SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA · 2018. 12. 29. · foraminifere cretacice din zona...

SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA

Sediul Societatii: Str. M. Kogălniceanu nr.1, 3400 Cluj-

Napoca, Romania

e-mail: [email protected]

[email protected]

[email protected]

[email protected]

http://www.geo-paleontologica.org

CUPRINS

In Memoriam, Academician Profesor Dr. Docent Theodor Neagu

In Memoriam, Profesor Dr. Ilie Turculeț

1. Al zecelea Simpozion Român de Paleontologie, Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015

2. Societatea Paleontologilor din Romania încotro?

3. Activitatea științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016

3.1. Publicații și participări la manifestari științifice

3.2. Colaborări naționale și internaționale

3.3. Alte activități în domeniul Paleontologiei și domeniile conexe

4. Teze de doctorat în Paleontologie (2015-2016)

5. Activități educaționale și de popularizare a Paleontologiei și Geologiei, în Romania și

în străinătate, care au fost organizate sau la care au participat membrii SPR (2015-2016)

6. Revista Acta Palaeontologica Romaniae în perioada 2012-2016. Bilanț și perspective....

Buletin Nr. 19 / 2015 - 2016

Editori,

Dr. Iuliana Lazăr

Dr. Liana Săsăran

Dr. Viorel Ionesi

Dr. Mihaela Grădinaru

Societatea Paleontologilor din România Buletin nr. 19, 2015-2016

1

In Memoriam, Academician Profesor Doctor Docent Theodor Neagu (1932-2017)

Academicianul și profesorul Theodor

Neagu, numit de către foștii săi studenți

„Patriarhul Micropaleontologiei și

Paleontologiei Românești‟‟ ne-a părăsit la data

de 5 Martie 2017.

Dascăl înnăscut, cu o carieră didactică

și științifică fulminantă, și-a dedicat întreaga

viață învățământului geologic românesc și

studențiilor, pe care i-a iubit nespus de mult,

așa cum numai un părinte ar fi făcut. A fost

unul dintre cei mai apreciați și stimați profesori

pe care zecile de generații de studenți geologi

nu-l vor uita.

S-a născut la 20 Septembrie 1932 în

orașul Giurgiu, provenind dintr-o familie ce i-a

insuflat de mic copil dragostea pentru

învățătură. Școala primară a urmat-o în

localitatea natală, după care în anul 1945 se

înscrie la cursurile liceului teoretic „Mihai

Eminescu” din București pe care l-a absolvit în

anul 1951. Aici a avut ocazia să-l întâlnească pe

Profesorul Constantin Rădoi despre care

întotdeauna a vorbit cu deosebită admirație.

Remarcându-i pasiunea pentru Zoologie și

Botanică, cu tact și delicatețe, Profesorul Rădoi,

l-a îndrumat pe tânărul Theodor Neagu spre

studiul Științelor Pământului, în special către

Geologie și Paleontologie, facilitându-i accesul

la scrieri valoroase în domeniu, precum cele ale

lui Ioan Simionescu și Ion Popescu-Voitești.

În 1951 Theodor Neagu devine student

al Facultății de Geologie și Geografie din cadrul

Universității din București, pe care o absolvă cu

diplomă de merit în anul 1955. Student pasionat

și talentat, a fost remarcat rapid de către

profesorii de la acea vreme. De fapt, activitatea

științifică a început-o în al treilea an de facultate

când, sub îndrumarea Doamnei Profesor Emilia

Saulea, a făcut primii pași în studiul

microfaunelor de foraminifere, prin lucrare

„Studiul foraminiferelor miocene de la Sibiciul

de Sud, Buzău”. De la Profesoara Emilia Saulea

a învățat pentru prima dată rigurozitatea

studiului micropaleontologic și al scrierii unei

lucrări științifice, cum se întocmește o

sinonimie și cum se descrie o specie. A învățat,

și apoi a transmis mai departe, că o lucrare de

micropaleontologie nu poate fi valoroasă dacă

nu este însoțită și de o grafică corespunzătoare.

Profesorul Ion Z. Barbu l-a îndrumat cu drag și

cu bunătatea dânsului proverbială, l-a introdus

în tehnicile de ilustrare grafică a materialului

micropaleontologic. Mai târziu, perseverența și

dorința de perfecțiune, au făcut ca Domnul

Profesor Theodor Neagu să deseneze la camera

clară speciile de foraminifere cu o acuratețe de

neimaginat, întocmind de-a lungul întregii sale

cariere, mii de ilustrații de foraminifere, care au

uimit și uimesc și azi, comunitatea știiințifică

naționlă și internațională. Tot ce dânsul a

învățat de la Profesorul Ion Z. Barbu, cu aceeași

caldură și generozitate a transmis mai departe.

Datorită rezultatelor deosebite obținute

în timpul anilor de facultate, Theodor Neagu a

fost singurul student din generație căruia, după

terminarea studiilor, i s-a propus să înceapă o

carieră didactică. Asfel, în 1955 devine

preparator la Catedra de Paleontologie și

Stratigrafie, condusă pe atunci de Academician

Profesor Miltiade Gh. Filipescu. Intrarea în

lumea academică l-a marcat pozitiv, iar vorbele

Doamnei Profesor Emilia Saulea l-au

impresionat profund după cum chiar dânsul și-a

amintit: „Dragă domnule Neagu, de acum

înainte să nu uiți că, mai întâi de toate, ești un


2

membru al corpului didactic din Universitate,

ceea ce este o onoare deosebită. Să nu faci de

rușine încrederea care ți-a fost acordată. Știu

că poți și trebuie să demonstrezi”. Și a

demonstrat din plin, Theodor Neagu fiind un

cadru didactic și un om de știință excepțional.

Urmând acestui moment de început, a

parcurs toate treptele ierahice în carieră,

devenind pe rând, asistent (1957-1966), lector

(1967-1969) și conferențiar începând din 1969,

când a devenit titular al cursurilor de

Micropaleontologie și Paleontologie la

Universitatea din București. Perioada lungă,

până în anul 1990, petrecută în poziția de

conferențiar nu a avut legătură cu meritele

științifice și progresele reale, ci cu perioada

nefastă comunistă de dinainte de revoluție, când

din rațiuni „economice”, ca și mulți alți colegi

de generație, au fost ținuți pe loc prin stoparea

promovărilor în învățământul superior

românesc. Dar acest lucru nu l-a demoralizat și

a continuat să fie același dascăl și om de știință

dedicat cu tot sufletul.

Din 1990 a devenit Profesor universitar

de Microapleontologie și Paleontologie,

îndeplinindu-și cu deosebită pasiune, menirea

de a preda studenților, tainele lumilor dispărute.

Chiar și după pensionarea pentru limită de

vârstă în 2002, în calitate de Profesor

Consultant a ajutat studenții, geologii și colegii

mai tineri, pe care tot dânsul i-a format.

La 23 martie 1993, „finis coronat

opus”, Profesorul Theodor Neagu, devine

membru corespondent al Academiei Române, la

propunerea Academicianului Ion Băncilă, iar

din 21 decembrie 2001, devine membru titular

al Academiei Române.

Activitatea științifică în domeniul

Micropaleontologiei a fost cu totul remarcabilă.

Orientarea spre studiul microfaunelor de

foraminifere cretacice din zona de fliș i-a fost

sugerată de către Academicianul Miltiade Gh.

Filipescu. În anul 1957 își începe studiile pentru

teza de doctorat intitulată „Studiul

micropaleontologic și stratigrafic al depozitelor

de vârstă Cretacic superior dintre Văile Buzău

și Râul Negru”, teză pe care o finalizează în

anul 1965. Lucrarea este publicată ulterior

(1970), varianta în limba engleză, în volumul

nr. XII din seria „Memorii” ale Institutului de

Geologie și Geofizică, lucrare care reprezintă o

adevărată monografie a faunelor de

foraminifere cretacice din zona flișului carpatic.

Calitatea acestei lucrări a fost imediat remarcată

de comunitatea științifică națioală și

internațională, primind numeroase aprecieri,

inclusiv de la Profesoara Helen Loeblich

Tappan. În anul 1965, la recomadarea

Profesorului G. Murgeanu, și sub auspiciile

Comitetului Geologic, face prima vizită în afara

țării, mergând în Polonia, unde a avut șansa să

întâlnească specialiști de renume în domeniu,

cum ar fi Dr. Krystyna Pozaryska, Dr. Roman

Kozlowski, Prof. Dr. Stanislw Geroch, Prof. Dr.

Franciszek Bieda. În perioada Octombrie 1965 -

Iunie 1966, imediat după sustinerea tezei de

doctorat, a obținut o bursă de la Ministerul

Educației care i-a permis să fac o vizită în

Statele Unite ale Americii. Acest moment a fost

unul crucial în cariera domniei sale deoarece a

avut ocazia să lucreze în apropierea unor

”monștrii sacrii” ai Paleontologiei și

Micropaleontologiei de la vremea respectivă.

Astfel, l-a cunoscut pe Profesor R.C. Moore de

la Kansas University și Profesor H. V. Howe de

la Louisiana State University. Amprenta asupra

viitorului său știintific avea să și-o pună, după

cum domnia sa a menționat, celebrul Profesor

H. V. Anderson cu care a lucrat mai bine de

șase luni la Luisiana State University (Baton

Rouge). „Profesorul Anderson a devenit

sprijinul meu moral și financiar pentru mai

bine de 25 de ani. A fost pentru mine și familia

mea ca un al doilea tată. Între 1970 și 1990,

când mizeria și sărăcia erau omniprezente,

pachetele cu cărți trimise de el au devenit mai

mult decât prețioase........”. Un sprijin moral și

profesional deosebit l-a primit de la

Academicianul Ion Băncilă. Acesta l-a ajutat

foarte mult în timpul pregătirii tezei de doctorat,

în special legat de înțelegerea geologiei din

zona flișului, precum și în timpul elaborării

multor studii din zona Dobrogei, pentru care i-a

pus la dispoziție numeroase carote din lucrările

de foraj efectuate de ISPH pe traseul canalului

Dunăre-Marea Neagră.


3

La sfârșitul a peste 60 ani de activitate,

contribuția științifică a Profesorului Theodor

Neagu este deosebită, fiind autorul a peste 100

de lucrări științifice publicate în reviste

naționale și internaționale de mare prestigiu. La

acestea se adaugă elaboararea unui curs de

Micropaleontologie în două volume, I -

Protozoare (1979) și II - Metazoare (1989),

deosebit de utile atât pentru studenți cât și

pentru specialiștii geologi din domeniul

industriei petroliere. De asemenea, împreună cu

colegi din catedră, a elaborat un curs de

Paleozoologia Nevertebratelor în trei volume

(2002 , 2003). Pe lângă teza de doctorat, multe

dintre lucrările științifice pe care le-a publicat

au profund caracter monografic, cum ar fi

„Monografia foraminiferelor eocretacice din

Culoarul Dâmbovicioara, Codlea și Munții

Perșani (Stratele de Carhaga)” lucrare apărută

(în limba franceză) in Volumul XXV din seria

„Memorii” ale IGG. De asemenea a avut o

contribuție importantă la lucrarea de sinteză

„Jurasicul și Cretacicul din Dobrogea Centrală

și de Sud” (Dragastan, Neagu, Bărbulescu,

Pană, 1998) precum și în suita de lucrări

referitoare la foraminiferele cretacice din

Dobrogea. A vut contribuții deosebite în studiul

foraminiferelor, atât din zona flișului carpatic

căt și din zonele de platformă, fiind autorul a

peste 200 de specii noi, majoritatea dintre

acestea unanim acceptate în lumea științifică

mondială.

Activitatea științifică a Profesorului

Theodor Neagu a fost recunoscută atât național

cât și internațional. Încă din 1962, a fost ales

membru al Societății Geologice Poloneze, în

1967 a luat parte la al X-lea Colocvium

Internațional de Micropaleontologie din

Polonia, iar în 1975 a fost organizatorul celei de

a XIV-a ediție a acestui Colocviu Internațional,

la București. Tot în anul 1975 a devenit

membru al Comisiei Internaționale de

Stratigrafie, iar în 1980 membru al „Midd

Cretaceous Event Group”. În perioada 1965-

1980 a fost corespondent din partea României

pentru prestigiosul jurnal american

„Micropaleontology”. În 1990 a participat la

reuniunea IGSP-proiect 262 de la Cracovia,

dedicată foraminiferelor aglutinate din

depozitele de fliș (WAF), iar în 1993 a

participat la a 4-a Conferință Internațională

WAF, tot în Polonia. Din anul 1980, a devenit

Președinte de Onoare al Societății

Paleontologilor din România.

Profesorul Theodor Neagu a înființat

prima colecție de foraminifere la Universitatea

din București, care astăzi este de o valoare

inestimabilă, cuprinzând peste 12000 de

specimene, înregistrate în cataloage și stocate în

celule micropaleontologice. Cei peste 200 de

taxoni noi (subspecii, specii și genuri) descriși

în cele peste 100 de lucrări științifice elaborate

de-a lungul prodigioasei sale cariere științifice,

au holotipii și paratipii depozitați în celule

micropaleontologice speciale, fiecare cu număr

de înregistrare în cataloage. Toate speciile de

foraminfere sunt ilustrate, mai ales prin desene

excelente dar și prin fotografii efectuate la

microscopul electronic. În timpul vieții, colecția

sa de Micropaleontologie a fost deschisă și

disponibilă în permanență pentru toti cei

interesați să o consulte. De altfel, una dintre

dorințele Profesorului, înainte să plece dintre

noi, a fost ca această colecție să-i poarte numele

și să rămână accesibilă celor interesați.

A știut ca nimeni altul să-și cinstească

înaintașii, pe care i-a omagiat cu drag ori de

câte ori a avut ocazia, preocupându-se personal

de organizarea și întreținerea muzeului din

trecutul catedrei. A fost un bun camarad față de

colegii din catedră pe care i-a sprijinit

întotdeauna, relația cu aceștia fiind

constructivă, deși uneori presărată de momente

mai colorate.


4

A fost mereu apropiat de studenții săi

despre care adesea spunea:„ Sunt fericit că pe

mulți dintre studenții pe care i-am avut, am

reușit să-i fac să studieze lumea fosilelor și nu

regret acest lucru. Sunt mândru că mulți dintre

ei sunt astăzi nume proeminente în domeniile

lor”. Nu cred că există student care să fi pășit

pragurile Facultății de Geologie și Geofizică,

Universitatea din Bucuresti, fără să-și aducă

aminte cu drag de Domnul Profesor Theodor

Neagu sau Domnul Neagu, așa cum am fost

obișnuiți să-i spunem. Toți ne aducem aminte

despre aplicațiile practice sau cele pentru

proiectele de diplomă, la care Profesorul

participa întotdeauna, de grija părintească față

de noi și de explicațiile despre geologie și

despre botanică pe care le primeam pe teren,

explicații presarate cu ”nuanțe personale” ce nu

pot fi uitate.

A fost un exemplu de conduită morală,

de verticalitate, de dragoste față de Dumnezeu

și Regalitate. În ultimii ani, familia i-a fost

departe, la mii de kilometri, dar acest lucru l-a

făcut să se apropie și mai mult de școală, de

tinerii care-i băteau la ușă, transformâdu-i în

proprii copii.

Profesorul Theodor Neagu a fost un om

generos, gata să ajute pe oricine și oricând.

Uneori a fost dezamăgit, dar nu a renunțat

niciodată să aibă încredere în oameni. Familia

lui a fost facultatea, laboratorul de

Paleontologie, microscopul și zecile de

generații de studenți.

Prof. Dr. Marius Stoica


5

In Memoriam, Profesor Doctor Ilie Turculeț (1936-2017)

Orice școală care se respectă are o serie

de personalități cu care poate să iasă în lume.

Școala geologică de la Iași s-a remarcat încă de

la primii pași făcuți de Grigore Cobălcescu în

cercetarea „tărâmurilor terțiare” din România și

continuând cu pașii importanți parcurși, pe

diverse și complicate tărâmuri de cercetare, de

alte mari personalități ale geologiei românești,

precum Ion Simionescu, Sava Athanasiu,

Romulus Sevastos, Gheorghe Macovei,

Theodor Văscăuțanu, Emilia Saulea, Ion

Atanasiu, Neculai Macarovici, Liviu Ionesi și

mulți alții. O astfel de personalitate cu care

geologia de la Iași poate ieși în lume a fost

profesorul Ilie Turculeț, care, de curând, s-a dus

să interpreteze pe alte meleaguri, „Geosimfonia

Rarăului”.

S-a născut pe pământ bucovinean, la 28

februarie 1936, în localitatea Solonețul de Sus

din Județul Suceava, fiind al doilea copil, din

nouă, al țăranilor Melantia și Grigore Turculeț.

A învățat să scrie, să citească și să socotească

încă înainte de a merge la școala generală din

localitatea natală, în anii grei ai Celui de-al

Doilea Război Mondial. Ca elev și mai apoi ca

student, a avut rezultate remarcabile la

învățătură, fiind apreciat cu note și calificative

excelente. Deși a fost pasionat de literatură, pe

care a iubit-o toată viața, a fost nevoit să facă

Facultatea de Geografie-Geologie, unde,

primind bursă, a putut să se întrețină pe

perioada studiilor deoarece nu putea conta pe

ajutorul familiei sale de țărani săraci. Încă din

anul întâi de facultate, s-a împrietenit cu o

colegă de grupă, Maria Fodor, din Frătăuții Noi,

cu care s-a căsătorit în 1958, având împreună

doi copii, Lăcrămioara și Ionuț-Ghiocel.

A terminat facultatea ca șef de

promoție, obținând numai calificative maxime.

După un an, cât a fost profesor de geografie și

director adjunct la școala generală din comuna

Straja, și apoi încă doi în care a fost inspector

metodist la Secția de învățământ a raionului

Rădăuți, în 1961, a venit prin transfer la

universitate, fiind încadrat pe post de asistent

pentru disciplina Geologia României. În anul

1965 s-a înscris la doctorat sub conducerea

profesorului N. Macarovici cu o temă despre

Mezozoicul din Rarău, iar în 1968 a susținut-o

în fața unei comisii din care făceau parte, alături

de conducător, prof. dr. Th. Joja de la

București, prof. dr. I. Maxim de la Cluj Napoca

și prof. dr. R. Dimitrescu de la Iași, în calitate

de referenți științifici. A fost prima teză

susținută la Iași după Cel de-al Doilea Război

Mondial. În același an, a avansat șef de lucrări.

După această avansare, timp de 22 de ani, a

avut această funcție, cu toate că, din punct de

vedere profesional, îndeplinea condițiile pentru

treptele superioare ale ierarhiei universitare.

Acest lucru a fost posibil abia după revoluția

din 1989 când a fost titularizat direct pe postul

de profesor universitar, în urma unui concurs

susținut la începutul anului 1990. În același an,

a obținut și conducere de doctorat. Sub

îndrumarea sa, au obținut titlul de doctor în

geologie 5 candidați: Rodica Macaleț, Emilia

Munteanu și Dan Grigore, de la Institutul

Geologic al României, Daniela Alexandra

Popescu, de la Universitatea „Ștefan cel Mare”

din Suceava și Ionuț Grădianu, de la Muzeul de

Științe Naturale din Piatra Neamț. Între 1991 și

1999 a deținut funcția de șef al Catedrei de

Geologie-Paleontologie, iar în 2001, la vârsta

de 65 de ani, a solicitat ieșirea la pensie din

motive de sănătate, devenind profesor

consultant.

În calitate de profesor, a predat cursuri

de Paleontologie, Geologia zăcămintelor de

hidrocarburi, Geologia zăcămintelor de

cărbuni, Bazele biologice ale paleontologiei,

Codul Hedberg (la Secția de Inginerie

geologică), Paleozoologie, Geologia și

petrografia cărbunilor (la Secția de Geochimie)

și Biostratigrafia și paleobiologia moluștelor

(la Masterul de Biostratigrafie). Pentru aceste


6

discipline a elaborat și publicat cursuri și caiete

de lucrări practice (1973 – Geologia

zăcămintelor de combustibili minerali și săruri,

1983 – Geologia zăcămintelor de hidrocarburi,

1986 – caietul de lucrări practice de Petrografia

cărbunilor, 1993 – Geologia zăcămintelor de

cărbuni (împreună cu un colectiv condus de I.

Preda), 1998 – Principii de nomenclatură și

clasificare stratigrafică („Codul Hedberg”)).

De asemenea, pentru a asigura un nivel

corespunzător lucrărilor practice de la diferite

discipline, a reorganizat materialul fosil din

colecțiile didactice, a întocmit colecții de șlifuri

pentru petrologia cărbunilor și a conceput și

executat grafic o colecție de planșe cu modele

structurale pentru zăcămintele de hidrocarburi.

Profesorul Ilie Turculeț era cunoscut în rândul

studenților ca un profesor extrem de exigent,

motiv pentru care a fost inclus în celebrul

„TIR”, adică trioul Turculeț - Ionesi - Rică

(Radu Dimitrescu), de care se împiedicau

studenții mai leneși prin anul IV.

În cei peste 40 de ani de activitate științifică,

Ilie Turculeț s-a ocupat în cea mai mare parte

de probleme de paleontologie, formațiunile

mezozoice din „Sinclinalul Marginal Rarău”

constituind obiectivul major al cercetărilor sale.

Această activitate științifică s-a materializat

prin publicarea a 9 cărți și monografii de

specialitate și a peste 200 de articole științifice,

articole de popularizare, recenzii etc. Dintre

cărți, menționăm teza de doctorat (Cercetări

geologice și paleontologice asupra depozitelor

jurasice și eocretacice din Cuveta Rarău-

Breaza) care a fost publicată, în 1971, în volum

separat în cadrul publicațiilor Institutului

Geologic, Paleontologia stratigrafică a

României scrisă împreună cu N. Macarovici și

apărută, în același an, la Editura Tehnică,

Aptihii din România apărută la Editura

Academiei Române, în anul 2000,

Paleontologia Triasicului transilvan din Rarău

(Ed. Arvin-Press) și Paleontologia Jurasicului

și Cretacicului din Rarău (Ed. Junimea),

ambele apărute în 2004. În ceea ce privește

articolele științifice, acestea au fost publicate în

reviste de profil din țară și străinătate (Franța,

Germania, Italia, Ungaria, Rusia, Bulgaria etc.).

Majoritatea au fost bine primite și apreciate de

comunitatea științifică, iar unele au fost

recenzate și în reviste din străinătate (Germania,

Rusia, Franța, Italia, Spania etc.). Pentru

paleontologia românească sunt importante

contribuțiile privind aptihii din România,

precum și amoniții, nautilii, belemniții,

bivalvele, gastropodele și brachiopodele din

Triasicul și Cretacicul Carpaților Orientali. A

îmbogățit considerabil inventarul paleontologic

al depozitelor sedimentare cercetate, inclusiv cu

taxoni noi pentru știință (de ex. 21 de

parataxoni de aptihi, 5 subgenuri de Daonella),

iar argumentele de ordin biostratigrafic, bazate

pe cunoaștea aprofundată a conținutului lor

fosil, au permis separarea pentru prima dată, în

zonele studiate, a unor etaje și subetaje noi.

În perioada activității științifice și didactice pe

care a desfășurat-o la Catedra de Geologie-

Paleontologie, profesorul Ilie Turculeț a

întreținut o permanentă legătură cu specialiști

din țară și străinătate. A păstrat corespondența

pe care a purtat-o cu aceștia și, după pensionare,

a pus-o în ordine și a inclus-o într-un volum,

editat pe cheltuială proprie, intitulat Aflorimente

epistolare, care cuprinde, în cele aproximativ

350 de pagini, peste 200 de scrisori.

Profesorul Ilie Turculeț a fost interesat

și de prezentarea unor probleme și personalități

din istoria dezvoltării geologiei românești,

îndeosebi a celei ieșene. A rezultat astfel o serie

de lucrări consacrate unor personalități (precum

Grigore Cobălcescu, Ion Simionescu, Theodor

Văscăuțanu, Liviu Ionesi, Neculai Macarovici,

Pierre Jeanrenaud) sau unor teme geologice de

interes general (cercetări de geologia petrolului,

publicațiile geologice în limba română în pragul

mileniului trei etc.). De asemenea, a fost

interesat și de popularizarea științei prin

intermediul presei obișnuite. În acest sens, a

scris, din proprie inițiativă sau la cererea unor

organisme județene de cultură sau redacții de

ziare, o serie de articole pe care le-a publicat

îndeosebi în ziarul sucevean Zori Noi, la rubrica

„Ce știți despre…?”. Prin intermediul lor,

publicul larg era informat despre vulcanism,

vârsta pământului, formarea munților, fosile vii,

structura internă a Pământului, mamuți,


7

originea cărbunilor de pământ, rezervațiile

geologice și paleontologice din județul Suceava

și despre multe alte teme geologice.

Deși, după cum am mai spus, a făcut

parte din categoria profesorilor severi (temutul

TIR); cei care l-au cunoscut mai îndeaproape și-

au dat seama că avea și o altă latură, sensibilă,

izvorâtă din prima sa iubire, poezia și literatura.

Unora le-a fost destul de greu să și-l imagineze

pe profesorul sever și ușor rigid în expunerile

sale, ca pe un un spirit poetic și visător. De

aceea, pentru aceștia, volumele sale de aduceri

aminte, aforisme și, mai ales, de versuri,

publicate după pensionare, au fost

surprinzătoare. Latura sensibilă și-a dezvăluit-o

în toamna trecută când, la inițiativa conf. dr.

Paul Țibuleac care a coordonat și editat

volumul omagial Geosimfonia Rarăului - Opus

80, a fost sărbătorit, cu ocazia împliniriri vârstei

80 de ani, de către colectivul Laboratorului de

Geologie-Paleontologie și de participanții la

Simpozionul Științific „Grigore Cobălcescu”

din 29 octombrie 2016. Deși foarte bolnav,

profesorul Ilie Turculeț a participat, vizibil

emoționat, la aceasta sesiune omagială. Ne

bucurăm că acest ultim gest de apreciere din

partea comunității științifice i-a adus un strop

de alinare și a constituit „un nesperat glob de

lumină de cea mai aleasă valoare”, așa cum a

ținut să precizeze în cuvintele de la finalul

ultimei sale cărți (Ceva din tot).

