Leonardo da Vinci ( 1452-1519) Pablo Picasso (1881-1973) Henri Matisse (1869-1954)

download Leonardo da Vinci ( 1452-1519) Pablo Picasso (1881-1973) Henri Matisse (1869-1954)

If you can't read please download the document

  • date post

    09-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    29
  • download

    0

Embed Size (px)

description

MARI PICTORI AI LUMII. Leonardo da Vinci ( 1452-1519) Pablo Picasso (1881-1973) Henri Matisse (1869-1954) Camille Pissaro (1830-1903) Jackson Pollock (1912-1956) Rembrandt van Rijn (1606-1669) Pierre –Auguste Renoir (1841-1919) Vicent van Gogh (1853-1890) - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Leonardo da Vinci ( 1452-1519) Pablo Picasso (1881-1973) Henri Matisse (1869-1954)

  • Leonardo da Vinci (1452-1519)Pablo Picasso (1881-1973)Henri Matisse (1869-1954)Camille Pissaro (1830-1903)Jackson Pollock (1912-1956)Rembrandt van Rijn (1606-1669)Pierre Auguste Renoir (1841-1919)Vicent van Gogh (1853-1890)Peter Paul Rubens (1577-1640)Claude Monet (1840-1926)Michelangelo Bounarroti (1475-1564)Gustav Klimt (1852-1918)Michealngelo Merisi da Caravaggio (1571-1610)Salvador Dali (1904-1989)Chardin Jean-Baptiste Simeon (1699-1779)

  • Leonardo s-a nscut la 15 aprilie 1452, nu departe de Florena, n mica localitate Anchiano.Exista un indiciu referitor la cum a nceput s picteze. ntr-o zi un stean a dorit ca tatl su, Pietro, s-i decoreze un scut pentru a-l vinde la Florena. Acesta i-a dat fiului su s l decoreze, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, ce prea a iei din desen. Tatl su a amuit n faa picturii biatului i i-a dat steanului alt scut, iar lucrarea fiului su i-a artat-o lui Andrea del Verrocchio, proprietarul unui atelier renumit. Cnd a vzut lucrarea a dorit s-l cunoasc imediat pe Leonardo. Astfel a debutat la 14 ani celebrul pictor.

  • Tabloul "Bunavestire" (L'Annunciazione) (1473-1475) - n prezent n Galleria degli Uffizi din Florena - este o alt lucrare de nceput a lui Leonardo, iar anul 1478 este acela al realizrii a dou Madone, dintre care una se crede c ar fi "Madonna Benois", aflat n muzeul Ermitage din St. Petersburg.n perioada 1495-1498 realizeaz o mare compoziie mural, "Cina cea de Tain". Aceasta a fost realizat n fosta sal de mese a mnstirii dominicane "Santa Maria delle Grazie" din Milano, atingnd culmea miestriei sale artistice. Spre deosebire de ali pictori care, n redarea acestui subiect, nfiau clipa n care Iisus anun c va muri n curnd, Leonardo reprezint desfurarea dramatic ce urmeaz rostirii cuvintelor "Unul dintre voi m va vinde", moment n care Apostolii, ce i-au revenit din surpriza primei clipe, i exprim n mod diferit revolta lor sufleteasc, iar Iuda cuprins de panic schieaz un gest de aprare.

  • Pictura a suferit de-a lungul secolelor alterri nspimnttoare. Nefolosind tehnica de fresc, Leonardo utilizeaz un procedeu constnd dintr-un amestec de ulei i tempera, pentru a reda mai bine nuanele. Procedeul este ns nerezistent, i cu timpul a nceput s se desprind de perete, din cauza umezelii provenite de la buctria situat n imediata apropiere a slii de mese. Lucrrile ulterioare de restaurare, ultimele ncepute n 1977, au reuit s reduc ntr-o oarecare msur alterrile suferite. Cu acest prilej a ieit la iveal "albastrul leonardesc" (de ex. la mneca apostolului Bartolomeu), cu luminozitatea lui neegalat. n martie 1503 Leonardo a nceput s lucreze celebrul portret cunoscut sub numele de Gioconda sau Mona Lisa. Leonardo era foarte ataat de acest tablou, purtndu-l mereu cu sine. Pictorul i istoricul de art Lomazzo scrie c "Leonardo nu l-a terminat pentru c nu tia niciodat dac nu mai avea ceva de spus... mereu se ntorcea s lucreze la el, niciodat nu i se prea c l-a terminat".

