SPIRIT MILITAR MODERN nr. 2/2016presamil.ro/smm/2016/2/files/assets/common/... · optim limbajul...

1SPIRIT MILITAR MODERN nr. 2/2016

SPIRIT MILITAR MODERNwww.presamil.roAnul XII 2 (146) / 2016Redactor coordonator:maior CONSTANTIN PI{TEAe-mail: [email protected]. 021.322.66.34, 021.322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`:ROXANA MATEI

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALE

Revista Spirit militar modern a fost fondat`, \n anul 1938,de generalul dr. CONSTANTIN ATANASIU

CONSILIUL {TIIN}IFIC:

Comandor dr. GEORGE SPIRIDONESCU;colonel prof. univ. dr. DOINAMURE{AN; colonel dr. VASILEMARINEANU; colonel dr. ADRIANPRISACARU; c`pitan-comandor CRISTIPOPESCU; colonel ALEXANDRUJIANU; colonel (r) Ion CIONTEA.

DIFUZARE: tel. 322.82.87/160ADRESA REDAC}IEI:B-dul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,Oficiul Po[tal 4,C.P. 4-159, Cod 030827, Bucure[[email protected]

Revista Spirit militar modern se afl`la pozi]ia 5041 din Catalogul

publica]iilor difuzate de RODIPET.Revista „Spirit militar modern” public`

articole pe teme de psihologie,sociologie [i teoria educa]iei, cuaplicabilitate la domeniul militar.

Redac]ia nu-[i asum`responsabilitatea pentru punctele de

vedere exprimate de autori.Manuscrisele nu se înapoiaz`.

ISSN: 1223-172XTip`rit la INTERSIGMA SRL

xxx

Corectur`:OPRINA MELCIOIU

Foto copert`:D`nu] TOMA

CUPRINS

2/ Conferin]a interna]ional` militar` de[tiin]e comportamentale – edi]ia a II-a,maior Constantin PI{TEA

4/ Interpretarea comunic`rii nonverbale[i detec]ia comportamentului simulat:posibilit`]i [i limite, Mihaela NEGRESCU

9/ Atitudini riscante [i randamentulform`rii deprinderilor de pilotaj, MihaelaP~UNESCU, Clara Maria NEAC{U

13/ Aten]ia concentrat` [i capacitatea deefort a conduc`torilor de autovehiculemilitare, Valentin POPESCU, VasileMANTA, Matild GAVRIL~, Codru]a DURCA

19/ Impactul afectiv asupra puberilor cup`rin]i pleca]i la munc` în str`in`tate,Ruxandra R~{CANU, Doini]a BENTU, GeorgianaCORCACI, {tefania DUCA

23/ Calit`]ile psihoaptitudinaleale resursei umane în organiza]iamilitar`, Iulian }~RANU, Natalia MAIERGOLOGAN, Mariana }~RANU

30/ Conducerea organiza]iei militare.Autoritatea [i responsabilitatea liderului,Vasile ROMAN

37/ Veteranii în via]a civil` – paradoxuri [idileme, Cristina CAZACU

43/ Liderul – carism` sau produs alform`rii, Mihail PIRU{C~

2

37

923

http://www.presamil.ro/

mailto:[email protected]

2 SPIRIT MILITAR MODERN nr. 2/2016

Scopul declarat a fostacela de a oferi o platform`unitar` de lucru pentrusociologii [i psihologiimilitari, c#t [i pentru al]ipracticieni din domeniul[tiin]elor comportamentale,care au deschidere c`trepersonalul din structurile desecuritate na]ional`, înacord cu practicile [irecomand`rile partenerilorNATO.

Timp de dou` zile, 14 [i15 septembrie, speciali[tiiau dezb`tut intens, încadrul workshop-urilor oriprin lucr`rile prezentate, înleg`tur` cu informa]ii dereferin]` din domeniilepsihologiei clinice [i

CONFERIN}A INTERNA}IONAL~MILITAR~ DE {TIIN}ECOMPORTAMENTALE

edi]ia a II-aMaior Constantin PI{TEA

Foto: Eugen Mihai

Evenimentul, unul dintre cele maiEvenimentul, unul dintre cele maiEvenimentul, unul dintre cele maiEvenimentul, unul dintre cele maiEvenimentul, unul dintre cele maiimportante din România, a avut loc în lunaimportante din România, a avut loc în lunaimportante din România, a avut loc în lunaimportante din România, a avut loc în lunaimportante din România, a avut loc în lunaseptembrie 2016, la Cercul Militar Na]ional.septembrie 2016, la Cercul Militar Na]ional.septembrie 2016, la Cercul Militar Na]ional.septembrie 2016, la Cercul Militar Na]ional.septembrie 2016, la Cercul Militar Na]ional.

psihoterapiei, psihologieimuncii [i a transporturilor,psihologiei [i sociologieiorganiza]ionale, cuaplicabilitate în mediulmilitar. A[a cum amen]ionat generalul deflotil` aerian` dr. Liviu-Marilen Lungulescu, [efulDirec]iei managementresurse umane (DMRU), celcare, de altfel, a oficializatdeschiderea lucr`rilorconferin]ei, au avut loc opt

workshop-uri coordonate depersonalit`]i cu mareexperien]` în domeniilerespective [i au fostprezentate lucr`ri [tiin]ificeîn cadrul a trei sec]iuni:Evaluarea [i motivarearesursei umane, Diagnozaorganiza]ional` [i rolulfactorului uman înperforman]a echipelorcomplexe, Rezilien]a [iinterven]ia în situa]ii decriz` [i de dislocare afor]elor.

„Urez bun venitreprezentan]ilor Canadei,Croa]iei, Germaniei, Marii

Britanii, Suediei [i StatelorUnite ale Americii atât lasesiunea plenar` aconferin]ei, cât [i lalucr`rile Grupului de lucruNATO pe probleme des`n`tate mental`, cu temaViolen]a sexual` înorganiza]ia militar`”, amen]ionat [eful DMRU.„Suntem deosebi]i deonora]i de prezen]aacestora [i le mul]umimpentru faptul c` auacceptat s`-[i împ`rt`-[easc` experien]aprofesional` cu noi [i încadrul acestei conferin]e.”

Colonelul dr. VasileMarineanu, [eful Centruluide investiga]ii sociocom-portamentale, structur`subordonat` DMRU [iorganizatoarea manifest`rii[tiin]ifice, a radiografiat în

Aproximativ 250 de reprezentan]i din cadrulNATO au participat la cea de-a doua edi]ie aConferin]ei interna]ionale militare de [tiin]ecomportamentale. O cre[tere numeric` fa]`de edi]ia precedent` – 200 de participan]i.


discursul s`u din introdu-cerea conferin]ei reu[iteleCentrului, de la consitutireasa, în anul 2014: „Centrulde investiga]ii socio-comportamentale a abordatîn mod constant [i asus]inut o serie de domeniicare studiaz` compor-tamentul uman înorganiza]ia militar`, ca unr`spuns firesc la realitateasocial` complex`, specific`timpurilor actuale [imediului opera]ional în careArmata României execut`misiuni. De aceea, dou`dintre aceste domenii,asisten]a psihologic` [icercetarea sociologic` suntabordate ast`zi dintr-operspectiv` nou`,modern`.” ColonelulMarineanu a vorbit desprepreg`tirea psihologic` apersonalului [i desprecontrolul stresuluiopera]ional, domeniireglementate ast`zi printr-odispozi]ie comun` a [efilorStatului Major General [iDMRU, despre nevoia deevaluare psihologic`diferen]iat` atât în cadrulselec]iei, cât [i alevalu`rilor psihologiceperiodice, precum [i desprereînnoirea instrumentelor deevaluare psihologic`, atâtprin achizi]ionarea unorteste noi, de ultim`genera]ie, licen]iate [ivalidate la nivel na]ional [iinterna]ional, cât [i prinadaptarea unor scaleclinice scurte [i u[or deadministrat, specificeevalu`rilor de tip screening.„Sper`m ca aceast`ini]iativ` a noastr` s` fieurmat` de ac]iuni similare[i la nivelul altor structuride asisten]` psihologic` dinSMG, categorii de for]e [icomandamente”, a spuscolonelul Marineanu.

De asemenea, [efulCentrului de investiga]iisociocomportamentale nu auitat s` men]ionezecursurile de asisten]`psihologic` a militarilor în

În cadrul conferin]ei, Sanela Dursun – – – – –Director Personnel and Family SupportResearch la Department of National Defence,Ottawa (Canada), a vorbit despre programelestructurii din care face parte [i s-a axat pemodul în care câmpul de lupt` poate influen]as`n`tatea mintal` a militarilor [i rela]iile defamilie. Ulrike Beckmann-Zimmermann, de laMultinational Joint Headquarters, Ulm, a f`cuto prezentare a organiz`rii psihologiei militaredin Germania [i s-a referit [i la SimpozionulInterna]ional de Psihologie Aplicat`, careurmeaz` s` aib` loc în Germania anul acesta[i, în 2018, în România.

teatrele de opera]ii [i acursului de formare înpsihoterapii cognitive [icomportamentale, derulateîn colaborare cu Asocia]iade Psihoterapii Cognitive [icomportamentale dinRomânia. Pe de alt` parte,a fost implementat, chiar

anul acesta, un sistem deevaluare standardizat` [icomputerizat` a climatuluiorganiza]ional, care vapermite radiografierea întimp util a cauzelorposibilelor disfunc]ionalit`]i,la nivelul fiec`rei unit`]imilitare. Nu au fost uitatenici cercet`rile sociologice

recente ale Centrului, careau vizat analizarea opiniilormilitarilor de la toatenivelurile ierarhice cu privirela satisfac]ia profesional`,angajamentul organiza]ional,fluctua]ia de personal etc.

Sigur, atât de multereu[ite nu ar fi fost posibile

f`r` sprijinul e[aloanelorsuperioare, dup` cum unmerit deosebit îl au [ispeciali[tii „externi”, ceicare au sprijinit demersurileCentrului. Iar colonelulMarineanu le-a adresatmul]umiri, men]ionându-i pecâ]iva: profesorul universitarDrago[ Iliescu, pre[edinte

executiv al InternationalTest Commission,profesorul universitar DanielDavid de la Universitateadin Cluj [i Institutul AlbertEllis din New York,profesorul universitarConstantin Ticu de laUniversitatea A.I. Cuza dinIa[i, [i profesoruluniversitar Mihai Ani]ei,pre[edintele ColegiuluiPsihologilor din România.

„Toate aceste schimb`ripresupun exigen]eprofesionale sporite, ce nupot fi atinse decât princontacte interdisciplinarepermanente, prinvalorificarea experien]eiprofesionale a partenerilorno[tri de coali]ie [i, nu înultimul rând, prin ini]iereaunor rela]ii de colaborarecât mai consistente cuspeciali[ti civili, psihologi,

sociologi, medici,antropologi. Am convingereac` aceast` conferin]` vareu[i s` fie un pas importantîn acest demers, întrucâtreune[te aceste categorii despeciali[ti, militari [i civilideopotriv`”, a conchiscolonelul dr. VasileMarineanu.


Comunicarea nonverbal̀este format` din cumulul demesaje, neexprimate princuvinte [i care pot fi decodi-ficate, generând în]elesuri.Aceste semnale pot repeta,contrazice, înlocui, completasau accentua mesajultransmis prin cuvinte.

Mihaela NEGRESCU

INTERPRETAREA COMUNIC~RIINONVERBALE {I DETEC}IA

COMPORTAMENTULUI SIMULAT:POSIBILIT~}I {I LIMITE

Observarea [i interpretarea comunic`riinonverbale este o deprindere ce poate fidezvoltat` de c`tre orice persoan` interesat`s`-[i dezvolte competen]e în domeniul detec]ieicomportamentului simulat. Aceast` deprindereeste necesar`, util`, furnizându-ne date ce nepermit s` formul`m ipoteze, neconstituindprobe în sine. Analizând modul în care cinevacomunic` la nivel nonverbal, putem remarcadisconfortul, anxietatea, dar nu putem spune cucertitudine c` minte. În interpretareacomunic`rii nonverbale pot fi utilizate [i softuricomputerizate, care nu pot înlocui îns` expertul.

Chiar dac` acestsubiect a revenit înactualitate, preocuparea dea decodifica [i a folosioptim limbajul nonverbal nueste nicidecum una nou`.Spre exemplu, MarcusFabius Quintilianus (35–96d.Hr.), considerat a fi primul

profesor de retoric` dinRoma antic`, a dedicatunul dintre celedou`sprezece volume alecompendiului Institutiooratoria (1977) pronun]iei –vocii [i gesturilor.

Înainte de secolul al XX-lea, Charles Darwin a fostprintre cei mai importan]ioameni de [tiin]` care aabordat acest subiect,publicându-[i observa]iile,opiniile [i concluziile încartea sa ap`rut` în anul1872, The expression ofthe emotions in man andanimals. Multe dintrep`rerile exprimate au fostulterior validate de diferi]icercet`tori (Pease, Allan,1997). Omul, ca [i alte

specii, se supune unor legide natur` biologic`, care îicontroleaz` comporta-mentul, reac]iile, gesturile,chiar dac` mul]i dintre noinu suntem con[tien]i deceea ce transmitem sau neeste comunicat dincolo decuvinte. Nu sunt pu]inecazuri când anumitepersoane sunt considerateintuitive pentru c` simtcând sunt min]ite, pentruc` î[i dau seama deinten]iile interlocutorului,chiar dac` acesta faceeforturi s` le ascund`. Oexplica]ie a acestei intui]iipoate sta [i în capacitateaacestor persoane de aobserva [i interpretalimbajul nonverbal.

Fo

to: E

ug

en M

IHA

I


Studierea comunic`riinonverbale nu esteapanajul psihologiei.Cercet`rile în aceast` arieau început în jurul anilor’50, ca un eforttransdisciplinar alpsihiatrilor, lingvi[tilor [iantropologilor. Anii ’60 [i ’70au fost marca]i de oexplozie de cercet`riempirice [i c`r]i, iarsubiectul a beneficiat deaten]ia mass-media. În anii’80, psihologii au începuts` introduc` comunicareanonverbal` destul defrecvent ca variabil` înstudiile lor.

Odat` cu revolu]iacognitiv`, aten]ia acordat`subiectului s-a maidiminuat, el r`mânând înaten]ia celor ce studiazèmo]iile, psihofiziologia [ipercep]iile personale.Hecht, A. Marvin [iAmbadz Nalini (1999) suntde p`rere c` viitorulcercet`rilor în acestdomeniu se îndreapt` c`treacolo unde a început: îndirec]ia transdisciplinarit`]ii.

Jurgen Ruesch [iWeldon Kees, în 1956, aufost primii autori care aufolosit sintagma decomunicare nonverbal` întitlul unei c`r]i. Ace[tia auexprimat opinia c` încomunicarea dintre oamenisunt implicate [aptesisteme distincte, cincidintre ele fiind de natur`nonverbal`: prezen]a fizic`[i îmbr`c`mintea, gesturilesau mi[c`rile voluntare,ac]iunile întâmpl`toare,urmele ac]iunilor, sunetelevocale, cuvintele rostite [icuvintele scrise.

Allan Pease (1997)remarca faptul c` mul]ioameni de [tiin]`împ`rt`[esc ideea conformc`reia comunicarea verbalèste utilizat`, în principal,pentru a transmiteinforma]ii, iar ceanonverbal` este folosit`pentru a exprima emo]ii,atitudini ce pot veni în

concordan]` sau îndiscordan]` cu informa]iiletransmise la nivel verbal,uneori înlocuindu-le.

De multe ori, o anumit`privire poate înlocui omultitudine de cuvinte,transmi]ând tot ce ne dorims` [tim cu privire la oatitudine a unei persoanefa]` de alta. Felul în carealegem s` st`m atuncicând vorbim cu cineva,modul în care ne mi[c`mmâinile, ochii, picioarele,microexpresiile pe care leafi[`m pe fa]` spun foartemulte despre dinamicaimplic`rii în conversa]ie îndiferite momente aledialogului, dar [i despreatitudinea fundamental` pecare o avem fa]` deinterlocutor. Limbajulnonverbal ne tr`deaz` înegal` m`sur` dispozi]ia [iinten]iile, pe care uneori amdori s` le ascundem. Atuncicând facem un efortdeliberat de a p`stra unsecret, semnalele caretr`deaz` sunt nu de pu]ineori mici [i apar pe o durat`de timp foarte scurt`, iar

pentru a le remarca estenevoie de antrenament.Acei indicatori care suntcontrola]i de anumite zoneale creierului scap`controlului voluntar [itransmit informa]ii pe carenici cei care le fac nu lecunosc despre ei în[i[i. Dinacest motiv, atunci când opersoan` exprim` încuvinte o emo]ie, darnonverbal ne sugereaz` c`trìe[te alte st`ri, vom optaprin a acorda credibilitatelimbajului nonverbal.

Mai mult decât atât,avem de-a face cuindicatori autentici, carearat` ce se întâmpl` cuadev`rat în ochii oamenilor,dar [i indicatori masca]i,care pretind a fi altcevadecât sunt în realitate (spreexemplu, ne [tergem ochiipretinzând c` dorim s`îndep`rt`m un fir de prafdin ochi, îns`, în realitate,poate un indicator detriste]e).

Unii dintre indicatoriicomportamentali autendin]a de a se amplificaîn timp ce al]ii tind s` se

estompeze. În problemelegate de dominan]` [icurtare, acolo unde existùn nivel de concuren]èxcesiv` între indivizi,tr`s`turile care semnific`puterea [i for]areproductiv` tind s` seaccentueze, generândmanifest`ri pregnante [ilesne de remarcat (Collett,Peter, 2005).

Importan]a comunic`riinonverbale a fost abordat`de Albert Mehrabian (1972).În urma unei cercet`ri,acesta a concluzionat c`numai 7% din mesaj estetransmis folosindcomunicarea verbal`, întimp ce 38% este transmispe cale vocal` [i 55% prinlimbajul corpului.

Nu to]i autoriiîmp`rt`[esc acelea[i ideiîn privin]a procentajelor demai sus. F.H. Geidt (1955)a reliefat prin intermediulunui experiment în carefilma un interviu medic-pacient, limitele comunic`riinonverbale. Filmul a fostoferit spre vizionare unorgrupe experimentale în trei


circumstan]e diferite: f`r`sonor, f`r` sonor, dar cutextul discu]iei transcris [icu sonor. Impactul asuprapacientului a fost diferit,ceea ce pune, în opiniaautorului, sub semnulîntreb`rii propor]ia mai susamintit`. Aceia[i p`rere oîmp`rt`[e[te [i al]i autori:„Personal apreciez c` mitul55–38–7 ar trebuireexaminat, pentru c` neconduce, în cele din urm`,la întrebarea: De ce a maitrebuit s` fie inventatlimbajul verbal, din momentce informa]ia se transmiteîn propor]ie de 90 la sut`prin limbajul nonverbal?“,(Chelcea, Ivan, Chelcea,2005, p. 32).

Dincolo de acestecontroverse, este clar c` în

determin` indivizii s`-[igestioneze mai binereac]iile nonverbale. Nereferim aici la contextelesociale în care suntemdornici s` ne construim oimagine pozitiv`: uninterviu de angajare, oîntâlnire cu o persoan` decare suntem interesa]i etc.De asemenea, atunci cândne [tim urm`ri]i, evalua]i,tindem s` ne modific`mcomportamentul în sensulcre[terii dezirabilit`]iir`spunsurilor verbale [inonverbale [i s` ne punemdiferite m`[ti, asociaterolurilor pe care le juc`m,uneori con[tient, alteoriincon[tient.

Cultura în care amcrescut influen]eaz` [i eamodul în care ne exterio-

Spre exemplu, la vizionareaunui film despre accidente,japonezii aveau o tendin]`mult mai mare de a mascaemo]ia negativ` cu unzâmbet (Ekman, 2009).Cutumele [i regulile socialene împiedic` s` neexprim`m emo]iile.

Sunt [i gesturi care auîn]elesuri diferite de la o]ar` la alta, cum ar fi deexemplu cel cu degetulmare ridicat, care în MareaBritanie, Australia [i NouaZeeland` are trei în]elesuri:este folosit de autostopi[ti,înseamn` OK, iar cândeste ridicat brusc devinesemn de insult`, în timp ceîn alte ]`ri, precum Grecia,înseamn` ceva trivial(Pease, Allan, 1997). Dinaceast` perspectiv`,

japonez`), dar sunt [iculturi slab contextuale(cum ar fi cea nord-american`, din Australia [idin Europa de Nord). Spreexemplu, privitul în ochi apartenerului de dialog esteconsiderat un gest depolite]e în culturileapusene, îns` nepoliticosîn alte culturi. Nu po]i gândio întâlnire de afaceri desucces, f`r` a lua în calculaceste elemente.Nerespectarea lor ne-arpune în posturi delicate, amcomite o serie de gafe greude gestionat ulterior.

Unii autori, cum ar fiScales, P.C. [i Leffert, N.(1999), sunt de p`rere c`diferi]i factori de persona-litate influen]eaz` predis-pozi]ia de a folosi comuni-carea nonverbal` încomunicare. Spre exemplu,introverti]ii folosesc maipu]in comunicarea nonver-bal` decât extrover]ii.

Analiza comunic`riinonverbale implicòbservarea mai multorcomponente: studiereagesticii, a mi[c`rilor [i aexpresiilor faciale –kinezic` sau kinetic`;studierea utiliz`rii spa]iului– proxemica; studiereaatingerii – haptica;observarea posturiicorporale [i chiar a moduluide a se îmbr`ca.

Toate acestea ne oferèlemente care transmit,exteriorizeaz` ceva dinceea ce oamenii simt,gândesc, [i ne furnizeazìndicatori pre]io[i ce nepermit s` elabor`m ipotezedespre cum vor ac]ionapersoanele în viitor [idespre veridicitateaafirma]iilor lor verbale (dac`mint sau nu). De multe orinu ne exprim`m princuvinte adev`ratelegânduri, sentimente – fieacestea sunt inadecvate,fie sunt indezirabile la nivelsocial, fie ne este team` derepercusiuni, fie nu suntemsuficient de asertivi, fie

procesul comunic`rii inter-umane, limbajul verbal [icel nonverbal func]ioneaz`împreun`. Programareaneurolingvistic` introduceca [i axiom` faptul c` esteimposibil s` nu comunici,accentuând importan]alimbajului nonverbal încomunicare. Nu trebuiesc`pat din vedere cànumi]ii factori situa]ionali

riz`m la nivel nonverbal.Distan]a personal` este unbun exemplu în acest sens,ea variind de la o ]ar` laalt`. Regulile de exteriori-zare poart` amprentacultural`: regulile sociale nepot dicta s` diminu`m, sèxager`m, s` ascundemcomplet sau s` masc`m oemo]ie pe care o sim]imîntr-un moment sau altul.

interpretarea comunic`riinonverbale nu se poateface corect f`r` a neraporta [i la contextulcultural în care sedesf`[oar`. Sunt culturiînalt contextuale, careacord` o importan]`deosebit` contextului înstabilirea sensului uneicomunic`ri (cum ar ficultura chinez`, coreean`,


avem diferite motive sàscundem adev`rul, fie nu[tim s` ne exprim`m saunu suntem con[tien]i demodul în care transmitemun mesaj. În anumitecontexte aceast` atitudinese nume[te diploma]ie, iarprotagoni[tii se ghideaz`,con[tient, dup` principiul„vorbele sunt f`cute sàscund` gândurile”.

Antrenamentul în aobserva comunicareanonverbal` [i cuno[tin]eletemeinice în a o interpretasunt utile în variatedomenii: psihoterapie,negocieri, psihodiagnoz`,vânz`ri, HR, psihologiejudiciar`, profiling, activi-tatea de intelligence.Tocmai din acest motivsubiectul a prezentatinteres pentru mul]i oamenide [tiin]`. Exist` [i c`r]icare propun metode [itehnici eclectice utile înprocesul de formare aacestei abilit`]i (Negrescu,Mihaela, 2008).

Pe de o parte, aceast`deprindere ne permite s`fim mai profunzi în tot ceeace presupune cunoa[tereaomului iar pe de alt` partene ajut` s` emitem ipotezecu privire la sinceritateapersoanei.

Din p`cate îns`, nuexist` indicatori specificiminciunii, care s` nepermit` s` afirm`m f`rùmbr` de îndoial` c` opersoan` minte. De aceea,chiar un expert ce dispunede cuno[tin]e temeinice nuî[i permite s` emit` decâtipoteze. În acest domeniuau ap`rut [i diferite softurice sprijin`, dar nu înlo-cuiesc munca expertului,cum ar fi Face Reader(bazat cercet`rile lui PaulEkman în domeniulmicroexpresiilor faciale) oriCVSA – Computer VoiceStress Analyzer, soft ce nepermite s` detect`mstresul vocal.

În situa]ii cu miz`,pentru a p`c`li, a tri[a, a

induce în eroare, a atragesimpatia, a convinge,oamenii pot emite în moddeliberat indicatori non-verbali fal[i, „contraf`cu]i”,cum se întâmpl`, spreexemplu, în jocul de poker.Practic, persoana alege s`simuleze c` se afl` într-oalt` stare emo]ional` decâtîn realitate, pentru a-[i atingeni[te obiective. Acesteatitudini fac [i mai greamunca celui ce î[i dore[tes` decodeze limbajulnonverbal, cu atât mai multcu cât nu sunt deloc raresitua]iile în care într-un felsau altul ajungem s` neprefacem, într-o m`sur` maimare sau mai mic`.

Fie c` d`m un interviupentru un job, fie c`suntem în postura de oratorsau de agent de vânz`ri, nestr`duim s` facem o bunìmpresie [i s` p`rem maivaloro[i, mai competen]i,mai [arman]i decât suntemîn realitate. Mi[c`rile careau la baz` inten]ia de ainduce în eroare nu suntspecifice doar oamenilor,fiin]e ra]ionale, a[a cum amputea crede. În lumeaanimalelor, anumi]iindicatori nonverbali suntutiliza]i pentru a amenin]a,a intimida adversarul [i, în

acest fel a evita o confrun-tare care s-ar putea soldacu daune serioase sauchiar cu pierderea vie]ii.

Totu[i, în ciudaîncerc`rii de a disimula,mereu vor exista, pentru unochi antrenat, indicii caredau de gol [i care reflect`fidel starea de spirit. Chiar[i în aceste contexte încare oamenii depun eforturicon[tiente s` ascundàdev`rul, comunicareanonverbal` ne ofer` indiciidespre emo]iile, gândurilesau sentimentele reale pecare le încearc` cineva.

Comunicareanonverbal` este maisincer` decât cea verbal`,pentru c` discursul verbalasumat are un scop binedeterminat social [i estefiltrat prin prisma criteriuluidezirabilit`]ii. Comporta-mentul nonverbal estecontrolat în cea mai marem`sur` de sistemul limbicsau creierul mamifer, a[acum a mai fost denumit.Aceast` parte a creieruluireac]ioneaz` la ceea ce seîntâmpl` în jur în modreflex, rapid, f`r` a implicaaptitudinile cognitive pentruc` este de-a lungul vremii,înc` de la începutulevolu]iei noastre filogene-

tice ca specie, a fostresponsabil` cu supra-vie]uirea. Este motivulpentru care comunicareanonverbal` este maisincer` decât cea verbal`.Neocortexul sau creieruluman este folosit atuncicând analiz`m reac]iilelimbice ale interlocutorilorpentru a decodifica ceea cesimt, gândesc sau cum vorac]iona. Practic, limbajulnonverbal este expresia aceea ce creierul comunic`în exterior, dintr-un motivsau altul.