În încheiere, nutrim speranța că, în cele

câteva rânduri pe care le-am scris, am surprins

un crâmpei din personalitatea profesorului Ilie

Turculeț, prin care am încercat să subliniem

rolul pe care l-a jucat în dezvoltarea școlii

geologice de la Iași. Cu scrierile sale,

universitatea ieșeana poate să iasă în lume și să

spună că profesorul bucovinean și-a interpretat

propria partitură din minunata simfonie a

naturii, dirijând o orchestră care a făcut să

vibreze amoniții, aptihii, brachiopodele și alte

fosile aduse din adâncurile timpului geologic pe

crestele Rarăului.

Conf. Dr. Viorel Ionesi


8

1. Al zecelea Simpozion Român de Paleontologie,

Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015

Eveniment jubiliar, cea de a zecea

ediţie a Simpozionului Român de Paleontologie

s-a desfășurat la Cluj-Napoca, în zilele de 16 şi

17 octombrie 2015. Simpozionul a fost onorat

de 83 de participanţi (23 din Cluj, 42 din

Bucureşti, Iaşi şi alte centre din ţară şi 18 din

străinătate).

In prima zi a simpozionului au fost

prezentate 31 de postere şi susţinute 42 de

comunicări orale. Cea de a doua zi a fost

dedicată unei excursii geologice-paleontologice

care a avut două obiective importante:

Depozitele Jurasicului inferior şi mediu de la

Vadu Crişului cu amoniţi şi Depozitele

Cretacicului superior cu rudişti de pe rama

bazinului Borod.

Rezumatele prezentărilor şi Ghidul

excursiei au fost publicate într-un volum apărut

la Presa Universitară Clujeană: Bucur I.I., Lazăr

I. & Săsăran E. (eds): Tenth Romanian

Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-

17 October 2015, Abstracts and Field Trip

Guide. Cluj University Press, 152 p.

Continuând tradiţia simpozioanelor

anterioare desfăşurate la Bucureşti (1997, 2005,

2011), Cluj (1999, 2003, 2009) şi Iaşi (2001,

2007, 2013), cel de al zecelea Simpozion

Român de Paleontologie a fost, în opinia

noastră, o reuşită, o dovadă că și în situaţia

crizei generale pe care paleontologia şi

micropaleontologia o cunosc pe plan

internaţional, cercetările din acest domeniu

prezintă încă un interes larg şi pot duce mai

departe cunoaşterea în domeniu. Sperăm într-o

reuşită, cel puţin egală, a simpozioanelor

viitoare.

Mulţumim şi pe acestă cale sponsorilor:

SNGN ROMGAZ S.A. (sponsor principal),

S.C. HOLCIM S.A., The Grzybowski

Foundation şi Universitatea Babeş-Bolyai.

Acad. Prof. dr. Ioan I. Bucur

Preşedinte executiv al Simpozionului


9

2. SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA ÎNCOTRO?

Societatea Paleontologilor din

România (SPR) împlinește în luna noiembrie a

acestui an, 23 de ani de la înființare. Inițiativa

înființării SPR a aparținut paleontologilor

profesioniști din cadrul Institutului de Geologic

al României, din cadrul Departamentelor de

Geologie și Paleontologie ale Universităților

din București, Cluj-Napoca și Iași, precum și a

celor din fostul C.C.P.E.G (actual Petrom-

OMV). Din 1994 și până în prezent, din punct

de vedere al numărului de membri, asociația

noastră a crescut, s-a dezvoltat, a stagnat, a

intrat în declin, dar, cu toate acestea, Societatea

Paleontologilor din Romania REZISTĂ! Din

1994 și până în prezent, activitatea SPR a fost

relativ constantă, aceasta fiind concretizată prin

organizarea Simpozioanelor Române de

Paleontologie și a Adunărilor Gererale ale

membrilor SPR la fiecare doi ani, cât și prin

editarea buletinelor informative ale SPR (cu

excepția intervalului 2013-2015 pentru care nu

a fost editat niciun buletin informativ).

Înainte de a purcede la editarea acestui

nou număr al Buletinului informativ al

Societății (nr. 19 / 2015-2016), am recitit

„notele din partea editorilor” scrise de foștii

președinți executivi ai SPR (Ioan Bucur,

Leonard Olaru și Mihaela-Carmen Melinte-

Dobrinescu), începând din anul 2001 și până în

anul 2012, când a fost editat ultimul număr (nr.

18). Am constatat îngrijorările îndreptățite ale

colegilor noștri cu privire la declinul

cercetărilor paleontologice pe plan național și

internațional și cu privire la fondurile din ce în

ce mai reduse alocate în general cercetării

științifice în România. Cu toate acestea,

Paleontologia din România REZISTĂ!

La apelurile noastre către membrii SPR

pentru materiale necesare întocmirii prezentului

buletin informativ, au răspuns majoritatea

membrilor, cărora le mulțumim pentru efort și

pentru timpul alocat. Trebuie să precizez însă

faptul că au existat membri SPR (unii dintre

aceștia cu realizări ștințifice remarcabile în

domeniu) care practic NU au răspuns

solicitărilor noastre. La început m-am necăjit,

am insistat, dar mai apoi, după totala lipsă de

reacție a acestor colegi, cred ca am început să

înțeleg ce se întâmplă de fapt! Datele pe care le-

am solicitat membrilor SPR se referă la realizări

științifice concretizate prin publicații, teze de

doctorat, evenimente științifice la care au

participat membrii SPR, activități educaționale

și de cercetare științifică, colaborări naționale și

internaționale în care au fost implicați membrii

Societății noastre. Dar oare ce legătură există

între aceste realizări și Societatea

Paleontologilor din Romania?

Dacă privim din acestă perspectivă,

toate realizările colegilor noștri (care au răspuns

și care nu au răspuns solicitărilor noastre), pe

plan științific și educațional în domeniul

Paleontologiei, se datorează exclusiv eforturilor

personale, prin implicarea acestora în diferite

proiecte și colaborări naționale și internaționale.

În realitate, SPR ca asociație profesională NU

are practic niciun merit în obținerea acestor

rezultate, așa încât, putem avea oarecare

înțelegere pentru colegii care NU au răspuns

solicitărilor noastre. Pe de altă parte, Ioan

Bucur în buletinul informativ nr. 9 din 2001

arăta: „Meritul oricărei contribuţii personale va

fi acordat integral celui care a realizat-o, însă

dacă acţiunile personale nu sunt puse sub egida

Societăţii, atâta timp cât suntem membrii ai

acesteia, Societatea nu va putea exista.”

Presupun că majoritatea membrilor

SPR menționează în CV-ul lor apartenența la

această organizație profesională, dar există din

păcate unii membrii care nu numai că nu

răspund solicitărilor noastre, dar nici măcar nu

plătesc cotizația de membru, chiar după

insistențe îndelungate.

Societatea Paleontologilor din

România nu poate exista dacă fiecare dintre

noi nu se implică, într-un mod sau altul, în

activitatea Societății!

Totuși, care sunt realizările SPR ca

asociație? Realizări există și aceastea au fost

posibile doar prin efortul unora dintre membrii


10

SPR: Simpozioanele Naționale de

Paleontologie organizate la fiecare doi ani;

Publicarea constantă a volumelor Acta

Palaeontologica Romaniae, revistă editată sub

egida SPR; importante manifestări științifice

internaționale, care au fost organizate de

instituții de profil din România (GeoEcoMar,

Universitatea din Cluj, Universitatea din

București, IGR) dar și sub egida SPR: al 4-lea

Simpozion Internațional Fossil Algae

Association, Cluj-Napoca, 2004; Sesiunea de

comunicări ştiinţifice a SGR, Cluj-Napoca,

2003; al 6-lea Simpozion Naţional al AAPG

Student Chapters, Iași, 2005; al 10-lea

Simpozion Internaţional Fossil Algae

Association, Cluj-Napoca, 2011; Conferinţa

NECLIME – Neogene Climate Evolution in

Eurasia, Bucuresti, 2011; Intercolocviul

Neogenului RCMNS Paratethys- Mediterranean

Interactions: Environmental Crises during the

Neogene; Bucuresti, 2012; realizarea,

menținerea și actualizarea paginii web a SPR

prin efortul colegului Daniel Țăbară și a

actualului comitet interimar de conducere al

SPR. Prin urmare, SPR rezistă datorită unui

grup restrâns de membri care se

„încăpățânează” să mențină aprinsă flacăra SPR

prin activitățile mai sus menționate, dar și prin

activitatea tuturor colegilor, membri SPR, care

au dorit să-și prezinte realizările în domeniul

Paleontologiei ca membri ai Societății noastre.

Ce am putea face mai mult, astfel încât

Societatea Paleontologilor din Romania să fie

implicată activ ca asociație profesională?

Am putea organiza grupe de lucru

interdisciplinare, care să implice colegi din

toate instituțiile de profil din țară, grupe de

lucru care să scrie proiecte în numele SPR (ca

asociație), proiecte prin care să poată fi accesate

fonduri pentru activități educaționale, de

promovare a Paleontologiei și Geologiei ca

domenii de cercetare fundamentală, dar și cu

aplicații directe în economie, cât și proiecte în

domeniul Geoconservării și Geoturismului.

Planuri frumoase, dar realizarea

acestora depinde, din punctul meu de vedere, de

două categorii de aspecte:

(1) Existența unei „mase critice” de

paleontologi, membri SPR care să se implice

efectiv în scrierea de proiecte derulate prin SPR

sau în organizarea de acțiuni derulare prin SPR;

(2) Existența unui Statut al SPR în concordanță

cu legislația actuală, un Statut clar și simplu,

structurat pe articole și domenii clare, însoțit de

un Regulament de Organizare și Funcționare

(ROF) în care sa fie prezentate detalii privind

convocarea sedințelor, a adunărilor generale,

modul de conducere, tipurile de atribuții, modul

de derulare al ședințelor etc.

Aceste două categorii de aspecte sunt esențiale

în cazul depunerii unor cereri de finanțare

pentru proiecte derulate prin Societate. Prin

urmare, împreună cu colegii din actualul

comitet (interimar) de conducere am întocmit

deja un proiect al unui nou statut al SPR însoțit

de un Regulament de Organizare și

Funcționare, care acum se află în faza de

corectură din punct de vedere juridic/legislativ.

Între 30 Mai și 30 Iulie, aceste propuneri de

Statut și ROF vor fi postate pe site-ul SPR spre

dezbatere publică. Membrii SPR vor fi rugați sa

ne transmită propuneri, observații, corecturi

care vor fi centralizate și discutate până la

începutul lunii Septembrie. La Adunarea

Generală a SPR organizată în cadrul celui de la

11-lea Simpozion Român de Paleontologie de

la București, 27-28 Septembrie, vom supune

votului membrilor SPR proiectele noului Statut

și ROF al SPR.

Stimați colegi, membri ai Societății

Paleontologilor din România, participarea

dumneavoastră la Adunarea Generală a SPR

care va fi organizată în cadrul celui de al 11-

lea Simpozion Român de Paleontologie de la

București, 27-28 Septembrie 2017, este

extrem de importantă pentru alegerea unui

nou Comitet de Conducere al SPR și pentru

a hotărâ împreună dacă dorim să reînnoim și

să revitalizăm activitatea Societății noastre!

Cu cele mai bune gânduri,

Iuliana Lazăr


11

3. Activitatea științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016

3.1. Publicații și participări la

manifestări științifice

Deși finanțarea cercetării științifice în

domeniul Paleontologiei, și al Geologiei în

general, a fost extrem de redusă în intervalul

2015-2016 (fapt demonstrat prin numarul mic

de proiecte de cercetare în domeniul

Paleontologiei, care au avut finanțare

UEFISCDI), este surprinzător și, în același

timp, îmbucurător faptul că acești doi ani au

reprezentat un interval productiv din punct de

vedere al publicațiilor stiințifice reprezentate

prin lucrări în periodice ISI, lucrări în periodice

BDI, cărți și capitole în cărți scrise de membrii

SPR, dar și prin participări la numeroase

reuniuni științifice naționale și internaționale.

În intervalul 2015-2016 membrii SPR

au publicat 86 de lucrări în reviste cotate ISI,

37 de lucrări BDI, 2 cărți, 3 capitole în cărți,

103 comunicări la evenimente științifice

naționale și 102 comunicări la evenimente

științifice internaționale. La acestea se adaugă

numeroase alte colaborări știițifice naționale și

internaționale care vor fi concretizate în

publicații în anii ce urmează.

Dar oare cum se explică această

productivitate științifică bună a membrilor SPR,

în condițiile subfinanțării generale a cercetării

din institutele de cercetare și a învățământului

superior din România? Ca să înțelegem, să

privim mai atent publicațiile.

Producția științifică a membrilor SPR în intervalul 2015-2016 (date prelucrate pentru cele trei filiale)

Lucrări în periodice ISI: În intervalul 2015-

2016 au fost raportate 91 de lucrări în reviste

cotate ISI, patru dintre acestea având co-autori

de la două sau chiar trei filiale SPR (aceeași

lucrare fiind deci raportată de două sau de trei

ori), prin urmare, în realitate, au fost publicate

doar 86 de lucrări ISI, dintre care aproximativ

29 de lucrări au fost raportate în cadrul unor

proiecte cu finanțare națională. Restul lucrărilor

ISI se bazează, în mod evident, pe colaborări

internaționale cu finanțare în afara României!!!

Filiala București (Anexa A): 37 de lucrări ISI,

majoritatea publicate în periodice cu factor de

impact între 1,5 și 4. La 8 dintre aceste lucrări,

6 membri SPR ai filialei București au fost prim-

autori, lucrările fiind rezultatul unor proiecte cu

finanțare națională. De remarcat lucrarea:

Qiaomei Fu, Cosimo Posth…..Grigorescu D

…., 2016, The genetic history of Ice Age

Europe, publicată în Nature 534(7606), 1-76,

doi:10.1038/Nature.17993 (Factor de Impact

42.351).


12

Filiala Cluj-Napoca (Anexa B): 30 de lucrări

ISI, majoritatea publicate în periodice cu factor

de impact între 0,5 și 4. La 13 dintre aceste

lucrări, 9 membri SPR ai filialei Cluj au fost

prim-autori, toate aceste lucrări fiind raportate

la proiecte cu finanțare națională.

Filiala Iași (Anexa C): 24 de lucrări ISI,

majoritatea publicate în periodice cu factor de

impact între 1 și 8. La 8 dintre aceste lucrări, 4

membri SPR ai filialei Iași au fost prim-autori,

o parte din lucrări fiind raportate la proiecte cu

finanțare națională.

Filiala București

Producția științifică a membrilor

SPR în intervalul 2015-2016

Filiala Cluj-Napoca



Filiala Iași



Lucrări în periodice BDI: La o primă analiză,

membrii SPR au raportat în intervalul 2015-

2016, 39 de lucrări BDI în diferite periodice,

majoritatea naționale. Două dintre aceste lucrări

au co-autori de la două filiale SPR (aceeași

lucrare fiind deci raportată de două ori) prin

urmare, au fost publicate 37 de lucrări BDI

dintre care numai 6 lucrări publicate în Acta

Paleontologica Romaniae. Distribuția pe filiale

a lucrărilor BDI este ilustrativă pentru interesul

scăzut al membrilor SPR în susținerea revistei

Societății noastre, deși revista Acta

Paleontologica Romaniae, a progresat evident

în ultimii 5 ani, atât din punct de vedere al

constanței în publicate (2 numere pe an) cât și

din punct de vedere al sistemului peer-review.

Astfel, la filiala București, din cele 14 lucrări

BDI publicate în intervalul 2015-2016, doar

două au fost publicate în Acta Paleontologica

Romaniae (Iamandei and Iamandei, 2016;

Iamandei et al, 2016) și două lucrări în Geo-Eco

Marina (Brustur et al., 2015; Popa et al., 2016)

(Anexa A).

La filiala Cluj-Napoca: din cele 13 lucrări BDI

publicate în intervalul 2015-2016, doar trei au

apărut în Acta Paleontologica Romaniae (Pleș

et al., 2015; Ungureanu et al., 2015; Săsăran,

L., 2016) și 5 lucrări în Studia UBB Geologia

(Bindiu-Haitonic and Filipescu, 2015, 2016;

Diaconu et al., 2016; Kallanxhi et al., 2016,

2016) (Anexa B). Prin urmare, membrii SPR

Cluj susțin periodicul de specialitate al UBB,

cât și revista SPR.

La filiala Iași: din cele 12 lucrări BDI publicate

în intervalul 2015-2016, doar două au fost

publicate în Acta Paleontologica Romaniae

(Anistoroae and Miclăuș, 2015; Iamandei et al.,

2016) și una în Studia UBB Geologia (Codrea

and Venczel, 2016) (Anexa C).

Cărți și capitole în cărți publicate la edituri

naționale și internaționale :

Filiala Iași:

Olaru L., 2016, Evoluția biostratigrafică a

palinomorfelor din Precambrian și Predevonian

cu aplicații la metamorfitele din Carpații


13

Orientali și la unele formațiuni sedimentare din

România. Vol. I., Ed. Universității „Al. I.

Cuza” Iași, 400 p.

Ionesi Bica, 2015, Mărturii din viață și

activitate. Ed. Junimea, 235 p.

Filiala București:

Botnaru, V., Petculescu, A., Gheorghiu, V.,

Nazareanu, G., 2015 – Moldova, 11 p., In:

Encyclopædia Biospeologica Vol. I, Europe,

Ed. by C. Juberthie and V. Decu. Second

Edition, Ed. Museum of Natural History in

Paris (In press)

Milu, V., Seghedi, A., Melinte-Dobrinescu,

M.C., Lazăr, I., 2016. Building bridges

between Earth Scientists worldwide: a way for

promoting peace and strengthening integration.

Field Trip Guidebook: from Geology to

Geoheritage, 66 pp. ISBN 978-606-94282-2-1.

Wagreich, M., Haq, B., Melinte-Dobrinescu,

M.C., Sames, B., Yilmaz, I.O. (Eds.). 2016.

Advances and perspectives in understanding

Cretaceous sea-level change. Palaeogeography,

Palaeoclimatology, Palaeoecology 41 (3),

Special Issue 221 pp. ISSN 0031-0182.

Filiala Cluj :

Pleș G., 2015. Calcarele Jurasicului superior-

Cretacicului inferior din Masivul Buila-

Vânturarița : microfaciesuri și biostratigrafie.

Presa Universitară Clujeană, 153 p. ISBN 978-

973-595-823-7.

Silye, L., 2015: Sarmatian foraminiferal

assemblages from southern Transylvanian

Basin and their significance for the

reconstruction of depositional environments.

Presa Universitară Clujeană, 229 p. ISBN

978973-595-852-7.

Fărcaş, S., Tanţău, I., Grindean R., Panait,

A.M., Diaconu, A.C., 2016.

Palaeoenvironment methods. In: Opreanu C.H.,

Lăzărescu V.A. (Eds.). Landscape Archaeology

on The Northern Frontier of The Roman

Empire at Porolissum. An Interdisciplinary

Approach, Editura Mega, ISBN 978-606-543-

787-6.

Grindean R., Tanţău, I., Fărcaş, S., 2016.

Human impact and land-use since 5000 BC. In:

Opreanu C.H., Lăzărescu V.A. (Eds.).

Landscape Archaeology on The Northern

Frontier of The Roman Empire at Porolissum.

An Interdisciplinary Approach, Editura Mega,

ISBN 978-606-543-787-6.

Tanţău, I., Grindean R., Panait, A.M.,

Diaconu, A.C., Fărcaş, S., 2016.

Palaeoenvironmental reconstructions since

5000 BC. In: Opreanu C.H., Lăzărescu V.A.

(Eds.). Landscape Archaeology on The

Northern Frontier of The Roman Empire at

Porolissum. An Interdisciplinary Approach,

Editura Mega, ISBN 978-606-543-787-6.

Participări ale membrilor SPR la manifestări

științifice naționale și internaționale în

perioada 2015-2016 (Anexele D, E, F)

În intervalul 2015-2016, membrii SPR

au participat la numeroase reuniuni științifice în

cadrul cărora au fost susținute 103 comunicări

la evenimente științifice naționale și 102

comunicări la evenimente internaționale.

Aproximativ 205 comunicări ale rezultatelor

cercetărilor, concretizate după cum am văzut

deja, în 137 de lucrări publicate (86 de

lucrări ISI și 37 de lucrări BDI). Deci, s-a

publicat aproximativ 67 % față de cât s-a

comunicat!

Trebuie să remarcăm cu îngrijorare

faptul că la cel de al X-lea Simpozion

Național de Paleontologie care s-a desfașurat

la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-

Napoca, au fost raportate de către membrii

SPR numai 32 de comunicări (14 de la Cluj,

13 de la București, 5 de la Iași) din cele 103

de comunicări susținute la manifestări

științifice naționale intervalul 2015-2016!

Comparând aceste date cu cele raportate de

organizatorii celui de al 10-lea Simpozion

Român de Paleontologie (un total de 73 de

comunicări, din care 18 din străinătate),

diferența de 23 de lucrări rezultă din comunicări

susținute de participanți care nu sunt membrii

SPR sau, mai degrabă, colegi, membri SPR care

NU au dorit să contribuie cu informații la

realizarea acestui buletin informativ.


14

3.2. Colaborări naționale și internaționale

Filiala Bucuresti

Dragastan Ovidiu: În cadrul Bursei Humboldt

ca invitat al Muzeului Ruhr din Essen am

studiat Colecţia de Alge fosile din Carbonifer,

în secţiuni subţiri (cu dimensiuni standard,

normale şi cele mari 10 cm x 7 cm) ce provin

din Colecţia Henry Paul, precum şi altele cum

ar fi: Algele din Cenomanianul inferior din

Cariera Kassenberg, o descoperire de dată

recentă, din landul Nord Rhein-Westfalen.

Briceag Andrei: Colaborare cu Prof. William

B.F. Ryan, Special Scientist at the Lamont-

Doherty Earth Observatory of Columbia

University and Professor Emeritus, Department

of Earth and Environmental Sciences,

Columbia University. Deplasare la Universitate

Columbia, New York, USA, în perioada 28

martie – 10 aprilie 2016. Studiu asupra

carotelor prelevate din Marea Neagră (studii

izotopice, datări C14 și studii

micropaleontologice).

Grădinaru Eugen: Bithynian (Middle Anisian)

gastropods of the Tubiphytes-facies from North

Dobrogea (Romania), colaborare cu Alexander

Nützel (Bayerische Staatssammlung für

Paläontologie und Geologie) și Andrzej Kaim

(Institute of Paleobiologie, Polish Academie of

Sciences); Lower and Middle Triassic

brachiopod faunas from North Dobrogea,

colaborare cu Maurizio Gaetani (Universita

degli studi di Milano); Bithynian (Middle

Anisian) bivalves of the Tubiphytes-facies from

North Dobrogea (Romania), colaborare cu

Michael Hautmann (Paläontologisches Institut

und Museum, Zürich); Ediacaran biota from

Dniester region (Republic of Moldova),

colaborare cu Alexander Liu (University of

Cambridge, UK).

Pirnea Roxana: Acord de parteneriat cu

Universitatea din Petroșani, Facultatea de Mine,

ce are ca obiective studiul florei oligocene din

Bazinul Petroșani și dezvoltarea activității de

cercetare-dezvoltare-inovare.

Popa Mihai Emilian: Nanjing Institute of

Geology and Palaeontology (NIGPAS),

colaborare cu Prof. Yongdong Wang pentru

studiul florelor jurasice din Guangdong

(Canton), Sichuan, Heilongjiang; Colaborare cu

Dr. Jiri Kvacek, Muzeul Național din Praga, pe

tema plantelor cretacice din Bazinul Hațeg;

Colaborare cu Dr. Mostafa Falahatgar, Islamic

Azad University, Shahrood, Iran, pe tema

plantelor jurasice din Iran.; ”Greenhouse

climate and vegetation radiation across the

Triassic-Jurassic boundary event: comparisons

between China and Romania”, 2016, Joint

research project funded by the Chinese

Government, in collaboration with Prof.

Yongdong Wang, NIGPAS, Nanjing; Synthesis

Project, 2016, Cretaceous flora of Federi, Hațeg

Basin, National Museum, Prague.

Stoica Marius: Colaborare în cadrul

programului: PRIDE - H2020-MSCA-ITN-

2014-642973, cu titlul "Drivers of

Pontocaspian biodiversity RIse and

DEmise"NWO Project-The Evolution of

Paratethys: the lost sea of Eurasia,

Coordonator din partea Universitatii din

Bucuresti. (2015-2018). Marius Stoica a

organizat NT1 (Network Training) la București

în Noiembrie 2015, urmat de două excursii de

teren, una în zona Buzăulu, iar a doua în Delta

Dunării-Razelm și croaziera în Marea Neagră

cu vasul Mare Nigrum.


15

Prelevare de probe, Mare Nigrum, octombrie, 2015-Multi corer

PRIDE, NT1- Bucuresti, octombrie, 2015

Marius Stoica, Christian van Baak și Wout

Krijgsman, Slănicul de Buzău, octombrie, 2015

Razelm, octombrie, 2015

Razelm, octombrie, 2015

Mare Nigrum, octombrie, 2015-Multi corer


16

Csiki-Sava Zoltan: colaborări cu M.

Vremir (TMS, Cluj-Napoca) în studiul

formațiunilor Cretacic superioare și a

ecosistemelor Cretacic târzii din

Transilvania, alături de G. Dyke și K.

Acheson (University of Southampton, UK),

Steve Brusatte (Universiy of Edinburgh,

UK), Mark Norell și Meng Jin (American

Museum of Natural History, New York,

SUA), Gábor Botfalvai (ELTE, Budapesta,

Ungaria), Eric Buffetaut (CNRS, Paris,

Franța), James Gardner (Royal Tyrell

Museum, Drumheller, Alberta, Canada),

Dave Weishampel (Johns Hopkins

University, Baltimore, SUA) pentru studiul

vertebratelor, Jiri Kvacek (National

Museum, Praga, Cehia) pentru studiul

plantelor, Emese Bodor (MFGI, Budapesta,

Ungaria) și Zuzana Hermanova (National

Museum, Praga, Cehia) pentru nevertebrate.

