Coperta de I. OPRI$AN

Coperta I, IV: Ilustrafli la edi{ia dn 7760 a Eddei.

Titlul original: Die Edda. Die Lieder der sogenannten dlterenEdda nebst einem Anhang: Die mythischen und heroischenErzrihbungen der Snowa Edda, ibersetzt und erldntert von HugoGering, Leipzig und Wien, Bibliographisches Institut, [1895?].

Editura SAECULUL I.O.ISBN 978-973-642-387 -r

@ Toate drepturile sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

E, DDATraducere din limba germanfl de

Magda Petculescu

Cu un ,rcuYent inainteoo deDan Grigorescu

Editura SAECULUM LO.

Bucureqti, 2018

Bibliografie

Ovidiu Drimba, Eseuri de literaturd strdind. EdituraCluj-Napoca, 1976.

Walhalla ;i Thule, mituri ;i legende vechi germanice,Minerva, Colecf,a BPT, BucuresJi, 1977.

Cuprins

Cuvflnt inainteIntroducereNota traducitorului

Dacia,

Editura

5

t929

I. EDDACintecele asa-numitei Edda cea veche

CANTLRI-E ZEILOR1. Prezicerea vizionarei (Vplusp()2. Visele lui Baldr (Baldrs druumar)3. Cf,ntul lui Thrym (PrymskviFu)4. Cf,ntecul lui Hymir (IIymiskviDa)5. Cuvintele de harti ale lui Loki (Lokasenna)6. CAntul lui Harbard. (IIdrbaDsljdD)7. Cffntul lui Skirnir (Skirnismlil)8. Cffntul lui Wafrhtudnir (VaJbrfiDnism(l)9. CAntul lui Grimnir (Grimnism(l)10. CAntul lui Alwis (Alvissm{l)L1. Proverbele lui Har (II{vum(l)12. CAntul lui Rig (RigsDula)13. CAntul Hyndlei (IlyndluljdF) 157

35

48

51

57

64

78

88

96

106

lt9125

149

14. C0ntul lui Swipdag (Svipdugsm(I) 167

399

CANTURILE EROILOR

15. Cdntul lui Wiilund. (VflundarkviDa) 17916. Cf,ntul lui Helgi, fiul lui Hjorward efelgakviDu

Iljprvarhssonur) lB717. Primul cf,nt despre Helgi, omoretorul lui Hunding

(IlelgukviDa llundingsbanaf) S918. Cel de al doilea cent despre Helgi, ucigasul lui

34. Instigarea Gudrunei (GuDrdnarhv{t)35. Cflntul lui Hamdir (IIamDism(I)

319

323

Hunding (IlelgakviDa lfundingsbuna II)19. Moartea lui Sinfjotli (Frd duuda Sinfigtla)20. Proroocirea lui Gripir (Gr{pissp()21. Cffntul lui Regin (Reginsm{t)22. Cdntullui Fafnir (Fdfnisn(t)23. Cf,ntul Sigrdrifei (Sigrdrifum(I)24. Hragment dintr-un cffnt al lui Sigurd (Brot af

SigurDarkibu)

25. Primul c6nt al Gudrunei (GuDrfinarkviba I)26. Ckntul cel scurt al lui Sigurd (SigurFarkviDa en

skamma)

27. Cdldtoria spre moarte a Brynhildei (IIeIreiDBrynhildar)

28. Disparitia Niflungilor

II. POVESTIRILE MITICE SI EROICEALE SNORRA EDdA

Eddo ceu noad

1. Amigirea lui Gylfi (Gilfuginning) 3312. Povestirile lui Bragi (Bragaredur) 3713. Extrase din Poetica lui Snorri

(Skdldskuparmdl)

Bibliografie. . .

209

220

222

231

238247

255260

265

276

375

396

(Drdp Niflunga) 27929. Cel de al doilea cdntec aI Gudrunei (GuDrrtnarkviba

linnur) 28030. Cel de al treilea c0ntec al Gudrunei

(GuDrfinarkviba en DriDia) 28731. Cflntecul de jale al Oddrunei (Oddrfinargrdtr) 28932. C6ntul lui Atli (AtlaviDa) 2gs33. Cf,ntecul groenlandez al lui AtIi (Atlamljt en

grenlenzku) 303

CIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei/ trad. din lb. gemani de Magda Petculescu ; cu un cuv. inaintc tlc

Dan Grigorescu. - Bucueqti : Saeculum I.O., 2018

ISBN 978-973-642-387-1

I. Petculescu, Magda (had.)II. Grigorescu, Dm (pref.)

821.112.2

Dedicatd Elsei

A. CANTURILE ZEILORL. Prezicerea vizionarei

(Vpluspli)

Rog sd-mi dea ascultare neamurile sfinte.Copiiir lui Heimdall, cei de vazd. si cei de r6nd;Pirintele carc alegez doreqte aceasta deci eu vi voi spunePovesti strbvechi amintiri de foarte demult.