În sistemul limbic, careeste într-o permanent`stare de alert`, se afl` [icentrul emo]ional, de undese transmit c`tre celelaltep`r]i ale creierului semnalecare ne regizeaz` apoicomportamentele, reac]iileîn func]ie de modul în carese leag` de afectelenoastre bazale, desupravie]uire. Acestecomportamente autentice,ap`rute f`r` a fi trecuteprintr-un filtru cognitiv, pot fiobservate [i decodificate înreac]iile fe]ei, mâinilor,toracelui, bra]elor [ipicioarelor. Datorit` acestuimotiv Goleman (2008) anumit sistemul limbic„creierul onest”. Reac]iile


limbice au ap`rut de-alungul evolu]iei omului caspecie cu scopul de aasigura supravie]uirea [isunt adânc imprimate încreier, fiind greu decontrolat sau de disimulat.Practic, la nivelul creieruluiarhaic se gestioneaz` totceea ce presupuneap`rarea teritoriului,deprinderile [i tot felul degesturi automatizate.

Reac]iile controlate deneocortex pot fi deseoriîn[el`toare, pentru c` opersoan` poate alegera]ional s` disimuleze, s`se comporte dezirabil. Dinacest motiv, atunci cândfacem o interpretare acomportamentuluinonverbal va trebui sàcord`m o aten]ie sporit` [i

s` ne baz`m în decodifi-care pe acele reac]iicontrolate de sistemullimbic, cum ar fi transpira]iaexcesiv` ca r`spuns lastres. Reac]iile limbice, înesen]`, sunt acelea[i caacum milioane de ani [i leputem vedea [i la animale.Nu este o reac]ie foartediferit` la un om din epocade piatr`, care se trezea

fa]` în fa]` cu o fiar`s`lbatic` [i la un ommodern, care se afl` într-omultina]ional`, fa]` în fa]`cu un decident de care seteme ori la o victim`, aflat`fa]` în fa]` cu agresorul pecare îl întâlne[te pe str`zileunei metropole moderne.Joe Navaro (2008) afirmac`, în fa]a unui pericol,oamenii pot avea trei tipuride reac]ii: încremenirea,fuga sau lupta, fiecare cuparticularit`]ile sale demanifestare la nivelnonverbal. Tot acest autor(2012), pornind de laexperien]a sa în cadrul FBI,în cartea Indici deîn[el`ciune, prezint` oserie de manifest`rinonverbale ce pot înso]iminciuna.

Pentru a putea emiteipoteze cu un grad deprobabilitate cât maicrescut în ceea ce prive[tecomportamentul simulat alunei persoane, bazându-nepe interpretarea comunic`riinonverbale este util: s` cunoa[tem

persoana bine, pentru a [ticum se comport` aceastacând este calm` [i când

spune adev`rul – baseline-ulpersoanei. Întreb`rile decontrol sunt foarte utile înaceast` direc]ie [i ele nutrebuie s` lipseasc` dintr-uninterogatoriu sau discu]iece vor fi supuse uneianalize a comportamentuluinonverbal; s` nu sc`p`m din

vedere, dincolo de compor-tamentele nonverbaleuniversale, prezente înliteratura de specialitate, [ipe cele particulare,specifice unei persoane; s` facem distinc]ia

între starea de confort [icea de disconfort. Nu vomenumera aici posibiliiindicatori de disconfort,subiectul fiind larg [i binetratat de literatura despecialitate;

s` identific`m cât maiexact cauza caregenereaz` apari]iadisconfortului. Nu oricepersoan` la caredisconfortul este evidentminte. Starea poate figenerat` de o multitudinede al]i factori: o problem`fiziologic`, o problem`personal`, antipatia pentruun interlocutor, miza

crescut` din situa]ie,anumi]i factori de persona-litate, modul în careintervievatorul puneproblema etc. Contextul încare apar indicatorii estefoarte important. Unintervievator experimentatva [ti s` pun` întreb`ri într-omanier` cât mai neutr`,pentru a nu fi chiar elfactorul principal de stres; s` cùt`m indicatori

multipli, la nivelul fe]ei,corpului, în voce; s` identific`m

comportamentele decalmare, menite sèlibereze tensiunea. PaulEkman nume[te acestecomportamentemanipulatorii; s` ]inem cont c`

minciuna poate fi înso]it`de cel pu]in trei emo]ii:frica, bucuria, vinov`]ia.Fiecare dintre aceste emo]iise exteriorizeaz` diferit; s` fim discre]i când

observ`m pe cineva.Oricine se simte sub lup`î[i va modificacomportamentul [i dac` nueste un mincinos; s` sesiz`m cu aten]ie

discordan]ele dintre verbal[i nonverbal; s` d`m aten]ie

oric`rei schimb`ri bru[te decomportament; s` adopt`m o

atitudine de curiozitate,eliminând ideilepreconcepute. Dac` nufacem asta vom observadoar elementele ce vin s`ne confirme o ipotez`; s` fim aten]i [i la

indicatorii verbali deminciun`; s` nu ne raport`m la

o singur` teorie în domeniu[i s` fim ni[te permanen]iconsumatori de literatur` despecialitate. Una dintrec`r]ile cele mai completedin perspectiva prezent`riiteoriilor în domeniu estecea a lui Aldert Vrij –Detec]ia minciunii [i acomportamentului simulat.Dileme [i oportunit`]i.


Mihaela P~UNESCUClara Maria NEAC{U

ATITUDINI RISCANTE {IRANDAMENTUL FORM~RII

DEPRINDERILOR DE PILOTAJ

Introducere

Un pilot care are câtevamii de ore de zbor, a zburatpe mai multe tipuri deavioane [i a înv`]at s`zboare un num`r mare deelevi, dac` ar face oîntrerupere a zborului 6 luni,pentru a putea zbura din nounecesit` un control întehnica pilotajului pentrurec`p`tarea antrenamentului.

Studiem modul în care înclina]ia personal`Studiem modul în care înclina]ia personal`Studiem modul în care înclina]ia personal`Studiem modul în care înclina]ia personal`Studiem modul în care înclina]ia personal`c`tre un anumit tip de risc influen]eaz` formareac`tre un anumit tip de risc influen]eaz` formareac`tre un anumit tip de risc influen]eaz` formareac`tre un anumit tip de risc influen]eaz` formareac`tre un anumit tip de risc influen]eaz` formareadeprinderilor de pilotaj. deprinderilor de pilotaj. deprinderilor de pilotaj. deprinderilor de pilotaj. deprinderilor de pilotaj. Am luat în calcul caAm luat în calcul caAm luat în calcul caAm luat în calcul caAm luat în calcul cavariabile independente tipurile de atitudini riscante –variabile independente tipurile de atitudini riscante –variabile independente tipurile de atitudini riscante –variabile independente tipurile de atitudini riscante –variabile independente tipurile de atitudini riscante –antiautoritar`, invulnerabil`, demonstrativ`,antiautoritar`, invulnerabil`, demonstrativ`,antiautoritar`, invulnerabil`, demonstrativ`,antiautoritar`, invulnerabil`, demonstrativ`,antiautoritar`, invulnerabil`, demonstrativ`,impulsiv` [i resemnat`. Pentru opera]ionalizareaimpulsiv` [i resemnat`. Pentru opera]ionalizareaimpulsiv` [i resemnat`. Pentru opera]ionalizareaimpulsiv` [i resemnat`. Pentru opera]ionalizareaimpulsiv` [i resemnat`. Pentru opera]ionalizareavariabilei dependente am avut în aten]ievariabilei dependente am avut în aten]ievariabilei dependente am avut în aten]ievariabilei dependente am avut în aten]ievariabilei dependente am avut în aten]ieurm`toarele dimensiuni: urm`rirea aparatelor deurm`toarele dimensiuni: urm`rirea aparatelor deurm`toarele dimensiuni: urm`rirea aparatelor deurm`toarele dimensiuni: urm`rirea aparatelor deurm`toarele dimensiuni: urm`rirea aparatelor debord, circumspec]ia [i orientarea în zborbord, circumspec]ia [i orientarea în zborbord, circumspec]ia [i orientarea în zborbord, circumspec]ia [i orientarea în zborbord, circumspec]ia [i orientarea în zbor,,,,,caracteristici ale mi[c`rilorcaracteristici ale mi[c`rilorcaracteristici ale mi[c`rilorcaracteristici ale mi[c`rilorcaracteristici ale mi[c`rilor, comportamentul în, comportamentul în, comportamentul în, comportamentul în, comportamentul înzborul acrobatic, comportamentul în situa]ii critice,zborul acrobatic, comportamentul în situa]ii critice,zborul acrobatic, comportamentul în situa]ii critice,zborul acrobatic, comportamentul în situa]ii critice,zborul acrobatic, comportamentul în situa]ii critice,indici cognitivi ai oboselii, indici comportamentaliindici cognitivi ai oboselii, indici comportamentaliindici cognitivi ai oboselii, indici comportamentaliindici cognitivi ai oboselii, indici comportamentaliindici cognitivi ai oboselii, indici comportamentaliai oboselii, indici fiziologici ai oboselii, constan]aai oboselii, indici fiziologici ai oboselii, constan]aai oboselii, indici fiziologici ai oboselii, constan]aai oboselii, indici fiziologici ai oboselii, constan]aai oboselii, indici fiziologici ai oboselii, constan]aprogresului, viteza progresului.progresului, viteza progresului.progresului, viteza progresului.progresului, viteza progresului.progresului, viteza progresului.

În decursul celor 6 luni încare nu a zburat,cuno[tin]ele sale desprezbor nu s-au p`strat înîntregime, iar o parte dindeprinderile sale c`p`tateanterior au început s` semodifice.

Începând cu momentula[ez`rii sale în scaunul dincabina de pilotaj [i pân` lap`r`sirea acestuia, pilotul sesprijin` în activitatea sa pe

un lan] neîntrerupt de diferitedeprinderi mai mult sau maipu]in complicate.

Deprinderile, ca rezultatal unui proces de înv`]arese pot forma, în principiu, pedou` cì, f`r` ca ele s` seexclud` reciproc: printr-unproces autodirijat [i/sauprintr-un proces cu dirijareextern`.

În primul caz, înv`]areaare loc printr-o succesiunede încerc`ri cu eliminareaprogresiv` a erorilor. Desigurc`, în prezent, nu ne putemimagina o asemenea cale deînv`]are a zborului, dar esteinstructiv s` re]inem c` a[aau procedat pionierii avia]iei,pl`tind uneori cu via]aîncerc`rile lor temerare.

Înv`]area dirijat` adeprinderilor presupune opersoan` calificat` atât subaspectul efectu`rii activit`]iirespective cât [i în privin]amodului de transmitere aacesteia.

În acest fel procesul esteorientat pe cìle cele maieficiente, evitându-se efortulsteril, stagn`rile sau erorileexagerate. Este drept c` [iîn acest caz se comit eroride c`tre cel ce înva]`, darele se afl` sub controlulinstructorului care asigur`con[tientizarea ei [iînl`turarea lor operativ`.

O provocare major` înactivitatea de instruire înzbor, o reprezint` asumareariscului de c`tre studen]i –m`sura în care ace[tia î[iasum` riscurile, precum [itipul specific de risc sprecare ei înclin`. În literaturade specialitate (Buch, 1987;Popa, 2005), suntprezentate cinci tipuri deatitudini riscante careafecteaz` luarea deciziilor [icresc riscul apari]ieievenimentelor de zbor: Atitudinea

antiautoritar`. Este specificàcelora care nu accept` s`

Fo

to:

Dra

go

[ S

TO

ICA


li se impun` reguli sauproceduri, pe care leconsider` inutile [i gre[ite.Ei sunt indigna]i de cei carele spun ce au de f`cut.Consider` c` regulile suntdoar pentru cei care nu aucurajul de a face cum credei c` e mai bine. Impulsivitatea. Este

atitudinea acelor oamenicare simt nevoia de a faceceva – orice – imediat.Ace[ti oameni au tendin]ade a reac]iona sub primulimpuls, f`r` s` analizezesitua]ia înainte [i s` aleag`varianta cea mai bun`, nusuport` a[teptarea,amânarea situa]iei pân` autoate informa]iile. Ei prefer`s` ac]ioneze doar pentru ase libera de tensiuneacreat` de situa]ie, f`r` s` semai gândeasc` laconsecin]e. Atitudinea de

invulnerabilitate. Estecaracteristic` celor carecred c` accidentele seîntâmpl` altora. Ei [tiu càccidentele se întâmpl` [ic` pot afecta pe oricine, darnu simt niciodat` c` arputea fi implica]i personal învreunul. Ca urmare, ace[tioameni nu înva]` dingre[elile altora [i nimic nu-iîmpiedic` s` ri[te. Atitudinea de

supraevaluare (macho).Este specific` acelora careîncearc` în orice situa]ie s`dovedeasc` cât sunt debuni, ei aleg întotdeaunasolu]ia cea mai riscant` înscopul de-ai impresiona peceilal]i. Ace[tia sunt pilo]iicare zboar` la „rasul solului”,care trec pe sub poduri saufire de înalt` tensiune,pentru ei zborul este ocompeti]ie pentru afirmare. Resemnarea. Se

caracterizeaz` prinindiferen]`, prin neasumareaefortului de prevenire ariscului; când v`d c`lucrurile merg bine cred c` enoroc, iar când merg rù eghinion. Filosofia lor de via]èste „dac` e s` se întâmple,

se întâmpl`, nu st` înputerea mea s` fac ceva”.Uneori ace[tia vor fi deacord cu anumite lucruridoar ca s` fie „de treab`”.

Design experimental

Variabila dependent` –randamentul form`riideprinderilor de zbor.

Variabile independente –tipurile de atitudini riscante:atitudinea antiautoritar`,atitudinea impulsiv`,atitudinea invulnerabil`,atitudinea demonstrativ` [iatitudinea resemnat`.

Ipoteze generaleIpoteze generaleIpoteze generaleIpoteze generaleIpoteze generale1. Randamentul form`rii

deprinderilor de zbor esteinfluen]at de intensitateamanifest`rii atitudiniiantiautoritare.

2. Randamentul form`riideprinderilor de zbor esteinfluen]at de intensitateamanifest`rii atitudiniiimpulsive.

3. Randamentul form`riideprinderilor de zbor esteinfluen]at de intensitateamanifest`rii atitudiniiinvulnerabile.

4. Randamentul form`riideprinderilor de zbor esteinfluen]at de intensitateamanifest`rii atitudiniidemonstrative.

5. Randamentul form`riideprinderilor de zbor esteinfluen]at de intensitateamanifest`rii atitudiniiresemnate.

Ipoteze specificeIpoteze specificeIpoteze specificeIpoteze specificeIpoteze specifice1. Atitudinea

antiautoritar` diminueaz`randamentul form`riideprinderilor de zbor.

2. Atitudinea impulsiv`diminueaz` randamentulform`rii deprinderilor de zbor.

3. Atitudineainvulnerabil` diminueaz`randamentul form`riideprinderilor de zbor.

4. Atitudineademonstrativ` diminueaz`

randamentul form`riideprinderilor de zbor.

5. Atitudinea resemnat`diminueaz` randamentulform`rii deprinderilor de zbor.

Subiec]iiSubiec]iiSubiec]iiSubiec]iiSubiec]iiAm utilizat un e[antion

de 95 de studen]i-pilo]i, anulII [i curs de baz`, carezboar` pe aeronavele IAK52 [i IAR 316B, [i 13instructori de zbor.

InstrumenteInstrumenteInstrumenteInstrumenteInstrumente1.1.1.1.1. Pentru evaluarea

fluen]ei form`rii deprinderilorde pilotaj am construit unchestionar cu 55 de itemiavând o ata[at` o scal`Likert în 6 trepte. Acesta eracompletat de c`treinstructorii de zbor.Chestionarul cuprindeurm`toarele scale:

a. urm`rirea aparatelorde bord (á =0,92);

b. circumspec]ia [iorientarea în zbor (á =0,82);

c. caracteristici alemi[c`rilor (á =0,79);

d. comportamentul înzborul acrobatic (á =0,65);

e. comportamentul însitua]ii critice (á =0,79);

f. indici cognitivi aioboselii (á =0,92);

g. indici comportamentaliai oboselii (á =0,83);

h. constan]a progresului;i. viteza progresului.2. Un chestionar destinat

evalu`rii oboselii resim]ite,completat de studen]i.Chestionarul cuprindeurm`toarele scale:

a. indici cognitivi aioboselii (á =0,85);

b. indici comportamentaliai oboselii (á =0,80);

c. indici fiziologici aioboselii (á =0,80).

3. Un chestionar destinatevalu`rii fiec`rui tip deatitudine riscant`, preluat dela Federal AviationAdministration (www.faa.gov).Chestionarul cuprindeurm`toarele scale:

a. atitudinea antiautoritar`;b. atitudinea impulsiv`;c. atitudinea invulnerabil`;

Fo

to:

C`t

`lin

OV

RE

IU

http://www.faa.gov/


d. atitudinea demon-strativ`;

e. atitudinea resemnat`.

Rezultate

Pentru testareaipotezelor am utilizat testulT pentru e[antioaneindependente. Am ob]inut unrezultat general semnificativdoar pentru ipoteza 4.Pentru celelalte ipoteze amob]inut doar o confirmarepar]ial` – performan]a esteafectat` doar pe anumitedimensiuni.

Pentru ipoteza 1, privindefectul atitudinii antiautori-tare am ob]inut rezultateledin Tabelul 1.

De[i în ansambluintensitatea manifest`riiatitudinii antiautoritare nupare s` afectezerandamentul form`riideprinderilor de pilotaj,efectele par]iale sunt demnede luat în calcul. Astfel,g`sim un efect mare aldiferen]ei dintre medii doar

în cazul constan]eiprogresului, în timp cepentru celelalte dimensiuniefectul este unul mediu.Rezultatele sunt explicatede insubordonarea specificàcestui tip de atitudine;studentul tinde s` încalceconstant regulile [i cerin]eleinstructorului, fapt ce duce

la o sedimentare greoaie adeprinderilor corecte [i la oscanare aleatorie a aparaturiide bord. Evolu]ia studentuluise va face în salturi [i cu unconsum energetic mai mare,eviden]iat de indiciicomportamentali ai oboselii.

Pentru ipoteza 2, privindefectul atitudinii impulsive,am ob]inut un rezultatsemnificativ, doar în cazul

scalei „circumspec]ie [iorientare în zbor”:t(90)=2,11, p=0,037, d=0,46.Studen]ii care manifest` ointensitate redus` a atitudiniiimpulsive ob]in rezultate/performan]e mai bune laorientarea în zbor. Rezultatulpoate fi explicat prin faptulc` o impulsivitate redus`

permite studentului s` î[iacorde timpul necesarpentru prelucrareainforma]iilor [i luareadeciziilor.

Pentru ipoteza 3, privindefectul atitudinii invulnerabileam ob]inut urm`toarelerezultate (Tabelul 2):

În ansamblu, atitudineainvulnerabil` nu afecteaz`randamentul form`rii

deprinderilor de pilotaj.Rezultatul poate fi explicatde faptul c` aceastìnvulnerabilitate reprezintùn mecanism de adaptare lasolicit`rile activit`]iiaeronautice, îns` numaiatunci când este utilizat cum`sur`. Acest lucru esteeviden]iat [i de faptul càceast` atitudine conduce [ila o constan]` ridicat` aprogresului în instruire(d=0,70) [i la o orientare maibun` în zbor (relaxareaasociat` îi permitestudentului s` î[i acordetimpul necesar pentruscanarea surselor deinforma]ie [i luarea deciziei).Îns` la cote ridicate

invulnerabilitatea are [i oserie de costuri – ooboseal` ridicat` [i operforman]` ceva mairedus` în zborul acrobatic.

Pentru ipoteza 4, privindefectul atitudinii demon-strative am ob]inut unrezultat semnificativ general:t(90)=3,77, p<0,01; coefi-cientul D Cohen fiind de0,83. Efectul diferen]ei dintrecele dou` e[antioane estemare, subiec]ii caremanifest` un nivel ridicat alatitudinii demonstrativeavând un randament redusal form`rii deprinderilor depilotaj. Acest tip de atitudineinfluen]eaz` negativ o mareparte din aspectelem`surate, astfel (Tabelul 3):

Demonstrativitateaafecteaz` major, în sensnegativ, caracteristicilemi[c`rilor (coordonarea) [icomportamentul în situa]iilecritice. O afectare de nivel

SCALA NOTA T COEFICIENTUL D

COHEN

urmărirea aparatelor de bord t(94)=3, p=0,003 d=0,64

indici comportamentali ai oboselii – evaluarea instructorilor

t(94)=-2,67, p=0,011 d=0,60

indici comportamentali ai oboselii – evaluarea studenţilor

t(94)=3,34, p=0,001 d=0,71

constanţa progresului t(94)=5,14, p=0,01 d=1,25


COHEN

circumspecţia şi orientarea în zbor t(90)=2,13, p=0,036 d=0,44

caracteristicile mişcărilor t(90)=4,53, p=0,01 d=1,07

comportamentul în zborul acrobatic t(86)=2, p=0,049 d=0,42

comportamentul în situaţii critice t(90)=3,77, p=0,001 d=0,8

indici cognitivi ai oboselii – evaluarea instructorilor

t(90)=-3,49, p=0,01 d=0,68

indici comportamentali ai oboselii – evaluarea instructorilor

t(90)=-2,03, p=0,01 d=0,14

indici cognitivi ai oboselii – evaluarea studenţilor

t(90)=-2,87, p=0,046 d=0,60

constanţa progresului t(90)=2,16, p=0,043 d=0,18

Tabelul 1

Tabelul 3

SCALA NOTA T COEFICIENTUL

D COHEN

urmărirea aparatelor de bord t(90)=-2,05, p=0,043 d=0,43

circumspecţia şi orientarea în zbor t(90)=-2,20, p=0,031 d=0,47

comportamentul în zborul acrobatic t(86)=2,38, p=0,019 d=0,52


t(90)=3,77, p=0,001 d=0,71

constanţa progresului t(90)=-2,52, p=0,015 d=0,70

Tabelul 2


mediu se înregistreaz` [iîn ceea ce prive[tecircumspec]ia [i orientareaîn zbor [i comportamentulîn zborul acrobatic.Asumarea riscului dedragul de a-[i demonstraabilit`]ile proprii va ducestudentul în situa]iiimproprii. Spre deosebirede invulnerabil care crede

gre[ite). Cel mai probabilstudentul va dori s` treac`mai repede la un nou nivel deinstruire, înainte deconsolidarea corespun-z`toare a vechilor deprinderi.Atunci când cuno[tin]ele,deprinderile [i experien]astudentului sunt reduse înraport cu încrederea în sine,este util ca instructorul s`tempereze diplomat elanultân`rului pilot, s` îi explicepermanent ce pa[i mai arede urmat în instruire, pân`va ajunge la nivelul dorit.

Atitudinea demonstrativèste u[or de recunoscut,îns` ridic` mari provoc`ri înfa]a instructorului. Acesta vatrebui s` înve]e studentul sèvalueze permanentconsecin]ele riscurilor lacare se expune [i s` fac`,de fiecare dat`, un raportcosturi-beneficii.

Atitudinea resemnat`poate fi [i ea mai greuidentificat` în fazele ini]ialeale zborului, cândconformismul mare alstudentului este explicabilprin lipsa total` deexperien]` în raport cuactivitatea. Aceasta ar trebuis` evolueze spre o relativìndependen]`, în raport cucomplexitatea sarcinii. Cândpa[ii spre ini]iativ`personal` întârzie s` apar`,instructorul va trebui s`coordoneze discretstudentul [i s` îl lase s` î[icolecteze singur informa]iilenecesare, s` î[i asumedeciziile, indicând doareventualele sc`p`ri demoment.

Principala limit` astudiului este legat` denivelul de subiectivitateimplicat în evaluareaindicatorilor de c`treinstructorii de zbor [i dec`tre studen]i. Pe viitor,studiul poate fi reluat luândîn calcul comportamente/ac]iuni direct m`surabile(num`rul de erori, num`rulde încerc`ri pân` laob]inerea r`spunsuluicorect etc).


COHEN

urmărirea aparatelor de bord t(90)=2,23, p=0,028 d=0,46

comportamentul în zborul acrobatic t(86)=-1,94, p=0,056 d=0,42

comportamentul în situaţii critice t(90)=-2,46, p=0,016 d=0,52


t(90)=-3,19, p=0,002 d=0,69

Tabelul 4

posibil ca oboseala s` fieresim]it` mai acut în cazulsarcinilor rutiniere, foartesimple.

Pentru ipoteza 5 privindefectul atitudinii resemnateam ob]inut urm`toarelerezultate (Tabelul 4):

Studentul cu o atitudineresemnat` va aveaprobleme în scanareaeficient` a aparatelor de

c` nu i se poate întâmplanimic rù ([i este posibil s`nu anticipeze corect risculasumat), demonstrativul[tie c` poate ajunge însitua]ii dificile, lecon[tientizeaz` pe deplin,asumându-[i consecin]elede dragul riscului în sine.De asemenea, observ`m omai bun` rezisten]` laoboseala cognitiv` asubiec]ilor – probabil c`motiva]ia crescut` deperforman]` duce la o maibun` concentrare petermen lung. Deasemenea, situa]iile dificileprovoac` studentul [i este

bord datorit` faptului c`tinde s` ia decizii pe bazainforma]iilor oferite deceilal]i, tinzând s` nu seimplice personal foarte tare(efectul este unul de nivelmediu). Aceast` tendin]`de conformism îl va ajutaîntr-o anumit` m`sur` înactivitatea de instruire înceea ce prive[tecomportamentul în zborulacrobatic [i în situa]iilecritice, r`mâne îns` dev`zut [i evaluat nivelulimplic`rii personale înastfel de situa]ii în cazulzborurilor în simpl`comand`.

Concluzii

Date fiind efectelenuan]ate ale acestor atitudiniriscante, cunoa[terea loreste necesar` pentruadaptarea stilului de lucru alinstructorului pentru fiecarestudent din grupa sa. Astfel,atunci când lucreaz` cu unelev care nu respect`

autoritatea, instructorul vatrebui s` sublinieze constantimportan]a respect`riiregulilor [i procedurilor dec`tre student, eviden]iindimediat efectul înc`lc`riiacestora. În anumite situa]iipoate fi pu]in exacerbatìmportan]a reglement`rilor,pentru a influen]a astfel [imotiva]ia studentului.

În cazul unui elevimpulsiv, instructorul trebuies` îl înve]e s` apreciezecorect trecerea timpului – s`nu uite c` studentul sù varesim]i permanent opresiune a timpului mult maimare decât cea real`. De[iefectul diferen]ei dintre mediieste unul de nivel mediu, eltrebuie luat în calcul înactivitatea de instruire înzbor, deoarece presiuneatimpului incorect perceput`poate conduce adesea lasitua]ii indezirabile în timpulmisiunii.