Colaborări cu Steve Brusatte (University of

Edinburgh, UK), Eric Buffetaut (CNRS,

Paris), Xabier Pereda-Suberbiola (Euskal

Herriko Unibertsitatea, Bilbao) și Attila Ősi

(ELTE, Budapesta, Ungaria) pentru studiul

vertebratelor continentale cretacice din

Europa, inclusiv din Cretacicul inferior din

Dobrogea, respectiv Cretacicul superior de

la Iharkút, Ungaria.

Filiala Cluj-Napoca

Ioan I. Bucur: Proiecte de colaborare cu

Academia Sârbă de Stiinţe și Arte, prin

intermediul Academiei Române 2015 şi

2016) (Ioan Bucur, Emanoil Săsăran şi

George Pleş): Corelarea depozitelor

mezozoice din Carpaţii româneşti cu cele

din Carpato-Balkanide.

Ioan I. Bucur și Emanoil Săsăran împreună cu

colaboratorii din Serbia

Emanoil Săsăran, George Pleș, Serbia, 2016

Fărcaş Sorina: colaborări naționale: Babeş –

Bolyai University, Department of Geology

(Prof. Dr. Sorin Filipescu, Conf. Dr. Ioan

Tanţău); The Institute of Archaeology and Art

History of the Romanian Academy, Cluj (SRI

Dr. Coriolan-Horaţiu Oprean); National

Museum of Romanian History, Bucharest (Dr.

Eugen S. Teodor); The Institute of Biology

Bucharest of the Romanian Academy (SRI Dr.

Sorin Ştefănuţ, SRII Dr. Anca Manole).

Colaborări internaționale: University of

Bretagne Occidentale, Geoarchitecture (ENSUF

project) with MC Dr. Jérôme Sawtschuk;

National Research Institute of Science and

Technology for Environment and Agriculture,

Grenoble Alpes University. (Ing. Dr André

Evette, Irstea).

Filiala Iași

Crina Miclăuș : Colaborare cu Prof. Juergen

Schieber, Indiana University Bloomington,

Indiana University Shale Research Lab –

studiul sedimentologic al unor formațiuni


17

pelitice din Carpații Orientali; colaborare cu

Prof. Francesco Guerrera și Prof. Mario

Tramontana, Dipartimento di Scienze Pure e

Applicate (DiSPeA), Università degli Studi di

Urbino „Carlo Bo, Manuel Martin Martin,

Departamento de Ciencias de la Tierra y del

Medio Ambiente, Universidad de Alicante –

analiza comparativă a evenimentelor tectono-

sedimentare din Bazinele Maghrebian și

Moldavidic.

Paul Țibuleac: Colaborare cu Prof. Filippo

Barattolo, Universitatea Federico II, Napoli,

Italia: analiza microfaciesurilor carbonatice din

Sinclinalul Rarău și alge dassycladaceae din

Sarmațianul Platformei Moldovenești.

Viorel Ionesi, Dumitriu Simina Dumitrița,

Sergiu Loghin: prof. Zofia Dubicka,

University of Warsaw, Faculty of Geology,

Jolanta Paruch-Kulczycka, Polish Geological

Institute–National Research Institute,

Magdalena Łukowiak, Institute of Pleobiology,

Polish Academy of Sciences, Warszawa,

Poland – Biostratigrafia integrată (foraminifere,

ostracode, nannoplancton calcaros, spiculi de

ascidieni) a depozitelor miocene medii din

România, Polonia și Republica Moldova.

Daniel Țabără, Silvia Mare: prof. Hamid

Slimani, University Mohammed V of Rabat,

Laboratory of Geology and Remote Sensing –

biostratigrafia depozitelor cretacice și

paleogene din Domeniul Moldavidic.

Prof. Filippo Barattolo împreuna cu studenții pe

Valea Seacă, Câmpulung Moldovenesc,

mai 201

Pietrele Doamnei, Rarău, mai, 2014

3.3. Alte activități în domeniul Paleontologiei

și domeniile conexe

Filiala Bucuresti

Andrășanu Alexandru: Coordonare, pentru

Universitatea din Bucuresti, a proiectului EEA-

JRP-RO-NO-2013-1-0135 - Applied research

for sustainable development and economic

growth following the principles of

geoconservation: Supporting the Buzău Land

UNESCO Geopark initiative; Coodonarea

activitatilor Geoparcului Dinozaurilor Țara

Hațegului – Geoparc International UNESCO;

Crearea Forumului Național al Geoparcurilor

din Romania; Promovarea noului program

UNESCO pentru Geoștiințe și Geoparcuri;

Briceag Andrei: International School on

Foraminifera ISF 8th Course, 3-13 iunie 2015,

Urbino, Italia. Foraminiferal Introduction and

Larger Benthic Foraminifera; International

School on Foraminifera ISF 9th Course, 17-25

iunie 2016, Urbino, Italia, Planktonic

Foraminifera and Smaller Benthic

Foraminifera.

Dragastan Ovidiu: Pentru a face cunoscute în

străinătate publicaţiile din România de

Paleontologie, Microfaciesuri,

Micropaleontologie şi Paleobotanică, a donat


18

Bibliotecii de la Senckenberg Institute, din

Frankfurt, în special volume din Acta

Paleontologica Romaniae şi 54 de extrase cu

lucrări din aceleaşi domenii.

Grădinaru Eugen: Geologic Time Scale -

Continuarea pregătirii documentatiei privind

promovarea sectiunii stratigrafice de la Desli

Caira (Dobrogea de Nord) ca GSSP (Global

Stratotype Section and Point).

Grădinaru Mihaela: Bursă de cercetare pentru

tineri cercetători, finanțată de Universitatea din

București si implementată în cadrul secțiunii de

științe sociale a ICUB în perioada 08 aprilie –

07 octombrie 2015.

Petculescu Alexandru: Contract 313/ 2015-

2017 (PN-II-RU-TE 2014-4–2301) în cadrul

programului Tinere Echipe. Organismul

finanțator: UEFISCDI: Studiul multidisciplinar

al depozitului fosil din Peștera Muierilor în

vederea reconstrucției schimbărilor climatice

rapide din SW României- Pleistocen superior,

Director proiect Dr. Alexandru Petculescu;

Stagiu de perfecționare în domeniul

geomorfologiei carstice („Karst Landforms and

Caves of Nordland, North Norway, cod:

GEOV221”) (Universitatea Bergen, Norvegia),

20-26 septembrie 2015.

Popa Mihai Emilian: a susținut abilitarea în

Geologie la 6 martie 2015, cu titlul

”Palaeobotany, terrestrial ecosystems and coal:

case studies from Greenland, Europe and

Asia”, în cadrul Universității din București.

Este prima abilitare în acest domeniu din

România și singura din anul 2015. Din

septembrie 2015, Mihai Popa este membru al

Școlii Doctorale de Geologie (SDG) din cadrul

Facultății de Geologie și Geofizică. În prezent,

Mihai Popa conduce trei doctoranzi în

Paleontologie și Geologie: Roxana Pirnea

(Universitatea din București), Vali Ghiran

(OMV-Petrom) și Răzvan Arghir (ISER).

Lazăr Iuliana: Extinction and recovery of

corals during the Pliensbachian-Toarcian

(Jurassic) crisis (2015-2018): colaborare cu

Universitatea Lorraine (Nancy), Universitatea

din Geneva și Universitatea Bourgogne (Dijon);

sunt co-îndrumător al unei teze de doctorat cu

acelaşi titlu în cadrul Universităţii Lorraine

(Nancy), teză care va aborda acest subiect prin

studiul multidisciplinar (paleontologie,

taphonomie, microfaciesuri, diageneză) al unor

secţiuni reprezentative din Franţa, Romȃnia şi

Maroc.

Filiala Cluj-Napoca

Fărcaş Sorina: Management Plans of Natura

2000 Sites – collective authorship: elaborated

and approved; Management Plan of the Site of

Community Importance ROSCI0238 Suatu-

Cojocna-Crairat, approved by MMAP Order nr.

840/07.06.2016, Monitorul Oficial al României,

Part I, 2016, nr. 426 bis; Management Plan of

the Site of Community Importance ROSCI0322

Muntele Şes, approved by MMAP Order nr.

1041/06.06.2016, Monitorul Oficial al

României, Part I, nr. 606bis/09.08.2016, 895 p.;

Management Plan of the Site of Community

Importance ROSCI0135 Pădurea Bârnova

Repedea, approved by MMAP Order nr.

1131/20.10.2016, Monitorul Oficial al

României, Part I, 2016, nr. 829 bis; Referent in

doctoral committees of UBB, Geology, 2016:

Roxana-Adela Grindean; Anca Daniela Geantă;

Member of the Administration Council

“Natural Parc Apuseni”, from 2016; Member of

the Editorial Board of The Journal Studies and

Research: Biology; Geology-Geography (also

reviewer), Museum Complex of Bistrița-

Năsăud.

Grindean Roxana : 2015, Quantitative

Palynology Course, Velemin, Cehia, 29 aprilie–

3 mai 2015.

Haitonic (Bindiu) Raluca-Emilia: Grant

pentru tineri cercetători (GTC 31793), finanțat

de UBB, 2016: Reconstituiri biostratigrafice şi

paleoambientale în formaţiunile turbiditice din

bazinul Văii Moldovei (Pânza de Tarcău,

Carpaţilor Orientali).

Kallanxhi Mădălina-Elena:

POSDRU/159/1.5/S/132400 mobilities at

University of Vienna, Department of

Geodynamics and Sedimentology, Vienna,

Austria (01 May 2015 – 31 August 2015).

Erasmus + traineeship mobility”

Montanuniversitaet Leoben, Chair of Petroleum


19

Geology, Leoben, Austria (01 March 2016 - 30

June 2016).

Ples George: Grant pentru tineri cercetători

(GTC-31807-2016) finanțat de UBB, 2016:

Diversitatea asociațiilor de facies și

biostratigrafia calcarelor Jurasicului superior –

Cretacicului inferior de pe rama sud-vestică a

Munților Șureanu (zona Haţeg-Pui).

Silye Lorand: Postdoctoral fellowship

”Alexander von Humboldt ” (2013-2014; 2015-

2016), Germany.

Filiala Iași

Țabără Daniel, Contract prestări servicii între

Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași și Hunt Oil

Company of Romania intitulat „Datări

biostratigrafice ale Paleozoicului superior -

Mezozoicului inferior din forajele Ileana 3800,

Urziceni 904 si Buesti 2700 (Platforma

Moesică).” Vârstele geologice au fost estimate

pe baza asociațiilor de palinomorfe identificate

în probele de carotă prelevate din aceste 3

foraje.

Premii ale studențiilor SPR participanți la

simpozioane științifice:

Loghin Sergiu, Dumitriu Simina, Mare

Silvia, 2016, Domeniul depozițional al

Formațiunii de Șomuz din perimetrul Podișului

Fălticenilor, Simpozionul Național Studențesc

,,Mihai David” Ediția a VII a, Rarău. Premiul I

Dumitriu Simina, Loghin Sergiu, 2016,

Paleoecologia depozitelor Sarmațian inferioare

din forajul FH3P1 Rădăuți, pe bază de

foraminifere și ostracode. Al XVII – lea

Simpozion Național al Studenților Geologi și

Geofizicieni, București. Premiu pentru cea

mai bună lucrare.


20

4. Teze de doctorat în Paleontologie susținute în intervalul 2015-2016

În cadrul acestui capitol vor fi

prezentate (sintetic) teze de doctorat susținute în

cadrul universităților din Romania cât și teze

susținute la universități din străinătate, teze la

care profesorii îndrumători sau co-îndrumători

științifici, sunt membri SPR. În intervalul 2015-

2016 în România au fost susținute 6 teze de

doctorat în Paleontologie dintre care 2 teze la

Universitatea din București și 4 teze la

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Prezentarea tezelor este realizată în continuare,

pe filiale, în ordinea alfabetică a numelui

autorilor.

Filiala București:

Antoniade Gheorghiţa-Claudia,

2016, Studiul lito-biostratigrafic al depozitelor

de vârstă Cretacic inferior din Zona

Cernavodă, Dobrogea de Sud, Îndrumător

științific Prof. Dr. Emerit Ovidiu Dragastan,

teză susținută la Universitatea din București.

Printre contribuţiile ştiinţifice importante ale

acestei teze menţionăm: descifrarea

litostratigrafiei şi a biostratigrafiei depozitelor

din profilul Cernavodă-Ecluză, prin separarea

pentru prima dată a 12 biozone pe baza

asociaţiilor de foraminifere din intervalul

Berriasian superior-Hauterivian inferior, la care

se adaugă şi asociaţiile de ostracode din acelaşi

interval, precum şi cele din Apţian. Au fost

descifrate principalele faze de transgresiune, dar

mai ales utilizând şi forajele din arealul

Centralei Nucleare (Ostracode şi mai ales

Orbitolinide), s-a conturat o fază de exondare ce

corespunde intervalului Hauterivian superior-

Barremian cu o durată de aproximativ 6 până la

8 MA, în arealul Rasova-Cochirleni-

Cernavodă-Dunărea şi care ar corespunde după

noi (Ovidiu Dragastan), unei insule exondate pe

care o denumim Insular Dobrogea land. Această

regiune trebuie restudiată atent, deoarece să nu

uităm că aici, a existat o vegetaţie în special de

conifer (Protocupressoxylon dragastanii

Iamandei & Iamandei 2005), precum şi diverse

grupuri de vertebrate. Tot ansamblul de la nord

de Alimanu şi apoi Rasova-Cernavodă-

Gherghina-Dunărea ar trebui reinvestigat pentru

că, cu siguranţă, ne va permite să înţelegem

diferitele asociaţii de organisme, atât cele din

faciesurile marine (acestea cu tipuri diferite de

recifi, importante pentru a distinge platformele

carbonatice interne de platformele carbonatice

externe), dar şi cele reprezentând faciesurile

continental-lacustre şi fluviatile.

Ilie Radu- Mihai, 2016, Studiul

paleontologic al proboscidienilor din zona

centrală a Bazinului Dacic, Îndrumător

științific Prof. Dr. Emerit Dan Grigorescu,

teză susținută la Universitatea din București.

Teza are 9 capitole: Introducere, Materiale și

metode de cercetare, Istoricul cercetărilor

asupra resturilor fosile de proboscidieni din

cadrul Bazinului Dacic, Geologia Bazinului

Dacic, Sistematica și evoluția proboscidienilor

din Europa, Sistematica elephantidelor din

Bazinul Dacic, Contextul paleobiogeografic și

paleoecologic al distribuției elephantidelor din

cadrul Bazinului Dacic, Starea existentă și

măsuri de conservare a siturilor fosilifere

cercetate. Concluzii. Teza de doctorat este

ilustrată prin numeroase tabele cuprinzand date

statistice asupra măsurătorilor biometrice

efectuate , grafice, figuri în text și 42 de planșe

în care sunt prezentate pieseledentare ale

elephantidelor studiate. In cadrul tezei sunt

analizate prin descriere și măsurători un număr

de 446 de piese dentare,provenind din depozite

pliocene si pleistocene din Bazinul Dacic.

Acestea aparțin la patru specii ale genului

Mammuthus ( M. rumanus, M. meridionalis, M.

trogontherii și M. primigenius) și unei specii a

genului Elephas - E. antiquus. Materialul

studiat provine din 10 colecții muzeale, cele

mai multe aflate în colecția Laboratorului de

Paleontologie al Universității din București și în

cea a Muzeului Grigore Antipa, un număr mai

mic de piese dentare provin din colecții ale

Muzeelor din Alexandria, Roșiorii de Vede,

Galați, Tecuci, Călărași, Ploiești, Târgoviște și

Piteștidepozitele Pliocene și Pleistocene ale


21

Bazinul Dacic. Teza reprezinta o contributie

importanta la actualizarea datelor asupra

sistematicii , evolutiei si rutelor de migratie ale

Elephantidelor, in baza cercetărilor recente.

Christian van Baak, 2015,

Mediterranean-Paratethys connectivity during

the late Miocene to Recent, Îndrumător

științific Prof. Dr. Wout Krijgsman, co-

îndrumător științific Prof. Dr. Marius Stoica,

teza susținută la Universitatea din Utrecht.

Susținera tezei de doctorat în fața „comisiei de

judecată” la Universitatea din Utrecht

Universitatea din Utrecht, Iunie, 2015: in centru

Drd. Christian van Baak, stânga co-îndrumător

Prof. Dr. Marius Stoica, dreapta îndrumător

Prof. Dr. Wout Krijgsman

Filiala Cluj-Napoca:

Grindean Roxana, 2016, Vegetation

responses to climate, fire and human impact

during the Holocene in the Northern Apuseni

Mountains (Romania), îndrumător științific

Prof. Dr. Sorin Filipescu, teză susținută la

Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.

Summary: The present thesis was based on the

multi-variable analysis of ombrotrophic peat

and lacustrine profiles from the northern

Apuseni Mountains, with palynology as the

main method for obtaining a representative

temporal and spatial resolution of the Holocene

vegetation changes. The study area is located

between the drainage basin of the Someșul Cald

River to the south, and the Hillock of Șimleu to

the north. During the Lateglacial/Holocene

transition and early Holocene the vegetation

dynamics were likely controlled more by the

climatic oscillations and by the ecological

requirements and tolerances of the various taxa.

As forests became denser and closed, short-

term changes in climate were the main factor

triggering and controlling the changes in taxa

distribution and abundance. Starting with ca.

7000 cal BP, human pressure on the

environment became noticeable and thus, its

influence on the dynamic of certain taxa is not

excluded. The dramatic changes in forest and

general landscape composition characterizing

the last ca. 600 years from the study area was

also influenced by the common use of fire for

maintaining pastures and arable land.

Considering the radical changes of the

landscape from the past three centuries, the

awareness of the way past land-use by human

societies have altered the natural landscape is a

compulsory method in order to better

understand the evolution of the relationships

between society, environment and biodiversity

through time, and develop efficient strategies

for the preservation and restoration of the

natural and cultural landscape.

Michetiuc Mihai, 2016, Calcarele

Jurasicului superior–Cretacicului inferior din

sudul Munţilor Vâlcan: microfaciesuri,

microfosile şi reconstituirea paleomediului


22

depositional, îndrumător științific Acad.

Prof. Dr. Ioan. I. Bucur, teză susținută la


Cercetările efectuate în cadrul acestei lucrări au

vizat depozitele carbonatice jurasic superioare –

cretacic inferioare de pe rama sudică a munţilor

Vâlcan. Au fost efectuate studii de facies,

micropaleontologice, biostratigrafice şi de

paleomediu. Principalele obiective ale studiului

se referă la descrierea faciesurilor și

microfaciesurilor carbonatice, reconstituirea

paleomediilor depoziționale și a evoluției lor în

timp, și la obţinerea de noi argumente

biostratigrafice.

Michetiuc Camelia, 2016, Studiul

klippelor calcaroase din Munţii Metaliferi

(arealul Brad – Galda): microfaciesuri,

microfosile şi reconstituiri de paleomediu,

îndrumător științific Acad. Prof. Dr. Ioan. I.

Bucur, teză susținută la Universitatea Babeş-

Bolyai, Cluj-Napoca.

Obiectivul tezei de doctorat l-a constituit

studiul klippelor/olistolitelor de calcare din

Munții Metaliferi (arealul Brad-Galda).

Klippele de calcare din Apusenii sudici nu au

fost studiate sub aspectul microfaciesurilor și

asociațiilor micropaleontologice (cu excepția

unei lucrări asupra Pietrelor Cetii). Ca atare,

studiul de față și-a propus să aducă un aport la

cunoașterea microfaciesurilor, biostratigrafiei si

reconstituirii paleoambientale a acestor calcare.

Ungureanu Răzvan, 2016, Studiul

conglomeratelor din sinclinalul Piatra

Craiului, îndrumător științific Acad. Prof.

Dr. Ioan. I. Bucur, teză susținută la


Scopul principal al acestei lucrări a fost

investigarea galeților din depozitele

conglomeratice ale sinclinalului Piatra Craiului

și determinarea ariei sursa pe baza litologiei și a

asociației de microfaciesuri și microfosile din

galeții carbonatici, care de altfel sunt dominanți.

În urma campaniilor de teren au fost identificate

o serie de aflorimente în care structurile

sedimentologice sunt bine dezvoltate. Dintre

obiectivele studiului enumerăm: descrierea

faciesurilor de conglomerate, studiul

morfometric al galeților și determinarea

mediului depozițional, studiul zonelor de la

limita calcare - conglomerate.

Filiala Iași:

Anca Anistoroae, 2015, Analiza

ichnologică a discontinuităților stratigrafice

din depozitele Flișului Extern. Îndrumător

științific, prof. dr. Mihai Brânzilă. Teza a

fost suținută la Universitatea Alexandru Ioan

Cuza din Iași

Analiza integrativă, ichnologică și

sedimentologică, a depozitelor vechi este una

de pionierat în România, utilizarea sa

conducând la rezultate interesante. Pe lângă

dezvăluirea conținuturilor ichnofaunistice din

unele depozite ale fostului Bazin Moldavidic, s-

au evidențiat discontinuități stratigrafice care

constituie elemente cheie în descifrarea

succesiunii evenimentelor dintr-o înregistrare

sedimentară. S-au utilizat astfel conceptele unui

domeniu al stratigrafiei propus de Ager (1973)

– stratigrafia evenimentelor.

Tema a fost abordată în şase capitole şi unul de

concluzii în care s-au discutat: 1) repere istorice

şi direcţiile de studiu pe care se înscrie

ichnologia; 2) dinamica organismelor

producătoare de urme în termenii strategiilor de

hrănire, gradului de mobilitate și poziției în

raport cu interfața apă-sediment; 3) relaţia

organism-substrat; 4) metodele de lucru, analiza

faciesurilor sedimentare şi analiza ichnologică;

5) trei studii de caz din Pânza de Vrancea,

Semifereastra Bistriţa, analizaze strat cu strat

sedimentologic-ichnologic, respectiv

Formațiunea de Piatra Uscată (Paleocen),

membrul argilelor roșii și verzi și membrul

argilelor cenușii-verzui ai Formațiunii de

Bisericani (Eocen superior), pentru fiecare

secţiune analizată subliniindu-se recurenţa

evenimentelor sedimentare; 6) consistenţa

substratului stabilită pe baza caracteristicilor

morfologice ale urmelor hypichnia, parametru

utilizat în estimarea grosimii stivei sedimentare

îndepărtate prin eroziune. Luând în considerare

cel mai simplu scenariu - sediment uniform

litologic, îngropare continuă cu diminuarea


23

porozității, un singur eveniment eroziv, un

eveniment acumulativ - s-a demonstrat că ceea

ce s-a acumulat trebuie să fi fost mult mai mult

decât ceea ce s-a înregistrat.

Pe baza analizei ichnologic-sedimentologică se

poate demonstra că într-o stivă sedimentară

aparent monotonă și concordantă există

nenumărate discontinuități care înregistrează

mai mult timp geologic decât cel materializat în

rocile existente.

Cu această teză se introduce în geologia

românească o metodă de lucru utilizată în

literatura europeană și mondială încă din anii

‟60, căreia i s-au dedicat numeroase monografii

și care s-a dovedit de succes atât ca exercițiu

academic, cât și ca instrument de lucru în

geologia aplicată.

5. Activități educaționale și de popularizare a Paleontologiei și Geologiei, în România și

în străinătate, care au fost organizate sau la care au participat membrii SPR.

Veți descoperi în cele ce urmează o

activitate impresionantă raportată de membrii

SPR în intervalul 2015-2016, cu privire la

organizarea și/sau participarea la activități

educaționale și de popularizare a Paleontologiei

și Geologiei, ceea ce reprezintă un fapt deosebit

de îmbucurător. Mă întreb totuși la câte din

aceste activități a fost pronunțat sau menționat,

măcar în treacăt, numele Societății

Paleontologilor din România?

Având în vedere diversitatea și multitudinea

acestor tipuri de activități, le prezentăm în

continuare, în ordinea alfabetică a numelor

membrilor SPR, pe filiale.

Filiala București

Activități educaționale și de popularizare

Andrășanu Alexandru a participat la

coordonarea unor activitati educaționale pentru

programul Scoala Altfel. Ghidaje și organizare

de ateliere pentru 3000 de copii si cadre

didactice din invatamintul preuniversitar;

reamenajarea Expoziției „Balauri, Dragoni,

Dinozauri” la sediul Geoparcului din orașul

Hațeg; amenajarea, în comuna Lopătari, a

Muzeului Șapte Locuri de Poveste, muzeu

dedicat interpretării patrimnoiului geologic din

Geoparcul Ținutul Buzăului; completarea

amenajării Văii Dinozaurilor, traseu de vizitare

și educație în Țara Hațegului; organizarea

evenimentului cultural Pierres et Couleurs, în

perioada 2 – 12 august 2016, in Geoparcul

Luberon, Franta; organizarea unor evenimente

și activități educaționale și de promovare în

cadrul Săptămânii Europene a Geoparcurilor

(22 mai – 22 iunie 2016); organizarea

Festivalului Dinozaurilor, Țara Hategului, 22 –

24 iulie 2016; participare la organizarea Zilei

Vulcanilor, 24 august 2016, Hateg; Continuarea

parteneriatului educațional cu Universitatea de

Arte din București (UNARTE) si organizarea

unor expozitii temporare cu teme de inspiratie

geologica / paleontologica.

Andrășanu Alexandru, colaborari

internationale in domeniul educațional: Open

University of the Netherlands, Olanda pentru

cutrsul on-line European Virtual Seminar on

Sustainable Development (EVS). Studiu de Caz

– Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului;

Bakony Balaton Geopark, Ungaria – schimb de

tineri si formare in domeniul geoparcurilor;

Chablais Geopark, Franta – dezvoltarea unor

parteneriate educationale si de cercetare

dedicate geoparcurilor; Idrija Geopark,

Slovenia – dezvoltarea unui proeict Interreg

Transdanubian; University of Trás-os-Montes

and Alto Douro, Portugalia – schimburi de

studenti; University of Minho – schimburi de

student si lucrari de dizertatie in cotutela;

Fundatia ProPark pentru arii protejate in

dezvoltarea masterului Geo-Biologie aplicata in

conservarea patrimoniului natural si cultural si

formare a de Specialisti Arii Protejate.