StrAbunii uriasilor sunt cei de care imi amintesc,Cd odinioard mi-au dat via\A;Cunosc noud lumi, noud imp5r6lii ale arborelui lumii3Ale cdrui rdddcini sunt ad6nc infipte in PdmAnt.

Vremuri strdvechi au fost cele in care trdit-a Ymira:Nu era nici prundis, nici mare, nici valul cel rece;Nu era nici Pdmdnt, nici Cer,Numai un hdu cdscat, iarbd nicdieri.

Iatd cd frii lui But' au ridicat Pdmanflil$i au creat frumosul Midgard6,Dinspre sud Soarele scdlda c6mpulPe care a inceput sd rbsard iarba cea verde.

1. Copiii lui Heimdall, oamenii. Dn Rigsl>ula afldm cd zeul Heimdall, sub numelede Rig, a creat cele trei seminlii ale oamenilor - sclavii, cei liberi Ei nobilii.

2. Pdrintele care alege - nulne dat lui Odin.3. Arborele lumii - fiasinul Yggdrasil, vezi qi strofele urmdtoai:e.4. Ymir, uriagul din trupul cbruia zeii aa frcut lumea; vezi gi VaJhr., Grim,

Gylfagininng.5. Fiii lui Bur: Odin,Wili qi We, vezi qi Gylfaq.6. Midgard - tAramd din mijlocul lumii, l6cas,ul oamenilor; vezi qi Grimn, Gyl/itg.

36

TDinspre sud Soarele, alSturi de Lund,A atins cu dreapta rnarginea cerului;Fdrd ca Soarele sd fi gtiut unde ii este culcusul,Nici Luna nu qtia, ce noapte este a ei,Stelele nu aflaserd unde le va fi locul.

Iatd cd s-au adunat zeii, cu tofii,StApenii cei sfinli si au linut sfat:Au dat nume pentru Noapte, Lund Noud si Lund Plind,Dimineala si Seara, Amiazd. si inserat,Au ales tohrl ca sd poatl numSra anii ce treceau.

Pe cdmpia Idei8 se adunard AseniiSd ina{e altare, sb ridice temple;Au fhcut cuptoare sd lucreze aurul,Au fburit cu ciocanele clesti qi alte unelte trebuincioase.

ln curte se exersau la jocuri-Aurul strdlucitor nu le lipsea-Cele hei, cele mai putemice fete9 sosird si ele,Fiicele uria,sului dtn lara Thurgilor.

l$i se agezara zeii cu tofi,Stdpdnii cei sfin1i, sd lnd sfat:Oare mu{imea piticilor de cine sd fie trezitd la viatdDin s6ngele lui Mimir qi din mddularelel0 lui Blarn?

Cel mai putemic fburit dintre toli piticiiA fost Motsognir, al doilea a fost Durin;Pe unii ii fbceau dupd chipuri ale oamenilorDe pe pdm6nt cum le poruncise Durin.

9.

7. AceastA strofb, introdus6 probabilmartiniv,irrf5:\iqeazd o seard de vard nordicd,cdnd soarele alunecd de-a lungul marginii cerului, dar nu apune, ci rdmAne sinoaptea pe cer aldturi de lund; a fost scris6, poate, de J. Hoffory: Studii despreEdda"Berlin 1889, pag. 73 qi urm.CAmpia Idei - ,,cdmpia activitdlii neintrerupte", locul unde stlteau Asenii intimpurile erei lor de aur, unde vor locui qi zeii ce vor supravie{ui focului ceva mistui lumea; vezi Gylfug.Cele trei fete putemice: nomele Urd, Werdandi qi Skuld care ursesc destinulzeilor si al oamenilor. Yezi si Gylfag.