Atitudinea invulnerabil`trebuie tratat` cu aten]ie,mai ales c` poate fi maigreu de identificat.Încrederea prea mare însine, specific` acestui caz,poate aduce studentul însitua]ii dificile, mai ales înfaza ac]iunilor riscante(când num`rul r`spunsurilorcorecte este aproximativegal cu acela al r`spunsurilor


Valentin POPESCUVasile MANTA

Matild GAVRIL~Codru]a DURCA

ATEN}IA CONCENTRAT~ {ICAPACIT~TEA DE EFORT A

CONDUC~TORILOR DEAUTOVEHICULE MILITARE

Comportamentul lavolan al militarilor trebuieurm`rit pe toat` durataexercit`rii activit`]ii deconducere auto. Pe lâng`m`surile de evaluaremedical` [i psihologic`periodic`, se impuneadoptarea unor m`surispeciale de ordin educativ,menite s` duc` la cre[terea

Omul trìe[te într-un mediu complex, care îl„bombardeaz`” cu o cantitate uria[` de informa]iipe unitatea de timp. Totodat`, sistemul cognitivuman are o capacitate limitat` de prelucrare ainforma]iilor. Rolul aten]iei în activitatea umanèste unul major. Este practic imposibil ca oactivitate s` decurg` normal dac` indiviziiprezint` tulbur`ri ale aten]iei. Aten]ia este unproces psihic care face parte integrant` din via]anoastr` con[tient`. Ca activitate, conducereaautovehiculelor militare se înscrie [i secondi]ioneaz` în plan obiectiv, ca expresie adezvolt`rii [i diversific`rii nevoilor sistemuluimilitar în ansamblul sù.

responsabilit`]ii, \n]elegeriicomplexit`]ii situa]iilor, ladezvoltarea autocontrolului[i spiritului preventiv.Concentrarea estedimensiunea cea maiimportant` a aten]iei, eaexprimând gradul deactivare selectiv` [iintensitatea focarelordominante la nivelul

structurilor [i zonelorcerebrale implicate înrealizarea procesului sauactivit`]ii psihice specifice.

Ne-am propus sàbord`m concentrareaaten]iei, implicat` înactivitatea de conducere aautovehiculelor militare.

Particularit`]iParticularit`]iParticularit`]iParticularit`]iParticularit`]igenerale ale activit`]iigenerale ale activit`]iigenerale ale activit`]iigenerale ale activit`]iigenerale ale activit`]ii

de conducere ade conducere ade conducere ade conducere ade conducere aautovehiculelorautovehiculelorautovehiculelorautovehiculelorautovehiculelor

militaremilitaremilitaremilitaremilitare

Ca activitate,conducerea autovehiculelormilitare se înscrie [i secondi]ioneaz` în planobiectiv, ca expresie adezvolt`rii [i diversific`riinevoilor sistemului militar în

ansamblul sù. Con]inutulsarcinilor obiective pe carele implic` transportul militarauto determin`, dinperspectiva factoruluiuman, constituirea uneianumite structuriopera]ionale, care seimpune ca etalon teoreticpentru fiecare individangajat în practicareaacestei activit`]i.

Luat` ca atare, structuraopera]ional` de principiu aactivit`]ii de conducere aautovehiculelor militare poatefi deta[at` de purt`torul eiconcret [i tratat` la nivelteoretic, prin corelareaelementelor ei componentecu con]inutul sarcinilorobiective [i cu condi]iilerestrictiv-permisive aferente.

Fo

to: E

ug

en M

IHA

I


Pe aceast` cale se pot creamodele care s` se instituieapoi în elemente de selec]ie[i preg`tire profesional` apersonalului cu atribu]ii înconducerea vehiculelormilitare.

Asemenea modeleteoretice, verificate [icompletate ulterior pe bazaobserva]iilor [i datelorempirice, culese pe teren,permit con[tientizarea maiclar` atât a componentelorde ordin psihofiziologic, cât[i modului de articulare [iinterac]iune.

Transpunerea, în cadrulprocesului special deinstruire [i exersare, astructurii opera]ionale aactivit`]ii de conducere autoîn plan individual concret,duce la constituirea compor-tamentului eficient deconducere auto. Acesta vareprezenta deci, ansamblulorganizat [i integrat alcomponentelor informa]ional-executive, care definescmodul specific în care unindivid îndepline[te sarcinile[i obiectivele circumscrise însfera activit`]ii dintransporturile militare auto.

Chiar dac`, teoretic, suntorganizate pe aceea[ischem` de principiu, impus`de structura obiectiv` aactivit`]ii, comportamentelede conducere auto suntsensibil diferite. În comporta-mentul fiec`ruia se includaproximativ acelea[ielemente: acelea[i func]iisenzoriale [i motorii,acelea[i cuno[tin]e desprecomanda autovehicululuimilitar. Dar cum comporta-mentul nu poate fi redus lasimpla juxtapunere aelementelor componente, cireprezint` expresia integratà intregului sistem alpersonalit`]ii, rezult` c`,inevitabil, el va fi supus legiidiferen]ierii interindividuale(Blaj, 1988). De aceea,structura de principiuteoretic` a activit`]ii deconducere a autovehicululuimilitar, se impune ca un

cadru obligatoriu de referin]`în analiza oric`rui comporta-ment individual.

Tehnica militar` auto nueste destinat` unei anumepersoane concrete, ci uneientit`]i necunoscute, careîndepline[te caracteristicilespecifice unui profilaptitudinal stabilit anteriorprin studii [i cercet`ri[tiin]ifice. Profilul psiho-fiziologic al acestuia va fi celmai bine aproximat devalorile medii ale principalelorfunc]ii [i capacit`]i solicitatede lucrul la tehnicarespectiv`, determinate pebaza unui e[antion deindivizi statistic reprezen-tativi, extras dup` criteriicorespunz`toare dinpopula]ia real̀ .

Ca în oricare alt domeniude activitate [i în cel altransporturilor militare autosarcinile au grade decomplexitate diferite. Astfelsarcinile, în func]ie decon]inut pot fi grupate dup`:

a) natura materialului detransportat – armament,muni]ie, materialeinflamabile, materiale inertesau personal militar;

b) dup` greutateaînc`rc`turii – mic`, medie,mare.

Comportamentul la volanal militarilor trebuie urm`rit petoat` durata exercit`riiactivit`]ii de conducere auto.Pe lâng` m`surile deevaluare medical` [i psiho-logic` periodic`, se impuneadoptarea unor m`surispeciale de ordin educativ,menite s` duc` la cre[terearesponsabilit`]ii, in]elegeriicomplexit`]ii situa]iilor, ladezvoltarea autocontrolului [ispiritului preventiv (Neculau[i colab., 2000).

Structura psihologic`Structura psihologic`Structura psihologic`Structura psihologic`Structura psihologicà activit`]ii dea activit`]ii dea activit`]ii dea activit`]ii dea activit`]ii de

conducereconducereconducereconducereconducere

Ca orice alt` activitate,conducerea autovehicululuisolicit` omul ca întreg, întotalitatea componentelor

sale: fizice, biofiziologice [ipsihice. O alterare serioasà uneia dintre dimensiunilemen]ionate face dificil` sauimposibil` \ndeplinirea la unnivel optim de eficien]` asarcinilor din sfera activit`]iide conducere auto.

Evident nu toate compo-nentele sistemului umansunt solicitate în aceea[im`sur`, analiza structuriisarcinilor cu care esteconfruntat omul la volanrelev` c` pe prim-plan sesitueaz` solicit`riledimensiunii neuropsihice,care vizeaz` echilibrul,mobilitatea [i rezisten]anervoas`, concentrarea,stabilitatea [i mobilitateaaten]iei, operativitateastructurilor perceptive,promptitudineamecanismelor decizionale,reactivitatea [i abilitateamotorie. Rolul dimensiuniineuropsihice apare [i maievident în acele activit`]ispecific militare careimplic` o doz` mare derisc.

În urma analizeistructurii psihologice aactivit`]ii de conducere serelev` un ansamblu desarcini c`rora trebuie s` lefac` fa]` militarul la volan:

– sarcina – scop, carerezid` din parcurgereadistan]ei de la punctul ini]ialla cel de destina]ie;

– sarcinile intermediaresecven]iale (pornireaautovehiculului, plasarea luipe rut`; dep`[irea sauocolirea diferitelor obstacolecare se interpun pe parcursulc`tre destina]ie, evaluareaperiodic` a autovehiculului[i remedierea eventualelordisfunc]ii).

Aceste sarcini impun,pentru rezolvarea loroptim`, constituirea în planindividual al unor pattern-uricomportamentale, punândîn func]iune anumitecomponente, tr`s`turi [icapacit`]i de ordin psihic [ineuropsihic.

În literatur` g`sim uneleaprecieri din care rezult` c`


principalele componentecare sus]in structuraactivit`]ii [i implicit acomportamentului deconducere auto sunturm`toarele (Cracsner,2003):

– componenta senzo-rial`;

– componenta mnezic`;– componenta opera-

]ional-logic`, în care estecuprins` [i aten]ia;

– componenta afectiv-motiva]ional`;

– componenta executiv–motorie;

– tr`s`turile depersonalitate.

Perspective privindPerspective privindPerspective privindPerspective privindPerspective privindabordarea aten]ieiabordarea aten]ieiabordarea aten]ieiabordarea aten]ieiabordarea aten]iei

concentrateconcentrateconcentrateconcentrateconcentrate

Aten]ia este procesulpsihofiziologic ce const` înorientarea [i concentrareaselectiv` a activit`]iipsihice la apari]ia unorstimuli sau sarcini, învederea ob]inerii uneipercep]ii optime, rezolv`riiadecvate a sarcinilor, asitua]iilor problem` [iadapt`rii comportamentuluisenzorio-motor, cognitiv [iafectiv la mobilitateacondi]iilor externe [i ladinamica motivelor [iscopurilor persoanei.

În activitatea cotidian`,implicarea aten]iei esteapreciat` întotdeauna cafactor al reu[itei sausuccesului, iar sl`biciuneasau absen]a ei ca factorgenerator de erori. Ea esteprima realitate psihic` ce seeviden]iaz`, cu titlu pozitivsau negativ, ori de c`tre oritrebuie s` d`m seama derezultatele unei ac]iuniconcrete.

În opinia [i credin]acolectiv`, prin imperativul„fii atent!” se în]elege modulde a ne mobiliza [i canalizaadecvat toate poten]ele [icapacit`]ile în direc]ia ie[iriicu bine dintr-o situa]iedificil` sau a realiz`riiobiectivului propus. Mai



înseamn`, de asemenea,a fi dinainte preg`tit pentruceea ce urmeaz` s`întreprinzi, a fi pe faz`, a nufi luat prin surprindere.

Necesitatea obiectiv` aunor asemenea „reglaje”permanente este dat` decomplexitatea extraordinarà ambian]ei [i situa]iilor încare se desf`[oaràctivitatea, de caracterulaleatoriu [i adesea impre-vizibil al factorilor care potinterveni pe traiectoria ei.Aceast` complexitate [iimprevizibilitate caracte-rizeaz` atât sfera „intr`rilor”,cât [i pe cea a „ie[irilor”sistemului psihocom-portamental.

La „intrare” neconfrunt`m în permanent`cu o avalan[` de stimuli,de diferite modalit`]i(auditivi, vizuali, olfactivietc.) [i configura]ii(intensit`]i, frecven]e,forme, culori, gusturi), dintrecare doar unii poart` oinforma]ie semnificativ` [icongruent` cu ceea cefacem în momentul dat saucu ceea ce urmeaz` s`facem ulterior, restul fiindindiferen]i sau neutri.

Ea presupune în pluscrearea unei st`ri deactivare neurofiziologic` [ipsihic` pentru analiza [iintegrarea prompt` [ieficient`, din punct devedere adaptativ, ainforma]iei selectate [i decare depinde rezolvareasarcinii date [i atingereascopului propus. Detectarea[i identificarea rapid` [icorect` a semnalelor dincâmpul extern sunt cerin]eesen]iale ale unui compor-tament adaptativ optim.

În sfera „ie[irii” seimpune, de asemenea,necesitatea de a selectadin repertoriul general alr`spunsurilor posibile

reac]ia cea mai potrivit`, lamomentul oportun. Aceastadevine posibil` numai pefondul unei vigilen]e optimela nivelul mecanismelor dedecizie executorie,în care alterneaz`comenzile de la o verig`motorie la alta, de la omi[care individual` la alta.

Este posibil cadiferen]ierea [i identificareasemnalului s` fie corecte,dar reac]ia de r`spuns s`fie gre[it` din cauza unei

insuficiente concentr`ri saua nest`pânirii la timp atendin]ei impulsive.Importan]a „actului deselec]ie” este cu atât maimare în sfera „ie[irii”, cu câtactivitatea reclamàlternarea unui num`r maimare de pârghii [i reac]iimotorii distincte.

Se dovede[te îns` càctivitatea [i concentrareaselective sunt necesare nunumai pentru „intrare” [i„ie[ire”, ci [i pentru verigaintermediar` a comporta-mentului, respectiv pentruansamblul proceselormentale interne implicate înprelucrarea categorial-conceptual` a informa]iilor,

în alc`tuirea planurilor [iprogramelor [i în elaborareadeciziilor pe diferitetermene: scurt, mediu, lung.

Rezult` c` aten]iaocup` un loc aparte înstructura [i dinamicasistemului psihocompor-tamental al omului. Putemspune c` aten]ia nu faceparte din categoriaproceselor psihice reglatorii,ci din cea a condi]iilor [ifunc]iilor psihofiziologicemediatoare-reglatorii.

Aten]ia este un operatorcomutativ, care trece oactivitate din sferapoten]ial` în sfera actual`[i dintr-o zon` deechipoten]ialitate într-ozon` de preferen]ialitateexclusiv`.

Structura aten]iei estedubl`: fiziologic` [i psihic`.Componenta fiziologic`precede ontogenetic pe ceapsihic` [i constituiepremisa pe care seformeaz` aceasta. Formaîn care se manifest` [i seobiectiveaz` aten]ia în plancomportamental estereflexul necondi]ionat deorientare, determinat denoutatea stimulilor, demodific`ri nea[teptate înambian]` sau în stareaproprie a organismului(Golu, 1997).

Dup` detec]ia stimulului,reflexul generalizat deorientare este înlocuit prinreflexul de orientarefocalizat, care const` într-ocre[tere secundar` anivelului activismului înlimitele sistemului aferentc`ruia i se adreseaz` directstimulul respectiv, cusc`derea sensibilit`]ii [iînchiderea „supapelor deadmisie” pentru restulstimulilor.

Se poate admite c` oactivitate devine cu atâtmai eficient`, cu cât aten]iaimplicat` în reglarea ei seintegreaz` mai intim [i maidurabil în schema ei intern`de organizare, [i viceversa,fiind cu atât mai fluctuant`cu cât aten]ia pe care oreclam` r`mâne mai înafara schemei sale deorganizare.

Indiferent de forma încare se manifest`, involun-tar`, voluntar` sau postvo-luntar`, aten]ia pune îneviden]` un ansamblu dedimensiuni pregnantobiectivabile [i relativriguros cuantificabile, pebaza c`rora poate fianalizat`, comparat` [ievaluat`. Printre cele mai


importante dimensiuninot`m: volumul, concen-trarea, stabilitatea,mobilitatea [i distributivi-tatea. |n lucrarea de fa]`ne vom ocupa doar deconcentrarea aten]iei,implicat` în activitatea deconducere a autovehi-culelor militare.

Pentru a ne puteaadapta la mediu, trebuie s`select`m informa]iile, s` lefiltr`m în func]ie deinteresul pe care acesta îlreprezint` pentru noi.

Exist` o serie decaracteristici ale stimululuiinforma]ional care deter-min` intrarea lui în câmpulaten]iei: intensitatea,frecven]a, caracterulneuzual, relevan]a,valoarea motiva]ional-adaptativ` etc.

Concentrarea estedimensiunea cea maiimportant` a aten]iei, eaexprimând gradul deactivare selectiv` [iintensitatea focarelordominante la nivelulstructurilor [i zonelorcerebrale implicate înrealizarea procesului sauactivit`]ii psihice specifice.Ea poate lua astfel valoridiferite atât de la unsubiect la altul, cât [i launul [i acela[i subiect, înmomente diferite de timp,în func]ie decaracteristicile [i con]inutulsarcinilor, cât [i de stareasa intern` (motiva]ional`,afectiv` etc.).

În stare normal` sepoate vorbi de trei niveluride concentrare: slab,mediu, înalt.

Concentrarea ca [istabilitatea se poate educa[i dezvolta prin exerci]iu [iprin înt`riri adecvate.

Intensitatea concentr`riipoate fi apreciat` [i dup`rezisten]a la ac]iuneafactorilor perturbatori printrecare [i cei distractivi. Cucât frecven]a [iintensitatea acestora lacare aten]ia poate rezista

prezint` o mare importan]`în via]a omului, îndeosebiîn activitatea profesional`a conduc`torului auto.Aspectul calitativurm`re[te gradul dedezvoltare [i manifestareal aten]iei concentrate înactivitatea profesional`.

Aparatul complex detestare senzoriomotoriepermite testareaaptitudinilor conduc`torilorauto, a capacit`]ilorperceptive [i de reac]iesub aspectul preciziei [irapidit`]ii.

Percep]iometrul este unaparat destinat m`sur`riitimpului de reac]iedisjunctiv, a mobilit`]iipsihice generale, apercep]iei stimulilor optici,precum [i a coordon`riioculomotorie.

4. Prelucrarea4. Prelucrarea4. Prelucrarea4. Prelucrarea4. Prelucrarea[i interpretarea[i interpretarea[i interpretarea[i interpretarea[i interpretarearezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelorInterpretarea rezultatelor

se face pe baza etaloanelortestelor utilizat. Celor cinciclase standardizate, folositeîn interpretarea rezultatelor,le-am atribuit urm`toarelecalificative: 1=foarte slab,

sunt mai mari, cu atâtconcentrarea este maiprofund`. Pentru a atinge unnivel ridicat de concentrare aaten]iei este necesar [i unefort mai intens. Pe m`suraepuiz`rii energeticenervoase, nivelul concen-tr`rii scade [i se instaleaz`fenomenul oboselii.

Preciz`riPreciz`riPreciz`riPreciz`riPreciz`rimetodologicemetodologicemetodologicemetodologicemetodologice

1. Obiectivele1. Obiectivele1. Obiectivele1. Obiectivele1. Obiectivelestudiului:studiului:studiului:studiului:studiului:– investigarea [i

cunoa[terea nivelului dedezvoltare a aten]ieiconcentrate, ca [iaptitudine special`,necesar` desf`[ur`riiactivit`]ii de conduc`tor deautovehicule militare;

– eviden]ierea unorelemente din profilulaptitudinal al conduc`-torului auto, care pot fipuse la dispozi]iadeciden]ilor.

2. Popula]ia [i2. Popula]ia [i2. Popula]ia [i2. Popula]ia [i2. Popula]ia [ie[antionarea:e[antionarea:e[antionarea:e[antionarea:e[antionarea:– pentru atingerea

obiectivelor cercet`rii amfolosit un e[antion de

disponibilitate constituitdup` o metod` de e[an-tionare neprobabilistic`;

– au participat 120 deconduc`tori de autove-hicule profesioni[ti, dincadrul MApN, cu vârstecuprinse \ntre 30-45 ani.

3. Metode de3. Metode de3. Metode de3. Metode de3. Metode deevaluareevaluareevaluareevaluareevaluareDeoarece studiul s-a

desf`[urat într-un domeniuspecific al vie]ii sociale,domeniul militar, am folositinstrumentele de evaluareprev`zute în metodologiaexamin`rii psihoaptitu-dinale a conduc`torilor deautovehicule militare:

– Testul de aten]ieconcentrat` Baraj 3semne;

– Probe practice (peaparate): aparat complexde testare senzomotorie,percep]iometrul.

Testul de aten]ieconcentrat` Baraj 3 semnepermite diagnosticareaaten]iei concentrate atâtsub aspect calitativ, cât [icantitativ. Aspectulcantitativ vizeaz` volumulaten]iei (randamentul) care,ca factor psihoindividual,

Fo

to: E

ug

en M

IHA

I


2=slab, 3=nivel mediu,4=bun`, 5=foarte bun`,aprecierea cantitativ` aaten]iei a vizat volumul [iviteza de lucru.

În tabelele urm`toaresunt prezentate sintetic,exprimat în procente,rezultatele ob]inute depersoanele evaluate lafiecare indicator al aten]iei.

Aprecierea calitativ` aaten]iei se face urm`rindexactitatea cu carelucreaz` subiectul (tabelulnr. 2) [i randamentulacestuia (tabelul nr. 3)

Din datele prezentateputem aprecia c` personalulevaluat dispune de unpoten]ial optim al aten]iei,atât din perspectivarandamentului, volumului,stabilit`]ii, cât [i al precizieiacesteia, ceea ce nepermite s` afirm`m c`,

Nota standard

Volum – viteza de lucru

Procent subiecţi

I Foarte slabă – II Slabă – III Nivel mediu 24% IV Bună 42% V Foarte bună 34%

TABELUL 1

Nota standard

Precizie de lucru şi stabilitate a atenţiei în

sarcină

Procent subiecţi

I Foarte slabă – II Slabă – III Nivel mediu 25% IV Bună 35% V Foarte bună 40%

TABELUL 2

Nota standard Randament Procent subiecţi

I Foarte slab – II Slab – III Nivel mediu 23,5% IV Bun 41,5% V Foarte bun 35%

TABELUL 3

Probe practice

Foarte

slabăSlabă Medie Buna

Foarte

bună

Reactivitate complexă – – – 40,5% 59,5%

Coordonare oculomotorie – – – 34,5% 65,5%

TABELUL 4 – Rezultate probe practice

probele practice (peaparate), acestea au ob]inutrezultate bune [i foartebune, ceea ce denot` faptulc` viteza perceptiv`,mobilitatea [i flexibilitateaaten]iei, capacitatea deefort de care dispun se afl`la un nivel optim dedezvoltare [i reprezint`capacit`]i psihice care suntimplicate în activitateaconduc`torului auto.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

Conducerea autovehi-culelor militare poate ficonsiderat` o activitate prinexcelen]` legat` de aten]ie.Specificul ei, dat dedesf`[urarea într-un mediurapid, variabil [i cuevenimente aleatoarereclam` o permanent` [icomplex` interac]iune [icorelare a tuturor formelor [icalit`]ilor aten]iei. Înactivitatea de conducere aautovehiculelor militare,selec]ia urmat` depreg`tirea profesional` apersonalului este foarteriguroas`. De aici [irezultatele ob]inute deconduc`torii auto în studiulnostru, de[i acesta putemspune c` este limitat dem`rimea lotului utilizat [i nuputem avea preten]ia c`poate fi generalizat dinperspectiva concluziilor.

Totodat`, apreciem c`,pe lâng` evaluarea aten]iei[i a probelor practice,evaluarea factorilor depersonalitate, interviulpsihologic, observa]ia,întregesc profilul aptitudinalal conduc`torului deautovehicule militare.

al`turi de celelalte caracte-ristici psihice de caredispune fiecare persoan`,contur`m profilul aptitudinal[i de personalitate carepoate fi utilizat în diferite

situa]ii pentru analiza [idecizia rapid` cu privire lapersoana evaluat`.

În ceea ce prive[terezultatele ob]inute depersoanele evaluate la

Fo

to: N

icu

[or

CO

M~

NE

SC

U


Din punct de vedereconceptual [i social, exist`o pronun]at` tendin]` de adiscuta adolescen]a ca pe operioad` de discontinuitatemarcant` din via]a noastr`

Ruxandra R~{CANUDoini]a BENTU

Georgiana CORCACI{tefania DUCA

IMPACTUL AFECTIV ASUPRAPUBERILOR CU P~RIN}I PLECA}I LA

MUNC~ ÎN STR~IN~TATERealitate Realitate Realitate Realitate Realitate sine qua nonsine qua nonsine qua nonsine qua nonsine qua non a zilelor noastre, a zilelor noastre, a zilelor noastre, a zilelor noastre, a zilelor noastre,

migra]ia for]ei de munc` las` în ]ar` nu doarmigra]ia for]ei de munc` las` în ]ar` nu doarmigra]ia for]ei de munc` las` în ]ar` nu doarmigra]ia for]ei de munc` las` în ]ar` nu doarmigra]ia for]ei de munc` las` în ]ar` nu doarprobleme administrative versus rezolvareaprobleme administrative versus rezolvareaprobleme administrative versus rezolvareaprobleme administrative versus rezolvareaprobleme administrative versus rezolvarea

celor financiar-individuale, cât mai ales un golcelor financiar-individuale, cât mai ales un golcelor financiar-individuale, cât mai ales un golcelor financiar-individuale, cât mai ales un golcelor financiar-individuale, cât mai ales un golimens la nivelul personalit`]ii în formare aimens la nivelul personalit`]ii în formare aimens la nivelul personalit`]ii în formare aimens la nivelul personalit`]ii în formare aimens la nivelul personalit`]ii în formare a

elevilor din astfel de familii.elevilor din astfel de familii.elevilor din astfel de familii.elevilor din astfel de familii.elevilor din astfel de familii.Ace[tia percep plecarea p`rin]ilor ca pe unAce[tia percep plecarea p`rin]ilor ca pe unAce[tia percep plecarea p`rin]ilor ca pe unAce[tia percep plecarea p`rin]ilor ca pe unAce[tia percep plecarea p`rin]ilor ca pe un

abandon afectivabandon afectivabandon afectivabandon afectivabandon afectiv, iar structurile friabile la vârsta, iar structurile friabile la vârsta, iar structurile friabile la vârsta, iar structurile friabile la vârsta, iar structurile friabile la vârstapubert`]ii nu au doar o sc`dere evident` apubert`]ii nu au doar o sc`dere evident` apubert`]ii nu au doar o sc`dere evident` apubert`]ii nu au doar o sc`dere evident` apubert`]ii nu au doar o sc`dere evident` a

performan]elor lor [colare, cât reale disfunc]ii,performan]elor lor [colare, cât reale disfunc]ii,performan]elor lor [colare, cât reale disfunc]ii,performan]elor lor [colare, cât reale disfunc]ii,performan]elor lor [colare, cât reale disfunc]ii,derapaje, de la depresii [i anxietate laderapaje, de la depresii [i anxietate laderapaje, de la depresii [i anxietate laderapaje, de la depresii [i anxietate laderapaje, de la depresii [i anxietate la

tentative de suicid.tentative de suicid.tentative de suicid.tentative de suicid.tentative de suicid.

(Allport, 1981) Cei care trecpragul acestei perioade suntnu de pu]ine ori privi]i ca [icum ar fi membrii unei cutotul alte specii! Adolescen]iisunt taxa]i drept „ciuda]i”,

diferi]i, „str`ini“ atât fa]` decopii cât [i fa]` de adul]i.Pentru unii autoriadolescen]a reprezint` operioad` distinct` de via]`,un stadiu de dezvoltare carepoate fi clar diferen]iat derestul vie]ii. Pentru al]ii îns`,este doar o zon` de grani]`,un fel de teritoriu al nim`nui,un tunel în care copiii dispar,pentru ca „s` ias`” la lumin`la cel`lalt cap`t peste câ]ivaani, ca veritabili adul]i. Ideeaar fi îns` c` niciodat` nuputem [tii cine este cel cu

care ne vom întâlni la ie[ireadin adolescen]` (Clerget, S.,Laporte, D., Ross, J., 2008).

Totodat`, adolescen]aeste o perioad`caracterizat` prin problemespecifice, care trebuierezolvate pentru a puteaface saltul în via]a adult`:independen]a fa]` dep`rin]i, adaptarea la propriamaturizare sexual`,dobândirea identit`]iipersonale.

