra carora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie sa se aplice în special pesticidelor obisnuite si metalelor grele. Folosirea probelor medii alcatuite din probe momentane este o tehnica care se foloseste mai ales în cazurile în care concentratiile nu variaza în mod excesiv.

4) În unele sectoare pot exista evacuari de substante care sunt mai dificil de masurat/determinat si a caror capacitate de a produce efecte negative este incerta, în special cand sunt în combinatie cu alte substante. Tehnicile de monitorizare a „ toxicitatii totale a efluentului ” pot fi asadar adecvate pentru a face masuratori directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directa a toxicitatii. O anumita îndrumare privind testarea toxicitatii poate fi primita de la Autoritatea de Reglementare.


Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor în apele de suprafata

Nu este cazul

10.2.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor în apa

Parametru Punct

de emisie

Denu-mirea recep-torului

Frecventa de

monitori-zare

Metoda de

monito-rizare

Sunt echipamen-

tele/ prelevatoa-

rele de probe/

laboratoa-rele

acreditate?

DACA NU:

Eroarea de

masura-re si eroarea

globala care

rezulta

Metode si intervale de corectare a calibrarii

echipamen-telor

Acreditarea detinuta de

prelevatorii de probe si de

laboratoare sau detalii despre

personalul folosit si

instruire/competente

- - - - - - - - -

Descrieti orice aranjamente diferite pe perioada pornirii sau opririi.

Nu este cazul

10.2.2 Monitorizarea si raportarea emisiilor în apa subterana

Parametru Unitate de

masura Punct de emisie

Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

- - - - -

10.2.3 Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare proprie

Apele tehnologice sunt recirculate in statia de recirculare si apoi colectate si tratate in statia de neutralizare, inainte de a fi evacuate in statia de epurare oraseneasca.

Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor în apele de suprafata

Buletine de analize

-

10.3 Monitorizarea si raportarea deseurilor Monitorizarea deseurilor se realizeaza lunar, pe tipuri de deseuri generate, în conformitate cu prevederile HG 856/2003 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprinde deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Evidenta deseurilor contine urmatoarele informatii:

• Tipul deseului

• Codul deseului

• Instalatia producatoare

• Cantitatea produsa

• Data evacuarii deseului din instalatie


• Modul de stocare

• Data predarii deseului

• Cantitatea predata catre transportator

• Date privind expeditiile

• Date privind orice amestecare a deseurilor

• Compozitia fizica si chimica a deseurilor

• Pericol caracteristic

• Fisa de caracterizare a deseului periculos.

Se vor respecta prevederile impuse prin Legea 211/2011 privind regimul deseurilor, actualizata.

Se pastreaza înregistrari privind transporturile de deseuri: numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare.

Transportul deseurilor se va realiza în conformitate cu HG 1061/2008 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Gestiunea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje se face conform prevederilor Legii nr. 249/2015.

Uleiurile uzate rezultate din activitate se gestioneaza conform prevederilor HG 235/2007.

Parametru Unitate de

masura Punct de emisie

Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Deseuri generate în societate

Tone ARCTIC SA Lunar HG 856/2002 si

Legea 211/2011

10.4 Monitorizarea mediului

10.4.1 Contributia la poluarea mediului ambiant

Observatii:

1) Necesitatea monitorizarii mediului în afara amplasamentului trebuie luata în considerare pentru evaluarea efectelor emisiilor în cursurile de apa controlate, în apa subterana, în aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau mirosuri neplacute.

2) Monitorizarea mediului poate fi ceruta, de ex. atunci cand:

- exista receptori vulnerabili;

- emisiile au o contributie semnificativa asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) care este în pericol de a fi depasit

- Operatorul doreste sa justifice o concluzie BAT, bazandu-se pe lipsa efectului asupra mediului

- este necesara validarea modelarii.

3) Necesitatea monitorizarii trebuie luata în considerare pentru:

- apa subterana, cand trebuie facuta o caracterizare a calitatii si debitului si luate în considerare atat variatiile pe termen scurt, cat si variatiile pe termen lung. Monitorizarea trebuie stabilita prin autorizatia de gospodarirea apelor pe baza unui studiu hidrogeologic care sa indice directia de curgere a apelor subterane, amplasamentul si caracteristicile constructive necesare pentru forajele de monitorizare;

- apa de suprafata, cand vor fi necesare, în conformitate cu prevederile autorizatiei de gospodarirea apelor, prelevarea de probe, analiza si raportarea calitatii în amonte si în aval a cursurilor de apa controlate


- aer, inclusiv mirosurile;

- contaminarea solului, inclusiv vegetatia si produsele agricole;

- evaluarea impactului asupra sanatatii;

- zgomot.

Este ceruta monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalatiei ?