10. Brimir gi Blain sunt alte mrne pentru Ymir. Paragraful ce vorbeqte de creareapiticilor gi conline o ampl5 list5 a lor, a fost probabil introdus ulterior.

i/

Nyi qi Nidi, Nordri si Sudri,Austri si Westri, Althjof, Dwalin,Nar qi Narr, Niping, Darn,Bifirr, Bafur, Bombor, Nori,An si Onar, Ai, Mjodvitnir.

Wigg qi Gandalf, Windolf, Thorin,Thror gi Thraih, Thek, Lit gi Wit,Nyr ;i Regin, Nyrad si Radsvid -Acum ii numdram cum trebuie pe pitici.

Fili Ei Kili, Frlndin, Nali,Heptifili, Hanar,Swiur.Frar, Hombori, Friig qi Loni,Aurwang, Jari, Eikins$aldi.

A venit vremea, oameni, pe cei din poporul piticilorStrdbunii lui Lothar sd-i numim in cdnt;Neamul 1or a porrrit din lara cea st6ncoasdPrin vdile mldstinoase spre nisipoasa c6mpie.

Ei s-au numit Draupnir qi Dolgthrasir,Har, Haugspori, Hlewang, ElornDori. Ori, Duf Andwari,Sldrfir, Wirfir, Skafid, Ai,

Alf gi Yngwi, Eikinskjaldi,1-alar gi Frosti, Fid qi Ginnar:

Se vor cunoaste cdt existi lumea,Acesti numerosi strdbuni ai lui T,othar.]

Si iat5 cd pornesc spre ldrrmrl m5rii puternici qi falniciDin acest neam trei dintre Aseni;Pe intinsul cdmp au gdsit IbrI vlagdAsk gi Emblall, Ibrd sd gtie care le era soarta.

Nici suflu, nici suflet nu aveau inci,Nici trup, nici cildurd nici culori imbietoare;

I l. Ask gi Embla - frasinul qi ulmul (?), cei doi pomi din care Asenii au creatprima perechg de oameni. Yezi si Gylfag.

38

Suflu le-a dat Odinl2, Honirl3 le-a dat sufletul,Lodurl4 cdldura si culorile strdlucitoare.

Stiu un frasin, ce poartd numele YggdrasillsFalnicul copac ce culege umezeala;Din el vine roua, care hrdneste vdile;De-a pururi verde este el la frrftina (nornei) Urd.Iatd o cetate la rdddcina copacului,Trei fecioare inlelepte locuiesc in ea:[Una se numeste IJrd, cealakd Werdandi- cioplind semnele - eea de a treia este Skuld;]16Destinele vielilor le urzescUrmasiloroamenilor, soartabdrbalilor.

Mai gtiu qi despre primul dintre rdzboaiele 1umii17Cand Gullweig cu sulilele impunsd fost-a$i cdnd in a lui Hawir8 sald a fost arsd,be trei ori arsd qi de trei ori rendscutd,[adesea si de multe ori, dar ea continud sd mai fie in via!5.]

12. Octin (adicd furhrnosul), ini{ial un zeu furtunos, avansat de germani de timpuriuca zeu domnind din impd:tjia cerurilor ;i, astfel, stdpdn al celorlalli zei.

13. Honir, un zell ce apare adeseori in compania lui Odin qi a iui Loki (veziintroducerea vizionard dim Reginsm/l, qi Skdldskaparmdl, apoi Bragaredur;numele si existenta lui nu au fost incd explicate satisficdtor. CAnd se incheiepacea intre Aseni gi Wani, a fost dat wanilor ca ostatec. Face parte dintre zeiice vor domni si in lumea cea noui.

14. Lodtu - probabil numele mai vechi al zeului, ce in mod obiqnuit se numesteLoki.

15. Frasinul Yggdragsil, simbolul Universului, creat unitar qi organic, vezi Grimn.qi Gylfag. Urcl, ven qi strofele anterioare.