  • n octombrie 1503, Senioria Florenei l nsrcineaz pe Leonardo s picteze, pe peretele slii Salone dei Cinquecento al Palazzo Vecchio , "Btlia de la Anghiari" (Battaglia di Anghiari).n octombrie 1515, regele Francisc I al Franei a intrat n Milano i, atras de puternica personalitate a lui Leonardo, l-a invitat n Frana, astfel c artistul, nsoit de Francesco Melzi, prsete n toamna anului 1516 Italia i se stabilete n Frana, la Amboise, n micul castel Clos-Luc,. n acel timp, n arta francez se dezvolta un puternic curent italienizant, luptnd mpotriva influenei artei din Flandra. Leonardo a ntrit, prin prezena sa, prestigiul artei i culturii Renaterii italiene n Frana.n timpul ederii sale la Amboise, realizeaz o serie de desene de un puternic dramatism, rednd fenomene de dezlnuire a forelor naturii, furtuni, ruperi de nori, cataclisme. Totui, n primele luni ale anului 1519, sntatea i se deterioreaz n urma unui atac vascular cerebral.

  • Btlia de la Anghiari

  • Cu partea dreapt a corpului paralizat, este intuit la pat iar n ziua de 2 mai 1519 inima sa a ncetat s mai bat.Picturi * Buna Vestire (1473-1475), Galleria degli Uffizi, Florena * Madonna Benois (1478), Muzeul Ermitage, St. Petersburg * Adoraia magilor (1481-1482), Galleria degli Uffizi, Florena * Madona din grota cu stnci (La Vergine delle rocce) (1483), Muse du Louvre, Paris * Cina cea de Tain (1495-1497), Santa Maria delle Grazie, * Gioconda sau Mona Lisa (1503-1507), Muse du Louvre, Paris * Btlia de la Anghiari (1503-1505), doar copii realizate de Rubens i de un anonim (ultima se gsete ntr-o colecie particular, Mnchen) * Sfntul Ioan Boteztorul (1513-1516), Muse du Louvre, Paris

  • Benois MadonnaMona Lisa

  • Moartea lui da Vinci

  • Jean-Baptiste Simeon Chardin (2 noiembrie 1699 - 6 decembrie 1779) a fost un pictor francez, considerat unul dintre cei mai de vaza reprezentanti ai secolului XVIII si al Rococo-ului. Si-a petrecut copilaria printre meseriasii Parisului; intr-un astfel de mediu Chardin, s-a regasit pe el insasi si si-a descoperit propria-i arta.

  • Ajuns pictor isi lucra tablourile deosebit de ingrijit, calculat.In anul 1718, Chardin intra la atelierul unui pictor, nu foarte talentat de tablouri istorice, Pierre-Jacques Carres.Odata cu 1720 isi continua studiile la Noel-Nicolas Coypel tot pictor de scene istorice, dar categoric mult mai apreciat.In 1728 la Expozitia Anuala a Tinerilor din Paris Chardin expune cateva tablouri. Primeste numeroase elogii, in special pentru ,,Pisica de Mare.Aproape fara sa foloseasca desenul (ca numar desenele lui Chardin apartin raritatilor) avea obiceiul sa picteze in intregime dupa natura, observandu-si neincetat contururile si culorile.Chardin fixa culorile cu usoare trasaturi de pene. Culorile sale preferate sunt cenusiul, argintiu, brunul cald, albastrul metalic, rosu rozaliu, albul, negrul. Dozand aceste culori in sute de nuante, el creaza pielea catifelata a piersicii, stralucirea de cupru a cratitelor, transparenta paharului, luciul calot al portelanului, prospetimea umeda a strugurelui.Baza paletei lui Chardin este tonul cenusiu argintiu.