Sunt acceptate treietape, mai mult sau mai


pu]in conven]ionaldelimitate, ale adolescen]ei– pubertatea, adolescen]ade mijloc [i adolescen]atârzie. Dezvoltareapersonalit`]ii este marcat`de cùtarea proprieiidentit`]i. Din punct devedere social, rela]iile cuprietenii sunt esen]iale, darcele cu p`rin]ii sunt înc` lafel de importante [i nupresupun în mod necesarconflicte.

Totodat`, succesul,aprecierea celorlal]i, stima[i încrederea lor încapacit`]ile proprii,reprezint` un elementesen]ial al mobiliz`riienergiilor interioare dar [icanaliz`rii lor, pentrurealizarea de performan]edeosebite. Dar nu numaiatât; el este sursaprincipal` a sentimentuluide lini[te sufleteasc`, deconfort psihic, de echilibru.{tim cu to]ii, din experien]acotidian`, c` nimic nu neparalizeaz` mai mult oriceefort decât pierdereaîncrederii în sine. De fapt,lipsa încrederii încapacit`]ile proprii explicàdesea, într-o m`sur`decisiv`, e[ecurile:blocheaz`, timoreaz`,distruge spontaneitateacreatoare.

La fel de importantèste atitudinea celorlal]i.De aceea, pierdereaîncrederii de sine [i aîncrederii celorlal]i duce, întimp, la apari]ia de tulbur`rigrave sau la patologiipsihice. „}es`tura” deapreciere [i încredere încare omul este cuprinsreprezint` o condi]ieesen]ial` pentru stabilitateafragilului sù echilibruemo]ional.

Microcercetarea noastr`î[i propune s` surprind`dimensionarea raporturiloremo]ionale ale puberilor [iadolescen]ilor, având învedere nevoia prezen]eip`rin]ilor în via]a copiilor.Dat fiind faptul c` în

România zilelor noastre,foarte mul]i p`rin]i au optats` lucreze în strìn`tate, înspecial pentru a asigura unnivel de trai decent copiilorlor, neluând în calculaspectul psiho-emo]ional alimplic`rii acestei desp`r]iride copii. Noi am inclus înstudiu un lot format dinadolescen]i cu astfel dep`rin]i, pentru a analizaimpactul acestei separ`rifa]` de ace[tia. O alt`parte a cercet`rii s-acentrat pe influen]ainteligen]ei emo]ionale înalegerea viitoarelor profesii,pentru adolescen]iip`strând variabila ”p`rin]ipleca]i în strìn`tate”,prezen]i [i în acest caz.

ObiectiveObiectiveObiectiveObiectiveObiective– Identificarea copiilor ai

c`ror p`rin]i sunt pleca]i lamunc` în strìn`tate [iselec]ia celor care prezint`riscul de a dezvoltacomportamente deviante/delincvente.

– Analiza inciden]eiproblemelor emo]ional-comportamentale ale copiilor[i preadolescen]ilor separa]ide p`rin]i, datorit` migra]ieieconomice a acestora.

– Studiul modului în careprezen]a sau absen]ap`rin]ilor influen]eaz`structura personalit`]ii [iafectivit`]ii puberului.

– Eviden]ierea unorvariabile din istoria perso-

nal` a copiilor [i preadoles-cen]ilor sunt asociate cuproblemele de comportament.

E[antionulE[antionulE[antionulE[antionulE[antionulinvestigatinvestigatinvestigatinvestigatinvestigat

Unul din loturile desubiec]i din Moldova aicercet`rii a cuprins 86 desubiec]i, 43 de sex feminin[i 43 de sex masculin, cuvârsta cuprins` între 17 [i21 de ani, elevi din trei liceeale Municipiului Ia[i.

Pentru atingereaobiectivelor stabilite aminclus în cercetarea noastr`din Dobrogea un num`r de287 de copii – 141 fete [i146 bìe]i, care au unp`rinte sau ambii p`rin]ipleca]i la munc` înstrìn`tate. Criteriul ini]ialdup` care au fost selecta]iîn studiu a fost reprezentatde rezultatele slabe laînv`]`tur` [i nota sc`zut` lapurtare.

InstrumenteInstrumenteInstrumenteInstrumenteInstrumentefolositefolositefolositefolositefolosite

Pentru lotul din Moldovas-au folosit urm`toareleinstrumente:

– Test pentru inteligen]aemo]ional` (varianta pentrucopii) adaptat de MihaelaRoco dup` varianta pentruadul]i (Roco, 2004). Acestinstrument este format din10 întreb`ri cu 4 variante der`spuns, subiectul trebuinds` încercuiasc` r`spunsulcare ar descrie cel mai binereac]ia lui la scenariilepropuse prin test, cuprecizarea c` r`spunsul alestrebuie s` fie cel carereprezint` modul în care arac]iona în realitate [i nucum ar trebui s` ac]ionezeîn astfel de situa]ii. R`spun-surile au scoruri de la 5 la 20de puncte, iar însumarea lorsemnific`: Pân` la 100 – sub

medie; Între 100 [i 150 –

mediu;


Peste 150 – pestemedie. În jur de 200 –

excep]ional.Tipurile de interese

profesionale Holland.Teoria lui Holland (1997)

este un exemplu de teorietr`s`tur`-factor. Aceastase bazeaz` pe mai multeafirma]ii relativ acceptate:

1. Personalitateaindividului este factorulprimar în alegereaprofesiei.

2. Profilul intereselorreflect` personalitatea.

3. Indivizii dezvolt`p`reri stereotipe cu privirela ocupa]ii (de ex.,consider`m c` un contabileste punctual relativintrovertit, nesociabil etc.).Aceste opinii nemodeleaz` p`rerea despreocupa]ii [i joac` un rolfundamental în alegereaprofesiei.

4. Orice persoan` î[icaut` o ocupa]ie care s`fie congruent` cupersonalitatea sa [i cares`-i permit` s`-[i exerciteaptitudinile [i s`-sivalorifice calit`]ile, [tiutfiind c` potrivirea duce lasucces [i satisfac]ie.

Pentru lotul dinDobrogea s-au folositurm`toarele instrumente:

– Fi[a pentru identi-ficarea situa]iei copiluluiseparat de p`rin]i carecuprinde datele de identi-ficare ale copilului: numele,vârsta, domiciliul, numele[i vârsta fra]ilor [i surorilor,care dintre p`rin]i esteplecat sau dac` sunt ambiip`rin]i pleca]i la munc` înstrìn`tate, în grija cui ar`mas, datele de contactale persoane de îngrijire,frecven]a comunic`rii cup`rintele/p`rin]ii pleca]i,situa]ia [colar` etc.

– Sistemul Achenbachal Evalu`rii Bazate Empiric– ASEBA – etalonat pepopula]ia româneasc`,alc`tuit din trei chestionare

– CBCL – ChildBehaviour Checklist –chestionar de evaluarecomportamental` pentrucopiii între 6 [i 18 aniadresat p`rin]ilor

– TRF – Teacher’sReport Form – evaluarearealizat` de profesori

– YSR – Youth SelfReport – autoevaluarearealizat` de profesori [i oevaluare rapid` [i eficient` adiferitelor aspecte legate defunc]ionarea adaptativ` [idezadaptativ` a copiilor cuvârste cuprinse între 6[i 18 ani.

– Pe baza chestionaruluiCBCL poate fi alc`tuit unprofil de competen]` [i unprofil al sindroamelor.

– Exist` opt scale carem`soar` sindroame, [ianume:

– Anxietate/Depresie,Însingurare/Depresie –Acuze somatice – Problemesociale – Probleme degândire – Probleme deaten]ie – Comportamente deînc`lcare a regulilor [iComportament agresiv.

Rezultate ob]inuteRezultate ob]inuteRezultate ob]inuteRezultate ob]inuteRezultate ob]inuteDe[i loturile sunt diferite

[i instrumentele utilizate nusunt identice, ideea central`pe care am urm`rit-o a fostatitudinea, reac]ia, eventual

proiec]ia elevilor fa]` deplecarea p`rin]ilor la munc`în strìn`tate [i r`mânerealor în grija rudelor sau altoradul]i. Totodat`, trebuie sàr`t`m c` la lotul dinDobrogea, chestionareles-au adresat [i înv`]`torilor/profesori [i la unele dintreele au r`spuns [i persoaneleîn grija c`ror sunt copiii,r`spunsurile acestoraneconcordând adesea cucele ale profesorilor [i nicicu autoevaluarea puberilor.

Cercet`tori psihologi,pedagogi etc. au prezentatmigra]ia cu etape,componente, cauze, factoriîn ultimele decenii,încercând s` g`seasc` [isolu]ii pentru cei care nu pottraversa aceast` perioad`dificil`. Emigrarea cu tot ceimplic` ea pentru na]iuni, darmai ales pentru subiectuluman are componente detemporalitate chiar pasager`pentru copil, puber,adolescent.

Dat fiind obiectivelenoastre, noi ne-am centratpe cunoa[terea înprofunzime a implica]iilor

plec`rii, chiar [i pe operioad` scurt` (6 luni –1 an) în strìn`tate ap`rin]ilor, dar mai ales atrìrii amplificate de elevi cusenza]ia de singur`tate [inevoia de cunoa[tere arealit`]ilor pe care ei letraverseaz`, de c`tre[coal`, psihologul [colar [ito]i speciali[tii din institu]iilede profil.

Instrumentele utilizate denoi pe cele dou` loturi mariau ar`tat modific`ri înperforman]ele [colare, [icomportamentale alepuberilor cu p`rin]ii pleca]i.

Problemele afective alecopiilor cu p`rin]ii pleca]i lamunc` în strìn`tate apartoate ca urmare a dorului dep`rin]i, a nevoii de afec]iunep`rinteasc`, de aprecieredin partea p`rin]ilor, de ajutoratunci când ei au nevoie ladecizii fa]` de [coal`, deviitorul lor.

Scala Comportamentopozant, iar mediilescorurilor ob]inute de la ceitrei evaluatori suntprezentate în tabelulurm`tor.

Media Deviaţia Standard

N

CBCL opozant 6.79 1,745 287

YSR opozant 2,27 1,940 287

TRFopozant DSM 5,76 2,141 287


Media scorurilorob]inute în cazul evalu`riipersoanelor care se ocup`de îngrijirea copiilor estemai mare [i scade în cazulevalu`rii f`cute de profesori,fiind mult mai mic` cândvorbim de autoevaluareacopiilor cu vârste cuprinseîntre 11 [i 14 ani.

În acord cu o serie deautori, dar mai ales curezultatele la instrumenteleutilizate de noi, s-aueviden]iat ca factoripredictivi statistici pentrucomportamente deviante lacopii [i cu caren]e în planafectiv urm`torii factori:lipsa controlului exercitat dep`rin]i sau de al]i membri aifamiliei prin expunereacopiilor la presiunea grupuluide prieteni, fapt ce i-adeterminat de multe ori, sàbsenteze de la [coal`, s`vagabondeze, s` recurg` lasubstan]e interzise cum ar fietnobotanicele, [i, uneori, lafapte care atrag ac]iunealegii penale [i afectându-lerezultatele [colare [iafectând rela]ia cu familiile lor.

Un alt factor a fost lipsade supraveghere din parteafamiliei, prezent la ambelecategorii de loturi, care puneîn pericol interesele [ipreocup`rile copiilor,f`cându-i s` se concentrezepe activit`]i care nu auleg`tur` cu educa]ia, mai

ales c` nici [coala nu adispus de mecanisme decorectare a acestor tendin]e,fapt ce a dus adesea laabandonul [colar.

O aten]ie sporit` dinpartea persoanelor care seocup` de îngrijirea copiilor,privitor la atitudinile [i modulcum se comport` ace[tia, arfi dus identificarea acelorprobleme afective pe caredasc`lii lor le-au sesizat. Dinaceast` perspectiv` putemconfirma ceea ce aueviden]iat studiile anterioareefectuate pe copiiiabandona]i, c` persoanele îngrija c`rora r`mân copiiidup` plecarea p`rintelui/p`rin]ilor la munc` înstrìn`tate, fie c` estecel`lalt p`rinte, bunicii, fiec` este vorba de alte rude,se ocup` mai mult de a leasigura acestora celenecesare traiului zilnic, fiindcanalizate mai mult pesatisfacerea nevoilormateriale decât pe celeafective (studiu APSIPED –Cèscu coord. – 2010).

Totodat` se remarc`faptul c` inteligen]ainferioar` a copiilor poateduce la apari]iacomportamentelor deviante[i chiar delincvente. Studiileafirm` c` nivelul mintalsc`zut reprezint` o premisà infrac]ionalit`]ii, mai alesdac` este asociat cu

perturb`ri emotiv-active alepersonalit`]ii [i cu condi]iidefavorabile de mediu –Preda V. – 1981, apudMitrofan N., Zdrenghea V. [iButoi T. – 1992). Ca oparantez`, la lotul nostru dinIa[i, coeficientul deinteligen]` emo]ional` a avutscoruri sc`zute, fapt ce nedetermin` la concluzia càceast` component` apersonalit`]ii, la acest lot desubiec]i nu reprezint` odominant` în alegereaviitoarei profesii.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii– Emigra]ia nu este un

fenomen nou, dar estenea[teptat` pentru eleviino[tri din [colile române[tiobi[nui]i cu un sistemparental protector.

– Stresul care apareadesea este înso]it defenomene de gen anxietate,depresie, tentative de suicid,toate motivate de trìreasingur`t`]ii.

– Suportul afectiv alp`rin]ilor, cel mai adesea, nupoate fi înlocuit de rezultateeconomico-financiare alep`rin]ilor – elevilorsc`zându-le stima de sine,ap`rând fenomenul deneajutorare [i o evident`lips` de comunicare.

– Rezultatele noastre nearat` c` exist` o lips` de

leg`tur` afectiv` a elevuluicu p`rin]ii, cu adul]ii fapt, cear necesita consiliere[colar` sau chiarpsihoterapie.

– Noi am redat selectivrezultatele pe care le-amob]inut într-un efort de ani,în dou` zone deosebite ale]`rii (Moldova [i Dobrogea)con[tien]i fiind c` dinamicasocial` [i demograficìnfluen]eaz` permanentatitudinile umane. Elevii au oproiec]ie a fenomenelor pecare le trìesc [i, adesea,refuz` s` fac` eforturi pentruadaptarea la nou.

– {coala, inspectoratele[colare, dirigin]ii, psihologii[colari, asisten]ii sociali artrebui s` fie con[tien]i c`num`rul elevilor careabandoneaz` cursurile[colare este într-o cre[tereevident`, pe toatesegmentele de vârst`.

– Propunem ca orele dedirigen]ie s` fie realizateîntr-o manier` deschis` [itransparent`, cu participareap`rin]ilor, profesorilor, [i,când e posibil, a psihologului[colar.

– Deoarece abandonulelevilor nu este doar afectiv,ci [i fizic, factorii der`spundere de la toatenivelurile ar trebui s`gândeasc` o strategieconcertat` pentru cafenomenele legate deemigrare s` nu r`mân` totalnecunoscute, iar expecta]iileelevilor s` fie legate dedeciziile p`rin]ilor, ale [colii,ale speciali[tilor.

– Suger`m consulta]iigratuite pentru elevii cunote slabe la înv`]`tur` [i oleg`tur` mai strâns` cufamilia, întrucât aspectulpreventiv nu poate firealizat în acest caz –decizia de a p`r`si ]arapentru un loc de munc` maibine pl`tit în strìn`tatefiind un act individual pecare nici [coala [i, uneori,nici familia nu-l cunoa[tecu mult timp înainte.


CALIT~}ILE PSIHOAPTITUDINALEALE RESURSEI UMANE

ÎN ORGANIZA}IA MILITAR~Iulian }~RANU

Natalia MAIER GOLOGANMariana }~RANU

lucru pe care investigatorulîi are de urm`rit, în acestcaz evaluarea [i selec]iapsihologic`. Analizândmultitudinea defini]iilor unortermeni am re]inut-o pecea a autorilor Meyer,Fernandez-Ballesteros [iGroth-Marnat, care arat`c` „evaluarea psihologic`reprezint` o examinaremultifazic` a unorinforma]ii complexe desprepersoana care beneficiaz`de serviciile psihologului,examinare efectuat` cuscopul de a r`spunde la oserie de întreb`ri esen]iale[i de a face predic]ii înleg`tur` cucomportamentul viitor”(apud Ciorbea, 2015).

Performan]a înPerforman]a înPerforman]a înPerforman]a înPerforman]a înorganiza]ia militar` esteorganiza]ia militar` esteorganiza]ia militar` esteorganiza]ia militar` esteorganiza]ia militar` este

condi]ionat` decondi]ionat` decondi]ionat` decondi]ionat` decondi]ionat` deimplementarea [iimplementarea [iimplementarea [iimplementarea [iimplementarea [i

respectarea anumitorrespectarea anumitorrespectarea anumitorrespectarea anumitorrespectarea anumitorprincipii [i reguli în toateprincipii [i reguli în toateprincipii [i reguli în toateprincipii [i reguli în toateprincipii [i reguli în toate

etapele de gestionare aetapele de gestionare aetapele de gestionare aetapele de gestionare aetapele de gestionare aresursei umane (recrutare,resursei umane (recrutare,resursei umane (recrutare,resursei umane (recrutare,resursei umane (recrutare,

selec]ie, formare [iselec]ie, formare [iselec]ie, formare [iselec]ie, formare [iselec]ie, formare [idezvoltare profesional`,dezvoltare profesional`,dezvoltare profesional`,dezvoltare profesional`,dezvoltare profesional`,

promovare). În acestpromovare). În acestpromovare). În acestpromovare). În acestpromovare). În acestcontext, psihologul militarcontext, psihologul militarcontext, psihologul militarcontext, psihologul militarcontext, psihologul militar

are un rol important atât înare un rol important atât înare un rol important atât înare un rol important atât înare un rol important atât înetapa de selec]ie, cât [i ceaetapa de selec]ie, cât [i ceaetapa de selec]ie, cât [i ceaetapa de selec]ie, cât [i ceaetapa de selec]ie, cât [i cea

care vizeaz` asisten]acare vizeaz` asisten]acare vizeaz` asisten]acare vizeaz` asisten]acare vizeaz` asisten]apsihologic` a personalului,psihologic` a personalului,psihologic` a personalului,psihologic` a personalului,psihologic` a personalului,

fiind integrat atât înfiind integrat atât înfiind integrat atât înfiind integrat atât înfiind integrat atât îngestionarea eficient` agestionarea eficient` agestionarea eficient` agestionarea eficient` agestionarea eficient` a

resursei, cât [i în preven]iaresursei, cât [i în preven]iaresursei, cât [i în preven]iaresursei, cât [i în preven]iaresursei, cât [i în preven]iabolilor profesionale.bolilor profesionale.bolilor profesionale.bolilor profesionale.bolilor profesionale.

Prin acest studiu, dorims` eviden]iem rolulpsihologului în organiza]iamilitar` [i faptul càctivitatea acestuia nu seopre[te doar la procesul deselec]ie a resursei umane,ci continu`, la nevoie, cuetapele care vizeazìnterven]ia specializat` cuscop profilactic sau cea cuscop recuperatoriu, avândca obiectiv adaptarea [iîmbun`t`]irea performan]eipersonalului.

I. Evaluarea [iI. Evaluarea [iI. Evaluarea [iI. Evaluarea [iI. Evaluarea [iselec]ia psihologic`selec]ia psihologic`selec]ia psihologic`selec]ia psihologic`selec]ia psihologic`

În orice studiu [tiin]ificeste necesar` opera]io-nalizarea termenilor de

De[i în aparen]èvaluarea psihologic` pareo simpl` aplicare a unorprobe psihometricestandardizate caregenereaz` un raport final,totu[i, pentru a emite oconcluzie, psihologulparcurge mai multe etapeîn urma c`rora decideasupra aspectelorcorespunz`toare profiluluiaptitudinal [i depersonalitate al persoaneiinvestigate. Procedurainvestigativ` complex` afost sintetizat` de teoreti-cienii Graham [i Naglieri în2003, în trei etape (apudCiorbea, 2015), astfel:

1. Etapa inputuluiinforma]ional presupune


culegerea informa]iilornecesare configur`rii uneiimagini generale realeasupra persoanei evaluate.

2. Etapa de evaluare ainforma]iei presupuneanaliza [i interpretareadatelor cu scopul identific`riieventualelor situa]iiproblematice [i stabiliriiraportului psihoprofesional[i comportamental.

3. Etapa outputuluiinforma]ional presupunecristalizarea r`spunsurilor lamultitudinea de întreb`riini]iale, construirea unuiprofil psihoaptitudinal [i depersonalitate al persoanei,formularea concluziilor [i arecomand`rilor necesareacesteia.

T. Constantin (2012)precizeaz` faptul c`examenul de evaluarepsihologic` se recomand` afi desf`[urat: ca etap` încadrul procesului derecutare [i selec]ieprofesional` sau ca etap` încadrul procesului deevaluare medical` [ipsihoaptitudinal` periodic`.

Selec]ia profesional`(Constantin, 2012),presupune respectarea unorcondi]ii minime pentruangajarea unei persoane peun post, astfel: stabilireacriteriilor de selec]ie;realizarea de doi evaluatori aunui interviu structurat pebaza unor grile separate;confruntarea [i argumen-tarea între cei doi evaluatoriprivind punctajele acordatepentru fiecare dimensiuneevaluat` [i stabilireapunctajului final.

Deoarece evaluareapsihologic` trebuie s` ofereimaginea de ansamblu apersoanei investigate estenecesar` utilizareasimultan` a mai multor„metode de colectare ainforma]iilor”, în vedereasurprinderii fiec`rei „varian]e”a întregului comportamenturm`rit. Martin arat` faptulc` metodele utilizate înevaluarea psihologic`

prezint` o structur`coerent`, iar principiilepsihometrice prezint`urm`toarele caracteristici(apud Ciorbea, 2015):testele trebuie s` corelezefiecare în mod semnificativcu criteriul pe care bateria îlprognozeaz`; testelecuprinse în bateria deevaluare nu trebuie s`coreleze între ele, pentru aputea furniza fiecare dintreele o informa]ie distinct`despre persoana evaluat`;

selec]ia testelor carecompun bateria evaluativ`se realizeaz` cu ajutorulmetodelor [i prelucr`rilorstatistice.

Având în vederecomplexitatea criteriilor destructurare a unei bateriirelevante de testare [ievaluare psihologic`, Martinconsider` c` ar fi necesar`folosirea termenului depredictor care presupuneincluderea în bateria detestare, pe lâng` testelepsihologice specifice [i a

altor proceduri sau indicinontest care s` preconizezecomportamentul viitor alunei persoane (apudCiorbea, 2015).

În ceea ce prive[tecriteriile de selec]ie ametodelor de evaluarecuprinse într-o baterie,amintim (Ciorbea, 2015):

a. relevan]a unuipredictor – presupunejustificarea contribu]iei salela construirea imaginii realea persoanei investigate;

b. validitateaincremental` – estesurplusul de informa]ie adusde un test [i care contrarregulii, coreleaz` moderatcu celelalte teste din baterie,fiindu-i justificat` prezen]aca surs` suplimentar` deinforma]ie privind criteriulprognozat de baterie;

c. eroarea standard am`sur`torii – este rezultatuldiferen]ei dintre scoruladev`rat [i cel aproximat detest, fiind semnificativ maimare cu cât validitatea [i

fidelitatea testului psihologicsunt reduse;

d. tehnicitatea înalt` ametodelor de evaluare –presupune existen]a unorreguli [i principii cetranscend limitelemanualului testului sau aleevaluatorului, nu fac partedin back-ground-ul tehnico-metodologic al vreunuimodel teoretic.

Din perspectivacomplexit`]ii criteriilor deselec]ie [i a metodelor de

evaluare psihologic` incluseîn bateria investigativ`, afost introdus de Anastasi [iUrbina, conceptul deadecvare psihometric`(Ciorbea, 2015). În acestsens, un instrument deevaluare psihologic` estecreditat ca adecvat dinpunct de vedere psiho-metric, dac` îndepline[teurm`toarele condii]i: estestandardizat (proceduri deadministrare, itemi,modalit`]i de r`spuns,instructaj etc.); presupune


un acord între evaluatoriprivind sistemul de codare;prezint` un grad înalt defidelitate; dispune de tabelenormative adecvate [i decorel`ri valide ce servescscopului pentru care a fostconstruit.

II. CadrulII. CadrulII. CadrulII. CadrulII. Cadrulmetodologic demetodologic demetodologic demetodologic demetodologic despecialitatespecialitatespecialitatespecialitatespecialitate

2.1. 2.1. 2.1. 2.1. 2.1. Metodologia deMetodologia deMetodologia deMetodologia deMetodologia despecialitatespecialitatespecialitatespecialitatespecialitate

Deoarece evaluareapsihologic` are roluldetermin`rii prezen]ei unoratribute ori a identific`rii unorvulnerabilit`]i, care potconduce la dezvoltarea unortulbur`ri psihice sau chiaridentificarea unormanifest`ri/simptome aletulbur`rilor psihice, se poateaprecia c` aceastareprezint` un demerspsihodiagnostic, „un bilan] alpunctelor tari [i al punctelorslabe, specifice poten]ialuluiadaptativ al unei persoane”(Ciorbea, 2015).

Evaluarea psihologic` catermen provine din tradu-cerea sintagmei psycholo-gical assessment, avândsemnifica]ia de psiho-diagnostic, în sensul unui„proces complex [i etapizatde investigare psihologic`,efectuat cu un ansamblu demetode specializate”, pebaza unor principii, regulimetodologice [i eticespecifice unui domeniu, cuscopul îmbun`t`]iriicondi]iei psihologice aindividului. Cercet`torii auajuns la concluzia cèvaluarea psihologicàdaug` un plus de rigoaredatelor testate [i o semnifi-ca]ie adaptat` cazuluiinvestigat (Ciorbea, 2015).

2.2. 2.2. 2.2. 2.2. 2.2. ParadigmeParadigmeParadigmeParadigmeParadigmeprivind selec]ia sauprivind selec]ia sauprivind selec]ia sauprivind selec]ia sauprivind selec]ia sauevaluarea aptitudinilorevaluarea aptitudinilorevaluarea aptitudinilorevaluarea aptitudinilorevaluarea aptitudinilorspecialespecialespecialespecialespeciale

Proba desf`[urat` cuajutorul aparatului deevaluare denumitConflictometrul [i testerul

senzomotor (Struktura)m`soar` capacit`]ileperceptive (auditive [ivizuale) [i de reac]ie(ac]ionare manual` atât cumembrele superioare cât [icu cele inferioare) subaspectul preciziei [irapidit`]ii, dar [i a test`rilorcare simuleaz` situa]ii deconflict. Paradigmeleteoretice care au stat labaza elabor`rii probei sunt:

a. Teoria lui Fitts [iSeeger privind reac]iaunivoc`, natural` la apari]iaunui stimul.

b. Teroria lui Dondersprivind reac]ia disjunct`, laapati]ia unui stimul.

În cadrul cercet`riipsihoaptitudinale, proceselepsihice ce stau la bazaexamin`rii [i rezolv`riisarcinii probei men]ionatesunt: media timpului dereac]ie; dispersia timpilor dereac]ie; selec]ia erorilor petipuri de stimuli-reac]ii;selec]ia valorilor medii petipuri de stimuli-reac]ii.Utilitatea probei în prezentacercetare reprezint`m`surarea predictoruluicoordonare [i reactivitatemotorie complex`.