76. Yezi qi strofele anterioare.17. Primul dintre rdzboaiele lumii este cel dintre Aseni gi Wani. Cei din urmd,

inilial zeitdli ale apelor din atmosferd si pelagice, au devenit si zeii naviga{ieisi ai comerlului. Cultul 1or, duptr cum se pare, a ap5'rut mai intAi la germaniisudici Ei a ajuns ia scandinavi de la aceqtia; introducerea lui a intdmpinat insirezistent5 in rdndul credincio;ilor in Aseni Ei a fost rezolvat, dupd luptecrdncene, printr-un compromis; ca ulmare, Asenii gi Wanii au fost adulaflaolaltd. Se pare cd mitul Wanilor pare sd conlind aceste evenimente. - DintreWani fac parte Njord gi cei doi copii ai s5i, Freyr qi Freyja. Miillenhof este dep5rere cA Guilweig ar fi o ipostazd a celei din urm5 qi cd ar personifica putereaaurului, dar partea lui cea pdcdtoasd. Conform poeziei noastre, Gullweig a fostprima din neamul Wanilor, care s-a dus la Aseni. Faptul cd a fost r5u tratat6de ei a pricinuit primul rdzboi dintre Aseni qi Wani. Rdzboiui este menlionatgi in Gylfag. qi Bragaredur.

18. Hawi, ,,cel mare" - Odin.

39

Heidl9 i s-a spus ei, oriunde a intrat in casd,De,steapta wdjitoare cu darul prevestidi;Sucind minlile fbcea scamatorii,Femeilor libere le aducea mereu desfdtarea.

Si se asezard zeii cu to{ii,Stdp6nii cei sfinli sd lind sfat:Dacd Asenii sd pldteascd di.riSau dacd totj zeli si fie preamdrili prin jertfe2o.

Odin cu mAnerul armei in m6nd o lansd ?n oaste- Ceea ce se Ei intAmpl5 ?n primul rdzboi-Cd,zu meterezul cetAtii Asenilor,Wanii domici de lupti zdrobid pdmantul2l.229i se aEezurd zeii cu tofi,Stdp6nii cei sfinli sd {in5 sfat:Cine umplut-a tot aerul' cw otav*3Si ii promise uriasului mfueasa lui O&a?

Numai Thol5 lovi plin de mAnie- $ade numai rareori, cdnd face asa ceva -Se spulberard jurdmintele, cuvintele si legdmintele,Tratatele iEi pierduserd valoarea, desi fuseserd incheiate de eirr

19. Heid, un nume dat adesea profetelor Ei vrdjitoarelor. Deci qi Gullweig a primitacest nume.

20. Zeli negociazd, condiliile incheierii pdcii. S-a propus, fie sd pldteascd tributWanilor invingdtori, fie si fie socotili egali in drepturi qi, deci, s[ li se ?nchinejertfe qi sd intre in r6ndul Asenilor. Cea de a doua variantb a fost acceptatA.

21. Aceastd strotb vorbeste din nou de r5zboi (distrugerea cetilii Asenilor de cdtreWani) pentru a face o trecere la mitul urmitor.

22. Ca sd reclddeascd cetatea, zeii au tocmit un uriaE-megter, care s-a angajat siridice totul intr-o iamd dacd ii vor da ca so{ie pe Freyja gi vor ceda Soarelegi Luna; sfdtuili de Loki, zeii au acceptat condi{iile. Dupd aceea zeilor le-apf,rut rdu cI au incuviinlat Fi l-au ameninlat pe Loki cu moartea dacd nu iiajutA sa iasi din incurcdturS. Printr-un siretlic, Loki a fAcut ca termenul si nupoatd fi respectat. Uriasul a fost furios cd a pierdut, i-a amenin{at pe zei qi afost ucis de Thor. Yezi Gyfag.

23. Adtc6" cine a fost cel care a dat sfatul si cedeze Soarele si Luna-24. Mi;:easa lui Od este Freyja, vezi Gylfag.25. Thor, zeul tunetului, fiul lui Odin si Jord.

40

Mai gtiu cd al lui Heimda1l26 com ascuns va rdmdneSub copacul sfint ce soarbe aenrl cerului;Vdd cum cad peste el valurile umede, zdloguiile27Tatdlui care alege, oare voi pute{i in{elege mai mult?28stdt"u- singurd afard c6nd bdtr6nul principeA1 Asenilor a venit si mi-a citit in ochi:,,Ce vrei sd gtii? De ce verifici?Odin, eu stiu, unde ili lii ascuns ochiul!"

Eu stiu al lui Odin ochi ascunsin izvorul lui Mimir, cel atAt de vestit;Met bea Mimir in fiecare diminealdDin zdlogul tatdlui care alege

oare voi puteli inlelege mai mult?