Dragastan Ovidiu în cadrul unui Workshop-

Wissens-Ruhr Programm und die Entdecker


24

Tour (Turul Descoperirilor Ştiinţifice) a

prezentat la Muzeul Ruhr din Essen pentru

elevi, studenţi şi adulţi, lumea microscopică din

secţiuni subţiri, din calcarele de vârstă

Carbonifer şi din Cretacic inferior

(foraminifere, alge, tipuri de microfacies, etc.)

în primul rând la microscop şi apoi proiectate

pe un monitor, pentru a vedea asociaţiile de

microfosile şi tipurile de microfaciesuri, fapt ce

a impresionat publicul, acesta fiind incitat la

întrebări, de ce... şi mai ales, importanţa acestei

metode pentru a cerceta diferitele medii de

sedimentare din cadrul platformelor

carbonatice, unele purtătoare de petrol şi gaze.

Grădinaru Mihaela, Lazăr Iuliana și

Panaitescu Dragoș au participat (alături de

colegi din cadrul Departamentului de

Mineralogie, Universitatea din București) la

pregătirea elevilor de liceu (din lotul olimpic de

Geografie) pentru disciplinele Geologie generală și

Paleontologie pentru Olimpiada Internaţională de

Ştiinţele Pământului din 2015 și 2016. Elevii care

au participat la Olimpiada din anul 2016 au obţinut

trei medalii de argint şi una de bronz.

Grigorescu Dan a susținut numeroase

conferințe pentru publicul larg și conferințe de

presă la mai multe muzee din România:

Muzeul de Geologie, conferinte pentru public:

"Dinozaurii și contemporanii lor"- martie

2015; "Geologia- Natura, Cultura, Arta" -iunie

2015; "Biodiversitate și Geodiversitate- o

abordare holistică a studiului si protecției

Naturii" - aprilie 2016; Muzeul de Istorie

Naturală Grigore Antipa: Conferinta de presă

"Hatzegopteryx- cel mai mare zburator din

toate timpurile", 27 iulie 2016; Conferinta

pentru public "Dinozauri și pterozauri în

Geoparcul dinozaurilor Țara Hațegului: O

lume cu pitici și giganți la sfarșitul Erei

dinozaurilor", 30 iulie 2016; Dino Parc

Râșnov: Conferinta de presa "Hatzegopteryx,

gigantul în fauna cu dinozauri din Țara

Hațegului", 30 august 2016; Conferința de

presă la inaugurarea expoziției DinoRo " Roci,

minerale, fosile, plante și animale actuale",

organizată cu prilejul Zilei Naționale a

României în colaborare cu Universitatea din

București, Muzeul "Grigore Antipa" și Muzeul

de Geologie, 30 noiembrie, 2016.

Domnului Prof. Dr. Grigorescu Dan i-au fost

acordate titlului de Cetatean de onoare al

orasului Hateg, 31 octombrie 2016 si Placheta

UNESCO Romania cu prilejul Galei

aniversare „România – UNESCO: 60 de ani”,

15 decembrie 2016.

Acordarea titlului de Cetățean de onoare al

orașului Hațeg,

domnului Prof. Dr. Dan Grigorescu

Ilie Radu a susținut prezentarea Fossil

Megafauna of Galați County, Romania, în

cadrul conferinței: The Conference of

Romanian Students, Professors and Researchers

in UK, Oxford University, 21 November 2015.

Popa Mihai Emilian a susținut numeroase

prezentări publice (2016, Student life, geology

and paleontology of Romania, Palaeontological

Museum of Liaoning, Shenyang Normal

University, invited lecture, Shenyang, Liaoning,

China, 2016; Geology and paleontology of

Romania, Southwestern Petroleum University,

Chengdu, Sichuan, China, 2016; Evoluționismul

azi, Zilele Evoluției la Humanitas Cișmigiu,

2015; Evoluția speciilor, Zilele Evoluției la

Humanitas Cișmigiu, 2016; Geologia planetei


25

Marte și perspective paleontologice, Humanitas

Cișmigiu, 2016; interviuri TV (Stația de

metrou Politehnica, Știrile Digi 24, 2015);

interviuri Radio România Cultural

(Patrimoniul paleontologic al Universității din

București, 2015; Laboratorul de teren Dilcher-

Popa, 2015; Geologia planetei Marte și

perspective paleontologice, 2016); interviuri în

ziare (Diana Mitrache, Geologii au descoperit

fosile care atestă viața în Valea Jiului, Cronica

Văii Jiului, 2016; Monika Baciu, Plante de 20

de milioane de ani care spun povestea

cărbunelui din Valea Jiului. Press Media, 2016;

Corneliu Bran, În pregătire la Universitatea din

Petroşani / Muzeul plantelor fosile, Ziarul Văii

Jiului, 2016; Alina Borțea, Plante vechi de 23

milioane de ani care au format huila, scoase

din subteranele Văii Jiului, Q Magazine, 2016).

Stoica Marius, în calitate de invited speaker la

Muzeul Antipa în cadrul - International

Zoological Congress of “Grigore Antipa”

Museum 16 - 19 November 2016 a susținut o

prezentare despre ostracofauna recentă din

Marea Neagră.

În cadrul programului PRIDE - H2020-MSCA-

ITN-2014-642973, cu titlul "Drivers of

Pontocaspian biodiversity RIse and Demise”,

Dr. Marius Stoica a susținut de asemenea o

lecție practică despre metode de studiu ale

ostracodelor. Audiența a fost formată din cei 15

studenți doctoranzi din cadrul programului

PRIDE, iar lecția practică a fost ținută la

Universitatea din Utrecht, Olanda în decembrie

2015.

Marius Stoica prezentând metode de preparare

și studiu micropaleontologic, Utrecht 2015.


Zoltán Csiki-Sava a susținut în septembrie

2016 o conferință publică despre lumea

dinozaurilor la Muzeul de Istorie Naturală

“Grigore Antipa”; de asemenea, în calitate de

invited speaker la Muzeul Antipa în cadrul -

International Zoological Congress of “Grigore

Antipa” Museum 16 - 19 November 2016 a

susținut o prezentare despre paleofauna de

vertebrate insulare Cretacic târzii ale

Transilvaniei; coordonarea studenţilor în

vederea participării la simpozioane

studenţeşti: al XIV-lea Simpozion Naţional

Studenţesc "Geoecologia", Petroşani, 13-14 mai

2016. Alexandra Roman, Mădălina Bucur.

Theropodele din Bazinul Hațeg – Distribuție și

diversitate (Câştigător al Premiului III,

Domeniul A. Geologie).

Vasile Ștefan: articole de popularizare a

paleontologiei: Vasile, Ş., 2015. Valori ale

patrimoniului roşiorean: Resturile fosile de

mamut din Colecţia Muzeului Municipal de

Istorie "Petre Voievozeanu" din Roşiorii de

Vede. Ziarul Drum, anul 18, nr. 576, p. 2.

Publicaţie editată de Casa Municipală de

Cultură Roşiorii de Vede; Vasile, Ş., 2016.

Colecţia de vertebrate fosile a Muzeului

Judeţean Teleorman – parte a patrimoniului

ştiinţific teleormănean. Muzeul Judeţean

Teleorman, e-buletin semestrial de informare,

anul V, nr. 1(9), p. 42-44; coordonarea

studenţilor în vederea participării la

simpozioane studenţeşti: al XIV-lea

Simpozion Naţional Studenţesc "Geoecologia",

Petroşani, 13-14 mai 2016. Radu-Mihai Ilie.

Elephantidele din zona centrală a Bazinului

Dacic aflate în colecţia Laboratorului de

Paleontologie al Universităţii din Bucureşti.

Distribuţie şi taxonomie; al XIV-lea Simpozion

Naţional Studenţesc "Geoecologia", Petroşani,

13-14 mai 2016. Ovidiu Flintaşu. Evaluarea

taxonomică a resturilor de rinoceri din

Pleistocenul inferior de la Copăceni (Bazinul

Dacic, România) (Câştigător al Premiului III,

Domeniul A. Geologie).

Activități în muzeele și colecțiile de

Paleontologie

Dragastan Ovidiu: Colecţia de secţiuni subţiri,

respectiv microfaciesuri din regiunea Tezei de

Doctorat, din Cheile Bicazului care a fost

publicată în engleză în 1975, în Memoires

(Memoriile Institutului de Geologie şi

Geofizică) din Bucureşti şi care conţine 2248

secţiuni subţiri, a fost inventariată şi redescrisă

pentru fiecare masiv în parte. Această colecţie

reprezintă din punct de vedere ştiinţific o bază

reală, utilă de a compara depozitele şi

microfaciesurile de vârstă Jurasic mediu-

Cretacic inferior din Platforma Carbonatică


27

Transilvană cu toate platformele carbonatice

din România, dar şi cu cele din domeniul

Tethysian (vezi Ricou et al., 1986).

Grigorescu Dan:

- Laboratorul de Paleontologie al Universității

din București : coordonarea drd. Ilie Radu în

actualizarea taxonomică a molarilor de

elephantide din cadrul Colecției de Vertebrate;

Inventarierea materialului paleontologic

provenit din aria Geoparcului aflat în colecția

Laboratorului de Paleontologie, în baza

Acordului de colaborare cu Universitatea din

București legat de reprezentarea Geoparcului în

relația cu UNESCO;

- Muzeul de Geologie: coordonarea activităților

legate de organizarea expoziției in aer liber

Lapidariu. Rocile României, inaugurată mai

2016; organizarea expoziției Dinozaurii și

contemporanii lor în Geoparcul Țara

Hațegului, martie 2015; coordonarea

organizării expoziției Hatzegopteryx-un gigant

între pitici, octombrie 2016; realizarea

documentației pentru noua sală din Muzeu,

Geodiversitatea României și demararea

organizării sălii, impreuna cu Dan Grigore și

Rodica Tița; realizarea a două mari panouri în

holul mare al Muzeului, Scara Timpului

Geologic și momente ale evoluției și Evoluția

paleogeografica a Pământului, împreuna cu

Valentin Paraschiv și Rodica Tița; coordonarea

activităților legate de încheierea acordurilor de

colaborare ale IGR-Muzeul de Geologie cu

Dino Parc Rasnov și Muzeul de Istorie

Naturală Grigore Antipa, ambele încheiate în

mai si iunie 2016. În baza acordului cu Dino

Parc Rașnov, Muzeul a primit macheta în

marime naturală a unui dinozaur (Triceratops)

din fibra de sticlă, expus în curtea Muzeului. În

baza acestor acorduri cele trei muzee

(Geologie, Antipa și Dino Parc), împreună cu

Universitatea din București-Geoparcul

Dinozaurilor Țara Hategului, au organizat două

evenimente expoziționale în decursul anului

2016.

- Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa:

consultanță pentru organizarea expoziției

Hatzegopteryx- cel mai mare zburator din toate

timpurile –iulie-septembrie 2016.

- Dino Parc Râșnov: consultanță pentru

organizarea expozitiilor dedicate lui

Hatzegopteryx (august-septembrie 2016),

DinoRo (noiembrie- decembrie 2016), Ouăle de

dinozaur și Enigma de la Tuștea (pregătire

decembrie 2016).

Ilie Radu: Conservarea și analiza taxonomică a

resturilor fosile de proboscidieni din cadrul

colecțiilor aflate în urmatoarele muzee: Muzeul

Judetean Argeș (2016), Muzeul Dunării de Jos

(2016), Laboratorul de Paleontologie al

Universității din București (2015-2016),

Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați (2015-

2016), Muzeul de Științe Naturale Prahova

(2016), Complexul Național Muzeal „Curtea

Domnească” Târgoviște (2016); participare la

organizarea unei expoziții cu resturi fosile de

proboscidieni la Râșnov Dino-Park (Mai-

August 2016).

Popa Mihai Emilian: Pregătirea Muzeului de

Paleontologie din Anina, Jud. Caraș-Severin;

Pregătirea Muzeului de Paleobotanică,

Universtatea din Petroșani, Petroșani, Jud.

Hunedoara; Pregătirea ”Muzeului în Trei


28

Minute”, stația de metrou Politehnica,

București.

Practici de specialitate realizate sau activități

de teren cu studenții Universității din

București

Andrășanu Alexandru, Lazăr Iuliana, Stoica

Marius, Grădinaru Mihaela, Panaitescu

Dragoș au organizat practici de cartare în

depozitele sedimentare (iulie 2015, 2016) și

aplicații de teren (în octombrie și aprilie 2015,

2016) la: Lopătari, Valea Slanicului de Buzau

(July, 2016); culoarul Rucăr-Bran, Fieni,

Suslănești. Au îndrumat excursii de teren

organizate de BSC (2015, 2016) în Dobrogea

Centrală și de Sud și in Zona Valea Argeșului-

Vidraru și Valea Costești – Masivul Buila

Vânturarița.

Slănicul de Buzău 2016

Valea Dâmboviței, 2015,

Conglomeratele de Cetățeni, Albian

Aplicație de teren BSC în masivul Buila-Vânturarița, octombrie, 2016

Grigorescu Dan

- 12-18 iunie 2016: Cercetarea siturilor

paleontologice din zona Sebes –Alba Iulia ,

Organizatori Muzeul Transilvaniei din Cluj si

Muzeul de Istorie din Sebes in colaborare cu

Muzeul de Istorie Naturala din New York si

reprezentanti ai Laboratorului de Paleontologie-

Universitatea din Bucuresti.

- 10-16 august 2016. Hațeg. Organizare și

participare la cercetările paleontologice ale

studenților Facultății de Geologie și Geofizică

în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.


29

Cercetări paleontologice ale studenților Facultății de Geologie și Geofizică, Universitatea din

București, în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.

Zoltan Csiki-Sava, Ștefan Vasile, Mihai

Popa, Pirnea Roxana: cercetări paleontologice

de teren asupra faunei maastichtiane din

Bazinul Hațeg și Bazinul Transilvaciei, 3-12

aprilie 2015; tabăra de Cercetare Paleontologică

în Bazinul Hațeg (Fig. 1), 2-11 august 2015;

cercetări geologice și paleontologice în

subteranul minei Uricani, Bazinul Petroșani, 1-

5 noiembrie 2015; aplicația de toamnă (BSC)

cu studenții, Suslănești-Sătic-Dealul Sasului, 7-

8 noiembrie 2015; aplicația de Primăvară

(ASGG) cu studenții, Slănicul de Buzău, 26-27

martie 2016; aplicație de teren cu studenții de la

Facultatea de Biologie, specializarea Ecologie,

Parcul Național Munții Măcinului, 31 martie

2016; cercetări geologice și paleontologice în

Câmpul Minier Paroșeni și subteranul minei

Livezeni, Bazinul Petroșani, 28-31 iulie 2016;

tabara de Cercetare Paleontologică în Bazinul

Hațeg, 2-11 august 2016; aplicație de toamnă

(BSC) cu studenții, Suslănești-Sătic-Dealul

Sasului, 22-23 octombrie 2016; cercetări

geologice și paleontologice în Câmpul Minier

Paroșeni, Bazinul Petroșani, 1-4 noiembrie

2016.

Pregătirea unui cuib cu ouă, Livezi, Bazinul

Hațeg (Pirnea Roxana, 7 august 2015)

Eșantion cu Taxodium sp. și Glyptostrobus sp.,

halda minei Paroșeni (Pirnea Roxana, 29 iulie

2016)


Popa Mihai Emilian: practicile de teren în

2015 și 2016 în Munții Almăjului, în cadrul

Laboratorului de teren Dilcher-Popa, cu

studenții Facultății de Geologie și Geofizică,

anul I, practica de cartare. Aplicații de

primăvară în 2015 și 2016, în Carpații

Meridionali, cu studenții Facultății de Geologie

și Geofizică; aplicații de toamnă în 2015 și

2016, Filipeștii de Pădure, Jud. Prahova, cu

studenții Facultății de Geologie și Geofizică.

Laboratorul de teren Dilcher-Popa, cu studenții Facultății de

Geologie și Geofizică, anul I

Mihai Popa: lucrări practice de paleontologie în stația

de metrou Politehnica, pentru observații asupra

calcarelor cu rudiști

Vasile Ștefan: activităţi de cercetare în teren cu

implicarea studenţilor: În prima jumătatea din

luna august a anului 2016, au continuat

activităţile de cercetare paleontologică în zona

Ţării Haţegului, judeţul Hunedoara,

binecunoscută pentru asociaţiile de vertebrate

fosile de vârstă maastrichtiană (Cretacic târziu)

descoperite aici de-a lungul ultimului secol.

Echipa de cercetare a inclus 11 studenţi ai

Facultăţii de Geologie şi Geofizică (Drd. Radu-

Mihai Ilie, Drd. Roxana Pirnea, masterand

Raluca Maria Văcărescu, şi studenţii Şerban

Andrei Dragomir, Ovidiu Flintaşu, Andra

Olariu, Mădălina-Maria Bucur, Alexandra-

Florentina Roman, Mihai Alexandru Preda,

Petru Răileanu şi Sebastian Radu), coordonaţi

pe teren de Conf. dr. Zoltán Csiki-Sava şi Asist.

dr. Ştefan Vasile. Activităţile de prospecţiune

geologo-paleontologică au dus la identificarea

unor resturi osoase de sauropode şi

ornithopode, dar şi la descoperirea a două noi

cuiburi cu ouă de dinosaur. Au mai fost

prelevate şi probe pentru procesarea în scopul

obţinerii de resturi de microvertebrate.

Activităţile au fost finanţate de către

Universitatea din Bucureşti-Geoparcul

Dinosaurilor Țara Hațegului şi DinoParc

Râşnov.

Ștefan Vasile: Lucrări de teren penru vertebrate

continentale maastrichtiene din Ţara Haţegului

Filiala Cluj-Napoca

Bindiu-Haitonic Raluca: Promovarea

Departamentului de Geologie in cadrul Targului

Educational desfasurat la Sala Polivalenta din

Cluj-Napoca (02.04.2015) ; Organizarea

evenimentului : ”Ziua Portilor Deschise” în

cadrul Departamentului de Geologie, Facultatea

de Biologie si Geologie, Universitatea Babes-

Bolyai (11.06.2016).


31

Fărcaş Sorina., Ursu, T., Roman, A., Ştefănuţ,

S., Manole, A., The issue of invasive plants and

their presence in peat bogs in Romania. The

Seminar "Ecological restoration of degraded

peat bog ecosystems in Romania”, October 20,

2016, Bucharest.

Săsăran Liana: Activități de popularizare în

perioada 2015-2016 prin organizarea mai

multor evenimente:

-”Ziua Porților Deschise” în cadrul Muzeului de

Paleontologie-Stratigrafie, în colaborare cu

Departamentul de Geologie, Universitatea

Babes-Bolyai, în 23 mai 2015.

- Expoziției temporare ”Big five” - Extincții

majore în trecutul Pâmântului;

-”Geologia sub microscop” - 11 iunie 2016

- ”Noaptea Muzeelor” în cadrul Muzeului de

Paleontologie-Stratigrafie al UBB în 16 mai

2015 (1735 vizitatori) și 21 mai 2016 (2907

vizitatori).

- Promovarea geologiei și a colecțiilor didactice

paleontologice prin intermediul rețelelor sociale

(www.facebook.com/Muzeu.Paleontologie.UB

B).


de teren cu studenții Universității Babeș-

Bolyai din Cluj-Napoca

Chira Mariana Carmen: Practici de teren în

2015 si 2016, din Bazinul Transilvaniei: Mera,

Brebi, Decea, Bazinul Strei: Orăștie, și

Bucovina: Putna, Gura Humorului, Rarău -

Pietrele Doamnei.

Bindiu-Haitonic Raluca: Practica de vara

(Disciplina Stratigrafie) cu studentii sectiilor de

Inginerie Geologica si Geologie, anul II.

Săsăran Emanoil, Aplicații practice în teren la

disciplina ”Analiză de facies” cu anul II

Geologie și anul III Inginerie în Cheile Turzii,

jud. Cluj.

Carmen Chira : Practică cu studenții pe Valea Putnei

(Bucovina), 2015.

Carmen Chira : Brebi, 2015

Emanoil Săsăran : Aplicații practice în teren la disciplina ”Analiză de facies” cu anul II Geologie și

anul III Inginerie în Cheile Turzii, jud. Cluj

http://www.facebook.com/Muzeu.Paleontologie.UBB

http://www.facebook.com/Muzeu.Paleontologie.UBB


32

Filiala Iași

Activități educaționale și de popularizare

Lucrări pentru publicul larg: Codrea Vlad,

Ursachi L., Rățoi B.G., Brânzilă Mihai., 2015:

„Teribilul animal” de la Gherghești: un

deinother de talie mare din Miocenul superior.

Elanul, 163: 1-7, Giurcani-Găgești

Seserman Anca: Programul Școala Altfel,

aprilie 2016 – Timpul Geologic (vârsta

Pământului şi scara timpului geologic);

Departamentul de Geologie al Facultăţii de

Geografie şi Geologie din Iaşi; Muzeul

Universităţii “Al. I. Cuza”.


de teren cu studenții Universității Alexandru

Ioan Cuza din Iași

Miclăuș Crina, Seserman Anca: iulie 2015 –

bazinul hidrografic al Şomuzului Mare

(Fălticeni, Suceava) – Formațiunea de Șomuz

(Sarmațian inf.); iulie 2015 – Formaţiunea de

Straja în stratotip (Paleocen-Eocen bazal)

(Stejaru, Neamţ); august 2015 – Fm. Calcarelor

de Doamna (Eocen mediu) (Piatra Şoimului,

Pânza de Vrancea); august 2015 – Disodile inf.

și sup. (Oligocen – Miocen inf.) (Nechit, Pânza

de Vrancea); iunie 2016 – Semifereastra

Bistriţei cu toate formaţiunile Pânzei de

Vrancea – practică itinerant ; iulie-septembrie

2016 – Fm. Podu Secu (Eocen sub -?Oligocen)

(Răchitiş, Pânza de Tarcău).

Miclauș Crina, Ionesi Viorel, Seserman

Anca, Loghin Sergiu: iulie 2015 – bazinul

hidrografic al Şomuzului Mare (Fălticeni,

Suceava) – Formațiunea de Șomuz (Sarmațian

inf).

Ionesi Viorel: 6-12 iulie 2015 – Practică

geologică în zona Gura Humorului cu studenții

din anu I Inginerie geologică; 11-17 iulie 2015

– Practică geologică în zona Gura Humorului

cu studenții anului I, Inginerie geologică.

Miclăuș Crina, Viorel Ionesi, Seserman Anca,

Livijoara (Fălticeni, Suceava)

Miclăuș Crina, Seserman Anca

Formațiunea Podu Secu (Răchitiş,

Tarcău)


33

Țabără Daniel, Cariera Cetate, Roșia Montana.

Aplicație de teren cu studenții geologi ai Facultății

de Geografie și Geologie din Iași (iulie 2016)

Țabără Daniel, Detunata, jud. Alba, coloanele

de andezite bazaltoide “călcate în picioare” de

studenții de la Inginerie geologică din Iași (iulie

2016).

Ionesi Viorel, iulie 2015 – studenți din anul I Inginerie geologică pe Rarău.

Ionesi Viorel, Seserman Anca, iulie 2016 – studenți din anul I Inginerie geologică în

Rezervația geologică Piatra Pinului – Gura Humorului.


34

6. Revista Acta Palaeontologica Romaniae în perioada 2012-2016.

Bilanț si perspective....

La Simpozionul Societăţii

Paleontologilor din România care s-a desfăşurat

la Bucureşti în toamna anului 1997, la iniţiativa

profesorului Ovidiu Dragastan şi cu participarea

unui grup de tineri colegi bucureşteni, a luat

fiinţă Acta Palaeontologica Romaniae sub foma

unui volum care să cuprindă artiolele ştiinţifice

rezultate în urma comunicărilor susţinute la

simpozion. Din 1997 până în 2011, au fost

publicate 7 volume, la intervale de circa doi ani,

conţinând fiecare un număr apreciabil de

articole (38, Bucureşti, 1997; 50, Cluj, 2000;

41, Iasi, 2002; 46, Cluj, 2004; 42, Bucureşti,

2005; 31, Iaşi, 2008; 32, Cluj, 2011). De fiecare

dată volumele aveau editori din rândul celor

care realizau simpozionul şi erau susţinute

financiar de către organizatori, prin

sponsorizări. Trebuie menţionat că, în general,

articolele publicate în aceste volume au trecut

printr-un proces de peer review, astfel încât

calitatea lor să fie la un nivel ridicat sau, cel

puţin, acceptabil.

La Adunarea Generală a Societăţii

Paleontologilor din România din 2011, de la

Bucureşti, s-a hotărât transformarea volumului

Acta Palaeontologica Romaniae într-o revistă

ştiinţifică de serie, cu două apariţii pe an şi cu

un process de peer review riguros, astfel încât

să poată intra în circuitul internaţional. Având

în vedere cele 7 volume editate cu ocazia

simpozioanelor precedente sub acelaşi nume s-a

hotărât ca revista să-şi înceapă apariţia cu

numărul 8. Acest prim număr a apărut în 2012

şi a cuprins într-un volum ambele numere (1 și

2). Odată cu decizia de restructurare, revista şi-

a constituit un board editorial permanent,

format dintr-un editor şef, cinci editori

executivi şi doi editori tehnici, întreaga echipă

reprezentând principalele centre universitare

(Bucureşti, Cluj, Iaşi). A fost creat de asemenea

un web-site al revistei, găzduit de universitatea

din Iaşi. Până în prezent, au fost publicate 5

volume (cu câte 2 numere fiecare) ale revistei în

noul format: 8(1-2) 2012; 9(1) şi 9(2) 2013;

10(1-2) 2014; 11(1) şi 11(2) 2015; 12(1) şi

12(2) 2016. Fiecare număr cuprinde câte 5 până

la 13 articole.