Proba desf`[urat` cuajutorul aparatului deevaluare denumitPercep]iometru (Struktura)m`soar` timpii de reac]ie astimulilor la alegere, pentrum`surarea concomitent` atimpilor de percep]ie [i areac]iei motrice, pentrustudiul coordon`rii senzorio-motoare. Paradigmeleteoretice care au stat labaza elabor`rii probei sunt:

– Legea lui J. Mullerprivind „aferen]ia organelorde sim] este strict definit`,calitativ invariabil`,cre[terea sau sc`deraintensit`]ii stimulului devinesesizabil` dup` anumitelimite”.

– Legea lui Weber privindpragul senzorial diferen]ial,care se modific` în func]iede timpurile senzoriale darau valori constante.

– Legea lui Fechnerprivind intensitatea senza]ieicare cre[te propor]ional culogaritmul intensit`]iistimului (Manual, 2014).

În cadrul cercet`rilorpsihoaptitudinale, proceselepsihice ce stau la bazaexamin`rii [i rezolv`riisarcinii probei men]ionatesunt: percep]ia [iidentificarea stimulului;orientarea spa]ial` încùtarea locului potrivitpentru stimul; mi[carea deadaptare, atingerea ]intei,mi[c`rii regulate; mi[careade corec]ie în cazul uneilocaliz`ri eronate prinfeedback vizual. Înaprecierea rolului fiec`reifunc]ii psihice, în ansamblulperforman]ei, este nevoie deefectuarea unor investiga]iiparalele. Utilitatea probei înprezenta cercetarereprezint` m`surareapredictorului exactitatea [irapiditatea activit`]ii motorii.

Proba desf`[urat` cuajutorul aparatului deevaluare denumitTremormetru m`soarèchilibrul proceselor afectiv-emo]ionale [i dexteritateamanual`. În cadrul cercet`riipsihoaptitudinale, proceselepsihice ce stau la bazaexamin`rii [i rezolv`riisarcinii probei men]ionatesunt: înregistrarea vitezei deexecu]ie, a amplitudinii, adiscontinuit`]ii, a calit`]iimi[c`rilor, dar [i amorfologiei traseelor.Utilitatea probei în prezentacercetare reprezint`m`surarea predictoruluiautocontrolul [i echilibrulemo]ional.

Proba creion-hârtieAten]ie concentrat` Baraj2-7 este o prob` nonverbal`ce m`soar` nivelul dedezvoltare [i manifestare aaten]iei concentrate. Încadrul cercet`riipsihoaptitudinale,fenomenele psihice ce staula baza examin`rii [irezolv`rii sarcinii probeisunt: spiritul de observa]ie,

capacitatea de memorare [irespectare a unor reguli delucru. Utilitatea probei înprezenta cercetarereprezint` m`surareapredictorului aten]ieconcentrat`.

Proba creion-hârtieAten]ie distributiv` Pragaeste o prob` nonverbal`care m`soar` capacitateade concentrare a aten]iei pemai multe sarcini în caredou` ac]iuni sunt verigi aleunei activit`]i unitaresupraordonate. În cadrulcercet`rii psihoaptitudinale,procesele psihice ce stau labaza examin`rii [i rezolv`riisarcinii probei sunt: spiritulde observa]ie, vitezaperceptiv`, memoria delucru cu numere. Utilitateaprobei în prezenta cercetarereprezint` m`surareapredictorului aten]iedistributiv`.

Proba creion-hârtie Spiritde observa]ie Sigma este oprob` nonverbal`, carem`soar` stabilirea niveluluide dezvoltare a spiritului deobserva]ie, în condi]iileconcentr`rii aten]iei. Încadrul cercet`rii psihoaptitu-dinale, procesele psihice cestau la baza examin`rii [irezolv`rii sarcinii probeisunt: opera]iile gândirii(compara]ia, discriminareasemnifica]iilor, analiza [isinteza), memoria de figuri[i imagini, acuitatea vizual`,viteza perceptiv`, aten]iaconcentrat`. Utilitatea probeiîn prezenta cercetarereprezint` m`surareapredictorului spirit deobserva]ie.

Proba creion-hârtieMemorie vizual` Pieroneeste o prob` nonverbal` cem`soar` nivelul dedezvoltare al memorieivizuale, pe baza memor`riiunor forme geometrice. Încadrul cercet`riipsihoaptitudinale, proceselepsihice ce stau la bazaexamin`rii [i rezolv`riisarcinii probei sunt: aten]iavoluntar` concentrat`,


spiritul de observa]ie,opera]iile gândirii (analiza [icompara]ia), gândireareproductiv` [i reprezen-tarea formei. Utilitatea probeiîn prezenta cercetarereprezint` m`surareapredictorului memorie vizual̀ .

III. Obiectivele [iIII. Obiectivele [iIII. Obiectivele [iIII. Obiectivele [iIII. Obiectivele [icerin]ele psihologicecerin]ele psihologicecerin]ele psihologicecerin]ele psihologicecerin]ele psihologiceale performan]ei înale performan]ei înale performan]ei înale performan]ei înale performan]ei însistemul militarsistemul militarsistemul militarsistemul militarsistemul militar

3.1. 3.1. 3.1. 3.1. 3.1. ObiectiveleObiectiveleObiectiveleObiectiveleObiectiveleevalu`rii psihologice înevalu`rii psihologice înevalu`rii psihologice înevalu`rii psihologice înevalu`rii psihologice înarmatàrmatàrmatàrmatàrmat`

Scopul evalu`rilor îndomeniul militar const` înaprecierea corespunz`toarea capacit`]ilor militarilor de aface fa]` sarcinilor postuluipentru care lucreaz` sauurmeaz` s` fie încadra]i. Înacest sens, pentru eficienti-zarea procesului de evaluarepsihologic` este absolutnecesar` dup` Popa (2012)urm`rirea unor aspecte,astfel: identificarea [im`surarea caracteristicilorrelevante privind perfor-man]a profesional`;identificarea [i m`surareaatributelor psihologice;validarea rela]iei dintrepredictori [i criterii;procesul de decizie, adic`finalizarea evalu`rii.

În cadrul prezentuluistudiu am luat în conside-rare performan]a, ca [i

În literatura de speciali-tate sunt prezentatecerin]ele absolut necesarepentru desf`[urareaactivit`]ii militare, ce au fostinstroduse ca predictori încadrul schemelor de selec]iepsihologic` din armat` [i

anume: aptitudini generaleorientate spre performan]amilitar` nespecific` (deexemplu inteligen]a submultiplele ei fa]ete); aptitudinispecifice, denumite specialeîn lucrarea de fa]`, orientatespre performan]a înspecialitatea militar` pentrucare se face selec]ia (deexemplu coordonareamotorie, orientarea în spa]iu,vigilen]a etc.); tr`s`turi depersonalitate orientate spreadaptarea la caracteristicilegenerice ale organiza]ieimilitare [i ale mediuluioper]ional (Popa, 2012).

3.3. 3.3. 3.3. 3.3. 3.3. Obiectivele [iObiectivele [iObiectivele [iObiectivele [iObiectivele [imetodologia cercet`riimetodologia cercet`riimetodologia cercet`riimetodologia cercet`riimetodologia cercet`rii

3.3.1. Obiectivulcercet`rii: identificareadiferen]elor statistice dintrerezultatele ob]inute dedou` loturi care auparticipat la studiu,structurate în func]ie descopul evalu`rii psiholo-gice, respectiv selec]iepentru admiterea însistemul militar [i evaluareperiodic`.

criteriu de referin]` pentruvalidarea selec]iei psiho-logice, deoarece poate ducela dezvoltarea unui sistemperformant de selec]iepsihologic` sau îmbun`-t`]irea celui existent.

În vederea analizei

propriu-zise a predictorilorcare contribuie la progno-zarea performanei profe-sionale, în calitate decriteriu, am selectat unnum`r de [apte probepsihologice aplicate atât laexamenul de intrare însistemul militar, cât [i laexamenul periodic dincadrul unit`]ilor militare, [ianume: coordonare [ireactivitate motoriecomplex`; exactitatea [irapiditatea activit`]ii motorii;autocontrolul [i echilibrulemo]ional; aten]ia concen-trat`; aten]ia distributiv`;spiritul de observa]ie;memoria vizual`.

3.2. 3.2. 3.2. 3.2. 3.2. Cerin]eleCerin]eleCerin]eleCerin]eleCerin]eleobiectivate de perfor-obiectivate de perfor-obiectivate de perfor-obiectivate de perfor-obiectivate de perfor-man]` în sistemulman]` în sistemulman]` în sistemulman]` în sistemulman]` în sistemulmilitarmilitarmilitarmilitarmilitar

Popa (2012) consider`c` o condi]ie major` înconstruirea [i dezvoltareaunui sistem performant deselec]ie profesional`, ar fiexisten]a unui set de criteriicare s` surprind` nivelul [icalit`]ile personalului militar.

3.3.2. Ipotezele cercet`riiIpoteza nul` H

0: nu

exist` diferen]e semnifi-cative între variabilelem`surate prin probelecreion-hârtie [i probele peaparate pentru lotul admi-tere. Ipoteza alternativ` H

1:

exist` diferen]e semnifi-cative între variabilelem`surate prin probelecreion-hârtie [i probele peaparate pentru lotuladmitere.

Ipoteza nul` H0:

nuexist` diferen]esemnificative întrevariabilele m`surate prinprobele creion-hârtie [iprobele pe aparate pentrulotul periodic. Ipotezaalternativ` H

1: exist`

diferen]e semnificative întrevariabilele m`surate prinprobele creion-hârtie [iprobele pe aparate pentrulotul periodic.

Ipoteza nul` H0: nu

exist` diferen]e semnifi-cative între rezultateleob]inute de lotul admitere [ide lotul periodic. Ipotezaalternativ` H

1: rezultatele

ob]inute de lotul admiteresunt mai sc`zute decâtscorurile ob]inute de lotulperiodic. Ipoteza alternativ`H

2: rezultatele ob]inute de

lotul admitere la probelecreion-hârtie sunt mairidicate decât la probele peaparate. Ipoteza alternativ`H

3: rezultatele ob]inute de

lotul periodic la probelecreion-hârtie sunt mairidicate decât la probele peaparate.

3.3.3. Modelul cercet`riiVVVVVariabileariabileariabileariabileariabileVariabila dependent`

este performan]a, încalitate de criteriu. Variabi-lele independente sunt:coordonarea [i reactivitateamotorie complex`;exactitatea [i rapiditateaactivit`]ii motorii; autocon-trolul [i echilibrul emo]ional;aten]ia concentrat`;aten]ia distributiv`; spiritulde observa]ie; memoriavizual`.


E[antionE[antionE[antionE[antionE[antionNatura problemei

studiate ne-a determinat s`alegem în mod aleator unnum`r de 230 de condu-c`tori auto cu activit`]ispecifice domeniului militar[i, respectiv 230 decandida]i la intrarea însistemul militar. Surprin-derea [i evaluarea rela]ieidintre scorurile ob]inute depersoanele investigate cuajutorul variabilelor-predictorspecifice conducerii auto dinmediul militar în etapa deselec]ie [i în cadrul exami-n`rilor periodice, s-a desf`-[urat pe parcursul 2013–2015, în cadrul LaboratoruluiPsihotehnic Bucure[ti.

Lotul de subiec]i a fostselectat, pe de o parte dintrepersonalul candidat laadmiterea în sistemul militar[i a fost în num`r de 230persoane, iar pe de alt`parte dintre personalulîncadrat pe func]ia deconduc`tor auto, laexamenul periodic [i a fostîn num`r de 230 persoane.Vârsta celor investiga]i estecuprins` între 18 [i 64 deani. Subiec]ii cuprin[i îne[antionul de studiu a fostales aleatoriu pentru seturimari de date cu scopul uneianalize investigativepreliminare privindvariabilele-predictorm`surate la evaluareapsihologic` la intrarea însistemul militar [i laexaminarea periodic` apersonalului din armat`.

Evaluare performan]eiconduc`torilor auto s-aefectuat din datele aflate înarhiva LaboratoruluiPsihotehnic Bucure[ti [i acuprins analiza preliminar` arezultatelor [i datelorob]inute la evalu`rile psiho-logice efectuate anterior.

Metodele utilizateMetodele utilizateMetodele utilizateMetodele utilizateMetodele utilizateÎn ceea ce prive[te

metodele de cercetarepsihologic` abordate înaceast` investiga]ie au fostutilizate experimentul [istatistica descriptiv`.

cercet`rii a fost realizat`prin interpretarea rezultatelorstatistice [i prin raportareala obiectivul [i ipotezelestabilite.

Pentru prezentarearapid` [i eficient` a predic-torilor m`sura]i privindcriteriul performan]`, aconduc`torilor auto, amrealizat descrierea varia-bilelor în diagrame. În acestsens, toate rezultateleob]inute în urma aplic`riiprobelor pe aparate [iprobelor creion-hârtie peloturile care cuprind 460 desubiec]i au fost evaluateconform principiului succes–e[ec. Nivelul de elaborare [iintegrare a calit`]ilor psihicecognitiv-opera]ionale înaptitudini specificesolicit`rilor subiectului, afost stabilit pentru fiecare

subiect prin raportarearezultatelor la etaloanelevalorice stabilite pe cinciclase normalizate, anumenote standard (NS): NS I(valori foarte slabe, deci [irezultate foarte slabe); NSII (valori slabe, deci [irezultate slabe); NS III(valori medii, deci [irezultate medii); NS IV(valori bune, deci [irezultate bune); NS V(valori foarte bune, deci [irezultate foarte bune).

Verificarea ipotezelorexperimentale s-a realizatprin mijloace statistice deprelucrare a datelor. Pentruextragerea subiec]ilor dintr-opopula]ie de conduc`toriauto s-a realizat o selec]iealeatorie creându-se dou`grupuri independente, îns`echivalente ca num`r, iarcriteriul a fost m`surat cuajutorul probelor psihologiceaplicate.

IVIVIVIVIV. Rezultatele. Rezultatele. Rezultatele. Rezultatele. Rezultatelecercet`riicercet`riicercet`riicercet`riicercet`rii

Studiul performan]eiconduc`torilor auto laadmitere [i la examenulperiodic, pe lotul de subiec]is-a realizat dup` anumitecriterii de diferen]iere, carestatistic se numesc„variabile” (Howitt, Cramer,

2006). Aceste variabile aufost analizate cu ajutorulstatisticii descriptive, atabelelor [i a diagramelor defrecven]e. Compararea celordou` e[antioane [i ascorurilor necorelate/nerela]ionale am realizat-ocu ajutorul statisticiinonparametrice [i anume cutestul T [i a testului UMann-Whitney. Extragereaunor concluzii logice privindopera]iile realizate asupravariabilelor complexe ale

Nivelul minim deadmisibilitate corespundeNS III, conform reglemen-t`rilor de specialitate.Scorurile ob]inute sub acestnivel indic` calit`]i defec-tuoase. Au fost analizatedistribu]iile frecven]elorvariabilelor pentru fiecaresubiect, corespunz`torfiec`rui lot (de admitere [iperiodic). Variabilele au fostanalizate în func]ie de [aptepredictori evalua]i cu ajutorulprobelor creion-hârtie [i cuajutorul probelor pe aparatepentru fiecare lot (de admi-tere [i periodic). Calculelestatistice s-au realizat pebaza notelor obinute, iarconcluziile s-au emis pebaza interpret`rii calitative avalorilor cantitative ob]inute.În prezentul studiu,rezultatele obinute la fiecare

predictor au fost înregistratepentru fiecare lot în parte [iau fost introduse înprogramul SPSS. Procedurade analiz` a informa]iilor s-arealizat prin construireatabelelor de frecven]`ponderat` [i a histogramelorpentru fiecare predictor.

4.1. 4.1. 4.1. 4.1. 4.1. PrezentareaPrezentareaPrezentareaPrezentareaPrezentareavariabilelor pentruvariabilelor pentruvariabilelor pentruvariabilelor pentruvariabilelor pentrucele dou` loturicele dou` loturicele dou` loturicele dou` loturicele dou` loturiÎn ceea ce prive[te lotul

de admitere [i lotul periodic,

Fo

to:

Pet

ric`

MIH

AL

AC

HE


am ilustrat frecven]a prinponderare a predictorilorm`sura]i pe aparate [i peprobele creion-hârtie. Astfel,predictorii pentru fiecare lotîn parte au fost pondera]i înfunc]ie de frecven]eleexprimate de rezultateleob]inute [i raportate laclasele normalizate.

Pentru analiza informa-]iilor rezultate în urmaaplic`rii probelor am utilizatstatistica descriptiv` [ianume a indicatorilorvariabilit`]ii distribu]ieiscorurilor. În vedereadescrierii numerice avariabilelor [i pentruidentificarea distribu]ieiscorurilor acestora am folositanaliza frecven]ei scorurilorob]inute pentru fiecarepredictor al criteriului,m`surat cu ajutorul probeloraplicate.

Pentru lotul admitere, lapredictorul coordonare [ireactivitate motoriecomplex`, în urma distribu]ieiscorurilor pe clase normali-zate, în NS V se afl` 81 desubiec]i. Pentru lotul exami-nare periodic`, la predictorulcoordonare [i reactivitatemotorie complex`, în urmadistribu]iei scorurilor pe clasenormalizate, în NS V se afl`120 de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul exactitatea[i rapiditatea activit`]iimotorii, în urma distribu]ieiscorurilor pe clasenormalizate, în NS III se afl`177 de subiec]i. Pentru lotulexaminare periodic`, pentrupredictorul exactitatea [irapiditatea activit`]ii motorii,în urma distribu]iei scorurilorpe clase normalizate, în NSV se afl` 80 de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul autocontrol[i echilibrul emo]ional, înurma distribu]iei scorurilor peclase normalizate, în NS Vse afl` 93 de subiec]i. Pentrulotul examinare periodic`,pentru predictorul exactitatea[i rapiditatea activit`]iimotorii, în urma distribu]iei

scorurilor pe clase normali-zate, în NS IV se afl` 104de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul aten]ieconcentrat`, în urmadistribu]iei scorurilor pe clasenormalizate, în NS IV se afl`98 de subiec]i. Pentru lotulexaminare periodic`, pentrupredictorul aten]ie concen-trat`, în urma distribu]ieiscorurilor pe clase normali-zate, în NS V se afl` 148de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul aten]iedistributiv`, în urmadistribu]iei scorurilor pe clasenormalizate, în NS IV se afl`70 de subiec]i. Pentru lotulexaminare periodic`, pentrupredictorul aten]ie distribu-tiv`, în urma distribu]ieiscorurilor pe clase normali-zate, în NS V se afl` 126de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul spiritul deobserva]ie, în urmadistribu]iei scorurilor pe clasenormalizate, în NS IV se afl`92 de subiec]i. Pentru lotulexaminare periodic`, pentrupredictorul spiritul deobserva]ie, în urmadistribu]iei scorurilor pe clase

normalizate, în NS IV se afl`84 de subiec]i.

Pentru lotul admitere,pentru predictorul memorievizual`, în urma distribu]ieiscorurilor pe clasenormalizate, în NS III se afl`82 de subiec]i. Pentru lotulexaminare periodic`, pentrupredictorul memorie vizual`,în urma distribu]iei scorurilorpe clase normalizate, în NSIII se afl` 90 de subiec]i.

4.2. 4.2. 4.2. 4.2. 4.2. AnalizaAnalizaAnalizaAnalizaAnalizarezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelorPredictorii enumera]i mai

sus m`soar` aptitudinilespeciale necesare activit`]iide conduc`tor auto dinmediul militar. Din analizafrecven]elor au rezultaturm`toarele date statisticeprezentate comparativ pentrucele dou` loturi:

– 35% din subiec]ii lotuluiadmitere [i respectiv 52% ailotului periodic au lucratfoarte bine la aparatul cem`soar` coordonare [ireactivitate motoriecomplex`;

– 77% din subiec]ii lotuluiadmitere au avut rezultatemedii [i respectiv 35% ailotului periodic au lucratfoarte bine la aparatul ce

m`soar` exactitatea [irapiditatea activit`]ii motorii;

– 40% din subiec]iilotului admitere au lucratfoarte bine [i respectiv 45%ai lotului periodic au lucratbine la aparatul ce m`soar`autocontrol [i echilibrulemo]ional;

– 43% din subiec]iilotului admitere au lucratbine [i respectiv 64% ailotului periodic au lucratfoarte bine la proba creion-hârtie ce m`soar` aten]iaconcentrat`;

– 31% din subiec]iilotului admitere au lucratbine [i respectiv 55% ailotului periodic au lucratfoarte bine la proba creion-hârtie ce m`soar` aten]iadistributiv`;

– 40% din subiec]ii lotuluiadmitere [i respectiv 37% ailotului periodic au lucrat binela proba creion-hârtie cem`soar` spiritul deobserva]ie;

– 36% din subiec]ii lotuluiadmitere [i respectiv 39% ailotului periodic au avutrezultate medii la probacreion-hârtie ce m`soar`memoria vizual`.

Analiza rezultatelorob]inute de cele dou` loturi


s-a realizat prin utilizareatestului T pentru dou`e[antioane independentedeoarece:

– variabilele independentesunt m`surate printr-o scal`numeric ;̀

– suntem interesa]i s`compar`m rezultatele a dou`loturi diferite de subiec]i;

– cele dou` loturi suntdou` grupuri independente.

4.3. Interpretarearezultatelor

Compararea celor dou`e[antioane de scorurinecorelate/nerela]ionale s-arealizat cu Testul T [i cuTestul U Mann-Whitney.

Pentru predictoriicoordonare [i reactivitatesenzorio-motorie [iexactitatea [i rapiditateaactivit`]ii motorii valoareasemnifica]iei m`surate cuTestul T este mai mic` de0,05, astfel încât nu exist`varian]` semnificativ` întregrupul de admitere [i grupulde periodic, deoarecevarian]ele între dou` grupurisunt egale. Intervalul deîncredere este de 95%pentru grupul de admitere [igrupul periodic [i prin urmarediferen]a este statisticsemnificativ` la nivelul desemnifica]ie two-tailed de5%. Nivelul de semnifica]ienu s-a modificat pentru celedou` e[antioane la aplicareaunei corec]ii pentru ranguriînrudite, cu ajutorul testuluiMann-Whitney, astfel încâtscorurile e[antionului grupuluiperiodic sunt semnificativmai mari decât scorurilegrupului admitere pentrupredictorii coordonare [ireactivitate senzorio-motorie[i exactitatea [i rapiditateaactivit`]ii motorii.

Pentru predictorulautocontrol [i echilibruemo]ional valoareasemnifica]iei m`surate cuTestul T este mai mic` de0,05, astfel încât nu exist`varian]` semnificativ` întregrupul de admitere [i grupulde periodic, deoarecevarian]ele între dou` grupuri

sunt egale. Intervalul deîncredere este de 95%pentru grupul de admitere [igrupul periodic [i prin urmarediferen]a este statisticsemnificativ` la nivelul desemnifica]ie two-tailed de5%. Nivelul de semnifica]ies-a modificat pentru celedou` e[antioane la aplicareaunei corec]ii pentru ranguriînrudite, cu ajutorul testuluiMann-Whitney, astfel încâtscorurile e[antionului grupuluiadmitere sunt semnificativmai mari decât scorurilegrupului periodic pentrupredictorul autocontrol [iechilibru emo]ional.

Pentru predictorii aten]ieconcentrat`, aten]iedistributiv`, spirit observa]ievaloarea semnifica]ieim`surate cu Testul T estemai mic` de 0,05, astfelîncât nu exist` varian]`semnificativ` între grupul deadmitere [i grupul deperiodic, deoarece varian]eleîntre dou` grupuri sunt egale.Intervalul de încredere estede 95% pentru grupul deadmitere [i grupul periodic [iprin urmare diferen]a estestatistic semnificativ` lanivelul de semnifica]ie two-tailed de 5%. Nivelul desemnifica]ie nu s-a modificatpentru cele dou` e[antioanela aplicarea unei corec]iipentru ranguri înrudite, cuajutorul testului Mann-Whitney, astfel încâtscorurile e[antionului grupuluiperiodic sunt semnificativmai mari decât scorurilegrupului admitere pentrupredictorii aten]ieconcentrat`, aten]iedistributiv`, spirit observa]ie.

Pentru predictorulmemorie vizual` valoareasemnifica]iei m`surate cuTestul T este mai mic` de0,05, astfel încât nu exist`varian]` semnificativ` întregrupul de admitere [i grupulde periodic, deoarecevarian]ele între dou` grupurisunt egale. Intervalul deîncredere este de 95%pentru grupul de admitere [i

grupul periodic [i prin urmarediferen]a este statisticsemnificativ` la nivelul desemnifica]ie two-tailed de5%. Nivelul de semnifica]ies-a modificat pentru celedou` e[antioane la aplicareaunei corec]ii pentru ranguriînrudite, cu ajutorul testuluiMann-Whitney, astfel încâtscorurile e[antionului grupuluiadmitere sunt semnificativmai mari decât scorurilegrupului periodic pentrupredictorul memorie vizual`.

VVVVV. Concluzii [i. Concluzii [i. Concluzii [i. Concluzii [i. Concluzii [irecomand`rirecomand`rirecomand`rirecomand`rirecomand`riÎn urma analizei variabi-

lelor cu ajutorul statisticiidescriptive, a tabelelor [i adiagramelor de frecven]e,apoi dup` compararea celordou` e[antioane [i ascorurilor necorelate/nerela]ionale cu ajutorultestul T [i a testului U Mann-Whitney pentru e[antioaneindependente, dar [i înfunc]ie de obiectivul [iipotezele cercet`rii, putemextrage urm`toareleconcluzii:

1. Se accept` ipotezanul` H

0 c` nu exist` diferen]e

semnificative între variabilelem`surate prin probele creion-hârtie [i probele pe aparatepentru lotul admitere. Seinfirm` ipoteza alternativ` H

1

c` exist` diferen]e semnifi-cative între variabilelem`surate prin probele creion-hârtie [i probele pe aparatepentru lotul admitere.

2. Se accept` ipotezanul` H


semnificative între variabilelem`surate prin probele creion-hârtie [i probele pe aparatepentru lotul periodic. Seinfirm` ipoteza alternativ` H

1

c` exist` diferen]e semnifi-cative între variabilelem`surate prin probele creion-hârtie [i probele pe aparatepentru lotul periodic.

3. Se accept`: ipotezanul` H


semnificative între rezultateleob]inute de lotul admitere [ide lotul periodic. Se infirm`:

ipoteza alternativ` H1 c`

rezultatele ob]inute de lotuladmitere sunt mai sc`zutedecât scorurile ob]inute delotul periodic. Se accept`:ipoteza alternativ` H

2 c`

rezultatele ob]inute de lotuladmitere la probele creion-hârtie sunt mai ridicate decâtla probele pe aparate. Seaccept`: ipoteza alternativ`H

3 c` rezultatele ob]inute de

lotul periodic la probelecreion-hârtie sunt mai ridicatedecât la probele pe aparate.

Se accept` obiectivulstudiului privind identificareadiferen]elor dintre rezultateleob]inute, deoarece cele dou`loturi nu au dep`[it varian]ade 5% pentru a fi semnifi-cativ`. Pentru dep`[ireaacestui prag de semnifica]iese recomand` identificareaprobelor de evaluarepsihologic` care s` permit`m`surarea predictorilor dinpunctul de vedere alcompeten]ei [i al dezvolt`riiprofesionale.