P,'rrirrtclc oastei a diruit colane gi inele,Pcntru cI am spus lucruri pline de t61c

si arn avut darul proroocirii.Am multd inlelepciune, pot intrevedea peste timpuri,Toate lumile citirea mea le strdpunge.

M-am uitat jur-imprejur Walkiriile29 le vdd venind,Pregdtite sd se aldture eroilor luptitori;Skuld line scutul, este urmatd de Skogul,Apoi de Gud. Hild. Gondul si Geirskogul.Vd mai spun acum cd fetele lui Herl'anjoSunt gata ca pe Pdmdnt sd conducd lupta.

26. Heimdall (,cel ce strdluceqte peste toatf, lumea'), pdzitorul zeilor, cel care, lasfirsitttl zilelor, va chema zeii la lupti sundnd din comul Gjallar. Pdnd atunciacesta va rdmdne ascuns sub liasinul Yggdrasil. Yezi gi Prymskv.

27. Tatdl care alege, adicf, Odin. Zdlogul s5u este ochiul zeului cerului, Soarele,pe care il amaneteaz}. spiritului apei Mimir sau Mim pentru a dobdndi de lael inlelepciunea, rdmasb dositi in addncul apelor, in fintdna lui Mimir. IatIcum se explica apusul Soarelui in mare. Soarele poate fi socotit qi pocalul auriual zeului cemlui, pe care Mimir il umple cu apa smntd din izvorul s6u ca sf,ude copacul lumii (adicd prin grija inleleaptd sd asigure mersul omenirii).

28. Profeta spune ci infelepciunea ei a fost verificati chiar de Odin qi cd ea i-zdemonstrat-o. Dupd ce a accentuat astfel autenticitatea prezicerilor ei, continuicu proroocirile.

29. Walkiriile, fecioarele luptdtoare ale lui Odin, care indeplinesc ordinele zeului,asiguri victoria favorililor sf,i in luptd si ii conduc in Walholl pe eroii cdzuli.

30. Herian : Odin.

41

Am vdzut care este sfirsitul ursitFiului lui Odin nobid Baldt'l;Mult deasupra se ina{d vajnicFrumos crescut subfrele vAsc.

Din ale sale ramuri, toate subtiri,S-a ndscut s5geata ugigasa trasa de Hod32;Dar ffatele lui Balddr de abia ndscut,A luptat el, fiul lui Odin.Nu si-a pieptlnat pdrul nici mdinile nu le-a spAlat,Pand ce dusmanul'* lui Baldr nu a zdcut sfdpuns;Frigg3s jelea in FensalirNenorocirea Walhollro oare voi puteli inlelege mai mult?

L-arn vdzut legat in mica pdduricePe cel ce aduce nenorocirea, pe obraznicul Loki37.Sigyn38sti ahturi dobordtS de durereDin cauza suferinlei bdrbatului ei

oare voi puteli inlelege mai mult?

Il Baldr, adici,,StdpAnul", fiul lui Odin cu Frigg, inilial un zeu al luminii; uciderealui de cdtre fratele sdu Hod a simbolizat victoria luminii asupra inturericului,a verii impotriva iernii. Dupd ce vechii zei ai for{elor naturii au fost dotali sicu principii etice, Baldr a devenit zeul dreptSfii, puritdlii qi nevinovaliei. Vezicantu1 urmdtor si povestirea dn Gylftq.Hod, fratele orb a1 lui Baldr, l-a lovit mortal cu sdgeata fdcuti din acea ramurdde v6sc, Loki i-a incordat arcul si a potrivit sigeata. Confom celor spuse maisus, Hod poate fi socotit personificarea iemii; numeie, care inseamnd ,,rlzbol",desemneazd opusul fratelui sdu - Baldr cei pagnic.F-ratele lui Baldr: este vorba de Wali, avut de Odin cu Rind, pentru a crea pecineva care sd-l r5zbune pe Baldr. Nici nu era bine ndscut (,,avea doar orroapte'), cdnd a dus la indeplinire fazbunarea provoc6nd moarlea lui Hod.Duqmanul lui Baldr-Hod.F'rigg (,cea mult iubitd", ,,nevasta"), zeila Soarelui, so{ia lui Odin. Locuieqtein Fensalir (Silile m5rilor) deoarece Soarele se 15sa seara in apele mdrii.Walholl adicd hala unde sunt gtrzdui\i dup5 moarte eroii cdzuli, folositd aicica locuin{d pentru zei.