Arhiva revistei (în format PDF) se

găseşte pe site-ul acesteia (www.geo-

paleontologica.org/actapalrom/). Revista este

inclusă în baze de date internaţionale (Georef şi

Thomson Reuters – Master journal list) urmând

să facem în continuare demersurile necesare

pentru luarea acesteia în evidenţă în vederea

cotării prin acordarea factorului de impact (ISI).

În actualul context în care activitatea

ştiinţifică este evaluată preponderent pe baza

articolelor cotate ISI, revista Societății

Paleontologilor din România a cunoscut de-a

lungul ultimilor ani dificultăţi în ceea ce

priveşte publicarea la timp a celor două numere

anuale, datorită slabei oferte de articole

ştiinţifice. Probabil că dacă se va reuşi

includerea ei în rândurile revistelor cotate ISI,

aceste dificultăţi vor dispărea şi revista va putea

avea o evoluţie pozitivă în viitor. Este necesar

însă ca întreaga comunitate paleontologică a

României să participle la acest proces.

Trebuie să susţinem Acta

Palaeontologica Romaniae prin oferirea spre

publicare a unor articole de calitate care să

aibă şanşa de a fi citate de o comunitate cât

mai largă de paleontologi. Trebuie să

atragem înspre revistă tot mai mulţi autori

din țară și din afara graniţelor ţării. Am avut

şi până acum autori din străinătate, însă este de

dorit ca numărul acestora să crească, iar

valoarea contribuţiilor lor să rămână ridicată,

dacă dorim să ajungem să obținem o cotație ISI

satisfăcătoare.

Doar printr-un efort conjugat putem

ridica valoarea revistei spre interesul nostru

comun.

Acad. Prof. dr. Ioan I. Bucur

Editor şef Acta Palaeontologica

Romaniae

http://www.geo-paleontologica.org/actapalrom/

http://www.geo-paleontologica.org/actapalrom/


35

ANEXE A-F

Anexa A. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala

București; Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu

bold sunt membrii SPR.

Lucrări ISI, filiala București:

Achalhi, M., Münch, P., Cornée, J.J., Azdimousa, A., Merzeraud, G., Melinte-Dobrinescu, M.C.,

Quillévéré, F., Drinia, H., Fauquette, S., Jimenez-Moreno, G., Merzeraud, G., Ben Moussa,

A., El Karim, Y., Feddi, N. 2016. The late Miocene Mediterranean-Atlantic connections

through the North Rifian Corridor: new insights from the Boudinar and Arbaa Taourirt basins

(northeastern Rif, Morocco). Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 459, 131-

152.

Barbacka, M., Popa, M.E., Mitka, J., Bodor, E., Puspoki, Z., McIntosh, R.W., 2016. A quantitative

approach for identifying plant ecogroups in the Romanian early Jurassic terrestrial vegetation.

Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology.

Bojar, A.-V., Guja, O., Pelc, A., Piotrowska, N., Vasile, Ş. 2015. Bison bonasus skull from the Bihor

Mountains, Romania: isotopic and morphological investigations. The Holocene 25(7): 1134-

1143.

Botfalvai G., Csiki-Sava Z., Grigorescu D., Vasile Ș., 2017. Taphonomical and palaeoecological

investigation of the Late Cretaceous (Maastrichtian) Tuştea vertebrate assemblage (Romania;

Haţeg Basin) - insights into a unique dinosaur nesting locality. Palaeogeography

Palaeoclimatology Palaeoecology 468, 228-262.

Carrapa, B., DeCelles, P. G., Wang, X., Clementz, M. T., Mancin, N., Stoica, M., Kraatz, B., Meng,

J., Abdulov, S. & Chen, F., 2015. Tectono - climatic implications of Eocene Paratethys

regression in the Tajik basin of central Asia. Earth and Planetary Science Letters, 424, 168-

178.

Clauzon, G., Suc, J.-P., Do Couto, D., Jouannic, G., Melinte-Dobrinescu, M.C., Jolivet, L.,

Quillévéré, F., Lebret, N., Mocochain, L., Popescu, S.-M, Martinell, J., Doménech, R.,

Rubino, J.-L., Gumiaux, C., Warny, S., Bellas, S., Gorini, C., Bache, F., Rabineau, M.,

Estrada, F., 2015. New insights on the Sorbas Basin (SE Spain): the onshore reference of the

Messinian Salinity Crisis. Marine and Petroleum Geology, 66, 71-100.

Cornée, J.J., Münch, P., Achalhi, M., Merzeraud, G., Azdimousa, A., Quillévéré, F., Melinte-

Dobrinescu, M.C., Chaix, C., Ben Moussa, A., Loffi, J., Sérranne, M., Moissette, P., 2016.

The Messinian erosional surface and early Pliocene reflooding in the Alboran Sea: New

insights from the Boudinar basin, Morocco. Sedimentary Geology 333, 115-129.

Csiki-Sava, Z., Brusatte, S.L., Vasile, Ş. 2016. "Megalosaurus cf. superbus" from southeastern

Romania: the oldest known Cretaceous charcharodontosaurid (Dinosauria: Theropoda) and its

implications for earliest Cretaceous Europe-Gondwana connections. Cretaceous Research 60:

221-238.

Csiki-Sava, Z., Buffetaut, E., Ősi, A., Pereda-Suberbiola, X., Brusatte, S.L., 2015. Island Life in the

Cretaceous - faunal composition, biogeography, evolution, and extinction of land-living

vertebrates in the Late Cretaceous European archipelago. ZooKeys 469, 1–161.

Csiki-Sava, Z., Kedzior, A., Pienkowski, G., Popa, M.E., 2016. Hettangian tetrapod burrows from

the continental Steierdorf Formation at Anina, western Romania. Geological Quarterly 60,

395–406.

Csiki-Sava, Z., Vremir, M., Vasile, Ş., Brusatte, S.L., Dyke, G., Naish, D., Norell, M.A., Totoianu,

R. 2016. The East Side Story – The Transylvanian latest Cretaceous continental vertebrate


36

record and its implications for understanding Cretaceous–Paleogene boundary events.

Cretaceous Research 57: 662-698.

de Leeuw, A., Stoica, M., and Vincent, S.J., 2015, Late Miocene to Early Pleistocene base-level

evolution in the Southeast Carpathian foredeep: Sedimentary facies development along the

Slanicul de Buzau section.: Cambridge, CASP, Black Sea Project: Northwest Black Sea

Sediment Delivery 2012-2014 Report, 90 p.

De Min, L, Lebrun, J.-F, Cornée, J.J., Münch, P., Léticée, J.-L., Quillévéré, F., Melinte-Dobrinescu,

M.C., Randrianasolo, A., Marcaillou, B., Zami, F. 2015. Tectonic and sedimentary

architecture of the Karukéra spur: A record of the Lesser Antilles fore-arc vertical motions

since the Neogene. Marine Geology 62, 15-37.

Dumbravă, M.D., Rothschild, B.M., Weishampel, D.B., Csiki-Sava, Z., Andrei, R.A., Acheson, K.A.,

Codrea, V.A., 2016. A dinosaurian facial deformity and the first occurrence of ameloblastoma

in the fossil record. Scientific Reports 6, 29271.

Dyke, G., Vremir, M., Brusatte, S.L., Bever, G.S., Buffetaut, E., Chapman, S., Csiki-Sava, Z.,

Kellner, A., Martin, E., Naish, D., Norell, M., Ősi, A., Pinheiro, F.L., Prondvai, E., Rabi, M.,

Rodrigues, T., Steel, L., Tong, H., Vila Nova, B.C., Witton, M., 2015. Thalassodromeus

sebesensis – A new name for an old turtle. Comment on “Thalassodromeus sebesensis, an out

of place and out of time Gondwanan tapejarid pterosaur”, Grellet-Tinner and Codrea (online

July 2014 DOI 10.1016/j.gr.2014.06.002), Gondwana Research 27, 1680–1682.

Forte, A. M., Sumner, D. Y., Cowgill, E., Stoica, M., Murtuzayev, I., Kangarli, T., Elashvili, M.,

Godoladze, T., Javakhishvili, Z., 2015. Late Miocene to Pliocene stratigraphy of the Kura

Basin, a subbasin of the South Caspian Basin: Implications for the diachroneity of stage

boundaries. Basin Research, 27(3), pp. 247-271. DOI: 10.1111/bre.12069.

Grothe, A., Sangiorgi, F., Brinkhuis, H., Stoica, M. & Krijgsman, W. 2016. Migration of the

dinoflagellate Galeacysta etrusca and its implications for the Messinian Salinity Crisis.

Newsletters on Stratigraphy. DOI: 10.1127/nos/2016/0340.

Grădinaru, M., Lazăr, I., Bucur, I.I., Grădinaru, E., Săsăran, E., Ducea, M.N., Andrăşanu, A.,

2016. The Valanginian history of the eastern part of the Getic Carbonate Platform (Southern

Carpathians, Romania): Evidence for emergence and drowning of the platform. Cretaceous

Research 66, 11-42;

Grigorescu, D., 2017. The „Tuştea puzzle‟ revisited: Late Cretaceous

(Maastrichtian) Megaloolithus eggs associated with Telmatosaurus hatchlings in the Haţeg

Basin. Historical Biology 29(5), 627-640.

Lamolda, M., Melinte-Dobrinescu, M., Kaiho, K., 2016. Calcareous nannoplankton assemblage

changes linked to paleoenvironmental deterioration and recovery across the Cretaceous-

Paleogene boundary in the Betic Cordillera (Agost, Spain). Palaeogeography,

Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 438-452.

Matoshko, A., Matoshko, A., de Leeuw, A., & Stoica, M., 2016. Facies analysis of the Balta

Formation: Evidence for a large late Miocene fluvio-deltaic system in the East Carpathian

Foreland. Sedimentary Geology, 343, 165–189.

http://dx.doi.org/10.1016/j.sedgeo.2016.08.004

Melinte-Dobrinescu, M., Roban, R., Stoica, M. 2015. Palaeoenvironmental changes across the

Albian/Cenomanian boundary interval in the Eastern Carpathians. Cretaceous Research 54,

68-85.

Popa, R., G., Popa, A.D., Andrășanu, A. 2016 - The SEA and Big-S Models for Managing Geosites

as Resources for Local Communities in the Context of Rural Geoparks, Geoheritage,

doi:10.1007/s12371-016-0192-1, pp 1-12.

http://dx.doi.org/10.1016/j.sedgeo.2016.08.004


37

Popescu, S.-M, Dalibard, M., Suc, J.-P., Barhoun, N. Melinte-Dobrinescu, M.C., Bassetti, M.-A.,

Deaconu, F., Head, M.J., Gorini, C., Do Couto, D., Rubino, J.-L., Auxietre, J.-L., Floodpage,

J., 2015. Lago Mare episodes around the Messinian-Zanclean boundary in the deep

southwestern Mediterranean. Marine and Petroleum Geology 66, 55-70.

Posth C., et al…. Grigorescu D., …., 2016. Pleistocene mitochondrial genomes suggest a single

major dispersal of non-africans and a Late Glacial Population Turnover in Europe, Current

Biology 26, 1-7.

Qiaomei Fu, Cosimo Posth…..Grigorescu D …., 2016, The genetic history of Ice Age Europe,

Nature 534(7606), 1-76, doi:10.1038/Nature.17993, Impact Factor 42.351.

Quillévéré, F., Cornée, J.J., Moissette, P., Lopez-Otalvaro, G. E., van Baak, C., Münch, P., Melinte-

Dobrinescu, M.C., Krijgsman, W., 2016. Chronostratigraphy of uplifted Quaternary

hemipelagic deposits from the Dodecanese island of Rhodes (Greece). Quaternary Research

86, 1, 79-94.

Popa, M.E., Kvacek, J., Vasile, S., Csiki-Sava, Z., 2016. Maastrichtian dicotyledons of the Rusca

Montana and Hateg basins, South Carpathians, Romania. Cretaceous Research 57, 699-712.

Robu, M., Petculescu, A., Mirea, I-C., Kenesz, M., Vlaicu, M., Constantin S. (2016). Carnivore

impact and dispersal analysis of the cave bear assemblage from Urşilor Cave, north-western

Romania. Acta Carsologica (IF: 0.792)

Sames, B.,. Wagreich, M.,Wendler, J., Haq, B., Melinte-Dobrinescu, M., Hu, X., Wendler, I.,

Yılmaz, I.Ö., Zorina, S., 2016. Review: Short-term sea-level changes in a greenhouse climate

- the Cretaceous perspective. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 393-

411.

Stoica, M., Krijgsman, M., Fortuin, A. & Gliozzi, E., 2016. Paratethyan ostracods in the Spanish

Lago-Mare: More evidence for interbasinal exchange at high Mediterranean sea level.

Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, 441, 854-870.

http://dx.doi.org/10.1016/j.palaeo.2015.10.034

Suaria, G., Melinte-Dobrinescu, M.C., Ion, G., Alani, S. Amount and composition of floating debris

in the North-Western Black Sea. Marine Environmental Research 107, 45-49.

Suc J.-P., Popescu, S.-M., De Couto, D., Clauzon, G., Rubino, J.-L., Melinte-Dobrinescu, M.C.,

Quillévéré, F., Brun, J.-P., Dumurdžanov, N., Zagorchev, I., Lesiš, V., Tomiš, D., Sokoutis,

D., Meyer, B., Macaleţ, R., Rifelj, H., 2015. Marine gateway vs. fluvial stream within the

Balkans from 6 to 5 Ma. Marine and Petroleum Geology 66, 231-245.

Suc, J.-P., Gillet, H., Çağatay, N., Popescu, S.-M., Lericolais, G., Armijo, R., Melinte-Dobrinescu,

M.C., Şevket, Ş., Clauzon, G., Sakınç, M., Zabcı, G., Ucarkus, G., Meyer, B., Çakır, Z.,

Karakas, C., Jouannic, G., Macaleţ, R., 2015. The region of the Strandja Sill (North Turkey)

and the Messinian events. Marine and Petroleum Geology 66, 149-164.

Tüysüz, O. Melinte-Dobrinescu, M.C., Yılmaz, I.Ö., Kirici, S., Ńvabenická, L., Skupien, P., 2016.

The Kapanboğazı formation: a key unit for understanding Late Cretaceous evolution of the

Pontides, N Turkey. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology 441, 565-581.

Uhl, A., Reyes-Centeno, H., Grigorescu D., Kranioti E., Harvati K., 2016. Inner ear morphology of

the Cioclovina early modern European calvaria from Romania, American Journal of Physical

Anthropology, 1-9, DOI: 10.1002/ajpa.22938.

Van Baak, C. G. C., Stoica, M., Grothe, A., Aliyeva, E., Krijgsman, W., 2016. Mediterranean-

Paratethys connectivity during the Messinian salinity crisis: The Pontian of Azerbaijan.

Global and Planetary Change, 141 (2016) 63–81.

http://dx.doi.org/10.1016/j.gloplacha.2016.04.005.

http://dx.doi.org/10.1016/j.gloplacha.2016.04.005


38

Van Baak, C. G. C, Mandic, O., Lazar, I., Stoica, M. & Krijgsman, W., 2015. The Slanicul de Buzau

section, a unit stratotype for the Romanian stage of the Dacian Basin (Plio-Pleistocene,

Eastern Paratethys). Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, 440, 594–613

Venczel, M., Vasile, Ş., Csiki-Sava, Z. 2015. A Late Cretaceous madtsoiid snake from Romania

associated with a megaloolithid egg nest – Paleoecological inferences. Cretaceous Research

55: 152-163.

Venczel, M., Gardner, J.D., Codrea, V.A., Csiki-Sava, Z., Vasile, Ş., Solomon, A.A. 2016. New

insights into Europe's most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the

Maastrichtian of western Romania. Palaeobiobiodiversity and Palaeoenvironments 96(1): 61-

95.

Lucrări BDI, filiala Bucuresti:

Barbacka, M., Popa, M.E., Mitka, J., Bodor, E., Pacyna, G., 2015. Relationships between ecosystems

and plant assemblages as responses to environmental conditions in the Lower Jurassic of

Hungary and Romania. Acta Palaeobotanica 55, 3-17.

Brustur, T., Stănescu, I., Macaleţ, R., Melinte-Dobrinescu, M.C. 2015. The Mud volcanoes from

Berca: a significant patrimony site of the Buzau Land Geopark (Romania). Geo-Eco-Marina

21, 1-23. doi: 10.5281/zenodo.45066.

Cleal, C.J., Popa, M.E., 2015. Position of Ovule Attachment in a Carboniferous Medullosalean

Pteridosperm. Botanica Pacifica 4, 127-130.

Dragastan O, 2015. Reverential regard with the occasion of 246 years from the birth of Alexander

von Humboldt (September 14, 1769). Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol. 88, No. 1-

2, p. 49-57, ISSN 1220-5648, Bucureşti.

Iamandei S., Iamandei E., Bozukov V., Tsenov B., 2016. New Oligocene fossil woods from

Rhodopes, Bulgaria. Acta Palaeontologica Romaniae, 12(2): 47-65.

Iamandei S., Iamandei E., Miclăuş C., 2016. A petrified wood from the lower Miocene of Valea

Mare (Fărăoani, Bacău). Acta Palaeontologica Romaniae, 12(2): 21-27.

Iamandei S., Iamandei E., Stoia T., 2016. Fossil woods from Bozovici (SW Romania). Romanian

Journal of Earth Sciences, v 90

Iamandei S., Iamandei E., Todea P., 2016. Petrified woods from “Todea collection”, from Prăvăleni-

Ociu, South Apuseni mts. Romanian Journal of Earth Sciences, v 90.

Macaleț, R., Brustur, T., Jipa, D., Briceag, A., Stănescu, I., Melinte-Dobrinescu, M.C., 2016.

Pliocene Stage Stratotypes in the Buzău Land Geopark (Romania). International

Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, vol. 1 (1), ISBN 978-619-7105-55-1,

ISSN 1314-2704, doi: 10.5593/sgem2016B11, 483-490.

Melinte-Dobrinescu, M.C., Roban, R.D., 2016. Factors controlling the occurrence of the Gosau-

Type Basins in the Southern Carpathians: tectonic versus sealevel fluctuation. International

Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, vol. 1 (1), ISBN 978-619-7105-55-1,

ISSN 1314-2704, doi: 10.5593/sgem2016B11, 185-192.

Popa, M.E., 2015. Trei principii corelate în cercetare, dezvoltare, inovare si învațământ superior.

Revista de Politica Stiintei si Scientometrie 4, 209-210.

Popa, M.E., 2016. Lepidophloios acerosus Lindley et Hutton 1831 in the Carboniferous Cucuiova

Formation, Iron Gates Natural Park (Banat, Romania). Transylvanian Review of Systematic

Ecology 16, 1-11.


39

Popa, A., Jipa, D., Rădan, S., Melinte-Dobrinescu, M.C., Brustur, T., 2016. Salt diapir exotic blocks

fromj Badila Nature Reserve (Buzau Land Geopark, Romania). A drone-based textural

evolution. Geo-Eco-Marina 22, 122-134. doi: 105281/zenodo 252421.

Robu M., Petculescu, A., Mirea I, Kenesz M., Vlaicu M., Nae A., Toma V., 2016. Size of the cave

bear population and skeletal distribution from Urşilor Cave, Romania. Trav. Inst. Spéol.

«Émile Racovitza», t. LV, 63-80.


40

Anexa B. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala Cluj-

Napoca; Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu

bold sunt membrii SPR.

Lucrări ISI, filiala Cluj-Napoca

Bindiu-Haitonic, R.E., Filipescu, S., Bălc, R., Cocis, L., Gligor., D., 2016. The middle/late Eocene

transition in the Eastern Carpathians (Romania) based on foraminifera and calcareous

nannofossil assemblages. Geological Quarterly. 60 /1, p. 38-55.

Bucur, I.I. , Schlagintweit , F., Rashidi, C. & Saberzadeh, B., 2016. Morelletpora turgida (Radoicic,

1975 non 1965) a Tethyan calcareous green alga (Dasycladales): Taxonomy, stratigraphy and

paleogeography. Cretaceous Research, 58, p. 168-182. http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.

2015.10.005.

Chelaru R. & Bucur I.I., 2016. The taxonomy of middle Miocene red algae from the Gârbova de Sus

Formation (Transylvanian basin, Romania). Carnets de Géologie, 16 (11), p.307-336. DOI :

10.4267/2042/60121.

Feurdean A., Galka, M, Tanţău I., Geantă A., Hutchinson S., Hickler T., 2016. Tree and timberline

shifts in the northern Romanian Carpathians during the Holocene and their sensitivity to

environmental changes. Quaternary Sciences Review, 134, p. 100-113.

Feurdean A., Galka, M, Kuske, E., Tanţău, I., Lamentowicz M., Florescu, G., Liakka, J., Hutchinson,

S.M., Mulch, A., Hickler, T., 2015. Last Millennium hydro-climate variability in Central

Eastern Europe (Northern Carpathians, Romania). The Holocene 25, 1179–1192.

Forray F., Onac, B.P., Tanțău I., Wynn J.G., Tămaș, T., Coroiu I., Giurgiu, A.M., 2015. A Late

Holocene environmental history of a bat guano deposit from Romania: an isotopic, pollen and

microcharcoal study. Quaternary Sciences Review 127, 141-154.

Galka M., Tanţău I., Ersek V., Feurdean A., 2016. A 9000 year record of cyclic vegetation changes

identified in a montane peatland deposit located in the Eastern Carpathians (Central-eastern

Europe): Autogenic succession or regional climatic influences? Palaeogeography,

Palaeoclimatology, Palaeoecology, 449, p. 53-61.

Gârbacea V., Tanţău I., Pop O., Benea M., 2015. First radiocarbon dating of landslides (“glimee”) in

Romania. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences 10(3), 217-220.

Grădinaru M., Lazăr I., Bucur I.I., Grădinaru E., Săsăran E., Ducea M.N. & Andrăşanu A.,

2016. The Valanginian history of the eastern part of tge Getic Carbonate Platform (Southern

Carpathians, Romania): Evidence for emergence and drowning of the platform. Cretaceous

Research, 66, p. 11-42. http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.2016.04.012.

Grindean R., Feurdean A., Hurdu B., Fărcaş S., Tanţău I., 2015. Lateglacial/Holocene transition to

mid-Holocene: Vegetation responses to climate changes in the Apuseni Mountains (NW

Romania). Quaternary International, 388, 76-86.

Hír, J., Venczel, M., Codrea, V., Angelone, C., van den Hoek Ostende, Lars W.; Kirscher, U., Prieto,

J.,. 2016. Badenian and Sarmatian s.str. from the Carpathian area: Overview and ongoing

research on Hungarian and Romanian small vertebrate evolution. Comptes Rendus Palevol,

15, p. 863-875.

Juravle D.-T., Chira C.M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I.G., Juravle A., 2016. Events

in the Northern Paleogene Foreland Basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at

the Ypresian-Lutetian transition. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 11/

1, p. 131-146.

Juravle D.-T., Ionesi V., Bulgariu, D., Chira C.M., Mare S., Breabăn I.G., Sandu I.G., Juravle A.,

2015. Mineralogical and Geochemical Study of Silto-lutitic Petrofacies of Upper

Ypresian/Lower Lutetian Age. Paleoenvironmental significance. Rev. Chim. Bucharest, 66/

12, p. 2082 -2087.

Kövecsi, S.-A., Silye, L., Less, G., Filipescu, S., 2016. Odd partnerships among middle Eocene

(Bartonian) Nummulites: Examples from the Transylvanian (Romania) and Dorog (Hungary)

Basins. Marine Micropaleontology, 127, p. 86-98.

http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.%202015.10.005

http://dx.doi.org/10.1016/j.cretres.%202015.10.005


41

Mircescu C.V., Ples G., Bucur I.I. & Granier B., 2016. Jurassic-Cretaceous transition on the Getic

Carbonate Platform (Southern Carpathians, Romania): Benthic foraminifera and algae.

Carnets de Géologie, 16/20, p. 491-512. DOI : 10.4267/2042/61824.

Őzer, S., Săsăran, L. 2015. Revision of the rudist genus Orestella Lupu, 1982 (Bivalvia, Order

Hippuritida) from the Upper Cretaceous of Romania. Cretaceous Research, 52, p. 73-82.

Panait, A., Diaconu, A., Galka, M., Grindean, R., Hutchinson, S.M., Hickler, T., Mulch, A.,

Tanțău, I., Werner, C., Feurdean, A., 2016. Hydrologycal conditions and carbon

accumulation rates reconstructed from a mountain raised bog in the Carpathians: A multi-

proxy approach. Catena. http://dx.doi.org/10.1016/j.catena.2016.12.023.

Pleş G., Bucur I.I., Săsăran E., 2016. Depositional environments, facies and diagenesis of the Upper

Jurassic–Lower Cretaceous carbonate deposits of the Buila-Vânturarita massif, southern

Carpathians (Romania). Annales Societatis Geologorum Poloniae, 86.

http://dx.doi.org/10.14241/asgp.2016.005.

Pleş G., Bucur I.I., Săsăran E., 2016. Lower Cretaceous shallow-water carbonates and a new lituolid

foraminifer (Bulbobaculites felixi n. sp.) from the Northern Apuseni Mountains (Romania).

Facies, 62/27, 17 p. DOI 10.1007/s10347-016-0478-4.

Roman, A., Ursu, T.-M., Lăzărescu, V.-A., Opreanu, C.H., Fărcaş, S., 2016. Visualization

techniques for ALS-derived DTM in forested steep terrain: detecting archaeological remains

in the subsurface. Geoarchaeology, GEO-15-135, acceptat 7 nov. 2016 DOI:

10.1002/gea.21621.

Rocek, Z., Boistel, R., Lenoir, N., Venczel, M., et al. 2015. Frontoparietal Bone in Extinct

Palaeobatrachidae (Anura): Its Variation and Taxonomic Value. Anatomical Record-

Advances in Integrative Anatomy and Evolutionary Biology 298, p. 1848-1863.