NU

10.4.2 Monitorizarea impactului

Descrieti orice monitorizare a factorilor de mediu realizata sau propusa privind efectele emisiilor

Parametru/factor de mediu Studiu/metoda de

monitorizare Concluzii (daca au fost

trase)

- - -

Observatii:

În cazul în care monitorizarea factorilor de mediu este ceruta, la formularea propunerilor trebuie luate în considerare urmatoarele:

• poluantii care trebuie monitorizati, metodele standard de referinta, protocoalele privind prelevarea probelor;

• strategia de monitorizare, selectia punctelor de monitorizare, optimizarea abordarii monitorizarii;

• stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse;

• incertitudinea metodelor utilizate si eroarea generala de masurare care rezulta;

• protocoale de asigurare a calitatii (AC) si de control al calitatii (CC ), calibrarea si întretinerea echipamentelor, depozitarea probelor si urmarirea lantului de custodie/audit;

• proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea si analiza rezultatelor, formatul de raportare pentru furnizarea informatiilor catre Autoritatea de Reglementare.

10.5 Monitorizarea variabilelor de proces Descrieti monitorizarea variabilelor de proces

Urmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati


Urmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati

Listati alte variabile de proces care pot fi importante pentru protectia mediului.

- materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere al poluantilor, atunci cand acestia sunt probabili si informatia provenita de la furnizor este necorespunzatoare;

- consumul de energie în instalatie si la punctele individuale de utilizare în conformitate cu planul energetic (continuu si inregistrat)

- Consumul de gaz

- Consumul de apa

- Cantitati de deseuri si compozitia acestora

- Consumul de energie în instalatie si la punctele individuale de utilizare în conformitate cu planul energetic (continuu si înregistrat);

- Eficienta instalatiei atunci cand este importanta pentru mediu;

- Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate

- Indicatorii de calitate ai apelor subtarane din cele 2 foraje

Se urmaresc:

- calitatea materiei prime si a materialelor auxiliare, conform buletinelor de analize eliberate de furnizori, a fiselor tehnice de securitate si a standardelor de calitate

- consumul de apa.

- consumul de energie

- colectare selectiva a deseurilor, valorificarea celor reciclabile.

- Se regleaza raportul aer/ gaz metan pentru minimizarea emisiilor si optimizarea arderii

10.6 Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala La oprirea/pornirea instalatiilor nu sunt emisii suplimentare/diferite fata de cele din timpul functionarii.


Sectiunea 11 Dezafectare

11.1 Masuri de prevenire a poluarii luate înca din faza de proiectare Nota: pentru instalatiile existente, asa cum sunt specificate de OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, este necesar ca la prima autorizare integrata de mediu, documentatia sa prezinte si programul/masurile prevazute pentru dezafectare, astfel încat sa previna poluarea mediului.

Operatorul va elabora Programul de masuri în caz de dezafectare si închidere a instalatiei, astfel încat sa se previna poluarea mediului. Înca din faza de proiectare a obiectivului au fost luate în considerare aspecte care sa elimine poluarea la încetarea activitatii:

Conditii Pe amplasament

Utilizarea rezervoarelor si conductelor subterane este evitata atunci cand este posibil (doar daca nu sunt protejate de o izolatie secundara sau printr-un program adecvat de monitorizare)

DA

Este prevazuta drenarea si curatarea rezervoarelor si conductelor înainte de demontare

DA

Lagunele si depozitele de deseuri sunt concepute avand în vedere eventuala lor golire si închidere

Nu este cazul

Izolatia este conceputa astfel încat sa fie impermeabila, usor de demontat si fara sa produca praf si pericol

DA

Materialele folosite sunt reciclabile (luand în considerare obiectivele operationale sau alte obiective de mediu)

DA

11.2 Planul de închidere a instalatiei La aceasta data operatorul nu are prevazut un termen referitor la dezafectarea instalatiei. Instalatia va fi utilizata atat timp cat va fi functionala si cat va fi considerata rentabila.

La momentul dezafectarii, toate activitatile vor fi efectuate de personal calificat, în conformitate cu normele de protectia si igiena muncii.

Se vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror riscuri de poluare a mediului. Se vor aplica masuri imediate pentru:

• golirea instalatiilor, conductelor incintei, în conditii de siguranta;

• spalarea, denocivizarea, curatarea instalatiilor, rezervoarelor, conductelor si canalizarilor;

• epurarea si evacuarea controlata a apelor uzate rezultate în urma operatiilor de spalare;

• lichidarea stocurilor de substante chimice si alte materiale existente pe amplasament;

• asigurarea pazei obiectivului;

• deconectarea instalatiilor de la retelele de utilitati (abur tehnologic, energie), dupa caz;

• întocmirea bilanturilor de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la încetarea activitatii si solicitarea avizului de mediu, conform prevederilor legislatiei în vigoare;


• obtinerea actului de reglementare de mediu pentru dezafectarea instalatiilor, ecologizarea amplasamentului si aplicarea masurilor impuse prin acord pe parcursul dezafectarii;

Se va solicita autoritatilor de mediu stabilirea obligatiilor de mediu pentru încetarea activitatii, conform prevederilor OUG 195/2005, aprobata prin Legea 265/2006.