t'/. Loki, cel mai des folosit, dar fdrd indoiald cel mai recent nume al zeului, numit;i Lodur Ei Loptr. El inseamnd ,,cel ce inchide", ,,cel ce termind", deoareceelementul peste care domneste el, focul, inseamnd in credin{a germanicdsfdrqitul tuturor lucruriior. Din catza caracterului distrugdtor al acestui element(ceie bine{dcitoate apar rareori in miturile despre Loki) el este socotit demonulnlului, care abate intreaga nenorocire asupra zeilor. Tot el poartd vina si pentrumoartea lui Baldr. Drept pedeapsd este legat de Aseni si va fi eliberat numaicu pulin inaintea dispari{iei lum1i Yezi Gyfag.

lfi. Sigyn, solia iui Loki.

Il

\4

i5

i()

EDDA42

3gDitrspre soare rdsare se revarsdCu sdbii qi pumnale Slidrao cel

prin vdi otrdvitespumegdnd.

Si s-a ridicat, spre nord. din campieO sald din aLr pentru neamul lui Sindriar;Pe Okolnira2 era o altdSalS de bere a uriasului, care se numeste Brimira3.

Vdzut-am o halS mare, departe de Soare,Pe Nastrand4, cu uqile in&eptate spre nord;Prin cosul de fum pdhrrndea o ploaie de otravd,Cdci pe pere{ii sdlii stiteau incolScif, gerpii.

Am mai vdzut acoTo rduri sdlbaticeBdrbali ce juraserd strAmb si ucigasi45[Si unii, care ademeniserd nevestele altora];Acolo molfbia Niddhogg din trupurile golite de suflet,Lupul sfirteca oameni - oare voi putefl in{elege mai mult?

39. Aceste strofe prezintd locuin{a demonilor, care aduc dispari{ia lumii gi a zellor:in nordul impdrdliei uriaqilor qi a piticilor aliati cu ei si in lumea de dincolo aHelei. Lumea focului, sudic6, patria fiilor lui Muspell, este probabil menlionatdin cele doud versuri pierdute consemnate prin puncte.

40. Slidr, ,,cel diundtor, cel rdu', un rAu din lara uriaEilor. Faptul cd aduce cu elsdbii si pumnale, dupd curn se pare, ar insemna doar cd are o apd rece caghea{a.

41 . Neamul lui Sindri (un pitic cu acest nume apare qi in Skaldsk.) ce locuiegte pec6mpia Nida (adicd in ,,cdmpurile intunecate') este format din pitici; ei suntramura ostili zeilor (Elbii cei negri).

42. Okolnr, ,,cel ce nu este rece", este un nume curios pentflt un munte dininghelata lard a uriagilor; trebuie sd pomim de la premisa cA este vorba de unloc pdzit de ghelari cu cdldura vulcanilor. Aceasta (ca qi altele) ar face plauzibilSoriginea islandez5 a cantului.

43. Brimir, sau ,,cel ce foqnegte", numele unui uriaq care a mai fost denumit Ymir,strdbunul uriaqilor.

44. Nastrand, adici ,,t5r6mul mor,tilor"; aici este imensa sald a zei{ei mor{ii, Hel,unde - potrivit credin{ei strdvechi a germanilor - ajungeau to{i oamenii dupdmoarte. Cei rii trebuiau sd se lase supuqi la chinuri.

45. Crimd qi spe4'ur erau socotite de germani plcatele cele mai grele. $iSigrdrfumpl avertizeazA de pedepsele grele ce il asteapt5 pe cel ce jur[ strdmb.

43

46Pe peretele de la est st6tea bdtrdna in pddurea de frer4l$i dAdu nastere acolo thcaqului lui FenrirasDin tof, acegtia, c6ndva,Va iesi sugrumdtorul Soarelui cu chip de lup.

Se hrbneste cu camea bdrbalilorag cdnrtj$i p6ngdreEte cu sange l5ca,sul zellor1'Razele Soarelui sunt intunecate, pe timpul veriiVine weme rea - oare voi puteti in{elege mai mult?

Acolo pe colind st5tea, cdntdnd la-harpd.Pdzitorul uriaqei, veselulEggther5u:Ii strigd lui sb taie capul fiumosului cocoq rosJr,Din pddurea cu pdsarele, ce se nrunea {alaPi.Dacd 7a zei cilnta Gullinkambi52,Cel care in hala tatdlui atotputemic ii trezea pe eroi;Un altul era ael aarc catrta in ad6ncul Pdm6ntului,Cu pene brun-negricioase in trcbperile zeitei Hel.