Silye, L., Filipescu, S., 2016. Comment on “The Badenian–Sarmatian Extinction Event in the

Carpathian foredeep basin of Romania: Paleogeographic changes in the Paratethys domain”

(Palcu et al., 2015). Global and Planetary Change, 145, p. 17-19.

Solomon, A., Codrea, V., Venczel, M., Dumbravă, M., Smith, T. 2016. New Remains of the

Multituberculate Mammal Barbatodon from the Upper Cretaceous of the Hațeg Basin

(Romania). Journal of Mammalian Evolution, 23/4, p. 319–335.

Szekely, F., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., Bercea, R., 2016. Biostratigraphy and

paleoenvironmental reconstruction of the marine Lower Miocene Chechiș Formation in the

Transylvanian Basin based on foraminifera assemblages. Carnets de Geologie (Notebooks on

Geology) (In press).

Székely, S. F., Beldean, C., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., Săsăran, E., 2016.

Palaeoenvironmental changes in the Transylvanian Basin during the Early Miocene revealed

by the foraminifera assemblages. Geological Quarterly, 60 /1, p. 167-180.

Venczel, M., Codrea, V., 2016. A new teiid lizard from the Late Cretaceous of the Haţeg Basin,

Romania and its phylogenetic and palaeobiogeographical relationships. Journal of Systematic

Palaeontology , 14 /3, p. 219-237.

Venczel, M., Gardner, D. J., Codrea, A. V., Csiki-Sava, Z., Vasile, S., Solomon, A., 2016. New

insights into Europe‟s most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the

Maastrichtian of western Romania. Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments , 96 /1, p. 61–

95.

Venczel, M., Hir, J., 2015. Lissamphibians and squamate reptiles from the early middle Miocene of

Litke, Northern Hungary. Author(s): Venczel, Marton; Hir, Janos. 2015. Geobios 48: 491-

504.

Venczel, M., Vasile, S., Csiki-Sava, Z., 2015. A Late Cretaceous madtsoiid snake from Romania

associated with a megaloolithid egg nest - Paleoecological inferences. Cretaceous Research,

55, p.152-163.

Zaharia, L., Bălc, R., Stremțan, C.C., Socaciu, A., 2016. Geochemistry of Upper Cretaceous

sediments of Bozeș Formation (Apuseni Mts., Romania) – provenance implications.

Geological Quarterly, 60/3, p. 747-758.

http://dx.doi.org/10.1016/j.catena.2016.12.023


42

Lucrări BDI, filiala Cluj-Napoca

Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Foraminiferal biostratigraphy and paleoenvironments of the

middle Eocene deposits from the northern part of the Tarcău Nappe (Eastern Carpathians,

Romania). Studia UBB Geologia, 58 (1): 45-59.

Bindiu-Haitonic, R. Filipescu, S., 2016. Paleocene „flysch type” agglutinated foraminifera from the

northern part of the Eastern Carpathians (Romania), Studia UBB Geologia 60 (2): 17-30.

Bindiu-Haitonic, R., Niculici, S., Filipescu, S., Bălc, R., Aroldi, C., 2016. Biostratigraphy and

palaeoenvironments of the Eocene deep-water deposits of the Tarcău Nappe (Eastern

Carpathians, Romania) based on agglutinated foraminifera and calcareous nannofossil

assemblages. In: Kaminski, M.A. & Alegret, L., (eds), 2016. Proceedings of the Ninth

International Workshop on Agglutinated Foraminifera. Grzybowski Foundation Special

Publication, 22, 15-35.

Diaconu A., Grindean R., Panait A., Tanţău I., 2016. Late Holocene palaeohydrological changes in

a Sphagnum peat bog from NW Romania based on Testate Amoebae. Studia UBB Geologia,

60(1): 21–28.

Fărcaş S., 2016. In Memoriam Professor Băluţă DIACONEASA Ph.D., (02.04.1925 - 03.03.2016),

Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, 2016, 51, p. 157-158.

Granier B., Cougnon M., Bucur I.I. & Prieur A., 2016. Redécouverte de Tersella incomplete J.

Morellet in J. Morellet & Ters, 1952, une algue dasycladale du Jurassique basal de Vandée

(centre-ouest de la France). Archives des Sciences, 68: 163-172. (Zoological Records)

Grindean R., Lăzărescu VA, Diaconu AC, Opreanu CH, Fărcaş S., Tanțău I., 2015. The Usefulness

of Interdisciplinary Studies: Palaeoecological and Archaeological Aspects from NW

Romania. Ephemeris Napocensis, 25: 105-154.

Kallanxhi, M.-E., Šoriš, S. and Koçiu, A., 2016. Late Oligocene calcareous nannofossils from

Albanian-Thessalian intramontane basin (Bozdovec Section, Albania) – a quantitative

approach, Studia UBB Geologia 60 (1): 5-20. DOI: http://dx.doi.org/10.5038/1937-

8602.60.1.1286.

Kallanxhi, M.E., Falahatgar, M., Javidan, M., Sarfi, M., and Parvizi, T., 2016. Calcareous

nannofossils- and ammonites-based biostratigraphy of the Baghamshah Formation (Central

Iran Basin, Iran), Studia UBB Geologia 60 (1): 29-42. DOI: http://dx.doi.org/10.5038/1937-

8602.60.1.1288

Pleş G., Bucur I.I. & Păcurariu A. (2015) – Foraminiferal assemblages and facies associations in the

Upper Jurassic carbonates from Ardeu Unit (Metaliferi Mountains, Romania). Acta

Palaeontologica Romaniae, 11(2), p. 43-57.

Roman A., Ursu T.M, Fărcaş S., Lăzărescu V.A., Opreanu C.H., 2015. Using airborne LiDAR for

detection and morphologic analysis of waterbodies obscured by the forest canopy,

Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, „The wetlands diversity”,

17, 1, p. 1-14.

Săsăran, L., 2016. Catalogue of type specimens housed in the Museum of Paleontology-Stratigraphy,

Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca. Acta Palaeontologica Romaniae, 12(1), p. 3-23.

Ungureanu R., Săsăran E., Bucur I.I., Ungur C.G. & Mircescu C.V. (2015) – The Berriasian-

Valanginian and Aptian deposits from the north-western part of the Piatra Craiului Massif:

stratigraphic relationships, facies and depositional environments. Acta Palaeontologica

Romaniae, 11(2), p. 59-74.

http://dx.doi.org/10.5038/1937-8602.60.1.1286

http://dx.doi.org/10.5038/1937-8602.60.1.1286


43

Anexa C. Publicații (ISI, BDI) ale membrilor SPR în perioada 2015-2016 – Filiala Iași;

Lucrările sunt ordonate alfabetic dupa numele primului autor, iar autorii cu bold sunt

membrii SPR.

Lucrări ISI, filiala Iași

Breabăn I.G., Paiu M., Juravle D.-T. (2016). LA-ICP-MS analysis of rare earth elements from

northern part of the Moldavidic Basin of the Eastern Carpathians (Romania). Conference

Proceedings: Science and Technologies in Geology, vol. I, (Geology, Hydrogeology,

Engineering Geology and Geotehnics), Albena, Bulgarie, p. 297-304.

Bulgariu D., Juravle D., Bulgariu Laura, 2015, Removal of Zn(II) ions from aqueous solution by

adsorption on mustard husks. Studia UBB Chemia, LX, 2, Tom I, p. 147-160.

Codrea, V.A., Grellet-Tinner, G., 2015: Reply to comment by Dyke et al. on Thalassodromeus

sebesensis, an out of place and out of time Gondwanan tapejarid pterosaur by Grellet-Tinner

and Codrea (July 2014), Gondwana Research (2014), 27: 1683-1685.

Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Smith T., 2017. First mammal species identified from the

Upper Cretaceous of the Rusca Montană Basin (Transylvania, Romania) Première

identification d'une espèce de mammifère du Crétacé supérieur du Bassin de Rusca Montană

(Transylvanie, Roumanie), Comptes rendus Palevol, 16 : 27-38.

Constantin D., Cameniță A., Panaiotu C., Necula C., Codrea V., Timar-Gabor A., 2015: Fine and

coarse-quartz SAR-OSL dating of Last Glacial loess in Southern Romania. Quaternary

International, 357: 33-43

Dumbravă, M.D, Bruce M. Rothschild, B.M, Weishampel, D.B., Csiki-Sava, Z., Andrei R.A.,

Katharine A. Acheson, K.A.,Codrea, V.A., 2016. A dinosaurian facial deformityn and the

first occurrence of ameloblastoma in the fossil record. Scientific Reports 6:29271 | DOI:

10.1038/srep29271

Dumitriu S.D., Dubicka Z., Ionesi V., 2016, The functional significance of the spinose keel structure:

inferences from Miliolina cristata Millett, 1898 (Miliolida) from Northeast Romania. Journal

of Micropaleontology - in press, accepted manuscript on 13 September 2016, Article

reference no: JM16-014.

Grellet-Tinner G., Codrea V., 2015: Thalassodromeus sebesensis, an out of place and out of time

Gondwanan tapejarid pterosaur. Gondwana Research, 27: 1673-1679.

Hír J., Venczel M., Codrea V., Angelone C., van den Hoek Ostende L.W., Kirscher U., Prieto J.,

2016. Badenian and Sarmatian s.str. from the Carpathian area: Overview and ongoing

research on Hungarian and Romanian small vertebrate evolution. Comptes Rendus Palevol,

15 (2016): 863-875.

Juravle D.-T., Bulgariu, D., Ionesi V., Chira C.M., Mare S., Breabăn I.G., Sandu I., Juravle A.

(2015). Mineralogical and geochemical study siltites-lutitic facies of deposits upper Ypresian

/ lower Lutetian. Paleoenvironment significance (external Moldavide Carpathians, Bucovina).

Rev. Chim. (Bucharest), 66, No. 12.

Juravle D.-T., Chira C.M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I.G., Juravle A. (2016).

Events in the Northern Paleogene Foreland Basin of the Eastern Carpathians (Romania,

Bucovina), at the Ypresian-Lutetian transition. Carpathian Journal of Earth and

Environmental Sciences, vol. 11, nr. 1., p. 131-146.

Juravle D.-T., Secu C.V, Breabăn I.G, Lesenciuc D.C, Kasper H.K, Bobric E.B. (2016). Pedo-

geochemical differences between young soils: regosols and spolic technosols in northern part

of Eastern Carpathians (Romania). Journal of Environmental Protection and Ecology (JEPE),

vol. 17, no 2, p. 566-575.

Lukowiak M., Dumitriu S.D., Ionesi, V., 2016, First fossil record of early Sarmatian didemnid

ascidian spicules (Tunicata) from Moldova. Geobios 49 (3): 201-209.

Nacu G., Bulgariu D., Popescu M. C., Harja M., Juravle D.-T., Bulgariu L., 2016, Removal of Zn(II)

ions from aqueous media on thermal activated sawdust. Desalination and Water Treatment,

vol. 57, no 46, p. 21904-21915.


44

Secu C. V., Juravle D.-T., Paiu M., Lesenciuc D. C., Mihai C., Negru D., Breabăn I. G., (2016).

Potential toxic elements in urban soils of Iasi (Romania). Environmental Engineering and

Management Journal, v. 15, no. 3, p. 687-698.

Secu C. V, Breabăn I. G., Juravle D. T., Lesenciuc D. C., 2016, The Human impact on urban soil

properties from Bahlui Foodplain, Iasi, Romania. Journal of Environmental Protection and

Ecology (JEPE), vol. 17, no 1, p 154-163.

Smith T., Codrea V., (2015) Red Iron-Pigmented Tooth Enamel in a Multituberculate Mammal from

the Late Cretaceous Transylvanian “Haţeg Island”. PLOS ONE 10(7): e0132550.

doi:10.1371/journal.pone.0132550

Solé F., Smith T., De Bast E., Codrea V., Gheerbrant E., 2016. New Carnivoraforms from the latest

Paleocene of Europe and their bearing on the origin and radiation of Carnivoraformes

(Carnivoramorpha, Mammalia). Journal of Vertebrate Paleontology, DOI:

10.1080/02724634.2016.1082480

Solomon Al., CodreaV., Venczel M., Dumbravă, M., Smith, T., 2016. New Remains of the

Multituberculate Mammal Barbatodon from the Upper Cretaceous of the Hațeg Basin

(Romania). J Mammal Evol., 23, 4: 319-335.

Ţabără D., Pacton M., Makou M., Chirilă G., 2015. Palynofacies and geochemical analysis of

Oligo-Miocene bituminous rocks from the Moldavidian Domain (Eastern Carpathians,

Romania): Implications for petroleum exploration. Review of Palaeobotany and Palynology,

216, p. 101-122.

Ţabără, D., Slimani, H., 2017. Dinoflagellate cysts and palynofacies across the Cretaceous-

Paleogene boundary interval of the Vrancea Nappe (Eastern Carpathians, Romania).

Geological Quarterly, 61 (1), p. 39 – 52.

Ursu A., Juravle D.-T., 2015, The impact of geological structure and lithology on landforms in

Vrancea Region (Romania). Conference Proceedings: Science and Technologies in Geology,

Exploration and Mining, vol. 1: Geology, Mineral processing, Oil & Gas exploration, Albena,

Bulgarie, p. 465-476.

Venczel M., Codrea V., 2016: A new teiid lizard from the Late Cretaceous of Hațeg Basin, Romania

and its phylogenetic and palaeobiogeographic relationships. Journal of Systematic

Palaeontology, Vol. 14, No. 3: 219-237

Venczel M., Gardner J.D., Codrea V.A., Csiki-Sava Z., Vasile Ș., Solomon A.A., 2016: New

insights into Europe‟s most diverse Late Cretaceous anuran assemblage from the

Maastrichtian of western Romania. Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments, 96:61–95.

Lucrări BDI, filiala Iași

Adumitroaei M.V., Iancu G.O., Ţabără D., Dobromir M., 2016. Geochemical aspects of the Mohoş

peatland from Harghita Mountains. Rom. J. Mineral Deposits, vol. 89, nr. 1-2, p. 85-88.

Anastasiu N., Brânzilă M., Seghedi A., Ţabără D., 2015. Shale Gas Potential of the Romanian

Platform Units. Proc. Rom. Acad., Series B, 17(2), p. 179-189.

Anistoroae, A., Miclăuș, C. (2015) - The Cruziana Ichnofacies in the lower member of the Bisericani

Formation (Eastern Carpathians, Romania), Acta Palaeontologica Romaniae, V. 11 (2), 9-23

Codrea A. V., Rățoi B. G., Ursachi L., Fărcaș C. , 2016. A large deinothere (Mammalia:

Proboscidea) in the Late Miocene of the Moldavian Platform (Vaslui County). Muzeul

Olteniei Craiova. Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii., 32, 1/2016: 20-28, Craiova.

Codrea, V., Venczel, M., 2016. A Middle Miocene rhinoceros find in Transylvania: 19th century

forgotten correspondence. Studia UBB Geologia, 60 (1): 43-47.

Iamandei S., Iamandei E., Miclăuş C. (2016) - A petrified wood from the lower Miocene of Valea

Mare (Fărăoani, Bacău), Acta Palaeontologica Romaniae, V. 12 (2), 21-27.

Prociuc M., Codrea V., 2015: Osteological evidence of butchering technique found in the Neolithic

site of Fruntișeni (Vaslui County). Journal of Archaeological Science: Reports, 3: 571-580.

Rățoi, B.G., Codrea, A.V., Ursachi, L., 2016: Sedimentological study of the sandy fluvial deposits

from the Khersonian of Vladia open pit (Vaslui County). Studii și cercetări, Geology-

Geography, 20: 23-31, Bistrița.


45

Solomon Al., Codrea V., 2015. Some Maastrichtian vertebrates from fluvial channel fill deposits at

Pui (Hateg Basin). Oltenia. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii. 31, 2: 26-36.

Solomon, Al., Fărcaș, C., Dumbravă, M., Codrea, V., 2016. Mesozoic multituberculates from

Europe: an overview. Studii și cercetări, Geology-Geography, 20: 7-22, Bistrița.

Trif, N., Ciobanu R., Codrea, V., 2016: The first record of the giant shark Otodus megalodon

(Aggasiz, 1835) from Romania. Brukenthal Acta Musei, XI, 3: 507-526, Sibiu.

Ursachi, L., Codrea, V. A., Ratoi, B. G., Venczel, M., Farcas, C., 2016. Miocene geological-

paleontological protected sites and areas in Vaslui County: new proposals. Scientific Bulletin

Series D: Mining, Mineral Processing, Non-Ferrous Metallurgy, Geology and Environmental

Engineering, 30(1):79-89. Retrieved from

http://search.proquest.com/docview/1799026878?accountid=136549

http://search.proquest.com/docview/1799026878?accountid=136549


46

Anexa D. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și

internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala București

Alçiçek, M. C., Wesselingh, F., Vialet, A., Boulbes, N., Mayda, S., Titov, V. V., Stoica, M.

Charbonnier, S., de Franceschi, M., Alçiçek,H., Moreno, G-J., Aygun, G., 2016. Homo

erectus palaeoenvironments in the Early Pleistocene Denizli Basin, SW Anatolia. INQUA,

16-18 February, Bordeaux, France.

Andrasanu, A, 2016. Interpretation of geological heritage, Case study: Haţeg Country Dinosaur.

Geopark. 8-th Conference of the Association of African Women in Geosciences: Building

bridges between Earth Scientists worldwide, Sibiu, 1 – 7 October;

Andrasanu, A., 2016. Geoparks and geotourism: innovative approaches for regional development

and nature protection in mountain areas. The 27th session of the PECSRL biennial

international conference "Mountains, uplands, lowlands. European landscapes from an

altitudinal perspective", Innsbruck and Seefeld, Austria

Andrășanu, A., Ciobanu, C., Cirstea, M. 2016. Hateg Geopark Ambassadors. Involving young

volunteers in community development and promotion. 7th International Conference on

UNESCO Global Geoparks, 27th – 30th September, UK;

Andrasanu, A., Iuga, A., 2016. Intangible heritage and geotourism development in the proposed

Buzau Land Geopark. The 27th session of the PECSRL biennial international conference

"Mountains, uplands, lowlands. European landscapes from an altitudinal perspective",

Innsbruck and Seefeld, Austria.

Andrășanu, A., Popa, R., Popa, A., Ciobanu, C. 2016. Geodiversity interpretation in Romanian

Geoparks. 7th International Conference on UNESCO Global Geoparks, 27th – 30th September,

UK;

Antoniade, G.-C, Stoica, M., Rusu S., 2015. Biostratigraphy of Aptian deposits from Cernavoda area,

South Dobrogea. The 10th Romanian Symposium of Paleontology, October 16-17, Cluj-

Napoca, Romania.

Bojar Ana-Voica, Ovidiu Guja, Andrzej Pelc, Natalia Piotrowska, Ştefan Vasile, 2015. Isotopic and

morphological investigations of a Bison bonasus skull, Bihor Mountains, Romania:

paleoenvironmental implications. European Geosciences Union General Assembly 2015,

Viena, 12-17 aprilie.

Borda D., Nastase-Bucur R., Kenesz M., Petculescu A., 2016. Pestera Tausoare-Un sit de hibernare

de importanta nationala. Conferinta Nationala de Chiropterologie din Romania, 28-30

octombrie, Plaiu Foii, jud. Brasov.

Botfalvai G., Csiki-Sava, Z., Grigorescu, D., Vasile, Ș., 2016. A Tuştea Puzzle: a Hátszegi medence

(Románia, Tuştea) egyik legdiverzebb dinoszaurusz lelőhelyének (Késő-Kréta, Maastrichti)

tafonómiai és paleoökológiai vizsgálata. 19. Magyar Őslénytani Vándorgyüles, Kozárd,

Ungaria, 26-28 mai.

Briceag Andrei, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Brustur Titus, Popa Adrian, Jipa Dan, 2015.

Geosites and Sustainability in the Buzău Land Geopark (SE Romania). The VIII International

ProGEO Symposium, 8-12 September, Reykjavik, Islanda.

Briceag Andrei, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Ion Gabriel, Balan Sorin, 2016. Re-occurrence of

Phyllophora Red Algal Genus on the Romanian Black Sea Shelf. 16th International

Multidisciplinary Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena,

Bulgaria.

Briceag Andrei, Rădan Silviu, Balan Sorin, Melinte-Dobrinescu Mihaela C., Brustur Titus, 2016.

Emisii de gaze cu efect de seră din zona Vulcanilor Noroioși (zona carpatică și Bazinul

Transilvaniei). Conferința GeoEcoMar 15 decembrie, București, România.

Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Oaie Gheorghe, Stoica Marius, 2016.

Paleoenvironmental changes on the northwestern Black Sea shelf during the Late Pleistocene

- Holocene. 8th Conference of the African Association of Women in Geosciences AAWG, 1-7

octombrie, Sibiu, România.

Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Stoica Marius, Oaie Gheorghe, Melinte-

Dobrinescu Mihaela C., 2015. Sea-Level Fluctuations Inferred by Microfaunal and Isotope


47

Fluctuations in the Romanian Black Sea Shelf during the last 25,000 years. 2nd International

Congress on Stratigraphy STRATI 2015, 19-23 iulie Gratz, Austria.

Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Oaie Gheorghe, Melinte-Dobrinescu

Mihaela C., 2016. Late Pleistocene - Holocene paleoenvironmental changes from the

Romanian Black Sea shelf inferred by microfaunal and isotope fluctuations. 16th International

Multidisciplinary Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena,

Bulgaria.

Briceag, A., Yanchilina, A., Ryan William, B.F., Stoica, M., Oaie, G., Melinte-Dobrinescu M.C.,

2015. Late Pleistocene - Holocene sea-level fluctuations inferred by microfaunal and isotope

fluctuations in the Romanian Black Sea shelf. The 10th Romanian Symposium of

Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October Cluj-Napoca, Romania.

Briceag Andrei, Yanchilina Anastasia, Ryan William B.F., Stoica Marius, Oaie Gheorghe, Melinte-

Dobrinescu Mihaela C., 2015. Schimbări de paleomediu din perioada Pleistocen superior–

Holocen, evidențiate de fluctuațiile microfaunistice și izotopice din zona șelfului românesc al

Mării Negre. Conferința GeoEcoMar 16 decembrie, București, România.

Ciocănau, M.A., Petculescu, A., Robu, M., Mirea, I.C., Kenesz, M., Gurau, M.R., Danes, D.,

Constantin, S., Codrea, V. Detection and quantification of ancient DNA from cave bears

Ursus spelaeus samples excavated at the Muierilor Cave (Romania). The Eighth International

Zoological Congress Of "Grigore Antipa" Museum, 16 – 20 November.

Csiki-Sava Z., Vasile, Ş., 2016. "The Island of Dwarfs - A Mesozoic (latest Cretaceous) Lilliput and

its strange inhabitants.International Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum, 16-19

noiembrie.

de Leeuw, A., Vincent, S. J., Matoshko, A., Matoshko, A., Stoica, M., Nicoara, I., 2016. Field

insights into sediment delivery to the northwest Black Sea, AAPG, Europe Region, 19th-20th

May, Bucharest, Romania.

Dumitraşcu Valentin, Ştefan Vasile, 2015. Exploatarea bizonului în Paleoliticul superior la Buda,

Jud. Bacău. Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice "Metodă, Teorie şi Practică în

Arheologia Contemporană", Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române,

Bucureşti, 25-27 martie.

Floroiu, A., Stoica, M., Vasiliev, I., Krijgsman, W., 2016. Late Miocene/Pliocene Ostracod

Biostratigraphy from South Carpathian Foredeep, Romania (Badislava-Topolog Area).

Geophysical Research Abstracts, Vol. 18, EGU2016-10881, EGU General Assembly.

Floroiu, A., Stoica, M., Maris, I., 2015. The biostratigraphy and sedimentology of Pontian deposits

from Slanicul de Buzau section, Dacian Basin. The 10th Romanian Symposium of

Paleontology, October 16-17, Cluj-Napoca, Romania.

Francovschi Ion, Grădinaru Eugen, Roban Relu Dumitru, Ciobotaru Valerian, 2016. Source rocks in

the Ediacaran deposits from southwestern part of East European Platform. AAPG, Europe

Region, 19-20 May, Bucharest, Romania.

Grădinaru, E., 2015. Badenian rocky near-shore facies in Dobrogea – New finding in the Capidava

area. The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca,

Romania.

Grădinaru, M., Lazăr, I., Andrăşanu, A., Petrescu, L. 2015. Rediscovery of the famous Callovian

section from Lupului Valley (Rucăr zone, South Carpathians, Romania) first described by

Simionescu in 1899. 16-17 October 2015, The 10th Romanian Symposium of Paleontology,

16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Grădinaru, M., Petrescu, L., Lazăr, I., Ducea, M.N., Andrăşanu, A., 2016. Geochemical and

mineralogical microbial signatures recorded within the condensed deposits of the Middle-

Upper Jurassic transition on the Romanian territory. 35th International Geological Congress,

27 August- 04 September, South Africa.

Grigorescu, D., 2015. The ‛Tuştea Puzzle‟ revisited. 13th Annual Meeting of the European

Association of Vertebrate Palaeontologists Opole, 8-12 July, Poland.

Grothe, A., van Baak, C., Vasiliev, I., Sangiorgi, F., Brinkhuis, H., Reichart, G-J., Stoica. M.,

Krijgsman, W., 2015. Strontium isotopes and dinocysts as tracers for late Miocene

connectivity of the Eastern Paratethys and the Mediterranean Sea with global ocean. RCMNS

Interim Colloquium, 5-8 May, Rabat, Morroco.

http://scholar.google.ro/citations?view_op=view_citation&hl=ro&user=DuMXfuQAAAAJ&cstart=20&pagesize=80&citation_for_view=DuMXfuQAAAAJ:70eg2SAEIzsC

http://scholar.google.ro/citations?view_op=view_citation&hl=ro&user=DuMXfuQAAAAJ&cstart=20&pagesize=80&citation_for_view=DuMXfuQAAAAJ:70eg2SAEIzsC


48

Ilie, R. M., 2016. Elephantidele din zona centrală a bazinului dacic aflate în colecţia Laboratorului de

Paleontologie al Universităţii din Bucureşti. Distribuţie şi taxonomie. Simpozionul Național

Studențesc „Geoecologia” ediția a XIV-a, 13-14 mai, Petroșani.