  • ,,Pisica de mare ne surprinde prin dimensiunile exceptional de mari, inca nemaiintalnite pana atunci la naturi moarte, ci doar in pictura istorica sau portretistica

  • ,,Toaleta de dimineataVas de aram, 1734 Chardin plaseza obiectul pe fundalul unui perete cenusiu,aproape monocrom.

  • Operele lui Chardin,,Pisica de mare ne surprinde prin dimensiunile exceptional de mari, inca nemaiintalnite pana atunci la naturi moarte, ci doar in pictura istorica sau portretistica.,,Iepure ucis cu o tolba de vanatoare si cutie cu praf de pusca-Chardin apeleaza la un fundal monocromatic, ceea ce confera scenei un aspect mult mai abstract, parca atemporal.,,Vas de apa de arama-Chardin plaseza obiectul pe fundalul unui perete cenusiu,aproape monocrom.,,Femeie servind ceaiul-Foloseste cu precadere un gri-cenusiu.,,Copilul cu titirez,,Tanarul care ascute un creion-Este redat pe un fundal neutru.,,Rugaciunea inainte de masa-Accentele de baza coloristice sunt culoarea albastru metalic,dungile rosii si brun-cenusiu decolorate,tonul cald brun-galbui,culoarea roz.Restul tabloului este compus din nuante de cenusiu oliv si brun de o finete aproape insesizabila, greu de analizat.,,Intoarcerea de la piata-Culorile sunt nuante fine de cenusiu argintiu, cenusiu masliniu, brun si roz.,,Fata curatand napi- contraste cromatice puternice,,Toaleta de dimineataetc.

  • Copilul cu titirez

  • Acest om ori a fost nebun, ori i-a depasit pe toti, dar nu exclud sa fi fost si una si alta -; a spus Pissaro multi ani dupa moartea lui Van Gogh. Aceasta este probabil cea mai buna caracterizare de pana acum a omului care a iubit pictura pana la nebunie si pana la moarte.Vincent Van Gogh s-a nascut pe 30 martie 1853 la Groot Zundert, in nordul Brabantului, in Olanda. Tatal sau, Theodorius, a fost preot reformat. Dintre cei cinci copii ai familiei el a fost cel mai in varsta.

  • Cand a inceput sa lucreze la renumita Galeria Goupil din Haga, Van Gogh avea 17 ani. Cateva dintre numeroasele lui picturi: Muncitor Miner, Suferinta, Spitalul Psihiatric Saint Paul din Saint-Remy, Barci pe plaja Saintes-Maries-De-La-Mer, Tarani mancand cartofi, Pod pe ploaie, Mos Tanguy, Restaurantul Podul Sirenei, Autoportrete, Podul Langlois(din Arles), Floarea Soarelui, Lan de floarea-soarelui, Noapte instelata, Terasa Cafenelei din Piata Forum, Camera Galbena, Scaun cu pipa, Portretul Doctorului Gachet, Portretul lui Joseph Roulin, Portretul Doamnei Ginoux in costum artezian, Chiparosi, Strada cu chiparosi si stele, Biserica din Auvers, Lan de grau cu corbi, Irisi. Pe 17 aprilie ii scrie lui Theo(fratele sau): Am adus o pictura. Pe podul rulant trece o caruta nu prea mare, fundalul este cerul albastru. Si raul este albastru, malul portocaliu si verde, un grup de spalatorese poarta baticuri si caftane colorate. Este vorba despre podul Langlois, care si-a primit numele de la podarul care ridica si cobora podul. In mai este gata a doua versiune. Pe pod se vede o doamna cu o umbrela, iar casa podarului se intrevede intre doi chiparosi.

  • Podul Langlois

  • Van Gogh creeaza o armonie prin amestecul culorilor complementare intre ele fiind doar opozitie. Aceasta lucrare este simetrica. Domina culorile deschise, alocuri transparente, pe care le utilizeaza cu predilectie in aceasta perioada. E caracteristica trasarea precisa a contururilor, clara influenta a picturii japoneze. Nu pastreaza mult din tehnica impresionista, care se bazeaza pe contopirea contururilor. La pictarea suprafetei apei se pot descoperi urmele pointilismului.Van Gogh a ramas fidel pana la moarte vocatiei sale pentru pictura. El a fost si va fi unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XIX-lea.

  • Pablo Picasso (1881-