Prin acest studiu amrealizat identificarea niveluluirezultatelor ob]inute laprobele aplicate conduc`-torilor auto, urm`rindvariabilele-predictorspecifice, atât la selec]iapentru admitere, cât [i peparcursul desf`[ur`riiactivit`]ii profesionale. Înurma analizei experimentalepreliminare efectuate, nepropunem s` dezvolt`m unsistem complex de m`surareprin care s` elimin`mpredictorii care nu aduc daterelevante pentru deter-minarea calit`]ilor absolutnecesare procesului deinstruire sau ale cerin]elororganiza]iei militare [i s`surprindem atributelor psihicece condi]ioneaz` perfoman]aîn sarcinile cu risc specificconducerii vehiculelormilitare. Totodat`, nepropunem ca într-o cercetareulterioar` s` studiem rela]iadintre variabila-criteriu,respectiv performan]aprofesional` [i variabila-predictor care contribuie laprognozarea acesteia.


INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE

Este îndeob[tecunoscut` cutuma careafirm` c` organiza]ia militarèste func]ional`, adicèficace [i eficient`, pornindatât de la faptul c` esteorganism ierarhic structurat,cât [i de la ideea còbedien]a fa]` de ordin esteo constant` unanimrecunoscut`.

Pentru mediul social,aceste constante pot inducepercep]ia c` autoritarismulcare caracterizeaz` institu]iaeste cel care d` not`performan]ei [i c`, mai mult,

CONDUCEREA ORGANIZA}IEIMILITARE. AUTORITATEA

{I RESPONSABILITATEA LIDERULUIVasile ROMAN

Reflectând laReflectând laReflectând laReflectând laReflectând laethosul educa]ionalethosul educa]ionalethosul educa]ionalethosul educa]ionalethosul educa]ional

românesc, aflat laromânesc, aflat laromânesc, aflat laromânesc, aflat laromânesc, aflat laacest moment înacest moment înacest moment înacest moment înacest moment încùtarea solu]ieicùtarea solu]ieicùtarea solu]ieicùtarea solu]ieicùtarea solu]iei

pentru o educa]iepentru o educa]iepentru o educa]iepentru o educa]iepentru o educa]iecentrat` pecentrat` pecentrat` pecentrat` pecentrat` pe

responsabilitate [iresponsabilitate [iresponsabilitate [iresponsabilitate [iresponsabilitate [iprofesionalism, amprofesionalism, amprofesionalism, amprofesionalism, amprofesionalism, am

considerat necesar deconsiderat necesar deconsiderat necesar deconsiderat necesar deconsiderat necesar deadus în aten]iaadus în aten]iaadus în aten]iaadus în aten]iaadus în aten]ia

institu]iei militareinstitu]iei militareinstitu]iei militareinstitu]iei militareinstitu]iei militaremodul în care acestemodul în care acestemodul în care acestemodul în care acestemodul în care aceste

cùt`ri sunt necesar acùt`ri sunt necesar acùt`ri sunt necesar acùt`ri sunt necesar acùt`ri sunt necesar afi dezvoltate înfi dezvoltate înfi dezvoltate înfi dezvoltate înfi dezvoltate în

educa]ia militar`.educa]ia militar`.educa]ia militar`.educa]ia militar`.educa]ia militar`.

elementul de constrângereeste primordial în cadrulrela]iilor interumane.

Nimic mai fals înaceast` percep]ie, atâtprivind rela]iile cât [iobedien]a, având în vederenu doar provoc`rile la careeste supus` organiza]iamilitar` (managementulcrizelor, conflicteleinteretnice sau interconfe-sionale), la care membriiorganiza]iei trebuie s`r`spund`, ci [i transfor-m`rile recente, moderni-zarea sistemelor, gradul deeduca]ie al personalului,îmbr`]i[area valorilorsociet`]ii moderne,elemente care determinòamenii s` î[i reevalueze

comportamentul, trecând dela autoritarism laresposabilitate asumat`.

Ast`zi, mai mult decâtoricând, fiecare membru alentit`]ii militare devine unvector vizibil al efectelorsale comportamentaleproduse în mediul social.Comportamentul individuluieste analizat, cuantificat [ireflectat ca imagine asupraorganiza]iei [i prin el se emitjudec`]i ale eficien]eiacesteia.

Experien]a teatrelor deopera]ii a determinat opermanent` reevaluare asistemului educa]ional [i deinstruire pornind de la faptulc` un comportamentindividual poate avea efecteîn plan strategic, influen]ând

Fo

to: C

rist

i LE

NG

A



celelalte state, cu accentediferite, au un profilautonom-individualist(David, 2015, p.3).

Iat` deci c` paradoxul secreioneaz`, suntem doritoride valori occidentalemanifeste, dar a[tept`m catoate problemele [iresponsabilit`]ile noastre s`fie asumate de institu]iilestatului.

Aici institu]ia militarèste provocat` s` r`spund`la dilema ethosuluieduca]ional [i s` g`seasc`solu]ia modelului occidentalde educa]ie militar`,diminuând cu bun` [tiin]èlementele de paradigm`colectivist`.

AUTAUTAUTAUTAUTORITORITORITORITORITAAAAATEATEATEATEATEACA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DELEGALITLEGALITLEGALITLEGALITLEGALITAAAAATE {ITE {ITE {ITE {ITE {IPROFESIONALISMPROFESIONALISMPROFESIONALISMPROFESIONALISMPROFESIONALISM

Institu]ia militar`, spredeosebire de orice altìnstitu]ie social`, combin`într-un mod specialresursele umane [imateriale având un singurscop, gestionarea violen]ei.

decizii ale statelor [i maimult aducând plus sauminus în sus]inerea socialà ac]iunilor militare.

Noua tipologie aconflictelor a adus individulîn centrul aten]iei, având învedere c` gesturile,ac]iunile, dar mai alesmesajul sù pot fi realeelemente de confirmare aunei decizii corecte politic,dar pot fi [i elemente demanipulare pentrupropaganda adversarilor.

În acest sens,organismul militar, înspecial, [i cel na]ional, îngeneral, este în cùtareaformei [i con]inutului arieieduca]ionale care s`confirme c` modelul esteajustat la nevoile institu]iei[i la provoc`rile mediului încare opereaz` aceasta.

Reflectând la ethosuleduca]ional românesc, aflatla acest moment în cùtareasolu]iei pentru o educa]iecentrat` pe responsabilitate[i profesionalism, amconsiderat necesar de adusîn aten]ia institu]iei militaremodul în care aceste cùt`risunt necesar a fi dezvoltateîn formarea liderilor.

Pentru a analiza ceea ceast`zi se manifest` capreocupare de modernizarea educa]iei, consider c`problema important` esteaceea a dezvolt`rii educa]ieipornind de la psihologiapoporului român, vizualizândlocul pe care ni-l dorim îninstitu]iile interna]ionale [if`r` nicio rezerv` la ceea cereprezint` experien]aeduca]ional` româneasc`.

În acest sens,R`dulescu Motru, consideraethosul na]iunii (urmând[coala german` a analizei),ca sum` a atributelorpsihologice, determinat` dezestrea biologic`, de factoriigeografici [i de cei culturaliîn evolu]ia lor istoric`.Pornind de aici, elementelede ethos românesc sunt:individualism egocentric,neperseveren]a [i lips` de

con[tiin]` individual`.Mihai Ralea vorbe[te

despre ethosul românesc cafiind unul bazat peadaptabilitate (întreindividualismul occidental [iconservatorismul oriental),scepticism radical carepoate fi un complex deinferioritate, grandomaniemarcat` de exagerareafaptelor neimportante,inteligen]` [i luciditate (ceeace ne face s` fim religio[i nuîn esen]`, ci mai degrab` înfric`) [i nu în ultim` instan]ò autodisciplin` redus`(David, 2015, p.40).

Mai nou` [i demn` deapreciat, este opiniapsihologului Daniel Davidcare afirm` c` este nevoies` analiz`m educa]iapornind de la faptul c` odat`ce România a aderat laNATO [i UniuneaEuropean`, am aderat lavalorile occidentale. Dar aiciavem o problem` complex`,deoarece cu excep]iaRomâniei, Bulgariei,Portugaliei [i Greciei, careau un profil psiho-socio-cultural colectivist, toate

Indiferent de stare, pace,criz` sau conflict, institu]iaeste într-o permanent` starede alert` pentru a fi eficient`în gestionarea bugetului detimp [i resurse, pentru ca încaz de criz`, pe lângòb]inerea rezultatului stabilitde societate, victoria (carede foarte multe ori esteconsiderat` ca rezultat aleficacit`]ii institu]iei), pre]ulacesteia s` fie într-un clarraport de eficien]` (raportuldintre rezultatul victoriei [ipre]ul pl`tit pentru aceastatrebuie s` fie pozitiv).

Pentru a marca cucertitudine acest rezultat,institu]ia militar` [i-aconstruit elementeleprocesuale care s`-i asiguremijloacele [i metodelenecesare îndepliniriiobiectivelor pentru care afost creat`.

Activit`]ile militare,indiferent de form` (pace,criz` sau conflict), fie ele denivel strategic sau tactic,prezint` particularit`]irezultate din condi]iilespecifice în care sedesf`[oar` [i solicit` spirit

Fo

to: C

`t`l

in C

R~

CE

A


rien]ele liderilor s` fieelemente definitorii [imodele de urmat. Spiritul deechip` este educat dincolegiile militare, dinacademii [i institu]ii deeduca]ie, este dezvoltat înstructurile lupt`toare sau desprijin, ca un elementcon[tient [i adiacentspiritului de sacrificiu.

Spiritul de echip` almilitarului se leag` intrinsecde ideea de conflict [imoarte, de sacrificiulsuprem posibil, dar evitabilprin sprijinul reciproc.

Încrederea în camarad, încolegul de echip` sau grup`,d` minima certitudine asuccesului pe câmpul delupt`. Priva]iunile militare (detimp, de spa]iu sau deresurse), efortul solicitat (detimp, anotimp, mediugeografic), obiectivul comunasumat (chiar cu pre]ul vie]ii)sunt principalele coordonateale spiritului de echip`.

A[a cum subliniamanterior, având în vedere

organizarea ierarhic` ainstitu]iei militare,responsabilitatea îndepliniriiobiectivelor fiind clarrepartizat`, resursele detimp [i cele materiale fiindlegal definite, func]iile deconducere [i control suntnecesar a fi îndeplinite prinintermediul unei combina]iide personal, echipament,comunica]ii, facilit`]i [iproceduri angajate de unlider în planificarea,organizarea, conducerea,coordonarea [i evaluareaefectelor ac]iunii for]elor.

Centrul conducerii [icontrolului este liderul, carela rândul sù dispune de unaparat de consilieri pe liniede personal, resursefinanciare, sistem juridic [isistem psiho-moral.

Conducerea este actulautoritar de luare ahot`rârilor [i ordonare aac]iunii, iar controlul esteactul de urm`rire [iinfluen]are a acestei ac]iuniprin ordine [i dispozi]ii.

Conducerea esteautoritatea pe care un lider oexercit` în mod legitimasupra subordona]ilor, învirtutea gradului [i numirii(îns`rcin`rii).

Autoritatea implic`dreptul [i libertatea de afolosi puterea de conducere[i de a impune deciziilereprezentând elementulcheie ale pozi]iei liderului.Totu[i, odat` cu dreptul de aimpune hot`râri semanifest` [i r`spundereapentru consecin]eleacestora. Autoritatea nuînseamn` abuz sau tiranie,nu presupune justi]iemilitar`, ci presupuneidentificarea [i manifestareaunui mod de a fi, competent,corect, riguros [i altruist.Autoritatea inclus` în actulde conducere al`turi deresponsabilitate reprezint`dreptul pentru folosireaeficient` a resurselor umane[i materiale disponibile [ipentru planificarea ac]iunilor,organizarea, coordonarea [i

de echip`, profesionalism [iun permanent control (în]elescu sens de ajustare).

Exercitarea unui controlpermanent din parteasuperiorilor, este determinatnu de dorin]a de tutelare, cide receptarea rapid` afeedbackului, cu scopul de aevalua modul în careinterac]iunile sunt necesarde modificat. În acest senseste înc` dùn`tor modul încare regulamentele [iinstruc]iunile militaredenatureaz` acest proces,inducând percep]ia c` uncontrol are rolul de asemnala prezen]a uneipersoane într-un anumitproces, nu cu scop deîmbun`t`]ire a acestuia, cipentru confirmarea uneiconduite riguroase.

Controlul rutinier,administrativ, specific st`riide pace [i reminiscen]elordin vechea educa]ie,temerilor privind disciplina,grijii excesive pentrupatrimoniu, distrag aten]iade la elementele deconstruc]ie ale progresului [iinduc o stare de obedien]`negativ`.

În acest sens este dedorit ca în cadrul educa]ionals` se pun` accent pedefinirea [i în]elegerea clarà conceptului de control cafeedback al eficien]eiorganiza]ionale.

Solicit`rile profesionalecu caracter de noutate,determinate de evolu]iatehnicii, a tehnologieiinforma]ionale, sunt un altelement caracteristicmediului militar (ele sunt defapt o permanen]` înîntreaga societate), pentruc` necesit` un r`spunsinstitu]ionalizat, care nu estel`sat doar pe seamaindividului.

Evolu]ia sistemelor deculegere a informa]iilor,performan]a sistemului delovire, dar mai ales utilizareaacestora în conflicte în carepopulatia civil` este opermanen]`, oblig` la

institu]ionalizarea profesio-nalismului, la eradicareaamatorismului, conservato-rismului [i a diletantismului.În noul tip de conflict oricecaren]` în cunoa[tereamodului de utilizare, dar maiales a efectelor pe care leproduc sistemele modernede armament producevictime colaterale, efectecondamnabile juridic, moral[i mai ales cu efectedezastruoase în mediulsocial.

Lucrul preponderent înechip`, nu doar pentru còrganiza]ia ac]ioneaz` înspirit de echip`, ci pentru c`structural institu]ia este uncomplex multicelular încadrul c`ruia fiecare celulèste responsabil` deinfluen]a în atingereascopului, r`mâne o constant̀ ,indiferent de loc [i timp.

Spiritul de echip` almilitarilor nu este oconstruc]ie modern`, în careactivit`]ile extra-institu-]ionale, studiile sau expe-

Fo

to: C

rist

i SU

RU

GIU


controlul for]elor/resurselorumane în vederea îndepliniriiscopurilor. De asemenea,include responsabilitateapentru s`n`tatea, traiul,moralul, preg`tirea [idisciplina personalului dincadrul structurii.

Totu[i, ea este mai multdecât autoritateaconstitu]ional`, legal`,acordat` unui individ, pentruc`, în general, este înso]it`de competen]`, intui]ie,judecat`, ini]iativ`,caracterul [i abilitatealiderului de a inspira [icâ[tiga încredereasubordona]ilor.

Liderul nu poate conduceeficient f`r` control [i f`r`stat major [i nu poateexercita controlul f`r`conducere. Liderul folose[teconducerea [i controlul,care includ [i coordonarea,pentru a lua hot`râri eficace,a gestiona incertitudineaac]iunii, a angaja eficientfor]ele [i pentru a conducecu succes activit`]ile (FM100-5, Operations, 1993).

În acest sens obiectulconducerii [i controlului îlreprezint` îndeplinireasarcinii principale, în timp cesubiectul conducerii [icontrolului îl reprezint`statele majore [i personalulexecutiv subordonat ierarhic[i nu nemijlocit (actul decontrol se îndreapt` sprestructurile executive, sprecoordonarea compatibilit`]ii[i complementarit`]iiac]iunilor acestora înatingerea obiectivelor).

Partea managerial` aacestei conduceri sereflect` în modul în carefiecare nivel ierarhic esteabil [i abilitat s`sincronizeze, în interiorulorganiza]iei, resursele [itimpul pentru îndeplinireaobiectivelor.

Acest proces desincronizare este determinatde o analiz` profund` aobiectivului de îndeplinit, amijloacelor la dispozi]ie(bugete de resurse umane [i

materiale/capabilit`]iac]ionale, bugetul de timp,gradul de preg`tire apersonalului) [i a metodelor/procedeelor de lucruspecifice organiza]iei.

Aici procesul educa-]ional, în general, [iparticular al institu]ieimilitare, are câteva problemede rezolvat, probleme care]in de modelul pe care l-amadoptat (cel occidental) [i detipul de abordare a proble-melor (critic sau creativ).

Astfel, modelul deanaliz`, planificare/programare, organizare,coordonare/control [ievaluare adoptat (atât lapace, vorbind de utilizareabugetului ori instruireafor]elor, cât [i la conflict,vorbind de utilizarea for]ei),este cel utilizat de parteneriiamericani, dar comunicareaîntre nivelurile ierarhicer`mâne una specific`na]ional`, extras` din tiparuleficacit`]ii mai mult decât aleficien]ei.

Pentru a fi mai explicit,urm`rind procesul,constat`m c` dacòbiectivul este cel stabilit dee[alonul superior, resurselesunt asigurate de acela[ie[alon, r`mânând laîndemâna executantuluidoar metoda de lucru [inevoia confirm`rii îndepliniriiobiectivului.

În modelul occidental,urm`rindu-se cupreponderen]` eficien]aac]iunii, exist` un dialogîntre e[aloane, în urmac`ruia, în raport cu rezultatulanalizei, fie cresc resursele,fie se diminueaz` obiectivul.

Modelul nostru, repetateduca]ional, pierde înrealitate dimensiuneadialogului [i dezvolt`dimensiunea eficacit`]ii(adic` obiectivul va fiîndeplinit indiferent decantitatea de energie uman`sau gradul de risip` aresurselor).

În acest domeniu,institu]ia militar` simte

nevoia unei adev`ratereforme, în special la niveluleduca]iei liderilor strategici,care prin aceast` evitare adialogului, fie asumòbiective irealizabile,permanent transferate înviitor, fie supun la un efortanormal bugetul de timp alinstitu]iei.

F`r` a cùta notelecritice, consider c` modeleeduca]ionale trebuieacceptate ca realit`]i [itransferate f`r` adapt`ri lanivelul execu]iei. Este depreferat asumarea [iîndeplinirea unor obiectivemici decât planuri [iprograme irealizabile.

Un alt palier problematicîn comportamentulorganiza]ional este raportulîntre utilizarea gândirii critice[i a celei creative înrezolvarea de probleme/îndeplinirea de obiective.

Studiile psihologicedovedesc (nu este necesarò surs` anume pentru aconfirma) c` românii sunt un

Fo

to: C

rist

i SU

RU

GIU


popor creativ, abili în a g`sisolu]ii, în a improviza atuncicând este necesar.

Aceast` creativitate estebenefic` în art`, în cerce-tarea [tiin]ific`, în filozofie [imulte alte domenii, darpierde din importan]` (nutrebuie exclus`), în institu]iamilitar`.

Institu]ia militar` solicit`analiz` clar`, pragmatic`,utilizând elementele degândire critic`, reflectate deabilitatea de a gândi clar [ira]ional, de a în]elegeleg`tura logic` dintre idei,abilitatea de angajarepersonal` în gândireareflexiv` [i independent`.

În acest sens, gândireacritic` poate deveni subiectde curs, zon` de dezbatereeduca]ional`, suport mentalpentru dezvoltare personal`,liantul dintre ethosul educa-]ional românesc [i celoccidental.

Determin`rile pentrudezvoltarea gândirii criticevin din nevoia de a dezvoltavaloarea profesional` aliderilor militari pentru aîn]elege logic leg`turiledintre idei, pentru a-[idezvolta abilit`]i ce ]in derelevan]a argumentelor [i aideilor.

Aducând din nou în prim-plan nevoia de construc]ie,este necesar s` dezvolt`mun mod de gândire coerent[i sistematic, marcat detras`turi individuale decaracter care s` îndemne laun anumit tip de modestieintelectual` combinat cuverticalitatea argumentelor.

Modelul absolventuluieste necesar s` fie centratpe nevoia de a recunoa[te,a construi [i a apreciaargumentele, pecapacitatea de a identificaneconcordan]ele [i erorileîn ra]ionament, pe dorin]a[i capacitatea de a reflectaasupra justific`rii propriiloripoteze, credin]elor [ivalorilor.

Gândirea critic`, înopinia mea, ajut` la

dezvoltarea caracterelor,aduce individul în zonaîndoielilor, în zona dialogului,în percep]ia complementa-rit`]ii indivizilor, în logicaperforman]ei reale [i nuimaginate.

Conducerea dep`[e[teaplicarea practic` adeprinderilor managerialepentru folosirea eficient` aresurselor disponibile învederea îndeplinirii scopurilorordonate (în parte, zonagândirii critice) [i se îndreapt`spre liderul carismatic,motiva]ional [i vizionar.

Calit`]ile carismatice alecomandantului cum sunt]inuta, conduita, [armulpersonal, profilul moral,

personalitatea, caracteruletc., dau na[tere puterii dereferin]` a acestuia,influen]eaz` organiza]ia [iexercit` atrac]ie pentrusubordona]i.

A fi lider este o problem`cu dubl` conota]ie, având învedere c` o parte din calit`]ise mo[tenesc, iar alt` partese dezvolt` prin educa]ie.

Având în vedere faptulc` societatea, în general,este ast`zi marcat` de oanumit` criz` moral`,observabil` prinpermanentele enun]uri de

neîncredere sau de ac]iuniantisistem, consider c` otr`s`tur` important` a unuilider este integritatea.

Integritatea reprezint`modalitatea de a recunoa[tenevoia de fi sinceri cupropria gândire, de a ficonsecven]i în standardelepe care le aplic`m, de a nep`stra la acelea[i standarderiguroase cu care nemen]inem opozi]ia, de apractica ceea ce sus]inempentru al]ii [i a admite sincerdiscrepan]e [i în consis-ten]e în propria gândire [iac]iune. Numai în acest felne demonstr`m probitateamoral` [i profesional` [inumai în acest mod

dovedim dorin]a de a lucradeschis cu partenerii.

Probitatea moral` esteelementul careconstruie[te, pentru c`percep]ia tuturorparticipan]ilor este aceeacare d` not` angaj`rii cutoate resursele ladispozi]ie, f`r` discrimin`ride niciun fel. Îndoiala estemarele pericol al ac]iuniicomune cu efecte nefasteîn rezultatul ac]iunii.

Con[tiin]a nevoii de afolosi intui]ii intelectuale [iadev`ruri, în ciuda

dificult`]ilor, obstacolelor [ifrustr`rilor, adeziunea ferm`la principii ra]ionale, în ciudaopozi]iei nera]ionale acelorlal]i, sim]ul lupteiîmpotriva confuziei [iîntreb`rilor nerezolvate,pentru a ob]ine o în]elegeremai profund`, creeaz`tabloul integrit`]iiintelectuale.

Fuga de exerci]iul min]ii,complacerea în ignoran]`sau auto-satura]iaexperien]ei, reprezint`marele pericol pentru lideriimilitari. Tendin]a de a nemanifesta experien]a nueste o gre[eal`, dar aconsidera c` ne putemmen]ine la un anumit status

doar prin aceasta, f`r`aplecare spre studiu, analiz`[i previziune este forma cese manifest` în detrimentulprogresului.

Încrederea c`, pe termenlung, propriile ]eluri, precum[i cele ale omenirii vor puteafi împlinite dând frâu liberra]iunii, încurajând semeniis` ajung` la propriileconcluzii prin dezvoltareapropriilor aptitudini ra]ionale,trebuie s` fie o permanen]`.

Prin încurajare [icultivare adecvat`, oameniipot înv`]a s` gândeasc`

Fo

to: C

rist

i SU

RU

GIU


pentru ei în[i[i, s` elaborezepuncte de vedere ra]ionale,s` formuleze concluzii juste,s` gândeasc` coerent [ilogic, s` se conving`reciproc, în ciuda obstaco-lelor înr`d`cinate de carac-terul nativ al min]ii umane [isociale, reu[ind astfelperforman]a lucrului în echip`.

RESPONSABILITRESPONSABILITRESPONSABILITRESPONSABILITRESPONSABILITAAAAATEATEATEATEATEACA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DECA ELEMENT DEETIC~ SOCIAL~ETIC~ SOCIAL~ETIC~ SOCIAL~ETIC~ SOCIAL~ETIC~ SOCIAL~

Responsabilitatea(Regulamentul generalpentru conducerea ac]iunilormilitare,1998) este obliga]ialegal` [i etic` pe care liderul[i-o asum` pentru ac]iunile,realiz`rile sù e[ecurile uneiunit`]i. El r`spunde des`n`tatea, bun`starea,moralul [i disciplinapersonalului, precum [i deechipamentele aflate subconducerea sa. Dac` luareahot`rârilor [i deciziilor esteresponsabilitatea lideruluipentru care are autoritateanecesar`, atunci [ir`spunderea pentru efecteleacestora îi apar]ine.

R`spunderea estecerin]a impus` unui lider dea r`spunde în fa]a unuisuperior sau a legii pentrufolosirea efectiv` [i eficientà responsabilit`]ii, a autori-t`]ii, resurselor umane [imateriale puse la dispozi]iepentru realizarea scopului/obiectivelor organiza]iei.

De[i autoritatea, respon-sabilitatea [i r`spunderearevin integral liderului, elpoate delega autoritateamembrilor echipei deconducere sau ofi]erilor dinstatul major, pentru a decide[i a ac]iona în domeniul lorde responsabilitate (Regula-mentul general pentruconducerea ac]iunilormilitare,1998).

Autoritatea poate fidelegat` conform legilor,regulamentelor sauprocedurilor, dar r`spun-derea r`mâne în continuareîn sarcina liderului.

Delegarea autorit`]iieste, în general, perceput`ca fiind un drum periculoscare ar duce la pierdereaputerii. Consider c` aceastòpinie este una pueril`,determinat` atât deeduca]ie, cât [i deexperien]a dintr-o vechefunc]ionare social`.

Delegarea autorit`]ii esteun act con[tient determinatde [tiin]a coordon`rii [i depercep]ia clar` a faptului cùn control [tiin]ific nu estesus]inut de ideea de controlfizic al rela]iei.

Educa]ia în acest senstrece din domeniulmanagementului în zonafilozofic` a abord`rii, punândaccent pe puterea dereferin]`. Acest tip de putereapare atunci cândexecutan]ii se identific` cude]in`torul puterii [i încearc`s` se poarte ca el. A[a cumgrupul de referin]`furnizeaz` altora informa]iide compara]ie, tot a[acomandantul care posed`puterea de referin]`,serve[te drept model pentruautoevaluarea altora. Pentrucomandan]i, puterea dereferin]` este asigurat` atâtde competen]a de specialist(expert), cât [i de compe-ten]a de lider, manager,persoan` înzestrat` cu harulde a conduce pe al]ii.

Identificarea subordo-natului cu de]in`torul puteriieste factorul cheie implicatîn aceast` surs` de putere,întrucât cel în cauz` admir`,respect` [i sper` s` semenecât mai mult posibil cu primul.

Fiecare membru dinstatul major, dup` modelulenun]at anterior (doritor s`fie o copie comportamentalà liderului) trebuie s`în]eleag` autoritatea [iresponsabilitatea a[a cumsunt determinate de rela]iasa cu liderul, cu ceilal]imembrii ai staffului, dartrebuie s`-[i aminteasc`întotdeauna c` el se aflàcolo pentru a-[i ajuta [isprijini liderul.