Gann latrd cu putere inaintea lui Gnipahelif3:.10. in aceastd strofi ?ncepe prezentarea sfirgitului lumii prin aceea cd. anuntd.

nasterea duhului riu care va inghi{i Soarele Ei Luna.,l /. Pldurea de fier, o pidure foarte bdtdnd gi existenti de-a pururi, o pddure

str5veche. ln secolul al Xl-lea acest nume era dat unei pdduri din Holstein,clar Ei oraEul Iserlohn pare s6-si tragd numele de la o asemenea p5due.

,ltl. Fenrir sau Fenris, un iup urias, fiul lui Loki cu uriaga Angurboda, vezi siIJindhtljdb. ln ceasul sfirqitului lumii, el il va incol5ci pe Odin, dar va fi uciscle Widar (Cylf"S.).Copiii sii, pe care ii are cu o uriaqi al cdrui nume nu estedat, (,,b5tr6na din pidurea de fier"), sunt lupii Skoll qi Hati, primul va ?nghitiSoarele, cel de al doilea Luna. Acest mit a fost creat dupd intunecarea corpuluiceresc in timpul unei eclipse.

.l',. Milllenhof bdnuieste ci ar fi vorba de un avertisment ca morlii sd fie ingropalilvezi Sigt"dr"ifumpl), cdct altfel se asigurS hrana lupului ce va mistui Soarele.

\0. Egglhff (,slujitorul sdbiei"), pbzitorul (so{ul?) uriasei, s-ar pdrea cd de{inefunclia de pdzrtor al uriasei, asemeni lui Heimdall pentru zei gi Surt pentrulocuitorii din Muspelheim (Gylftq. )

.l l. l'Jalar, cocoqul, care ii trezeste pe uriaqi la ultima luptd, cum a licut qiGullinkambi cu zeii Ei cocoqul brun-negricios cu oamenii din impir5lia luiHel.

r.l. Gullinkambi ?nseamnd ,,cel ce poartd un pieptene din aur".\.1- Ca1m, cdinele, care st?i la intrarea in impf,rdlia Helei, in ,,pestera din stdncd".

ljste, in oice caz, acelagi c6ine, care, dupd visul lui Baldr, ii vine in cale luiOdtn. Grfmn. il men{ioneazd drept cel mai bun dintre c6ini. Conform Gylfug.in clipa sfhrqitului lumii, zeul r5zboiului Tyr qi Garm se vor ucide reciproc.

44

El rupe citugele, aleargd lupulsa!Am multd inlelepciune, pot irtrevedea peste timpuriSi vdd soarta crudd a zellor cum se apropie.ttpru$i pomesc la lupld si se doboard intre ei,Legdturile de s6nge sunt rupte de fiii fraflor;Este greu pe lume, este mult5 nenorocire -Este vremea mdciucilor, vremea sdbiilor, lSncile guierd,Este timp de iam5, timpul lupiloa vai, lumea se prdbuseste -nici un om nu iqi va crula aproapele.

Fiii lui Mim56 dau nlvald sund sfhrsitulSunehrl rdsundtor al comului GjallafT;Putemic sufld Heimdall, cornul este indrept_qt in sus,Capul armatei vorbeste prin capul lui Mim)u.

Yggdrasil trosneste, frasinul cel mai falnic,Bdtr6nul copac se pleacS, uria;ul se elibereazS;Cu totii sunt infricosati cei din lumea umbrelor,Vai, durt59 cel iubitor'de s6nge pomeste pe drumul sdu.

Ce se intAmpld la Aseni? Ce fac Elbii?Impdrdfa uriaqilor forfotegte, Asenii sunlSuspind piticii in fala uqilor din piatrd,Stdpdnul mun{ilor impddurifl - oare voi

strdngi la sfat;

puteli intelege maimult?

Garm urlS acum cu putere se vede Gnipahellir,Se rup cdtusele, scapd lupul!