Ilie, R. M., 2015. New Fossil Remains of Mammuthus primigenius from Dâmbovița Valley (Southern

Bucharest, Romania) - The 10th Romanian Symposium of Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17

October Cluj-Napoca, Romania.

Ilie, R. M., Vasile, Ș., Panaitescu, D., Dragoș, M., 2015. The presence of Elephas antiquus

(Proboscidea: Elephantidae) in the Pleistocene of the Dacian Basin (Southern Romania) –

preliminary results. Sixth International Zoological Congress of ”Grigore Antipa” Museum,

18-21 November. Bucharest, Romania.

Ioniță Corina, Ghiță Daniela, Limberea Laura-Elena, Sindilar Vasile-Dan, 2016. The first

mention of Badenian in the Cartojani (central-southern area of the Moesian Platform) based

on biostratigraphical analyses (microfauna and nannoplankton). AAPG Europe Region, 19-20

May, Bucharest, Romania.

Ionițӑ, C., Stoica, M., 2015. The Sarmatian Microfauna Identified in Preajba Area (Moesian

Platform). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, October 16-17, Cluj-Napoca,

Romania.

Jipa. D., Haq, B., M. Melinte-Dobrinescu, 2015. Lower Cretaceous olistolith occurrences in the

bend region of the Romanian Carpathians, STRATI 2015, 19-23 July, Graz.

Krijgsman, W., Van Baak, C., Flecker, R., Grothe, A., Marzocchi, A., Stoica, M., 2016. Paratethys

forcing of the Messinian Salinity Crisis. Geophysical Research Abstracts, Vol. 18, EGU

General Assembly.

Lazăr, I., Grădinaru, M., Petrescu, L., 2015. Microbialites associated with Middle Jurassic

(Bathonian–Callovian) condensed sequences from Southeastern Carpathians, Romania. 31st

IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.

Lazăr, I., Krobicki, M., Grădinaru, M., Popa, M.E., 2015. Sedimentological record of the Jurassic–

earliest Cretaceous history of the Moesian plate passive margin (Danubian units, Romanian

Carpathians), 31st IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.

Lazăr, I., Săsăran, E., Grădinaru, M., Bucur, I.I., 2015. Exceptionally preserved bioerosive

structures on an intra-Valanginian phosphatized drowning unconformity from Southern

Carpathians, Romania. 31st IAS Meeting of Sedimentology, 22-25 June, Kraków.

Lazăr, I., Săsăran, E., Grădinaru, M., Bucur, I. I., Andrăşanu, A. 2015. The palaeoenvironmental

significance of the Trypanites-Entobia inchofacies and of the microendolithic ichnocenoses

associated to the intra-Valanginian drowning unconformity from Dȃmbovicioara area

(Southeastern Carpathians, Romania). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-

17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Macaleț Rodica, Brustur Titus, Jipa Dan, Briceag Andrei, Stănescu Ion, 2016. Pliocene Stage

Stratotypes in the Buzău Land Geopark (Romania). 16th International Multidisciplinary

Scientific Geoconference & Expo SGEM 2016, 30 iunie – 6 iulie, Albena, Bulgaria.

Melinte-Dobrinescu, M., 2015. Valanginian to Cenomanian Oceanic Dysoxia/Anoxia in the Eastern

Carpathian Nappes, STRATI 2015, 19-23 July, Graz.

Melinte-Dobrinescu, M.C., Popescu, S.M, Cagatay, N., Suc, J.P. 2015. Palaeoecological significance

of the Messinian-Zanclean calcareous nannofloras from the Aegean region. The 10th

Romanian Symposium of Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October Cluj-Napoca, Romania.

Melinte-Dobrinescu, M., 2016. Biostratigraphical issues of the Oligocene-Miocene interval in

Romania: the calcareous nannoplankton solution. AAPG Europe Region, 19-20 May,

Bucharest, Romania.

Melinte-Dobrinescu, M., 2016. From Black Shales to Red Shales: a Tale of Cretaceous Anoxic to

Oxic Changes in the Eastern Carpathians. The 2nd Conference of Geology, 5-9 June, Athens.

Melinte-Dobrinescu, M.C., Roban, R.D., 2016. Factors controlling the occurrence of the Gosau-Type

Basins in the Southern Carpathians: tectonic versus sea level fluctuation. International

Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM, 30 June-6 July 2016, Albena.

Melinte-Dobrinescu, M.C.L., 2016. Geological and Paleontological heritage of Romania. Case

study: the Geoparks of the Carpathians. The 8th CAAWG (Conference of the African

Association of Woman in Geosciences), 1-7 October, Sibiu.


49

Mirea, I-C., Robu, M., Petculescu, A., Kenesz, M., Constantin,S., Codrea, V., 2015. New data

regarding the paleontological research from Muierilor Cave (Romania). The Seventh

International Zoological Congress Of "Grigore Antipa" Museum, 18-21 November,

Bucharest.

Mirea I., Petculescu A., Arghir R., Robu M., Constantin S. An estimation model for determining the

hourly mean temperature and heat transfer using ArcGIS in Vale Cetății Cave (Romania). The

CAVEMONITOR International Workshop. Microclimatic, biologic and radiation monitoring

of caves, 17-20 October, Urșilor Cave, Romania.

Mirea, I.C., Robu, M., Petculescu, A., Kenesz, M., Luchiana Faur, Arghir, R., Constantin, S.,

Codrea, V. The spatial orientation analysis of Ursus spelaeus bones from Muierilor and

Urșilor caves (Romania) The Eighth International Zoological Congress Of "Grigore Antipa"

Museum, 16 – 20 November, Bucharest.

Neacşu, A., Csiki-Sava, Z., Marincea, Ş., Dumitraş, D.G., Dimofte, D., Stănciulescu, B.I,

Cioacă, M.E., Ion, A., 2016. The complex mineralogical and physical-chemical

investigation of Cretaceous vertebrate remains from the Hațeg Basin, Romania. 35th

International Geological Congress, Cape Town, South Africa. Obadă Theodor, Ştefan Vasile, 2016. Brief review of the Late Cretaceous marine vertebrates from

the Republic of Moldova. European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual

Meeting, Haarlem, Olanda, 6-10 iulie 2016.

Panaitescu, D., 2015. Clastele carbonatice din Conglomeratele de Bucegi Superioare – studiul

preliminar al asociațiilor de microfosile. Conferința Proiectului POSDRU/187/1,5/S/155559

“Cercetări doctorale multidisciplinare competitive pe plan european (CDOCMD)”, 20-23

October, Grădiștea, Romania.

Panaitescu, D., 2015. Late Jurassic-Early Cretaceous carbonate clasts within the Upper Member of

Bucegi Conglomerates – preliminary study of the microfacies with Lithocodium-Bacinella

consortium. GEODOCT 2015, 29 Mai, Bucharest, Romania.

Panaitescu, D., Grădinaru, M., Lazăr, I., 2015. Late Jurassic – Early Cretaceous carbonate clasts

within the Upper Member of Bucegi Conglomerates – preliminary study of the microfacies

with Lithocodium-Bacinella consortium”. The 10th Romanian Symposium of Paleontology,

16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Petculescu A., 2016. Changes in rodents associations from cave sediments (Romania) during the

Upper Pleistocene main climatic events. International Congress of Geology, august, Cape

Town, Africa de Sud.

Petculescu A., Mirea I., Arghir R., Robu M., Constantin S. Preliminary data on microclimate

variability in Urșilor Cave (Chișcău, Bihor, România). The CAVEMONITOR International

Workshop. Microclimatic, biologic and radiation monitoring of caves, 17-20 October, Urșilor

Cave, Romania.

Petculescu, A., Mirea, I.C., Robu, M., Kenesz, M, Faur, L., Arghir, R., Constantin, S., Codrea, V.

Paleoclimatic reconstructions on the basis of rodents associations from caves during Upper

Pleistocene. The eighth International Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum, 16 –

20 November, Bucharest.

Pirnea, R., 2016. Oligocene paleoecology and paleophytogeography from Petroșani Basin. Sesiunea

de Comunicări Științifice „Geodoct”, 27 mai.

Pirnea, R., Popa, M. E., 2016, Flora oligocena de la Paroseni, Bazinul Petrosani”, XXII-nd edition

of ”Dimitrie Brandza” symposium, Botanical Garden, Bucharest.

Popa, M. E., Iancu, V., Seghedi, A., Berza, T., 2016, Carboniferous deposits of the South

Carpathians and Moesia: main depositional environments, Petroleum systems of Alpine-

Mediterranean fold belts and basins, AAPG Europe Region, 19-20 May, Bucharest, Romania.

Popa, M. E., 2016, Bennettitale jurasic timpurii din Romania, XXII-nd edition of ”Dimitrie Brandza”

symposium, Botanical Garden, Bucharest.

Popa, M. E., 2016, Geological introduction and vegetation history (Late Palaeozoic to Neozoic) of

Romania, NIGPAS (Nanjing Institute for Geology and Palaeontology, Academy of Sciences).

Popa, M.E., 2016, Early Jurassic bennettitalean structures of Romania, invited lecture, Huangshan,

Anhui, China.


50

Popa, R., Andrășanu, A., Haukeland, P., Clemetsen, H., Hyitsand, C., 2016. Engaging communities

in the Aspiring Buzau Land Geopark, Romania. 7th International Conference on UNESCO

Global Geoparks, 27th – 30th September, UK;

Popescu, D.A., Grădinaru E. & Popescu L.G., 2015. Spathian (Early Triassic) foraminifera from

Tulcea Unit (North Dobrogean Orogen, Romania). The 10th Romanian Symposium of

Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Robu, M., Mirea, I.C., Petculescu, A., Kenesz, M., Munteanu, C.-M., Arghir, R., Faur, L.,

Constantin, S., 2016. Cave sediments and fossils as karst archives: the Urșilor and Muierilor

caves, Romania. Past Global Changes. Central and Eastern Europe Paleoscience Symposium:

From Local to Global. 23-26 May, Cluj-Napoca.

Sebe-Rădoi, O.G., Crasquin, S. & Grădinaru, E., 2015. Middle Triassic ostracods (crustacea) from

Agighiol (North Dobrogea, Romania). The 10th Romanian Symposium of Paleontology, 16-

17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Stoica Marius, Briceag Andrei, 2016. The recent evolution of Black Sea highlighted by ostracods.

International Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum CZGA, 16-19 noiembrie,

București, România.

Stoica, M., Krijgsman, W., Vasiliev,I., Van Baak, C.G.C., Floroiu, A., 2016. News inside the Late

Miocene-Early Pliocene stratigraphy of Dacian Basin. AAPG, Europe Region, 19th-20th May,

Bucharest, Romania.

Terhune, CL, Curran, S., Fox, D.L., Garrett, N., Hubbard, J., Petculescu, A., Robinson, C.A., Robu,

M., Stiucã, E., Tantau, I., 2015. Paleoenvironmental conditions in early Pleistocene

Romania: implications for hominin dispersals. Society for Vertebrate Paleontology Meetings,

Dallas, TX.

van Baak, C. G. C., Grothe,A., Vasiliev, I., Stoica, M., Krijgsman, W., 2016. Messinian events in the

Black Sea. AAPG, Europe Region, 19th-20th May, Bucharest, Romania.

Vasile, Ş., Cojocaru, V., 2015. Mammuthus meridionalis associated remains from Brebina

(Teleorman County, southern Romania). Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-

Napoca, 16-17 octombrie 2015.

Vasile, Ş., Dumitraşcu, V., 2015. "What's your beef?" – taxonomical assessement of the large bovid

hunted in the upper Paleolithic from Buda (Bacău County, Romania). International Zoological

Congress of "Grigore Antipa" Museum, 18-21 noiembrie.

Vasile, Ş., Petculescu, A., Venczel, M., 2015. Taxonomic diversity of the vertebrate assemblages

from Copăceni – a new reference site for the Lower Pleistocene of the Dacian Basin.Romania

European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIII Annual Meeting, Opole, Polonia,

8-12 iulie.

Vasile, Ş., Totoianu, R., 2015. Mammoth molars from the collection of the "Ioan Raica" Municipal

Museum, Sebeş (Alba County, Romania). Tenth Romanian Symposium on Paleontology,

Cluj-Napoca, 16-17 octombrie 2015.

Vasile, Ş., Venczel, M., Petculescu, A., 2016.New data on the Early Pleistocene vertebrate

assemblages from Copăceni (Dacian Basin, southern Romania).European Association of

Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual Meeting, Haarlem, Olanda, 6-10 iulie.

Venczel, M., Vasile, Ş., Csiki-Sava, Z., 2015. Palaeoecology of Nidophis insularis from the Upper

Cretaceous of the Haţeg Basin (Romania) – another madtsoiid snake associated with a

dinosaur egg .13th Annual Meeting of the European Association of Vertebrate

Palaeontologists, 8-12 July, Opole, Poland

Vincent, S. J., de Leeuw, A., Hyden, F., Garzanti, E., Vezzoli, G., Lavrishchev, V. A., Barabadze, T.

G., Vangelov, D., Matoshko, A. V., Stoica, M., Morton, A. C., Fanning, M., 2016. Linking

sediment source-sink pathways, provenance and composition to predict siliciclastic reservoir

quality in the Black Sea. AAPG, Europe Region, 19th-20th May, Bucharest, Romania.

Vincent, S. J., Morton,, A. C., Hyden, F., de Leeuw, A., Garzanti, E., Fanning, M., Vezzoli, G.,

Carter, A., Lavrishchev, V. A., Barabadze, T. G., Stoica, M., Matoshko, Dian Vangelov, D.,

Mark L. Somin, M. L., 2015. Predicting siliciclastic reservoir presence and quality in the

Black Sea. The Geological Society of London.


51

Virag Attila, Ştefan Vasile, 2016. Evolution of mammoth molar enamel and its biochronological

implications. European Association of Vertebrate Palaeontologists, XIV Annual Meeting,

Haarlem, Olanda, 6-10 iulie.

Voicu, F-A., Venczel, M., Petculescu, A., Vasile, Ş., 2015. Taxonomic diversity of early Pleistocene

snakes from the Tetoiu Formation (Dacian Basin, Romania). The 10th Romanian Symposium

of Paleontology, 16-17 October, Cluj-Napoca, Romania.

Voicu Florina-Alexandra, Marton Venczel, Alexandru Petculescu, Ştefan Vasile, 2015. Taxonomic

diversity of early Pleistocene snakes from the Tetoiu Formation (Dacian Basin, Romania) –

preliminary results. Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17

octombrie.

Vremir, M., Vasile, Ş., Totoioanu, R., Dyke, G., Csiki-Sava, Z., 2015. Never say never –

new additions to the composition of the oldest latest Cretaceous continental vertebrate

assemblage in Transylvania, western Romania. 13th Annual Meeting of the European

Association of Vertebrate Palaeontologists, 8-12 July, Opole, Poland.


52

Anexa E. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și

internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala Cluj-Napoca

Aroldi, C., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2016. Synsedimentary deformation structures in the

deep-water clastic deposits of the Tarcau Nappe (Sucevita Formation, Middle Eocene). In:

Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of

Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p. 1-

3.

Bârtaş T. & Bucur I.I., 2015. Microfossils of Urgonian limestones from Popchii Rarăului in Rarău

Mountains (East Carpathians). In: Bucur I.I., Lazăr, I. & Săsăran, E. (eds) – 10th Romanian

Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 Oct. 2015, Abstracts and Field trip Guide,

pp. 4-5.

Bercea, R.I., Bălc, R., Filipescu, S., Zaharia, L., Pop, S., 2016. Sedimentological and

micropaleontological features of a Middle Miocene piggy-back basin – Pucioasa section,

Carpathians Bend Zone. In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu

Voiteşti” Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj

University Press, Abstracts, p. 7-10.

Bercea, R.I., Bălc, R., Filipescu, S., Zaharia, L., Pop, S., 2016. Middle Miocene micropaleontological

and sedimentary aspects within a piggy-back basin, Carpathians Bend Zone, Romania. AAPG

Europe Region, European Regional Conference and Exhibition, Petroleum System of the

Alpine Mediterranean Fold Belts and Basins, București, pag. 50

Bercea, R.I., Zaharia, L., Bălc, R., Gärtner, A., Linnemann, U., 2016. Timing and sedimentation of

foredeep deposits from Gura Vitioarei section, Carpathian Bend Zone, Romania –

implications for the stratigraphy of Lower Miocene in the Paratethys domain. AAPG Europe

Region, European Regional Conference and Exhibition, Petroleum System of the Alpine

Mediterranean Fold Belts and Basins, București, pag. 127-128.

Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Reconstituiri biostratigrafice și paleoambientale pe baza

asociațiilor de foraminifere fosile din depozitele turbiditice ale Pânzei de Tarcău (Carpații

Orientali, Romania)” –„Geologia Clujeana – Studii Teoretice si Aplicate” – Zilele Academiei

Clujene p. 55.

Bindiu, R., Filipescu, S., 2015. Foraminiferal biostratigraphy and palaeonevironments in the Izvor

Formation (Tarcau Nappe, Eastern Carpathians). The 10th Romanian Symposium of

Paleontology, October 16-17, 2015. p. 6-7.

Bindiu-Haitonic, R-E., Niculici, S., Filipescu, S., Bălc, R., Aroldi, C., 2016. Date biostratigrafice și

paleoambientale oferite de asociațiile micropaleontologice din formațiunile sedimentare ale

Pânzei de Tarcău (Bazinul Văii Moldovei). In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual

Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9

December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p. 11-13.

Bucur I.I., Gawlick H.-J., Missoni S., Săsăran E. & Lein R., 2015. Biostratigraphic correlation of

Middle Anisian (Pelsonian) calcareous algae, foraminifera and conodonts from the

northwestern Neotethyan realm (Northern Calcareous Alps, Austria). In: Bucur I.I., Lazăr I. &

Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015,

Abstracts and field trip guide, pp. 9-10.

Bucur I.I., Schlsagintweit S., Rashidi K. & Saberzadeh B. (2015) – Remarks on Morelletpora turgida

(Radoičiš) from the Lower Cretaceous of Iran. Abstracts of 31st IAS Meeting of

Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society,

Kraków, p.92 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/]

Bucur I.I., Sudar M., Săsăran E., Jovanovic D., Polavder S. & Pleş G., 2015. In cautarea locului tip

al algei udoteacee Boueina hochstetteri Toula. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds)

Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4,

2015, Abstracts, pp.10-12.

Campos-Soto S., Caus E., Bucur I.I., Benito M.I., Suarez-Gonzales P., Quijada, I.E., Fernandez L. &

Mas R., 2016. Registro de una transgression marina en torno al transito Jurasico-Cretacico al


53

oeste de la sub-cuenca de Penyagolosa (Teruel). IX Congreso Geologico de Espana, Geo-

Temas, 16(1): 1576-5172

Chelaru R., Bucur I.I., Săsăran E., Bălc R. & Tămaş T., 2016. Middle Miocene coralline algal

facies from the NW Transylvanian Basin (Romania). Geophysical Research Abstracts, vol. 18

EGU 2016-13129-1, 1p.

Chira C. M., Aroldi, C., 2015. An example of progradation of turbidite system based on

nannoplankton data: a case study of Transcarpathian Flysch from Bargau Mountains. Thenth

Romanian Symposium on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca, Romania.

Chira C. M., Aroldi, C., Stefanut, V., 2015. Flisul transcarpatic din zona Colibita – Tihuta (Oligocen

– Miocen inferior): nannoplancton calcaros si caracteristici sedimentologice. Zilele

Academice Clujene, Simpozion: Geologia clujeana – studii teoretice si aplicate, Cluj-Napoca,

22 mai 2015.

Chira C. M., Juravle D. T., Juravle A., 2015. Asociatiile de nannofosile calcaroase de varsta

Ypresian – Lutetian din Panza de Tarcau, din Bucovina. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N.

(eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,

December 4, 2015.

Chira, C. M., Juravle, D. T., Popa, M. V., Juravle, A., 2015. Paleogene - Neogene Boundary

transition in Bucovina, northern Romania. International Congress on Stratigraphy, STRATI

2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.

Chira C. M., Aroldi, C., Popa M. V., Tătărăsanu, S., 2016. Studiul comparativ al depozitelor de

varstă Eocen - Oligocen de la Brebi, Mera si Baciu: nannoplancton calcaros, macrofaună si

sedimentologie. In: Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti”

Department of Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press,

Abstracts, p. 22-25.

Chira C. M., Juravle D. T., 2016. Nannoplanctonul calcaros din formatiunile de Sucevita si

Scorbura, din bazinul Sucevei, Bucovina. Zilele Academice Clujene, Simpozion: Geologia

clujeana – realizari si perspective, Cluj-Napoca, 20 mai 2016.

Cristea, A., Popa, M. V., Chira C. M., Silye, L. & Săsăran, E., 2015. Palaeontological and

palaeoecological investigation of the Eocene from Morlaca (Huedin, Transylvanian Basin).

Thenth Romanian Symposium on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca,

Romania.

Codrea A. V., Venczel Márton, Solomon A., Fărcaș C., 2016. Latest Cretaceous microvertebrate

diversity of the Transylvanian Landmass. XIV Annual Meeting of the European Association

of Vertebrate Palaeontologists (EAVP), Haarlem, Olanda 10-16, iul. 2016.

Gligor, D-M., Popiță, G-E., Bălc, R., 2015. Metal elements distribution in soil in two vineyards from

Romania. National Symposion on Environment & Progress, Cluj-Napoca, pag. 13.

Gligor, D-M., Ispas, G., Bălc, R., Roba, C., 2015. Physico-chemical properties of water and soil from

Haneș mining area. National Symposion on Environment & Progress, Cluj-Napoca, pag. 6.

Ganea, I-V., Bălc, R., Gligor, D., Roba, C., Moldovan, M., 2016. Assessment of environmental

quality in Lacu Sărat area (Brăila County, Romania). ELSEDIMA International Conference,

"Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster Management", Cluj-Napoca.

Grindean, R., 2015. "Interactive effects of climate, fire and human impact on the forest dynamics in

the northern Apuseni Mountains (Romania) during the Holocene". In: Bucur I.I., Săsăran E. &

Har N. (eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,

December 4, 2015.

Grindean, R., 2015. "The influence of climate, human impact and fire on the Holocene forest

dynamics in the Apuseni Mountains, Romania", 6th International Anthracology Meeting –

Anthraco 2015, Freiburg, Germania, 30 august–6 septembrie 2015.

Grindean, R., Panait, A.M., Diaconu, A.C., Feurdean, A., Tanţău, I., Fărcaş, S., 2015. Interactive

effects of climate, fire and human impact on the forest dynamics in the Northern Apuseni

Mountains (Romania) during the Holocene. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds): Annual

Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015.

Grindean, R., 2016. Palynology in Romania – state of the art (poster), EPD (European Pollen

Database) Meeting and training workshops, Aix-en-Provence, Franţa, 1–3 iunie 2016.


54

Grindean, R., Tanțău, I., Panait, A.M., Diaconu, A.C., Feurdean, A., 2016. Pollen productivity

estimates for the reconstruction of past land-cover in the lowlands of SE Romania". In:

Filipescu, S.& Bucur I.I. (eds.): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Department of

Geology, Babeş-Bolyai University, 9 December, 2016, Cluj University Press, Abstracts, p.32.

Hurdu, B.I., Roman, A., Turtureanu, P.D., Ursu, T.M., Puşcaş, M., Fărcaş, S., Stoica, A.I., Coldea,

G., 2015. The Orchidacee from Plopişului Mts. (Apuseni Mts.). Floristic diversity,

phytogeographical importance and conservation value, The Session of Scientific

Communications D. Brândză, XXI Edition, Bucharest, November 7, 2015.

Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G. & Juravle A., 2015.

Bio- and chemostratigraphical study of the Lutetian deposits from the Tarcau Nappe (Suceava

Basin, Eastern Carpathians): Paleoenvironmental significance. Thenth Romanian Symposium

on Paleontology, 16 -17 October, 2015, Cluj-Napoca, Romania.

Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G., Juravle A., 2015.

“Amprente“ paleogeografice în terenurile Ypresian superior/Lutetian inferior din bazinul

Sucevei (Bucovina, Carpații Orientali). International Geographical Conference "Dimitrie

Cantemir", editia a XXXV-a, 16 -18 octombrie 2015, Iași.

Juravle D. T., Ionesi V., Chira C. M., Mare S. & Juravle A., 2015. Studiul petrofaciesului grezos

de vârstă Ypresian superior / Lutețian inferior din Moldavidele externe ale Carpaților

Orientali (Bucovina). Semnificații paleomediale. Simpozionul Ştiinţific ”Grigore

Gobâlcescu”, Departamentul de Geologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iaşi, 24 - 25

Octombrie 2015, Iaşi.

Juravle D. T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Breabăn I. G., Juravle A., 2015. Events in the

Northern Paleogene foreland basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at the

Ypresian-Lutetian transition. International Congress on Stratigraphy, STRATI 2015, 19 - 23

July 2015, Graz, Austria.

Kallanxhi, M.-E., Falahatgar, M., Javidan, M. & Parvizi, T., 2015. Calcareous nannofossils from the

Baghamshah Formation (Iran). Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca,

16-17 october 2015

Kallanxhi M.E., 2015. Quantitative analyses on calcareous nannofossils from Bozdovec Section

(Albanian-Thessalian Basin, Albania). Calcareous Nannofossil Group Spring Meeting 2015,

Foraminifera Group, 14th – 18th June, Plymouth, United Kingdom.

Kallanxhi, M.-E., Palzer, M., Wagreich, M. & Knierzinger W., 2015. Early Miocene calcareous

nannofossils from the Eastern Austrian Foreland Basin. Tenth Romanian Symposium on

Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 october 2015.

Kallanxhi M.E., Székely, S. F., Filipescu, S., Šoriš, S., Bălc, R., 2015. Paleoenvironments in the

Oligocene from the NW Transylvanian Basin (Romania) revealed by the calcareous

nannofossils and foraminifera. STRATI 2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.