În acest context,personal, consider c` estegre[it în]eleas` ideea demodel, care de multe oritinde s` se transforme înobedien]` distructiv`. Ideeade identificare cu valorile,principiile [i atitudinileliderului este constructiv`,este aduc`toare de armonieprocesual`, dar ridicarealiderului pe un falspiedestal, care s` îlfereasc` de dialog, decritici, de contradic]iidevine extrem depericuloas`. Pericolul seva manifesta pe cele treipaliere organiza]ionale,marcând liderul, caredevine u[or manipulabilprin autosuficien]`,organiza]ia, prin modifi-carea setului de mani-fest`ri [i implicit derezultate [i nu în ultimìnstan]`, persoaneleinvestite cu autoritate, carecu siguran]` nu vor fi ceeace se a[teapt`, adicàgen]i ai liderului, ci simplecopii virtuale care nu î[i vormanifesta personalitatea.

Structura de conducereeste o extensie a lideruluicare trebuie s`-i cunoasc`stilul de conducere [i s`-iîn]eleag` inten]ia pentru a-lsprijini [i consilia. Cândliderul stabile[te [i ordonùnui membru al staffului omisiune/sarcin`, el deleag`totodat` [i autoritateanecesar` pentru camisiunea/sarcina s` poat`fi îndeplinit`. Delegândautoritatea, liderul trebuies` se asigure c` a oferit [iîndrumarea, resursele [isprijinul necesar execut`riisarcinii principale.

Aici este nevoie de odezvoltare a ideii deextensie, în sensul de aidentifica ce se a[teapt` dela un comportament de lider.Persoanele împuternicite cuautoritate nu trebuie s` fiemesageri ai liderului, eitrebuie s` fie cei caretransfer` viziunea sprestrategie [i plan.

Liderul care delegàutoritatea trebuie s` fie înm`sur` s` î[i expun`viziunea privind modul încare organiza]ia pe care oconduce este determinat`s` î[i îndeplineasc`misiunea.

Viziunea liderului (FM 6-2,Army Leadership,Competent, Confidend andagile) este elementimportant al planific`rii,reprezint` procesul mental aîn]elegerii situa]ionale, dedeterminare a st`rii finaledorite [i de vizualizare amodului în care oorganiza]ie va atinge stareafinal` dorit`. Aceastaconstituie fundamentulpentru planificarea,organizarea, conducerea [ievaluarea unei ac]iuni.

Liderii militari î[iperfec]ioneaz` continuuviziunea, bazându-se pepropria evaluare a mediuluiopera]ional, pentru c` eidescriu [i direc]ioneazòrice schimbare ce trebuief`cut` ca fiind schimbareanecesar`. Ei reu[esc astfels` î[i formeze o idee maibun` asupra a ceea cetrebuie s` fac`, iar aceastale permite s`-[i perfec]io-neze viziunea [i s`direc]ioneze eventualeleschimb`ri de plan.

Activit`]ile structurii deconducere se concentreazàsupra scopului pentru carea fost creat`, acela de a-lasista pe lider. Scopul esteîndeplinit, în principal, princontribu]iile la luareaoportun` a deciziilor [iexecutarea lor la timp.Activit`]ile trebuie s`contribuie la îndeplinireasarcinii principale, iarprocedurile utilizate trebuies` fie mijloace de îndepli-nire a sarcinii principaleîntr-o manier` eficient` [ieficace [i nu pot fi eleînsele scopuri în sine.

Structura de conduceretrebuie s` func]ioneze ca oentitate coerent` [i mai multca o echip` profesional`.


Fiecare membru al acestuiatrebuie s`-[i cunoasc` îndetaliu principiile de lucru,îndatoririle [i responsa-bilit`]ile [i s` fie familiarizatcu cele ale celorlal]imembrii, acest lucru fiindposibil numai printr-o real`coeziune organizatoric` [iac]ional`.

Liderul r`spunde dedisciplina muncii structuriipe care o conduce [i deconsecin]ele dispozi]iilorpe care le d`. El ester`spunz`tor, atât fa]` deliderul e[alonului superior,cât [i fa]` de subordona]i[i membrii de familie atâtpentru dispozi]iile date cât[i dac` faptele sale suntcorecte sau contrarelegalit`]ii [i normelorregulamentare (Regula-

mentul disciplinei militare,2009). În spiritul regula-mentelor, care sunt oreflectare a codurilormuncii sau a celor deconduit`, liderul nu poate fidiscre]ionar în pedepse [iîn acest sens sunt stabilitecomisii sau consilii careanalizeaz` faptele [ipropun m`suri disciplinare.

Potrivit func]iei pe care ode]ine [i autorit`]ii date de

aceasta, liderul trebuie s`se considere directresponsabil de modelulcomportamental adoptat,care trebuie s` fie înconcordan]` cu codurile deconduit` militar`(Regulamentul de ordineinterioar` în unitate, 2008).

În baza acestor prevederiliderul ia decizii, le exprim`prin dispozi]ii clare [iprecise, asigur` condi]iilenecesare îndepliniriiacestora [i urm`re[teexecutarea, î[i asum`întreaga r`spundere privindlegitimitatea [i urm`rileacestora.

Liderul esteprovocat s`cultive [i s`dezvolte lasubordona]i

sentimentul demnit`]ii [ionoarei, r`spundereapersonal` fa]` deîndeplinirea atribu]iilorfunc]ionale [i dispozi]iilorprimite, respectareaprevederilor legilor [iactelor normativespecifice, dar în acela[itimp s` respectedrepturile, personalitatea [idemnitatea acestora.

ÎN LOC DEÎN LOC DEÎN LOC DEÎN LOC DEÎN LOC DECONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII

În final se poate puneproblema diferen]ei dintreconceptul de conducere,consisten]a rela]iilorinterpersonale [i emergen]alor în structuri, pe de oparte, [i conducereaconstatat`, ca element deeficien]`, realitatea acesteiaîn perspectiva [i actualitateaac]iunii, pe de alt` parte.

Putem afirma c` factorulcoeziune este manevrabil lavariabile, cu tendin]a spreoptimum doar în condi]iileunui act de conducere

preg`tire profesional` dat`de institu]iile de înv`]`mântmilitar [i cu o personalitateputernic`, dat` de expe-rien]a acumulat` [i înacela[i timp sus]inut` derecunoa[terea pe caresocietatea le-a oferit-o.

În ideea acestei deveniri,liderii tineri trebuie s`beneficieze de o educa]iepermanent`, intercultural` [ipluridisciplinar` pentru aface fa]` provoc`rilor, dar [idin obliga]ia de a participa laschimbarea societ`]ii.

Educa]ia liderilor trebuies` se centreze pecunoa[tere [i comunicare,pe dezvoltarea aptitudinilor[i abilit`]ilor de a lucra înechip` [i, mai ales, peîncrederea în parteneri.

Liderilor li se solicit`viziune, pentru c` numai înacest mod se vor deta[a deprezent [i pentru c` numaiprin aceasta vor reu[i s`-[iimagineze care estefinalitatea ac]iunii. Aceast`viziune nu trebuie s` fiefantasmagoric`, ci rodulunei analize profunde atâtindividual`, cât [i în echip`.

Numai liderii cu viziune,buni motivatori [i negociatorivor fi în m`sur` s` conduc`[i s` coopereze în acela[itimp, demonstrând c` auîncredere în subordona]i [ic` accept` s` desf`[oareac]iuni, pornind de laprincipiul comenzii misiunii(lansarea obiectivului [iparticiparea la realizarea lui),f`r` a avea temeri cu privirela comportamentulsubordona]ilor.

Liderii militari nu pot finici omniprezen]i în spa]iu [inici atotcunosc`tori aiproblemelor [i de aceea eitrebuie s` în]eleag` rolulconsilierilor, s` manifesteîncredere în ace[tia [i s`-itransforme în vectoriirela]ionali.

Rezultatele ob]inute nusunt date de comunic`ri [irapoarte ci se probeaz` înschimbarea mediului deoperare al organiza]iei [i înrezultatele acesteia.

Fo

to: C

rist

i LE

NG

A

func]ional, participativ,centrat pe sarcin` dar [i peoameni, suplu, activ, compe-tent, inteligent [i pragmatic,exercitat de membriiapropia]i de vârsta execu-tan]ilor, prin persoane caris-matice. Persoanele eficiente[i/sau carismatice constituieelementele în jurul c`rora serealizeaz` coeziunea.

Liderii militari curesponsabilit`]i nu trebuiepercepu]i ca persoaneexcep]ionale, genii alemediului militar, providen]iali,ci oameni normali, cu


Datorit` num`rului mare[i complexit`]ii acestormodific`ri, veteranii potbeneficia de consilierepsihologic`. Consilierea artrebui s` se centreze peasistarea veteranilor înîn]elegerea modului în careexperien]ele trìte în teatrele

de opera]ii le pot influen]agândurile, emo]iile [icomportamentele. Consili-erea poate, de asemenea,s` ajute veteranii s`în]eleag` numeroaseleparadoxuri [i dileme cu carese confrunt` atât în timpulmisiunii, cât [i dup`întoarcerea acas`.

I. I. I. I. I. ARGUMENTARGUMENTARGUMENTARGUMENTARGUMENT

E[ti fericit c` trìe[ti, darte sim]i vinovat pentru càl]ii nu au fost la fel denoroco[i. E[ti epuizat fizic,dar nici nu po]i dormi. Vreis` te bucuri de via]`, dar aiuitat cum s` te relaxezi. Î]idore[ti s` fii în]eles, dar nuvrei s` vorbe[ti.

Acestea sunt doarcâteva dintre paradoxurileidentificate recent de c`trecercet`torii de la USC

VETERANII ÎN VIA}A CIVIL~ –PARADOXURI {I DILEME

Cristina CAZACU

School of Social Work.Aceste paradoxuriexperimentate de c`tre oparte a veteranilor potîmpiedica reintegrareanormal` în via]a civil`, dac`nu sunt abordate în modcorespunz`tor. În sine, celemai multe dintre acesteparadoxuri sunt normale [inu indic` afec]iuni/tulbur`ripsihice. Îns`, pentru apreveni complica]iileulterioare, mult mai costisi-toare sub toate aspectele,veteranii ar putea beneficiade consiliere psihologic`.

Lucrarea se dore[te a fio pledoarie în favoareaconstituirii unui sistemintegrat de asisten]`psihologic` pentru militariiveterani, întor[i din teatrelede opera]ii, sistem care s`cuprind` psihologi clinicienispecializa]i în acordarea

asisten]ei psihologice pentruaceast` categorie depersonal a armatei.

Lucrarea demonstreaz`c` este mult mai avantajosatât din punct de vederefinanciar, cât [i al complica-]iilor care pot fi dezvoltatepe termen lung, s` consilieziveterani pentru a-[i procesaexperien]ele din teatrele deopera]ii, dec`t s` interviipsihoterapeutic atunci cândaceste experien]e neîn]e-lese se pot transforma însimptomatologie specific`tulbur`rii de stres posttrau-matic sau pot degenera înorice alt` tulburare psihic`.

II. INTRODUCEREII. INTRODUCEREII. INTRODUCEREII. INTRODUCEREII. INTRODUCERE

Experien]a teatrului deopera]ii este descris` demulte ori, ca fiind intens`,militarii trìnd constant pe

Studiul propune oStudiul propune oStudiul propune oStudiul propune oStudiul propune onou` abordare a celornou` abordare a celornou` abordare a celornou` abordare a celornou` abordare a celor

mai multe dintremai multe dintremai multe dintremai multe dintremai multe dintretransform`rile interi-transform`rile interi-transform`rile interi-transform`rile interi-transform`rile interi-oare ale veteraniloroare ale veteraniloroare ale veteraniloroare ale veteraniloroare ale veteranilor,,,,,

determinate dedeterminate dedeterminate dedeterminate dedeterminate deexperien]a misiunilorexperien]a misiunilorexperien]a misiunilorexperien]a misiunilorexperien]a misiunilor

în teatrele de opera]ii,în teatrele de opera]ii,în teatrele de opera]ii,în teatrele de opera]ii,în teatrele de opera]ii,abordare ceabordare ceabordare ceabordare ceabordare ce

presupune conside-presupune conside-presupune conside-presupune conside-presupune conside-rarea acestora cararea acestora cararea acestora cararea acestora cararea acestora cafiind normale [i nufiind normale [i nufiind normale [i nufiind normale [i nufiind normale [i nu

indicatori ai uneiindicatori ai uneiindicatori ai uneiindicatori ai uneiindicatori ai uneiafec]iuni psihice.afec]iuni psihice.afec]iuni psihice.afec]iuni psihice.afec]iuni psihice.


benefic` chiar [i în absen]atulbur`rii de s`n`tatemental`, atunci cândproblema exist`, dar nu aatins înc` nivelul clinic(Napier et al., 2014, WorldHealth Organization, 2002).

De[i consilierea esteasimilat` imaginii unui omîntins pe o canapea, într-oînc`pere întunecoas` saucu un terapeut care punediagnostice psihiatrice [iprescrie medicamentepsihotrope, aceastareprezint` doar o parte dinmultitudinea de metode [itehnici de interven]ie care sepot utiliza în procesulconsilierii psihologice pentruveterani. Dac` terapiapsihiatric` tradi]ional` [iinterven]ia psihoterapeuticùrm`resc s` trateze condi]ii,simptome diagnosticabile,multe tehnici de interven]iepot servi ca modalit`]i depreven]ie [i de interven]ieprecoce pentru veteraniicare au nevoie de sus]inere[i nu de tratament psihiatric(Napier et. al, 2014).

Ace[tia pot beneficia desus]inere emo]ional` [isocial`, ei neavând nevoiede un diagnostic psihiatric,ci doar de suport pentru a

în]elege [i discutaparadoxurile cu care seconfrunt`. O asemeneaabordare a consilierii arputea înl`tura stigmatulasociat cu interven]iileprivind s`n`tatea mental`.

Consilierea îi poate ajutas` contextualizezeexperien]ele trìte [i s`în]eleag` modul în careacestea le influen]eaz`gândurile, emo]iile [icomportamentele.Consilierea poate s` îi ajutela normalizarea multor reac]iipe care le au în urmaexperien]ei în teatrele deopera]ii. Pe scurt,consilierea nu este doarpentru cei care sufer` deboli mentale.

III. PIII. PIII. PIII. PIII. PARADOXURILEARADOXURILEARADOXURILEARADOXURILEARADOXURILE{I DILEMELE{I DILEMELE{I DILEMELE{I DILEMELE{I DILEMELEVETERANILORVETERANILORVETERANILORVETERANILORVETERANILOR

3.1. Definire [i3.1. Definire [i3.1. Definire [i3.1. Definire [i3.1. Definire [iprezentare general`prezentare general`prezentare general`prezentare general`prezentare general`

În lucrare este utilizattermenul de veteran înaccep]iunea Legii nr. 150/2014 privind modificarea [icompletarea OUG nr. 82/2006 pentru recunoa[tereameritelor personaluluiarmatei participant la ac]iunimilitare [i acordarea unordrepturi acestuia [i urma[ilorcelui decedat. Potrivitactului normativ citat,personalului armatei care aparticipat, cel pu]in 12 luni,neîntrerupt sau cumulativ, laac]iuni militare, i se confer`titlul onorific de veteran. Deasemenea, acela[i actnormativ prevede c` militariiinvalizi, civilii invalizi, r`ni]ii,personalul care a dobânditafec]iuni fizice [i psihice înurma particip`rii la ac]iunimilitare i se confer` titlulonorific de veteran, indiferentde durata particip`rii.

Pe parcursul lucr`rii esteutilizat atât termenul demilitar veteran, cât [i deveteran, considerând c` auîn]eles identic.

Paradoxul este definit caun enun] ce pare contra-

„muchie de cu]it”. Pentrumul]i este punctul culminantal experien]ei lor profesio-nale, o experien]` pe carenu ar dori s` o schimbe cunimic [i pe care ar fibucuro[i s` o repete.Sentimentele de fr`]ie,leg`turile [i prieteniilestabilite dureaz` o via]`.Pân` acum poate c` a fostconsiderat un truism faptulc` aceast` experien]`produce schimb`ri asupratuturor celor ce o trìesc(Castro, Kintzle & Hassan,2015). Experien]a ucideriiunei alte fiin]e umane poateavea ca rezultat schimb`risemnificative la nivelulpsihicului. Fie c` este vorbadespre un insurgent sau uninamic combatant, a c`ruiucidere este justificat`, fiedespre o victim` inocent`,aflat`, din întâmplare, înmijlocul unui schimb defocuri sau este vorba despreun camarad, un prieten caremoare în bra]ele tale, un altmembru al echipei spulberatde un dispozitiv EOD, faptulc` prive[ti oameni murind teschimb` (Drescher, 2013).De asemenea, faptul c` e[timartor la suferin]a unuiinsurgent sau civil torturat

sau maltratat inutil ori faptulc` vezi, în general, suferin]auman` extrem`, auconsecin]e emo]ionaleprofunde (Kuhn, Hoffman &Ruyek, 2012).

Consilierea nu estedefinit` ca o interven]ieasupra s`n`t`]ii mentale, cica o oportunitate în proce-sarea experien]ei din teatrulde opera]ii [i în oferireasprijinului atât de necesarpentru tranzi]ia la via]acivil`. Nu putem spune cèxperien]a în teatrul deopera]ii nu poate conduce laprobleme de s`n`tatemental` care s` impunìnterven]ia [i asisten]apsihoterapeutic`, dar trebuievalorificat` consiliereapsihologic`, astfel încâttoate aspectele preven]iei [iinterven]iei s` se întâl-neasc` cu nevoile veteranului(Castro, Kintzle & Hassan,2015).

Mul]i consider`consilierea ca fiindnecesar` doar atunci cândcineva are o problem`grav`. De aceea seconsider` c` veteraniis`n`to[i nu au nevoie deconsiliere, de[i consiliereapoate fi deosebit de

Fo

to:

Pet

ric`

MIH

AL

AC

HE


dictoriu [i care, în acela[itimp, poate fi adev`rat.Multe din schimb`rile înceea ce prive[te emo]iile,gândurile [i comporta-mentele militarilor care autrìt experien]a teatrului deopera]ii par a fi paradoxuri(Castro, Adler, McGurk &Bliese, 2012). Este cevacare contravine tuturora[tept`rilor, credin]elor,observa]iilor [i opiniilor. De[ienun]urile paradoxale potp`rea banale sau f`r` rost,acestea con]in, adeseori, unadev`r latent sau ascuns.

Militarii trìesc nume-roase paradoxuri atât întimpul misiunii, cât [i dup`întoarcerea acas`. Cerce-t`torii de la USC School ofSocial Work le-au identificatpe cele mai importante,

accentuând faptul c`prezen]a acestora nu indicò tulburare mental`.Cercet`torii sus]in c`veteranii pot beneficia deconsiliere psihologic`, învederea dezvolt`rii unorstrategii adaptative decoping. În absen]a acestora,paradoxurile se pot exacerba,conducând spre tulbur`rimentale. Nu este o regul`faptul c` prezen]a acestorparadoxuri cauzeaz`tulbur`ri mentale, ci maidegrab`, pot media aseme-nea schimb`ri (Castro,Kintzle & Hassan, 2015).

În tabelul 1, esteprezentat` o list` a celormai frecvent întâlniteparadoxuri [i descriereaacestora. (Dup` Castro,Kintzle & Hassan, 2015)

3.2. Descrierea3.2. Descrierea3.2. Descrierea3.2. Descrierea3.2. Descriereaparadoxurilorparadoxurilorparadoxurilorparadoxurilorparadoxurilor

Paradoxul modestieiParadoxul modestieiParadoxul modestieiParadoxul modestieiParadoxul modestieiSe refer` la faptul c`

militarii vor s` fie recu-noscu]i [i aprecia]i pentruceea ce au f`cut, îns` sesimt jena]i sau deranja]iatunci când li se mul]u-me[te pentru aceasta. Via]aeste dificil` [i presupunemari sacrificii atât ale lor, cât[i ale familiilor. De aceea,militarii veterani sunt mândride serviciul îndeplinit [i derealiz`rile lor. Cu toateacestea, cei mai mul]i suntmode[ti [i rareori vorbescdespre ei, descriindrealiz`rile ca fiind ale echipeisau ale camarazilor. Ei nudoresc aten]ie sau s` fieaclama]i pentru ceea ce auf`cut, dar, în acela[i timp,

devin extrem de irita]i [isup`ra]i dac` misiunea loreste ignorat`, minimizat`sau nerecunoscut`(Kleykamp & Hipes, 2015).

Mai mult, în situa]ia încare r`zboiul în care auluptat este criticat, consi-der` aceste critici ca unafront la serviciul, sacrificiul[i împlinirile lor. Ei potdezvolta un sentiment deîndrept`]ire, considerând c`sacrificiul personal merit`recunoa[tere [i considera]ie.De aceea, veteranii potoscila între a vrea s` fieaprecia]i pentru serviciul lor[i a dori s` fie l`sa]i înpace. Aceast` oscilarepoate avea ca efect o starede confuzie în rândul familiei[i prietenilor, care ar dori s`-[i arate sus]inerea. În]ele-gerea dinamicii acestui

TIPUL PARADOXULUI

GÂNDURI, EMO}II SAU COMPORTAMENTE SIMULTANE {I CONTRADICTORII

Efortul [i sacrificiul meu ar trebui recunoscute. Nu-mi mul]umi; doar mi-am f`cut datoria. Sunt mândru de felul în care mi-am îndeplinit misiunea. Nu vreau s` discut despre misiune.

Oamenii nu vor s` ajute veteranii. Vreau s` fiu l`sat în pace.

Paradoxul modestiei

Nu vorbi despre mine, ci despre „echipa mea”. To]i vor s` vorbesc despre mine.

Paradoxul emo]iilor amestecate Sunt fericit s` fiu acas`.

Sunt foarte sup`rat. M-am retras destul. Adeseori sunt trist.

Ar trebui s` împ`rt`[esc sentimentele cu familia [i prietenii.

Nu vreau s` mai fiu r`nit sau vulnerabil din nou.

Vreau s` fiu acas`. Vreau s` m` întorc în teatrul de opera]ii. Îmi lipse[te familia. Vreau s` fiu cu „bìe]ii”.

Paradoxul întoarcerii acolo

Nu are sens s` fiu aici. Vreau s` fiu acolo, „unde conteaz`”. Paradoxul Kanji Sunt fericit c` sunt viu. Oamenii buni au fost uci[i, nu merit s` fiu aici.

Ar fi trebuit s` îl/o salvez.

Paradoxul Morpheus

Sunt epuizat fizic [i psihic. Nu pot dormi. Nu m` pot lini[ti. Sunt în permanen]` tensionat.

Paradoxul curajului

Mi-am dovedit puterea [i curajul în lupt`.

Oamenii consider` c` sunt slab dac` cer ajutor. Este un semn de sl`biciune s` î]i ar`]i emo]iile. Cerând scuze celor pe care îi iube[ti dovede[ti sl`biciune.

Vreau s` m` bucur de via]`. Nu m` pot relaxa. Paradoxul Aschalasia A[ vrea s` îmi limpezesc mintea [i s` m`

bucur de munc`. Da, totul conteaz`. Oamenii mor atunci când se gre[e[te.

Este important s` ai o leg`tur` strâns` cu camarazii.

Este important s` p`strezi distan]a fa]` de familie [i cei pe care îi iube[ti. Paradoxul

intimit`]ii Te sim]i bine când e[ti iubit.

Nu îmi pot ar`ta emo]iile. Nu mai pot suporta o alt` pierdere.

Nimic nu m` poate r`ni. Lumea este un loc nesigur. Paradoxul siguran]ei Nu mi-e fric` de moarte. Trebuie s` fiu în permanen]` atent.

Nimeni nu în]elege cum este acolo. Nu vreau s` vorbesc despre asta. Paradoxul t`cerii Trebuie s`-mi „scot asta din cap”. Nici m`car nu [tiu cum s` spun sau s` descriu

ceea ce s-a întâmplat acolo. Niciodat` nu risc inutil (în lupt`). Când ]i-a sosit vremea, asta este. Paradoxul

asum`rii riscului Totul conteaz` acolo. Nimic nu conteaz` aici. Apreciez lucrurile importante în via]`. Nu pot renun]a la lucrurile nesemnificative. Paradoxul

sensului vie]ii Bucur`-te de via]`. Ce via]`? În ce scop?

Tabelul 1


paradox poate oferi o maibun` în]elegere acomportamentului [ireac]iilor veteranilor.

Paradoxul emo]iilorParadoxul emo]iilorParadoxul emo]iilorParadoxul emo]iilorParadoxul emo]iiloramestecateamestecateamestecateamestecateamestecateMilitarii veteranii sunt

adeseori ferici]i [i sup`ra]i,în acela[i timp. Sunt ferici]is` fie acas` cu familia [iprietenii [i sup`ra]i pentruceea ce au trìt pe timpulmisiunii.

Alte motive pentru carepot fi nervo[i sunt: membriiechipei lor sunt r`ni]i sau aufost uci[i, ceea ce dinpunctul lor de vedere ar fiputut fi evitat; modul în careau fost trata]i de coman-dan]ii lor în timpul misiunii;pe ei în[i[i pentru în care s-au comportat în timpulmisiunii sau, pur [i simplu,pentru tot ceea ce au pierdutnefiind acas` în timpulmisiunii, sau pentru ceea ces-a petrecut acas`. Nu esteanormal sau neobi[nuit ca eis` penduleze între bucurie,triste]e sau furie peparcursul a câteva minute.Aceast` alternan]` aemo]iilor îi poate face s`cread` c` î[i pierd min]ile [ipoate fi extrem de înfrico-[`tor pentru familia [iprietenii martori ai acestorschimb`ri emo]ionaleextreme [i violente (Castro,Kintzle & Hassan, 2015).

ParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulîntoarcerii acoloîntoarcerii acoloîntoarcerii acoloîntoarcerii acoloîntoarcerii acoloCând sunt acas` se

gândesc cum s` se întoarcàcolo, iar când sunt acolo,în teatrul de opera]ii, nu segândesc decât cum s` fieacas`. Acas` se simtneîmplini]i, goi [i inutili, înciuda faptului c` au familia[i prietenii al`turi. Cu altecuvinte, un lupt`tor „ur`[ter`zboiul, dar iube[te lupta”.

Paradoxul KanjiParadoxul KanjiParadoxul KanjiParadoxul KanjiParadoxul KanjiVeteranii sunt ferici]i c`

trìesc [i nu sunt r`ni]i, darse simt vinova]i pentru c`

al]i camarazi nu au fost lafel de noroco[i. Culturajaponez` Kanji, ca [i culturaamerican`, se bazeaz` pevinov`]ie [i ru[ine. Vinov`]ia[i ru[inea sunt emo]iiputernice. Militarii veteranise simt vinova]i pentru c` eise bucur` de via]`, iarcolegii lor nu au fost a[a denoroco[i, trecând u[or de lafericire la vinov`]ie, ca [icum ar suferi de sindromdepresiv, fapt ce leafecteaz` abilit`]ile de a sebucura de via]` (Castro &McGurk, 2007). De aceea,

paradoxul Kanji este similarcu cel al emo]iilor ameste-cate, îns` este centrat peremu[c`ri [i vinov`]ie.

Paradoxul MorpheusParadoxul MorpheusParadoxul MorpheusParadoxul MorpheusParadoxul MorpheusVeteranii sunt epuiza]i

fizic, cu toate acestea, ei nupot dormi. Misiunile înteatrele de opera]ii suntsolicitante din punct devedere fizic, militarii dormind,în medie, 5-6 ore pe noapte.La întoarcere, majoritatea auprobleme cu somnul [iapeleaz` la medica]ie pentrua putea dormi.