54. Lupul, adicd Fenrir, pus in lan(uri de Aseni, dar care, cdnd sund clipa smrsituluilumii, se va elibera (Gylfeq.)

55. Sfbrqitul lumii este precedat de distrugerea a tot ce fusese cuitivat pe pdmAnt.56. Fiii lui Mim, apele, care incep sd se involbure.57. Despre Heimdall si comul Gjallar.58. Potrivit Ynglingasaga, Asenii qi Wanii au fdcut schimb de prizonieri ta sfhrEitul

luptelor. Asenii l-au trimis pe Homir si l-au dat inleleptului Mim ca insolitor.Dar Wanii ii tdiaserb acestuia capul gi l-au trimis inapoi Asenilor. Odin a?ngrijit capul .si a rostit formule magice: prin aceasta i-a dat capului putereasd vorbeascd, iar mat tdrziu avea sd afle de la el multe taine. Autorul versurilornoastre trebuie sd fi cunoscut acest mit; iI foloseste arci frrtr sd se g0ndescd cdnu corespunde cu ceea ce a spus despre Mim in strofele anterioare. Cine vedeinsd in soarele din aceeasi strolb mai intAi ochiul gi apoi pocalul, acela poatesd si amestece mituri care se contrazic.

59. Surt cel iubitor de sdnge este aceeagi persoand ca qi ,,uriagul" de la inceput.

45

Am multd in{elepciune pot intrevedea peste timpuri$i vdd soarta crud5 a ze77or curn se apropie.Dinspre est se apropie Hrym60 cu, scutul sA se apere,Din vah-ri se ridicd $arpele lum.ijorFurios la culme; baffanul vulturoz.S{6rtec6nd cadawe; porneste in larg Naglfar63.

Dinspre nord se vede o corabie pe mareCu oamenii Helei, condusd de Loki;f-upului (Fenrir) ii urmezd, s5lbaticii lui tovardsi,impreund cu ei este qi fiatele lui Byleipt6a.Dinspre rniazdzi soseqie Surt65 ucigaqul ramurilor,Sdbiile lumineazd, soarele ii infiuntdoo,Munlii pietroqi se prdvdlesc, zeli se impiedicd,Hel inldnluie oamenii, cerul se despicd.

Se apropie Hlin67 alt necaz,C6nd pdrintele care alege pleacd, sd biruie lupul @enrir),Si pe Surt cel inlelept sugrumdtorul lui Beli68;Bucuria lui Frigg se va spulbera pe datd,.Vine apoi Midar69 fiul mdritului pdrinte,Vajnicul erou, sd se lupte cu lupul (Fenrir):

00. H1ym, conducdtorul uriaqilor. Numele inseamnd,,secdtuit, lipsit de vlag#', decipare sA anunle cd insuqi Hrynn, ca gi intregul lui neam, este supus pieirii.

61. Sarpeie lumii, uriaqul smeu din Midgard, un fiu al lui Loki cu Angurboda,care, scufundat in apele mdrii, s-a incolScit ?n jurul pdmdntului, personificareaoceanului planetar. Yezi Hym., Gyfag.

(r2. Bdtrdmrl vultur: prin el se subin{elege uriasul Flriifwelg (adicd inghi{itorul decadavre), el std intruchipat in vultur la marginea cerului si provoaca bdtaiavintului cAnd dd din aripi; vezi Vafi>rilhn., GyWS.

o-1. Naglfar, corabia {dcutd din unghiile mo4ilor, folositd de uriaqi in ultima lorcdlStorie in lupta impolriva zeilor. Dupd Gylfo.S.a fost condusd de Hrym.

04. Fratele lui Byleipt este Loki, vezi qi Hyndluj6I>, Gylfag.05. Surt, stdpdnul lumii focului, Muspelheim; vezi si VafPr., F6/itismpl, Gyffitg.

Ucigasul ramuriior, descriere poeticd a focului.0(r. Soarele zeilor ce infruntA str5lucirea sdbiilor care iradiazd.67. Hlin, dttpd Gylfug. slujitoare a zei\et Figg; aici este probabil un nume dat chiar

zeitei Frigg.(rt{. in{eleptul sugrumdtor al lui Beli este Freyr, vezi Gyfag. Despre Ilreyr vezi si

observa{iile din Skirnismgl.09. Midar, tdcutul Asen, fiu al lui Odin, ?qi vardzbuna tatdl ucigAndu-l pe Fenrir.

Scapd din pdduea in fliciri, vezi qi Va.ll>r., Grimn., Gylfug., Bragar., Skaldslt.