Kallanxhi M.E., Dica, A. G., Mandic, O., Harzhauser, M., 2015. Shallow marine paleoenvironments

from the Oligocene Molasse deposits of the Albanian-Thessalian Basin (Albania) . STRATI

2015, 19 - 23 July 2015, Graz, Austria.

Król J.J., Kolłodziej B. & Bucur I.I. , 2015. Palaeoecology of the Late Eocene-Early Ologocene

coral-algal bioconstructions from the Transylvanian Basin (Sălaj County, Romania). In:

Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-

Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide, pp. 56-57.

Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M. & Bucur I.I. (2015) – Exceptionally preserved bioerosive

structures on an intra-Valanginian phophatized drowning unconformity from Southern

Carpathians (Romania). Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on

22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society, Kraków, p.295

[http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/]

Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M. & Bucur I.I., 2015. Lower and Middle Jurassic deposits from

Vadu Crişului (Apuseni Mountains). In: Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian

Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide,

pp. 123-136.

Lazăr I., Săsăran E., Grădinaru M., Bucur I.I. & Andrăşanu A., 2015. The palaeoenvironmental

significance of the Trypanites-Entobia ichnofacies and of the microendolithic ichnocenoses


55

associated to the intra-Valanginian drowning unconformity from Dâmbovicioara area

(Southern Carpathians, Romania). Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian


pp. 58-59.

Mircescu C.V., Bucur I.I. & Săsăran E. (2015) – Algae and palaeoenvironment: case study of upper

Jurassic-Lowe Cretaceous limestones from Piatra Craiului (South Carpathians, Romania).

Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015.

Polish Geological Society, Kraków, p.349 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].

Missoni S., Gawlick H.-J., Bechtel A., Bucur I.I., Gratzer R. & Prochaska W. (2015) – A Late

Triassic fore reef evolution of the Dachstein Platform (Berchtesgaden. Germany) –

tectonostratigraphic and geochemical aspects. Abstracts of 31st IAS Meeting of

Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society,

Kraków, p.351 [http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].

Missoni S., Krystyn L., Gawlick H.-J., Bucur I.I. & Lein R., 2016. Late Triassic fore-reef evolution

of the Dachstein Carbonate Platform – ion-exchange and biostratigraphic aspects. GeoTirol

2016, Annual Meeting DGGV (25-28 September 2016), Insbruck, Austria, Abstract volume,

p. 216.

Neamţu O., Bucur I.I. & Dragastan, O., 2015. Microfacies and microfossils of the limestones from

Lapoş Valley (Hăghimaş): paleoenvironmental significance. Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E.

(eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts

and field trip guide, pp. 72-73.

Niculici, S., Bindiu-Haitonic, R., Filipescu, S., 2015. Biostratigraphy and palaeoenvironments of the

deep water dfeposits from the northern part of the Eastren Carpathians (Tarcau Nappe,

Romania) based on foraminifera assemblages. The 10th Romanian Symposium of

Paleontology, October 16-17, 2015. p. 76-77.

Oprişa, A., Bucur I.I. & Săsăran E., 2015. Triploporrella remesi (Steinmann, 1903) în calcarele de

vârstă Jurasic superior din Dealul Măgura Geomalului (jud. Alba). In: Bucur I.I., Săsăran E.

& Har N. (eds): Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-

Bolyai, December 4, 2015, Abstracts, pp.36-38.

Pleş G., Păcurariu A. & Bucur I.I. (2015) – Faciesuri şi asociaţii de foraminifere în calcarele jurasice

din Unitatea de Ardeu (Munţii Metaliferi). In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds): Annual

Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015,

Abstracts, pp.39-41.

Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2015. Airborne remote sensing for integrated research in

landscape ecology: connecting biodiversity and cultural heritage to identify sustanable

planning and manegement options for the Danube and Danube Delta, Scientific Simposyum

of NIRDBS (on the occasion of Inauguration of the International Centre for Advanced Studies

on Rivers-Seas Systems „DANUBIUS-RI”) September 23-24, 2015, Murighiol, Tulcea

county.

Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2015 Using Airborne Lidar for detection and morphologic

analysis of wetlands obscured by the forest canopy, 5th Aquatic Biodiversity International

Conference, October 7-10, 2015, Sibiu, Romania.

Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., Lăzărescu, V. A., Oprean, C. H., 2016. Remotely Sensing the

Ancient Interactions between Humans and the Environment during the Roman Period at

Porolissum, Central and Eastern Europe Paleoscience Symposium: From Local to Global,

May 23-24, 2016, Cluj-Napoca, Romania, 9, 79-83. http://georeview.ro/ocs/index.php/late-

pleistocene-and-holocene/central-and-eastern-europe-ro

Roman, A., Ursu, T. M., Fărcaş, S., 2016. Tree cover change monitoring from remotely sensed open-

source products: a case study in the Danube Delta natura 2000 site, Modern Biotechnologies

in Sustainable Development of the Danube Delta - STANDArD IUBMB Symposium, May

31 - June 2, 2016, Murighiol, Tulcea, Romania.

Săsăran E., Gawlick H.-J., Missoni S. & Bucur I.I., 2015. Comparaţii între depozitele Jurasic

superioare-Cretacic inferioare din Munţii Trascău şi bazinul Tauglboden (Austria):

caracteristici sedimentologice. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har N. (eds) Annual Session “Ion


56

Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai, December 4, 2015, Abstracts,

pp.42.

Săsăran E., Oprişa A. & Bucur I.I. 2015. Late Jurassic calcareous algae reworked in carbonate

platform slope environments. Abstracts of 31st IAS Meeting of Sedimentology held in

Krakow on 22nd–25th of June 2015. Polish Geological Society, Kraków, p.471

[http://www.ing.uj.edu.pl/ims2015/].

Săsăran, E., Săsăran, L., Ungur, C., 2015. Distributions of Plagioptychus rudist bivalves in the

siliciclastic-carbonate Late Cretaceous shallow marine deposits of the Apuseni Mountains.

31st IAS Meeting of Sedimentology held in Krakow on 22nd–25th of June 2015.

Săsăran, L., Bălc, R., & Săsăran, E., 2015. Reconstituirea paleomediului depozitelor Cretacicului

superior din Dealul Măgura-Bazinul Roşia, Munţii Apuseni. In: Bucur I.I., Săsăran E. & Har

N. (eds) Annual Session “Ion Popescu Voiteşti” Depart. of Geology, Univ. Babeş-Bolyai,

December 4, 2015.

Săsăran L., Săsăran E. & Bucur I.I., 2015. Upper Cretaceous rudist-bearing shallow-marine

deposits from Borod Basin. In: Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian


pp.137-144.

Săsăran, L., Săsăran, S., Bucur , I.I., 2016. Date noi asupra faunei de rudiști din Cretacicul superior

al bazinului Borod, sectorul Cornițel. Zilele Academice Clujene, Simpozion: Geologia

clujeana – realizari si perspective, Cluj-Napoca, 20 mai 2016.

Ungureanu R., Ungur C.G., Bucur I.I. & Săsăran E., 2015. Calpionellid-bearing microfacies and

their implications on the source area of Aptian conglomerates from Piatra Craiului massif. In:

Bucur I.I., Lazăr I. & Săsăran E. (eds) 10th Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-

Napoca, 16-17 oct. 2015, Abstracts and field trip guide, pp.113-114


57

Anexa F. Anexa 4. Participări ale membrilor SPR la manifestări științifice naționale și

internaționale în perioada 2015-2016 – Filiala Iași

Anistoroae, A., Miclăuș, C., 2015, Relația organism-substrat sedimentar în Formațiunea de Straja din

Pânza de Tarcău. Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”.

Anistoroae A., Miclăuş C., 2015, Ichnology and sedimentology of Straja Formation, Tarcău Nappe,

Al X – lea Simpozion Național de Paleontologie, Cluj-Napoca

Barbu O., Codrea V., 2015: Bazinul minier Jilț - câteva aprecieri privind capacitățile de producție.

Complexul Judetean Bistrița-Năsăud, Secția de Științele Naturii, Sesiunea anuală de

comunicări științifice Bistrița, 13-14 noiembrie 2015.

Bedelean H., Codrea V., Barbu O., Fărcaș C., Solomon Al., 2015: Regional soil distribution on the

western side of the Hațeg Basin and possible relationships of soils with parent rocks. 8th

EUREGEO, June 15-17, Barcelona.

Bejan D., Ursachi L., Codrea V., Brânzilă M., Rățoi B.G., 2015: Punctul fosilifer Cariera Pogana

(jud. Vaslui). Sesiunea națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile

Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.

Călburean R., Codrea V.A., Barbu O., 2015: Opportunities for Environmental Impact Assessment of

the Geothermal Area Beiuș. Proceedings of 24rd International Mining Congress and

Exhibition of Turkey, 14-17 April 2015, Antalya.

Codrea V., Dumbravă M., Solomon Al., Fărcaș C., Barbu O., 2015: A 3D database: a way to preserve

detailed images of the terrestrial latest Cretaceous geological heritage in Transylvania

(Romania). 8th

EUREGEO, June 15-17, Barcelona.

Codrea V. A., Solomon Al., Fărcaș C., 2015: Progrese în cunoașterea multituberculatelor mezozoice

europene, cu privire specială asupra descoperirilor din România. Scientific conference

dedicated to 110-th anniversary of Bessarabian geologist I. M. Suhov, Academy of Sciences

of Moldova, Institute of Geology and Seismology, 14-15 May, Chișinău.

Codrea V., Solomon Al., 2015: Detalii asupra unor vertebrate maastrichtiene (Cretacic terminal) de la

Pui (Bazinul Hațeg). Consiliul Județean Mehedinți, Muzeul Regiunii Porțile de Fier,

Simpozionul internațional Drobeta, 24-25 septembrie, Drobeta Turnu-Severin.

Codrea V.A., Solomon Al., 2015: Mamiferele multituberculate maastrichtiene din România: stadiul

actual al cunoașterii: mize, provocări și perspective. Consiliul Judeţean Hunedoara, Muzeul

Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Conferința științifică națională Cercetarea în era

globalizării, Mize, provocări şi perspective, 25 septembrie 2015, Deva.

Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Fărcaș C., 2015: Detalii asupra unor microvertebrate

maastrichtiene dintr-o arie a Carpaților Occidentali. Complexul Judetean Bistrița-Năsăud,

Secția de Științele Naturii, Sesiunea anuală de comunicări științifice Bistrița, 13-14 noiembrie

2015.

Codrea V., Solomon Al., Venczel M., Barbu O., Fărcaș C., 2015: Asociațiile de microvertebrate - o

cheie pentru descifrarea stratigrafiei Maastrichtianului continental din Transilvania.

Universitatea Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Geologie, Simpozionul Grigore Cobâlcescu,

24 octombrie.

Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., Brânzilă M., 2015: "Teribilele animale" din Miocenul Superior

din Moldova: un schelet partial de Deinotherium proavum la Gherghești (jud. Vaslui).

Universitatea Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Geologie, Simpozionul Grigore Cobâlcescu,

24 octombrie.

Codrea V., Solomon Al., 2015: Evolutionary trends in the multituberculates from Romania. Muzeul

Județean Argeș, Sesiunea națională de comunicări științifice a Muzeului Județean Argeș:

Ecosisteme și etnosinteze carpatine, Inventarierea și conservarea biodiversității ecosistemelor,

Ediția a XLVI-a, Pitești, 29-30 octombrie.

Codrea V., Ursachi L., Rățoi B., Solomon Al., 2015: Semnificații ale asociației vallesian terminale de

la Crețești-Dobrina 1 (jud. Vaslui). Conferința internațională de comunicări științifice

„Preocupări recente în cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, ediţia a

X-a, 24-26 Iunie, Muzeul Tg. Mureș.


58

Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., Solomon Al., 2015: A large-sized dinothere in the Late Miocene

at Huși. The Scientific International Conference „The Museum and Scientific Research”, The

Museum of Oltenia, Natural Sciences Department, 10-12 September 2015, Craiova.

Codrea V., Ursachi L., Rățoi B.G., 2016. Detalii asupra potențialului paleontologic al județului

Vaslui – paleoecosisteme terestre miocene. Conferința internațională de comunicări științifice

Preocupări recente în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, Ediția a

XI-a, Târgu-Mureș, 22-24 iunie 2016.

Codrea, V.A., Venczel, M., Solomon, A., Fărcaș, C., 2016. Latest Cretaceous microvertebrate

diversity of the Transylvanian landmass. XIV EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem, The

Netherlands, Abstract volume: p. 113.

Codrea, V.A., Solomon, Al., Venczel, M., Fărcaș, C., Smith, T., 2016. Presence of Barbatodon

oardaensis (Mammalia. Multituberculata) in the Upper Cretaceous of the Rusca Montana

basin (Southwestern Transylvania, Romania). XIV EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem,

The Netherlands, Abstract volume: p. 140.

Codrea V., Rățoi B.G., Ursachi L., Fărcaș C., 2016. A large deinothere (Mammalia, Proboscidea), in

the Late Miocene of the Moldavian Platform at Huși (Vaslui County). The scientific

international conference Museum and Scientific Research, The Museum of Oltenia, Natural

Sciences Department, 8-10 September 2016, Craiova.

Codrea V.A., Rațoi B., Ursachi L., Fărcaș C., 2016: Overview on the Miocene large mammals from

Moldova (Romania). Conferința Sțiințifică Națională cu participare Internațională ”Mediul și

Dezvoltarea Durabilă”, 6-8 Octombrie 2015, Universitatea de Stat din Tiraspol, Institutul de

Geologie și Seismologie Chișinău.

Codrea V.A., Rațoi B., Ursachi L., 2016: Noi mamifere adiționale din Pleistocenul superior de la

Movileni (jud. Vaslui). Univ. Al. I. Cuza, Simpozionul științific ”Grigore Cobâlcescu”, 29

octombrie, Iași.

Dumitru S. D., Loghin S., Dubicka Z., Melinte-Dobrinescu M. C., Paruch-Kulczycka J., Ionesi V.,

2016. Biostratigrafia integrată (foraminifere, ostracode și nannoplancton) a depozitelor

badeniene și sarmațiene (Miocen mediu) din Paratethysul Central și Estic (Polonia, România

și Republica Moldova). Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29

oct. 2016.

Dumitriu T. C., Ionesi V., Brânzilă M., Baciu D. S., Dumitriu S. D., Mare S., Loghin S., Huțu A.

M., 2016, Fotogrametria microscopică, o metodă de studiu a microfosilelor. Comunicare la

Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29 oct. 2016.

Dumitriu S. D., Loghin S., 2016, Paleoecologia depozitelor Sarmațian inferioare din forajul FH3P1

Rădăuți, pe bază de foraminifere și ostracode. Al XVII – lea Simpozion Național al

Studenților Geologi și Geofizicieni, București.

Haiduc B., Rățoi B.G., Codrea V., 2015: Pleistocenul din zona Corni, jud. Botoșani. Sesiunea

națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.

Haiduc, B., Brânzilă, M., Rățoi, B.G., Codrea, V., 2016: Proboscidieni fosili din colecția Muzeului

de Științele Naturii din Dorohoi. Univ. Al. I. Cuza, Simpozionul științific ”Grigore

Cobâlcescu”, 29 octombrie, Iași.

Juravle D.-T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Breabăn I. G., Juravle A., 2015, Events in the

Northern Paleogene foreland basin of the Eastern Carpathians (Romania, Bucovina), at the

Ypresian-Lutetian transition. International Congress on Stratigraphy, STRATI 2015, 19-23

July 2015, Graz, Austria.

Juravle D. T., ChiraChira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G. & Juravle A., Bio-

and chemostratigraphical study of the Lutetian deposits from the Tarcau Nappe (Suceava

Basin, Eastern Carpathians): Paleoenvironmental significance. The 10 th Romanian

Symposium of Paleontology, October 16-17, 2015, Cluj-Napoca, Romania.

Juravle D.-T., Chira C. M., Mare S., Ionesi V., Bulgariu D., Breabăn I. G., Juravle A., 2015,

“Amprente“ paleogeografice în terenurile Ypresian superior/Lutetian inferior din bazinul

Sucevei (Bucovina, Carpații Orientali). International Geographical Conference "Dimitrie

Cantemir", editia a XXXV-a, 16-18 octombrie 2015, Iași.

Juravle D. T., Ionesi V., Chira C. M., Mare S. & Juravle A., Studiul petrofaciesului grezos de

vârstă Ypresian superior / Lutețian inferior din Moldavidele externe ale Carpaților Orientali


59

(Bucovina). Semnificații paleomediale. Simpozionul Ştiinţific ”Grigore Gobâlcescu”,

Departamentul de Geologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iaşi, 24-25 Octombrie 2015, Iaşi.

Juravle D.-T., Mare S., Ionesi V., Juravle A., 2015, Înregistrarea evenimentelor paleogeografice şi

paleoclimatice în terenurile eocene din bazinul Sucevei (Carpaţii Orientali). Conferinţa anuală

SGR 2015, Craiova, România.

Juravle D. T., Breabăn I. G., Bulgariu D., Chira C. M., Ionesi V., Isotopic signature of trace

elements in Eocene paleovents (East Carpathian Foreland Basin). 6th International Conference

PRONASEM, Balkan Environmental Association (B.EN.A) and Romanian Academy, 11-13

November 2016, București, Romania. (premiul 2, acordat de Academia Română și B.EN.A –

poster).

Juravle D. T., Bulgariu D., Breabăn I. G. Chira C. M., Ionesi V., Mare S., 2016, Geotectonical and

environmental aspects of paleoevents from petrofacies of YP/LU from Tarcău Nappe. 11th

International Conference on ”Environmental Legislation, Safety Engineering and Disaster

Management” ELSEDIMA, 26-28 May 2016, Cluj-Napoca, Babeș-Bolyai University,

Romania.

Juravle D.-T., Secu C. V., Breabăn I. G., Lesenciuc D. C, Kasper H. U., Bobric E. D., 2016, Pedo-

geochemical diferences between young soils: regosol and polic technosols in northern part of

Eastern Carpathians (Romania). CSA 2015 Joint International Conference: 8th International

Symposium on Cement Based Materials for a Sustenable Agriculture & Environmental

Approaches – Moving Forward Agricultural Farm Sustainability, October 22-25th, 2015, Iasi,

Romania.

Loghin S., Dumitriu S. D., Mare S., 2016, Domeniul depozițional al Formațiunii de Șomuz din

perimetrul Podișului Fălticenilor, Simpozionul Național Studențesc ,,Mihai David” Ediția a

VII a, Rarău

Miclăuș C., Ionesi V., Anistoroae A., Loghin S., Dumitriu S., 2015, Biostratigraphy and

sedimentology of the Sarmatian deposits from Șomuzul Mare and Șomuzul Mic drainage

basins. Al X – lea Simpozion Național de Paleontologie, Cluj-Napoca

Loghin S., Ionesi V., 2015, Studiu preliminar privind condițiile de viață ale ostracodelor sarmațiene

din zona Preutești (județul Suceava). Conferința științifică consacrată aniversării a 110 ani de

la nașterea geologului basarabean I. M. Suhov, 2015, Chișinău

Loghin S., Dumitriu S. D., 2015, Studiu sedimentologic și micropaleontologic asupra depozitelor

sarmațian – inferioare de pe Pârâul lui Gheorghe (localitatea Basarabi, județul Suceava). Al

XVI – lea Simpozion Național al Studenților Geologi, Iași.

Mirea I.-C., Robu M., Petculescu Al., Kenesz M., Constantin S., Codrea V., 2015 : New data

regarding the paleontological research from Muierilor Cave (Romania). International

Zoological Congress of “Grigore Antipa” Museum CZGA, 18-21 November 2015.

Pandolfi, L., Cerdeño, E., Codrea, V., Kotsakis, T., 2016. Paleobiogeography and chronology of

Stephanorhinus etruscus (Falconer, 1858) (Mammalia, Rhinocerotidae) in Eurasia. XIV

EAVP Meeting, 6-10 July, 2016, Haarlem, The Netherlands, Abstract volume: p. 42.

Pérez-Garcia, A., Codrea, V.A., 2016: The European Upper Cretaceous primitive turtle

Kallokibotion: new information provided by the study of new well‐preserved remains. VII

Jornadas Internaciones sobre Paleontología de Dinosaurios y su Entorno. Salas de los

Infantes, Burgos, 8-10 Septiembre 2016, Salas de los Infantes (Burgos, Espana).

Predoiu I., Aninoiu D., Codrea V., Barbu O., 2016: Evaluarea potențialului geologic și a capacităților

de producție din cadrul Complexului Energetic Oltenia, în prezent și în perspectivă.

Simpozionul internațional Drobeta, Muzeul Porților de Fier Drobeta Turnu Severin, Secția

Științele naturii, 22 septembrie, 2016.

Rățoi, B.,G., Codrea, V., Ursachi, L., Brânzilă, M. - A Late Miocene large-sized dinothere at

Gherghești (Scythian Platform) - Preliminary data. Tenth Romanian Symposium on

Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October 2015.

Rățoi B. G., Hiru Al., Codrea V., Ursachi L., 2015: Studiul sedimentologic și paleontologic al

Volhinianului din zona Basarabi (județul Suceava). Scientific conference dedicated to 110-th

anniversary of Bessarabian geologist I. M. Suhov, Academy of Sciences of Moldova, Institute

of Geology and Seismology, 14-15 May, Chișinău.

http://benaweb.gr/


60

Rățoi B.G., Ursache L., Codrea V., Brânzilă M., 2015: Deinotherium proavum Gherghești 1, Județul

Vaslui. Simpozionul național al Muzeului Ștefan cel Mare și Sfânt Vaslui, 24 septembrie

2015, Vaslui.

Seserman A., Miclăuş C., 2016, Variabilitatea genului Protovirgularia din Formaţiunea de

Bisericani (Pânza de Vrancea, Semifereastra Bistriței). Implicații sedimentologice.

Comunicare la Simpozionul Științific ,,Grigore Cobâlcescu”, Iași, 29 oct. 2016.

Slimani H., Ţabără D. 2016. Pentadinium darmirae - a new dinoflagellate species from the early

Paleocene of the northern Moldavidian Basin (Eastern Carpathians). Comunicare

Simpozionul National "G. Cobălcescu", Iasi, 29 oct. 2016.

Smith T., Codrea V., 2015: L‟étrange histoire de monsieur Barbatodon, un habitant de l‟île de Haţeg

à la fin du Crétacé en Transylvanie. Approches nouvelles en paléontologie, Réunion annuelle

de l‟Association Paléontologique Française, 6-9 Mai, Naturhistoriches Museum Basel, Suisse.

Solé F., Smith T., De Bast E., Codrea V., Gheerbrant E., 2015: Les premiers carnivoraformes du

Paléocène d‟Europe : implications concernant l‟origine et la radiation des carnivores

(Carnivoramorpha, Mammalia) en Laurasie. Approches nouvelles en paléontologie, Réunion

annuelle de l‟Association Paléontologique Française, 6-9 Mai, Naturhistoriches Museum

Basel, Suisse.

Solomon Al., Codrea V., Fărcaș C., 2015: Multituberculatele mezozoice din Europa: o privire de

ansamblu. Sesiunea națională de comunicări științifice ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan,

15-16 mai, Bârlad.

Solomon Al., Codrea V., Fărcaș C., 2015: Prezența unor pterosauri maastrichtieni la Oarda de Jos

(jud. Alba). Conferința internațională de comunicări științifice „Preocupări recente în

cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, ediţia a X-a, 24-26 Iunie,

Muzeul Tg. Mureș.

Solomon Al., Codrea V., Venczel M., Smith T., 2015: Some details about the Maastrichtian

environments in Rusca Montană sedimentary basin. Tenth Romanian Symposium on

Paleontology, Cluj-Napoca, 16-17 October 2015.

Solomon Al., Codrea V., Venczel M., Fărcaș C., 2016. Prima semnalare a unei specii de

multituberculat maastrichtian din Bazinul Rusca Montană (Munții Poiana Ruscă). Conferința

internațională de comunicări științifice Preocupări recente în cercetarea, conservarea și

valorificarea patrimoniului cultural, Ediția a XI-a, Târgu-Mureș, 22-24 iunie 2016.

Ţabără D., Mare S., Ionesi V., Slimani H. 2015. The Cretaceous - Palaeogene boundary from

Varnita section (Tarcău Nappe) - An approach by palynology and micropaleontology.

Comunicare Simpozionul National "G. Cobălcescu", Iași, 24 oct. 2015.

Ursache L., Rățoi B.G., Codrea V., Brânzilă M., 2015: Cercetări paleontologice și sedimentologice

din județul Vaslui. Simpozionul național al Muzeului Ștefan cel Mare și Sfânt Vaslui, 24

septembrie 2015, Vaslui.

Ursachi L., Codrea V., Rățoi B.G., Merlan V., 2015: O nouă semnalare de Deinotherium sp. din

pădurea Dobrina, orașul Huși, județul Vaslui. Sesiunea națională de comunicări științifice

ediția a XI-a, Muzeul Vasile Pârvan, 15-16 mai, Bârlad.

Ursachi, L., Codrea, V., Venczel, M., Solomon, A., Rățoi, B., 2015: Crețești-Dobrina 1: a new Early

Vallesian locality in Moldova. Tenth Romanian Symposium on Paleontology, Cluj-Napoca,

16-17 October 2015.

Ursachi, L., Codrea, V., Rățoi, B., 2016 : Propuneri pentru stabilirea unor arii protejate geologico-

paleontologice în Miocenul județului Vaslui. Simpozionul științific ”Patrimoniul natural al

Transilvaniei”, Muzeul Județean de Mineralogie ”Victor Gorduza” Baia Mare 6-8 mai 2016,

Baia Mare.

Venczel, M., Codrea, A.V., Szentesi, Z., Solomon, Al., Fărcaș, C., 2016: Késő-Kréta békák

Iharkútról és az Erdélyi alsóváradjáról. 19. Magyar őslénytani vándorgyűlés. 2016 május 26-

28, Program, előadáskvonatok, kirandulásvezető: p. 41, Kozárd.

SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA · 2018. 12. 29. · foraminifere cretacice din zona...

Documents

Transcript of SOCIETATEA PALEONTOLOGILOR DIN ROMÂNIA · 2018. 12. 29. · foraminifere cretacice din zona...