Pentru mul]i, problemelecu somnul au drept cauz`starea de hipervigilen]`, dealert` permanent`, necesar`supravie]uirii în timpul misiunii.

Al]ii evit` s` adoarm`datorit` co[marurilor [i/sauretrìrii în timpul somnului aunor momente dificilepetrecute în misiune.

Ambele situa]ii reprezint`r`spunsuri normale aleorganismului pe perioadamisiunii, dar devin anormale[i invalidante la întoarcereaacas`, putând conduce spreconsumul excesiv de bùturialcoolice sau spredependen]a de droguri.

Mul]i evit`, la întoarcereaacas`, s` doarm` în acela[ipat cu so]ia/partenera [i

trebuie s` reânve]e treptats` împart` patul cu cineva.

Nu este neobi[nuitpentru un militar s` reac]io-neze extrem de agresivdac` este trezit din somn deso]ie/partener`, acest faptdeterminând refuzul so]iei/partenerei de a-l trezi.

Este clar c` atunci cândun militar veteran a fostdiagnosticat ca suferind deo tulburare grav` a somnuluieste necesar s` urmeze untratament medicamentos.

În cele mai multe situa]iiproblemele cu somnul nusunt de intensitate clinic`.Astfel, monitorizareapermanent` [i consiliereapsihologic` pot ajutaveteranii s` identifice cauza

acestor probleme [i s`dezvolte strategii adaptativede coping. În acest modputem preveni consumulexcesiv de alcool [idependen]a de droguri.

Paradoxul curajuluiParadoxul curajuluiParadoxul curajuluiParadoxul curajuluiParadoxul curajuluiAcest paradox afirm` c`,

de[i, veteranii sunt puternici[i curajo[i, se tem s` fiev`zu]i ca slabi [i afecta]i. Eivor minimaliza oricesimptom privind s`n`tatealor fizic` sau psihic` [i îngeneral, refuz` s` cearàjutor. Pentru mul]i,

solicitarea ajutorului pentruprobleme psihologicereprezint` un semn desl`biciune personal`.

Oricum, cei mai mul]icivili, îi percep ca fiindcurajo[i c`ci î[i risc` vie]ile,de aceea au tendin]a de aignora sau de a nu fi aten]ila „la r`nile ascunse”, cumsunt tulbur`rile datoratetraumatismelor cerebrale,problemelor de s`n`tatemental` [i fizic`, celorlegate de suicid, acesteafiind doar câteva dintreprovoc`rile c`rora veteraniitrebuie s` le fac` fa]`.

Veteranii care au nevoiede ajutor, adeseori spun c`trebuie s` fie puternici [i s`gestioneze lucrurile, în ciuda


faptului c` eviden]a spunecontrariul. Ei trebuie s`în]eleag` c` a cere ajutor nueste un semn de sl`biciune,iar implementarea proceduriide consiliere pentru veteranica parte a asisten]ei medicalegenerale ar fi benefic`.

Paradoxul Paradoxul Paradoxul Paradoxul Paradoxul AschalasiaAschalasiaAschalasiaAschalasiaAschalasiaVeteranii doresc s` se

bucure de via]`, îns` auuitat cum s` se relaxeze, iartermenul Aschalasiadesemneaz` tocmaiincapacitatea de a te relaxa(etimologic, termenulprovine din limba greac`, a= lips`, iar kalasis =relaxare). Întor[i acas` dup`perioada de încordare [iconcentrare maxim`petrecut` în teatrul deopera]ii, nu se mai potrelaxa [i bucura de via]a dezi cu zi. Îns` aceasta nueste semnul unei condi]iipsihiatrice, cu toate c`poate afecta via]a social` [ifunc]ionalitatea general`.Din fericire, exist` exerci]iide relaxare pe care le potînv`]a pentru a gestionacomportamentul hiper-tensionat, dac` ei aleg s`primeasc` ajutor [i s`înve]e aceste exerci]ii.

Paradoxul intimit`]iiParadoxul intimit`]iiParadoxul intimit`]iiParadoxul intimit`]iiParadoxul intimit`]iiVeteranii stabilesc

leg`turi intime cu colegii [icamarazii lor, leg`turi carevor dura o via]`, dar, cutoate acestea, ei sestr`duiesc s` recreeze/creeze rela]ii cu altepersoane. Mul]i sunt înaceast` situa]ie deoarece eis-au schimbat datoritèxperien]ei teatrului deopera]ii, dar, la fel desemnificativ, pentru c` [iceilal]i s-au schimbat câttimp ace[tia au fost pleca]i.Probabil, pentru ei estedificil s` restabileascìntimitatea cu ceilal]i datoritùnor temeri neexprimate(teama de pierdere, derespingere sau de a-[iexprima emo]iile). Deasemenea, strategia evit`rii

îl ajut` pe veteran s` seprotejeze de durereaemo]ional` pe termen scurt,dar pe termen lung poateavea un profund impactnegativ asupra calit`]ii vie]iiacestuia. Comportamentulde evitare poate conduce laizolare, depresie, sc`derearespectului de sine [i încircumstan]e extreme, laidea]ia suicidar` (Castro,Kintzle & Hassan, 2015).

Rela]iile cu ceilal]icamarazi sunt importante [ieste clar c` reprezint` unfactor de protec]ie în timpulmisiunii [i în perioadaimediat urm`toare reveniriiacas`, îns` apropierea deceilal]i, este considerat` caavând o importan]` vital` înprocesul reacomod`riidepline la via]a de acas`.

Paradoxul siguran]eiParadoxul siguran]eiParadoxul siguran]eiParadoxul siguran]eiParadoxul siguran]eiVeteranii nu se mai tem

de moarte, dar simt nevoias` poarte arme pentrusiguran]a personal`. Teatrulde opera]ii poate induce unsim] al invincibilit`]ii sau alinevitabilului (Killgore et al.,2008). Mul]i se simtindestructibili pentru c`,dup` ce au supravie]uitluptei, nimic nu-i mai poater`ni, sau pentru c`, fiindmartori la numeroase mor]i,ace[tia pot s` vad` moarteaca pe un fapt întâmpl`tor [iinevitabil, asupra c`ruia nupo]i interveni [i de aceea, nutrebuie s` te temi.

Totu[i, ei sunt cei careprefer` s` stea lâng` ie[ire,cu fa]a c`tre aceasta, augrij` s` aib` „spateleacoperit” [i în general, evitàdun`rile mari de persoane.De asemenea, mul]i spun c`se „simt goi” f`r` o armàsupra lor, motiv pentru caremul]i veterani au cu]ite sauarme, ac]ioneaz` aproapedin instinct în situa]iilepericuloase, interpretareagre[it` a acestor situa]iiputând duce la r`niri sauchiar la moarte. De ase-menea un num`r mare desinucideri apar datorit`

accesului imediat [i facil laarme. Este extrem deimportant pentru veterani s`în]eleag` exactcomplexitatea acesteidinamici psihologice.

Paradoxul t`ceriiParadoxul t`ceriiParadoxul t`ceriiParadoxul t`ceriiParadoxul t`ceriiVeteranii vor s` fie

în]ele[i, dar nu vor s`vorbeasc` despre expe-rien]a lor, despre ceea ce autrìt [i despre ceea cegândesc [i simt. Cu toateacestea, ei vor ca cei carenu au fost niciodat` militaris` în]eleag` ce înseamn`s` mergi în teatrul deopera]ii [i s` supravie]uie[tiluptei, dar nu vor s`vorbeasc` despre expe-rien]a trìt` sau despre ceînseamn` s` ucizi un om.De fapt, cu cât unul dintre eivorbe[te mai mult despreaceast` experien]`, cu atâteste mai pu]in credibil pentrucamarazii sì. Conspira]iat`cerii despre acest subiect,experien]ele din teatrul deopera]ii, pot afecta abilit`]ileveteranului de a analiza [iprocesa în mod corectaceste experien]e atât deimportante (Loyd et al, 2014).

Acest paradox esteimportant pentru c` senti-mentele în`bu[ite împreun`cu durerea emo]ionalàsociat` lor, pot avea efectepe termen lung atât asupraveteranului, cât [i asupracelorlal]i. Credin]a c` „m`pot descurca [i singur” estepericuloas` [i nu poateconduce decât spre osuferin]` îndelungat` înt`cere. O persoan` c`reias`-i poat` împ`rt`[i acesteexperien]e [i care s` nu-ljudece, ar putea s`-i reduc`mult din aceast` suferin]ìnutil`.

ParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulasum`rii risculuiasum`rii risculuiasum`rii risculuiasum`rii risculuiasum`rii risculuiVeteranii sunt exper]i în

asumarea unor riscuricalculate în lupt`, cu toateacestea, la întoarcereaacas` î[i asum` riscurifoarte mari. Acest paradox

seam`n` cu cel alsiguran]ei, îns` este diferitîn câteva aspecte impor-tante. Pentru a supravie]uiîn lupt` sunt necesare noroc[i abilit`]i, pe care ace[tia leau. Ei [tiu cum s` ia deciziiîn situa]ii de via]` [i demoarte, [tiu cum sèvalueze riscul [i s` reduc`nivelul acestuia. Cu toateacestea, întor[i acas`,conduc ma[ina dup` ce auconsumat alcool, conduc cuvitez` mare, fac abuz dedroguri etc. Unii cercet`toriau descris aceste compor-tamente de asumarenejustificat` a unor riscurifoarte mari ca fiind deter-minate de „nevoia deadrenalin`”.

Uneori, par a-[i asumariscuri în virtutea uneidorin]e de a provoca sau dea sim]i moartea, iar toateprocedurile de reducere ariscului înv`]ate [i utilizatecu succes în timpul misiuniinu func]ioneaz` deloc laîntoarcerea acas`.

Ei pot beneficia, dac` î[idoresc, de consilierepsihologic`, pentru a puteaîn]elege acest tip decomportament [i posibilelesale consecin]e.

ParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulParadoxulsensului vie]iisensului vie]iisensului vie]iisensului vie]iisensului vie]iiDe[i veteranii au înv`]at

care sunt valorile importanteîn via]`, au dificult`]i în arenun]a la lucrurile m`runte.Unul dintre aspectelepozitive ale experien]eiteatrului de opera]ii esteacela c` au înv`]at sàprecieze adev`ratele valoriîn via]`: familia, prietenii,credin]a [i tot ce auacumulat din punct devedere material pân` înmomentul prezent (Castro &Kintzle, 2014).

Cu toate acestea, eicontinu` s` fie deranja]i delucrurile minore din via]`,mai ales de cele asuprac`rora nu au control. Depild`, un militar veteran esteiritat atunci când oamenii


întârzie la întâlniri, suntindeci[i asupra a ceea cedoresc s` comande larestaurant, întârzie saupleac` mai devreme de laserviciu. De[i consideràceste comportamentebanale [i enervante, nureu[esc s` le trateze ca peni[te lucruri lipsite deimportan]` [i s` nu se laseafecta]i de acestea.

În acela[i timp, mul]i pottrece cu vederea înc`lc`riale standardelor militare carecontau pentru ei înainte de apleca în teatrul de opera]ii,cum ar fi aspectul uniformeisau consumul de alcool încazarm`, considerând càceste lucruri „mici” nuconteaz` în lupt`. Atuncicând li se atrage aten]iaasupra neregulilor privind]inuta, devin irita]i, mai alesdac` au fost aten]iona]i dec`tre un ofi]er care nu a fostîn teatrul de opera]ii.

În ciuda faptului càceste „izbucniri” nu indic`tulbur`ri grave ale s`n`t`]iimentale, ele pot fi destul deînfrico[`toare, mai alespentru membrii familiei. {i înaceste cazuri, veteranii potbeneficia de consilierepentru a înv`]a s` identifice[i s` amelioreze asemeneareac]ii.

Paradoxurile cu careveteranii se confrunt` suntra]ionale [i de în]eles, daraceasta nu înseamn` c`veteranii, familiile sau civiliile în]eleg. Reac]iile [icomportamentele descriseîn aceste paradoxuri nureprezint` o tulburare as`n`t`]ii mentale de nivelclinic, de[i constituieadev`rate provoc`ri pentruei în[i[i, familiile [i ceilal]ioameni din proximitatea lor.Aceste dileme [i paradoxurisunt extrem de evidente înperioada de tranzi]ie, laîntoarcerea acas`, atuncicând trebuie s` sereintegreze în societateacivil` [i s` încearce s`restabileasc` rela]iileapropiate cu ceilal]i.

Consilierea psihologic` ofer`posibilitatea unei interven]iiprecoce în asistareaveteranului pe timpul acesteitranzi]ii critice.

IVIVIVIVIV. CONCLUZII. CONCLUZII. CONCLUZII. CONCLUZII. CONCLUZII

Aproape toatemodific`rile descrise peparcursul lucr`rii suntrezultatul unor experien]etraumatice, rezultate înurma particip`rii în teatrelede opera]ii, dar sunt normale[i predictibile. Acesteexperien]e se pot cristalizaîn numeroase paradoxuri [idileme, multe nefiind pedeplin în]elese de c`treveterani. Consilierea

urm`re[te explicareaprocesului prin caretraumele specificeafecteaz` un individ,precum [i oferirea deinstrumente prin care se potdezvolta reac]ii adaptativede coping, în vedereagestion`rii eficiente aacestor reac]ii. Acestàbordare se constituie într-omodalitate de prevenire aagrav`rii lor [i a apari]ieiunor tulbur`ri mentalediagnosticate clinic.

Nu mai putem beneficiade luxul de a a[tepta camilitarii veterani s` seîmboln`veasc` seriosînainte de a le oferiasisten]` psihologic`, pentruc` atunci ar putea fi preatârziu. Abordarea modern` [iinovativ` a preven]iei estenecesar` [i urgent`. Înmulte situa]ii, consilierea

celor care nu sufer` detulbur`ri mentale diag-nosticate clinic poate fiprivit` ca o nou` abordare apreven]iei în acest domeniu,similar abord`rii psiho-educative care a dovedit c`reduce simptomatologiatulbur`rii de stres post-traumatic (Castro et al.,2012).

Nu se poate afirma c`to]i militarii veterani româniîntor[i din teatrele deopera]ii experimenteazàceste paradoxuri [i dileme,dar este clar c` o parte aacestora au numeroasesemne de întrebare referi-toare la gânduri, emo]ii,comportamente pe care le

descoper` odat` cureintegrarea în va]a civil`. Înaceast` etap` de via]`,normalizarea [i validareaacestor trìri, oferirea unorr`spunsuri [i îndrumarea însensul adopt`rii unormodalit`]i pozitive decoping, este ceea ce oconsiliere psihologic` poateface. Acest demers poateface, la un moment dat,diferen]a între s`n`tatemental` [i patologie.

Nu este obligatoriu caaceste experien]e de via]`,netratate corespunz`tor, s`se transforme în tulbur`rimentale diagnosticateclinic, dar ele nu dispar dela sine, ci se pot constituiîn vulnerabilit`]i psiho-logice. În acest context, însitua]ii de criz` psihologic`,exist` riscul transform`riiacestora în manifest`ri

psihocomportamentale sause pot constitui casimptomatologie a unortulbur`ri psihice.

Pentru a identificaaceste situa]ii, personalulcare execut` misiuni,opera]ii [i activit`]i depreg`tire în afara teritoriuluistatului român particip`,începând din a douajum`tate a anului 2014, la oevaluare psihologic` de tipscreening. Aceast` evaluarese desf`[oar` înainteaexecut`rii misiunilor, învederea identific`riivulnerabilit`]ilor psihologicecare pot conduce spretulbur`ri psihice. Deasemenea, acest screeningpsihologic are loc [i dupèxecutarea misiunilor, învederea identific`riipersonalului care prezint`manifest`ri psihocompor-tamentale/simptome aletulbur`rilor rela]ionate custresul [i evenimenteletraumatice, în scopulasigur`rii interven]ieipsihologice specializate.

Se are în vedere ca,treptat, întreg personalulcare a participat la misiuniexterne anterior anului 2014,s` fie evaluat prin acestscreening psihologic.

De aceea, este undemers vital destigma-tizarea serviciilor psiho-logice, prin educa]ie [ipreven]ie [i sus]inereaasisten]ei psihologicerealizat` pe baza unor teorii[i principii validate [tiin]ific,la nivelul secolului nostru [ia statelor membre N.A.T.O.

Astfel, reiterând ideeaprezentat` la începutullucr`rii, este absolutnecesar` crearea însistemul militar na]ional, aunei structuri de asisten]`psihologic`, încadrat` cupsihologi specializa]i îndiagnoz`, consiliere [iterapie psihologic`, binereprezentat` pe teritoriulîntregii ]`ri, care s` gestio-neze din punct de vederepsihologic problemelemilitarilor veterani.

Fo

to:

Val

enti

n C

IOB

|RC

~


Esen]a conceptualÈsen]a conceptualÈsen]a conceptualÈsen]a conceptualÈsen]a conceptual`[i mai ales semiotic`[i mai ales semiotic`[i mai ales semiotic`[i mai ales semiotic`[i mai ales semiotic`

a acestei adev`ratea acestei adev`ratea acestei adev`ratea acestei adev`ratea acestei adev`ratest`ri existen]ialest`ri existen]ialest`ri existen]ialest`ri existen]ialest`ri existen]iale

c`reia îi corespundec`reia îi corespundec`reia îi corespundec`reia îi corespundec`reia îi corespundesemantic termenul desemantic termenul desemantic termenul desemantic termenul desemantic termenul deliderliderliderliderlider frizeaz`, în final, frizeaz`, în final, frizeaz`, în final, frizeaz`, în final, frizeaz`, în final,

în urma analizeiîn urma analizeiîn urma analizeiîn urma analizeiîn urma analizeirealiste, chiarrealiste, chiarrealiste, chiarrealiste, chiarrealiste, chiar

inefabilul.inefabilul.inefabilul.inefabilul.inefabilul.Liderul exist` purLiderul exist` purLiderul exist` purLiderul exist` purLiderul exist` pur

[i simplu.[i simplu.[i simplu.[i simplu.[i simplu.

Este o apari]ieaxiomatic` aflat` dincolo decapacitatea de explicare afenomenelor ce-i conferènergia specific`, fiinddisponibil` martorului externdoar spre voluntaràcceptare [i judicioas`conformare ulterioar`.Însu[irile sale specifice suntapropiate de ideal, fiindsimilare straniei energiiholistice conferite de harulpredetermin`rii divine.

Existen]a sa este rodulunui cumul de tr`s`turipsiho-somatice care permitapari]ia carismei, sinonimexplicativ al efectului ob]inutde simpla prezen]` într-ocomunitate a lideruluiînn`scut. Cu rol decatalizator, carisma este unelement esen]ial pentrufinalizarea actului efectiv alimprim`rii motiva]iilor [ienergiilor volitive la indivizi,spre dirijarea cu scopuribenigne a micro-comunit`]ilor sau – în egal`m`sur` defect [i calitate, caexpresie a pragmatismuluicaracteristic naturii umane –spre manevrarea maselor

LIDERUL – CARISM~ SAU PRODUSAL FORM~RII?

Mihail PIRU{C~

largi, pentru finalit`]i propriisau comandate.

Oscilând laborios îns` cuun caracter sisific dinnefericire implacabil întreharul intangibil al carismei [iz`d`rnicia efortului de creareîn laborator, liderul, cano]iune – indiferent detehnicile cu obiect imitativdezvoltate pân` în prezent,menite a ob]ine dirijareadup` dorin]` a unui grup]int` – nu se poate forma,nu se poate modela din

comun, din obi[nuit, dinrepetitiv, din rezervorulclasic al fondului de resurseumane, tr`s`turile saleconstitutive presupunând apriori ie[irea din tipare.

Apar a[adar ca esen]ialesarcina dificil` [iresponsabilitatearecrutorului, a persoaneipreg`tite [i abilitate sìdentifice, pe criterii tehnice[i evident docte, dar [i pe

baza unei doze apreciabilede fler, tipologiiletemperamentale deosebite,susceptibile a da na[tereviitorilor lideri. În condi]iilesensibilit`]ii accentuate afinalit`]ii acestei ac]iunii,rolul abilit`]ii managerului

Fo

to: C

rist

i SU

RU

GIU


resurselor umane aflate laîndemân` în selec]ionareacu aten]ie [i devotamentprofesional a elementelor deidentificare a poten]ialilorlideri devine astfel crucial.

Rezultatele programelorde formare a liderilorv`desc impasul în care seafl` cuantificatorii efectelorscontate, în momentulstabilirii eficien]ei acestora.Astfel, indiferent de gradulinten]ionat de elaborare allor [i de[i aparentfunc]ionale [i certificateprin verific`ri repetate, oriintrate deja în latura clasicà metodelor de preg`tire acadrelor de conducere,programele de formareconfer` a[a numitului liderde sorginte [colarizat` – cafinalitate – în contextulconsumist al lipsei deimportan]` acordateperenit`]ii, un caracter deartificialitate efectiv malign,în momentul analizeieficien]ei reale, pe teren, aactului conducerii.

Încerc`rile de formare aliderului exclusiv prinformule de preg`tirespecific` duc în timp laapari]ia de inser]ii socialeartificiale, nedorite. Maidevreme sau mai târziu,acestea sunt acoperite înmod reflex, protectiv [icurativ de ac]iuni subversivevenite din parteaelementelor de rang secundale propriului sistem dirijat,a[a numitele eminen]ecenu[ii, ori oamenii dinumbra puterii, ori sunt de-adreptul expulzate dinorganiza]iile sau orânduirilece le-au ad`postit. Ulterior,prin ac]iunea memorieicolective, le este invariabilspoliat` capacitatea de aprolifera [i de a formacurente, prozeli]i, atitudinisau mentalit`]i.

Solu]ia identificat` estedat` de o tehnic` simpl` [iaflat` permanent laîndemâna formatorilor decadre, al c`rei unicinconvenient este dat de

durata sa, cu mult mai maredecât perioada obi[nuit` deformare prin preg`tirespecific` a unui individdestinat conducerii,influen]`rii [i dirij`rii înconsecin]` a grupurilor saucomunit`]ilor, indiferent dedenumirea dat` acestuia –lider, conduc`tor, [ef etc.

Pe scurt, solu]ia estereprezentat` de selec]iatreptat` de poten]iali lideri,în loc de încercarea cre`riipe band` rulant` deconduc`tori sau [efi, prinforme de preg`tire bazatàproape exclusiv pe tehnicide înfrângere a voin]eicomunit`]ii. Chiar [i dac`vorbim, a[a cum ar`tamanterior, de tehnici despecialitate de conducere acolectivit`]ilor, ori de metodeverificate în nenum`raterânduri [i prezente în maitoate programele de creare adeprinderilor de conducere.În imensa lor majoritate,acestea prezint` efectecare, s` recunoa[tem, segrefeaz` uneori perfect peobiectivele stabilite, îns`care, pentru o anduran]` cese dore[te a fi apreciabil` înce prive[te func]ionalitatea[i fiabilitatea organiza]ieirespective, erodeaz`permanent, invizibil [idistructiv aparatulinstitu]ional creat, tocmaiprin artificialitatea [icaracterul lor extrinsec,impus.

Ca modalitate derealizare, aceast` selec]iepresupune supunerea unuimare num`r de indivizi uneiselec]ii [i monitoriz`ripermanente [i îndelungate,pe parcursul etapelorînv`]`mântului militar.Implic` elaborarea criteriilorspecifice ale unei serii dealegeri necesar a firiguroas`, discret` [i cupermanent caracter deexperiment a indivizilorconstituen]i ai unor micro-comunit`]i, stabiliteexperimental ca ]int` [ianalizate permanent.

Atitudini, ac]iuni, formede exprimare sau gândire,idei sau practici reflexedemonstrate a fi de sorginteproprie, toate acesteelemente vor semnifica tu[eîn continu` conturare,devoalând persoane cupoten]ial crescut nu doar deagresivitate pur`, cât maiales de capacitate depersuasiune, de dirijare [iconducere cu evident`lejeritate a masei de indivizide care este înconjurat. Sevor „cerne” astfel cei ceprezint` predispozi]ievoluntar` sau involuntar`pentru statutul de lider.Acestora din urm`, tehnicilede conducere [i imprimare avoin]ei proprii restuluicomunit`]ii le vor fi predatespre a fi însu[ite doar caalternativ`, în situa]ia încare propriile calit`]iintrinseci nu dau în totalitatesau conjectural rezultateleinten]ionate.

Este vorba, cu altecuvinte, despre triereaacelor indivizi ce prezintìnteres din punct de vedereal experien]ei [i fleruluiprofesional al recrutorilor detip head-hunter , activitaterealizat` cu preponderen]`în rândul efectivelorresurselor umane ce î[idesf`[oar` preg`tirea încadrul institu]iilor deînv`]`mânt militare – celemai indicate pentru acestscop, datorit` înc`rc`turiiinerente de agresivitateimpuse chiar de finalitateacombativ` a procesuluieducativ. Selec]ia [imonitorizarea lor va fidiscret` [i permanent`, încùtarea germenilorincipien]i [i involuntari decarism`, în cadrul unuiprogram ce se poate derulape parcursului unui întregciclu de formare profesio-nal` sau, în cazuri caremerit` o aten]ie sporit`, peparcursul mai multorgenera]ii.

Domeniul de referin]` alresurselor umane stabilit ca

surs` de informare [ifurnizare de date statisticepentru realizarea studiilor [iexperimentelor propuse esteprin excelen]` cel militar.De[i aflat sub semnulaparent discriminator alunei tipologii aparte, încazul de fa]` cea militar`,trebuie s` recunoa[tem c`domeniul este nimerit ales.Mediul citat a fost [i este opermanent` surs` deinspira]ie, atât pentru zonasecurit`]ii, prin seriacaracteristic` de precepteelaborate [i menite a serviscopurilor combative, cât[i pentru sfera societ`]iicivile. Fiind în egal`m`sur` de solicitant`,interesul este aicimanifestat mai întâi prinorizontul de a[tept`rimateriale, urmat denecesitatea amplific`riicapacit`]ilor economico-financiare ale diverselorstructuri organiza]ionaleimplicate sau interesate,mai exact de ideea [iobiectivul sporirii constantea profitului.

Prin inevitabila saagresivitate – o caracte-ristic` existent` saucultivat` în cele din urm` deîns`[i existen]a no]iuniicombative a vocabulei„militar” din sintagma sausintagmele ce con]in acesttermen – mediul militar seînscrie atât ca surs`surs`surs`surs`surs` abazei de selec]ie, cât [i cafinalitatefinalitatefinalitatefinalitatefinalitate a cercet`rii, fiindterenul fertil necesar aplic`riipractice a prezentelorprecepte.

La rândul lor, acestea sepot înscrie cu succes îne[afodajul unui proiectdocumentat, de[i noncon-formist în abordare, elaborat,în afara controverselorconstructive ale unor opiniice converg la urma urmelorspre aceea[i finalitate cucelelalte curente tradi]ionale,doar cu dorin]a manifest` aeficientiz`rii complete aactului conducerii.

SPIRIT MILITAR MODERN nr. 2/2016presamil.ro/smm/2016/2/files/assets/common/... · optim limbajul...

Documents

Transcript of SPIRIT MILITAR MODERN nr. 2/2016presamil.ro/smm/2016/2/files/assets/common/... · optim limbajul...