La încetarea activitatii si închiderea instalatiilor se vor avea în vedere:

• Inventarierea deseurilor existente pe amplasament si eliminarea acestora, conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare;

• Efectuarea operatiilor de dezafectare a instalatiilor prin procedee care nu pun în pericol sanatatea populatiei si a mediului înconjurator, eliminarea deseurilor rezultate în mod controlat, conform Planului de închidere a instalatiei.

La incetarea definitiva a activitatii se va prezenta la autoritatea competenta pentru protectia mediului, Planul de închidere a instalatiilor; acesta va cuprinde masurile concrete care se vor aplica la închiderea instalatiilor, care sa demonstreze ca operatorul este capabil sa înceteze in siguranta activitatea.

Înainte de demararea acestei etape, se va face un control al stocului de materiale pentru a se asigura ca depozitele de materii prime si produse finite vor fi epuizate in momentul închiderii instalatiei.

A. Activitati preliminare încetarii activitatilor de productie:

• Elaborarea studiilor preliminare, atat pentru stabilirea impactului asupra factorilor de mediu, cat si a celui social si economic determinat de închiderea activitatii;

• Elaborarea proiectului de închidere a activitatii, proiect în care vor fi abordate dezafectarea instalatiilor si echipamentelor, demolarea cladirilor si readucerea amplasamentului pentru reutilizare;

B. Încetarea activitatii de productie:

• Închiderea conductelor de alimentare cu gaz metan si aerisirea acestora;

• Închiderea sursei de alimentare cu apa a instalatiilor tehnologice si golirea conductelor de legatura cu instalatiile de pe amplasament;

• Scoaterea tuturor echipamentelor si instalatiilor de sub alimentarea cu energie electrica;

• Curatarea si spalarea tuturor instalatiilor tehnologice,

• Curatarea si decolmatarea retelelor de canalizare (ape uzate tehnologice, ape menajere, ape pluviale);

• Depozitarea controlata, eliminarea/valorificarea deseurilor nepericuloase;

• Vanzarea produselor finite si materiilor prime pana la epuizarea stocului.

C. Activitati de conservare:

• Se vor conserva acele echipamente, cladiri care nu se doresc a fi dezafectate sau demolate în primele etape, pana la o decizie de valorificare sau redistribuire.

• Se vor conserva temporar în conditii de securitate, conform legislatiei în vigoare, acele materii prime, materiale si produse finite pentru care nu se cunosc elemente de detaliu ale înstrainarii de pe amplasament.

D. Activitati de dezafectare utilaje si echipamente:

• Demontarea propriu-zisa a instalatiilor tehnologice, cu selectarea componentelor pe marimi si depozitarea lor pe platforme betonate sau în depozitele existente.

• Valorificarea ca atare a utilajelor si echipamentelor în stare buna si valorificarea ca deseuri de feroase a partilor care nu mai pot fi utilizate.


E. Activitati de demolare:

• Dupa eliberarea completa a halei de productie si a celorlalte constructii, acestea vor fi demolate.

• Deseurile rezultate vor fi transportate la rampe de gunoi autorizate, pentru depozitarea finala.

• Spatiile refolosibile (birouri administrative, statia de epurare, hala de productie) se vor pastra ca atare pentru vanzarea lor ulterioara.

• Pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continua a obiectivului pentru a împiedica furturile.

F. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului:

• Se vor îndeparta de pe amplasament toate materialele rezultate din demolare instalatii si cladiri.

• Se vor colecta pe categorii de materiale si deseuri in functie de caracteristici, se vor evacua controlat spre destinatii bine definite în corelatie cu legislatia în vigoare.

• Se vor decoperta suprafetele considerate contaminate în urma realizarii bilantului de mediu.

• Se vor acoperi zonele decopertate cu pamant corespunzator solurilor normale.

• Se va reproiecta zona în functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.

Resursele financiare necesare punerii in aplicare a planului de inchidere vor fi asigurate din vanzarea materiilor prime si produselor finite existente pe stoc, din deseurile de feroase eliminate in urma dezafectarii instalatiilor si a utilajelor si echipamentelor dezafectate, aflate in stare corespunzatoare.

11.3 Structuri subterane Pentru fiecare structura subterana identificata în planul de mai sus se prezinta pe scurt detaliu privind modul în care poate fi golita si curatata/decontaminata si orice alte actiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor din functiune in conditii de siguranta atunci cand va fi nevoie. Identificati orice aspecte nerezolvate.

