C. 11 ARICESCU.

CANTULCJ

LEBEDEi

(poEsII.)

1 .C._.4%

BUCURESCI.

TIPOORAFIA APADEMIEi ROMANE (LABORATORII ROMANI)

26, Strada Academies, 26.

1884.

..NI

,M..,

C. D. ARICKSCU.

CAN TULO

LEBEDEI(poEsII.)

BUCURESCL

TIPOHAFIA ACADEMIEI ROMINE (LABORATORII ROMANI)

26, Strada Academie!, 26.

18S4.

-Tiv,T7N4 fir: .44 ix;

tiVRPettftVAtm c0.:04

gel

(e%

C'es t pour la aria glee Dieu fit le genie

Lamartine.

CUPRINSULt1 :

Pay.

Dedicatiune 1

Prefaca 3

La o lehada 11

Musa si poetuld 12

Libertatea pressel 17La Regele Milan ,21loan Campineanu 24La Grecia 26La Garibaldi 290 Vulpe pacalita 32Triumfuld democratielLa o cucuvae 36La statua luT Mihal bravuld 39La armata romans 42La scamatoruld Valle 45A Monsieur Constantin Aricesco 46D. Leon Plee, respuns la poesia sa 47D. Leon }lee, la sosirea sa in Romania 49De pe Flamanda 52La artistuld Remenyi 55Cony oiuld funebru 57

iij

4

Pag.

Curcubeuld 60La Regina Elisabeta 62Und bobocd de crind 63In memoria lul Eliad 65

Philo sofuld 69In memoria Capitanulul Dunca 83Ultime momente ale unul publicistd 85Ultime momente ale unul poetd . 88La poetuld Fundescu 91Pictura 94In memoria lul Ion Badulescu 97Philomela si PoetuId. 100Vulpea, cocosuld si gainele 106

Filomela §i ROndunela 108Plapumiora 111Diamantuld negru 113Clora cu pul monstruosl 114StOoa cobitore 116Broscele qi Barza 118Gu§terul §i Vulturuld 120Fontana Blandusiel 122

iv

. . .

DEDICA1'IUNE

DOIIINULUI VASILE ALECSANDRI

DECANULU POET1LORU ROMANY.

Illustrule poete, sub patronagiulft tenEn Ian permissiunea de a le pune enAceste flori, culese de mine din Parnasn;Protege-le, poete, cu -alit ten putinte glasu

In contr'acelorn careGasescu pete in sore.

Vre una din aceste modest() floricelleDe'tI va placea, acelle

Le datorest en tie; caci la isvoruln tellM'amn adapatn si en;Iar daca intre elleSuntn multe floricelle

Lipsite de culOre,Sau nemirosilOre,

Tu sell ca in bucheturi, pe ling'. Rose belle,Verbine si Rosette, Vanillii, Micsunelle,Mai sunta si flori lipsite de dulceleCe cresca retrase linga isvorala r'e'corosu,Sail se desvolta in selbe pe linga fragi si mure,Precum suntit Miozotis, Viorelle si Rasure;Dar tote impreuna formeza unit buchetti ;Buchetulu meta e simplu, illustrule poetu;Caci ett nu amu talentulti alit tett nemuritorttSa pota produce opuri ce place tuturorit.Natura e avara in darurile sale.Da, numai in buchetulti alit operilorit taleSunlit flori suave, belle, de toll elle-admirate ;Caci tu, scumpe poete, ai fostu predestinatitCa operile tale sa fie-aplaudate,

i tu incununata.

1883, Decembre.

2

C. D. Aricescn.

mirosa,

R93sc..; x ")) dr 41: ,, ,- f feeout

C. . '1 4, 1313,1enti

?) (9

-1

PREF A cik

AMICULUI MEU ARICESCU

De ce-al amukitu, poete? De ce ore a La liraNu mai scote nici unit sunetu? Musa nu to mai inspira?Ai perdutit on -ce speranta? Nu mai ai illusiunt?.Nu mai al nici o dorinta? Cupa cu deceptiuniDesertat-ai pin' la drojdii? Sau esci pOle suparaluCa nu esci si tu, poete, Ca forte multi decoratu?

Inlellegn a nu mai face politica militanta,Ca sa nu.ti fact inamica partida cea dominanta ;Dar nici chiar litteralstra nu vOesci tu sa mai scrii?Vre unct sonctil, vre o oda, fabule,Asteptandu'll dar respunsula cu nespusa nerabdare,Tu din parLe'mi priimesce o fratesca salutare.

G. III kozoteseu.1883, Septembre.

3

allegoric ?..,

AMICULIA MEU MIOZOTESCU

Respundit l'a to scrisore, iubitulit men arnicaCuvintula pentru care eir nu mai scriitNu este cum ca Musa acct nu me mai inspira;Din contra, ea accorda adesea a meaIllusiuni? Am Inca, fiind-ca am dorin(e 1;

una dinire elle, sa vedu scumpe fiin(eIn lume fericite, precum o gindescit eft.Speranca? N'am perdut'o, caci credit in progresit en.Deceptutni? Destule in lume-am incercat.Mai 1ici Inca, amice, ca pole s suparatCa sunt si pina asta-di nedecorarisit ;(Cuventii care rimesa cu parapomsitit);Sa'mi dea Bene-merenti mi s'a propus 5i mie 2 ;Am refusal eit insa cu multi modestie :Caci astfel de resplata en nu am merital;

1 cPina cand inui a cousera. dorinGe, inuna are illusiunT),dice Chateaubriand.