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune

în conditii de siguranta

Retele de alimentare cu apa Apa potabila Oprire alimentare, închidere statie pompare, golire conducte la reteaua pluviala.

Retele de colectare ape uzate si ape pluviale

Ape uzate menajere Oprire evacuare, închidere statie de pompare, golire conducte la bazinele statiei de epurare, spalare, analize fizico-chimice, dezafectare.

11.4 Structuri supraterane Pentru fiecare structura supraterana identificati materialele periculoase (de ex. izolatiile de azbest) pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potentiale este mai importanta decat solutiile, cu exceptia cazului în care dezafectarea este iminenta.

Cladire sau alta structura Materiale

periculoase Alte pericole potentiale

Hala mare, cu spatii de productie, birouri si alte zone anexe Nu sunt Nu


Rezervoarele de apa pentru rezerva intangibila Nu sunt Nu

Rezervoarele de stocare materii prime Nu sunt Nu

11.5 Lagune Nu sunt lagune sau iazuri pe amplasamentul fabricii de aparate electrocasnice.

Lagune

Identificati toate lagunele Nu este cazul

Care sunt poluantii/agentii de contaminare din apa? -

Cum va fi eliminata apa? -

Care sunt poluantii/agentii de contaminare din sediment/namol? -

Cum va fi eliminat sedimentul/namolul? -

Cat de adanc patrunde contaminarea? -

Cum va fi tratat solul contaminat de sub laguna? -

Cum va fi tratata structura lagunei pentru recuperarea terenului?

11.6 Depozite de deseuri

Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de pe amplasament poate îndeplini conditiile echivalente de încetare a functionarii;

Paltformele de depozitare sunt betonate.

Exista studiu de expertizare sau autorizatie de functionare în siguranta?

-

Sunt implementate masuri de evacuare a apelor pluviale de pe suprafata depozitelor?

Da, platformele de depozitare sunt betonate si prevazute cu rigole de colectare ape pluviale.

11.7 Zone din care se preleveaza probe Pe baza informatiilor cuprinse în Raportul de Amplasament si a operatiilor propuse pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, identificati zonele care ar putea fi considerate în aceasta etapa ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelor de sol si de apa subterana la momentul dezafectarii. Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activitatile desfasurate si necesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului într-o stare satisfacatoare, care a fost definita în raportul initial de amplasament.

Zone/locatii în care se preleveaza probe de sol/apa subterana

Motivatie

Statia de tratare apa Ininte de eliminare catre statia de epurare oraseneasca

Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati termenele la care vor fi realizate.


Studiu Termen (anul si luna)

Nu este cazul -


Sectiunea 12 Aspecte legate de Amplasamentul pe care se afla instalatia

Sunteti singurul detinator de autorizatie integrata de mediu pe amplasament?

Daca da, treceti la Sectiunea 13

DA


Sectiunea 13 Limitele de emisie

Conform documentelor de referinta BREF/BAT cerintele de emisie si de consumuri de utilitati sunt prezentate în tabelele de mai jos.

13.1 Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT-urilor Nu sunt necesare tehnici suplimentare pentru indeplinirea cerintelor locale de mediu.

13.1.2 Emisii de solventi

Activitate Emisie Puncte de

emisie Nivel limita

Unitati de masura

Tehnici care pot fi considerate a fi BAT

Orice abatere de la limita - faceti justificarea aici

- - - - - - -

Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie prezentate mai sus.

Nu este cazul

13.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Sursa de energie Emisii anuale de CO2 în mediu (tone)

Electricitate din reteaua publica -

Electricitate din alta sursa* -

Gaz -

Petrol -

Total -

* specificat mai jos sursa si factorul pentru emisiile de CO2

- procese de ardere cod SNAP 2 0406

- factor de emisie EFCO2 = 56,1 to CO2 /TJ

(Nu exista valori limita pentru emisiile masice de CO2)

13.2 Emisii în cursuri de apa de suprafata (dupa epurarea proprie):

Substanta

Valoarea prag conf. NTPA 001,

mg/dm3

Valoarea limita de emisie

conform Aut. GA, mg/l

Rezultate 2020 cf. Buletin de analiza

nr.2006732/1/ Puncte de emisie

- - - - -

Nota: O valoare prag este stabilita facand referinta mai întai la legislatia romaneasca si apoi la îndrumarele BAT si în cazul în care nici una din cele doua alternative de mai sus nu se aplica putem sa ne ghidam dupa valorile stabilite prin normele unui alt


stat membru.

OBS: Se specifica cel putin valorile limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii pentru care se solicita emiterea autorizatiei integrate de mediu.

FORMULAR DE SOLICITARE ARCTIC SA

Documents

Transcript of FORMULAR DE SOLICITARE ARCTIC SA