2 De D-nil Ministril N. Cretuleseu si Aurelian.

4

nimica,

Si

lira.

astir semni d'onore s'a desconsiderat;De ce Ore? Me iarta, nu pail sa me esplica.Nu, causa e alta de nu mai serif' nimica :E causa, amice, ca greft am fost lovititD'uni bunts arnica de scOla, cand el a devenitaMinistru-a tot putinte; el m'a sacrificatRancunei -unei persOne, ce eft am demascatPe cand era Ministru; d'aceea de opt ant,-Temendu-me, amice, de 1.... t .

AvOnd eft adi nevoe de eel a tot putinte,inchida si ochi si gura, ca una.barbata cu [Mute ,

'Si nu void ca sa critics a for fapte-arbitrare,Tacerea e de aura, a dis unit oare-care.Apoi, cand n'ai avere, cand ai si datorii,Si cand at mai en sema si septe-opt copil,N'ar fi o nebunie de a sacrificaLa Regele Prussiei si char famillia ta?Cat esti-tu de ferice ca esli independent,Si poi to in Balene s'arunci cu-al tea trident.D'aceea eft adi Lyra in cuiu am atirnat,Si 'neca on -ce suspine in peptifna sangerat ;Ea Inca cate-odata, cand stint linga abisa,In flacceri aruncu mile din celle ce am scrisa.Atlandu-me der intre ciocana si nicovalCt,-Sea intre Datorie cea fatala,Ea pentru cea din urma silit suit a opta;Acum d'a mea tacere to nu to mai mina.

C. D. AriceNces.1883,, Octombye.

S'apot

.,'A manilla

5

AMICULUI MEU ARICESCU

Respunda eu la respunsul cu care m'onorediIn elft este o frasa ce m'a surprins, sa credi;Tu dici, iubite frate, ca 'n orele fatale,In focu arunci produsulta al Fantasies tale;Der asta e o crima, permite'mi a '11-o spuneCad' fructu-intelligintei e o creatiuneSi nobila si sacra; si care asta -di are,Si chiar la not in terra, valOre oare care;Tu scii ca e aspru pedepsitil;Desnaturatu parinte, cum der al indrasnititIn focu s'arunei copillul al Fantasiel tale ?Acesta e o fapta din celle immorale;Una monstru chiar sa fie copillul ce-a treat0 mama, lid odata ea nu l'a sugrumat.

Bo iliac spunea adesea ca e unit criminals,Ard Ond drama Mathilda intr'una momenta fatahl

6

7.

:.

fiucidula

Si ca d'atunci continua severa Consciinta11 imputa o fapta facuta c'usurinta.

Der sa litsam acestea. 1)e nu vrei a mai facePolitica, atuncia, lasand Ministrii 'it pace,(Caci cum isi vor asierne, asa se vor culca)Te 'ndemnit si prin acesta a publica ceva;Vre o collectiune d'allese poesii;Cu modu-acesta pOte tu scapi de datorii :Caci daca se vor vinde, atunci vr'unii editoraSe invoesce pOte cu Domnula autosSi 'i cumpera mai alin si alte operette.Acesta nu 'ti suricle, iubitule poete ?Der n'am imi vei dice. Nu trebue suma mare :Platesce tu tiparula in rate midi lunare;Der nu neglija rima, defect°. unicit al tea :Caci critica severer te va combate grea.Urines' al mett s'o sa te folosesci ;S'apol, dai si tu semne ea inca mai traesci;Mai fa sa se auda, apprepe de sfirsita,A Lyrei tale corde, amicula mea iubita,Ca cel cantecti armonica, si plinti de duiosie,Al Musei eel din Lesbo, in ora'i d'agonie.

D. Miozotescu.

7

bans,

consilin,

AMIGULUI MEU MIOZOTESCU

ldeea ta, mice, o voift realisa;De si cu denadinsulu s'oppune Musa mea,Dic Oncl ca voin cullege, in loc de trandafiri,Ciulini si palamida, seu mari nemultumiri ;De asta prevestire eft forte ingrijatit,Pe X..., omit competinte, pe-loc l'am consultat;Citind collectiunea de poesii, dis :,Ce o sit pati, poete, in frunte 'ti este scrisit ;crfu pop au tote astea de a be publica ;.Si ce iti spune Musa to nu prea asculta;«Caci e originals: vileza ca Eroi,cAdesea e fricOsa ca nisce

Apoi si tipografulit cu care am vorbif,Unit omit de consciinta, st el m'a sfatuitSa nu mai stair pe ginduri. Acura, cum o vrea Domnul!Si dim) si eft ca Cesar, sa trecern Rubironul.

8

'mt-a

N)tri;Ay

iepnroie.

Cat pentru ediLorii de earl imi vorbesciIn ultima'ti scrisere, to negresit glumesci ;Tu nu 'I cunosci, se vede, amicul mai iubita.Am incercaL s'acesta; si ei 'ml aft offerituPe chiar celle mai bune din operile melle,Una precu forte ridiculu; aceste lepre relleVor sa esploatese pe bietii scriilori,Ce sunt, infortunatii, l'ananghi-adese o'.

Adio ! Al tea nume me face a spera,Tubitulit meil confrate, ca nu me vei uita.

C. D. Aricescu.

Pot-scriptum :

In ce privesce rima din versurile melle,Imi daft tota silinta sa fie cat de belle;Der nu pota sa sacrifin rime' capricieseCadenta, armonia, ideile frumOse;*i 'ti daft eft de esemplu p'al. nostril TrubadurI,Ce au cantat bravura Haiducilor-Panduri;Ei nu se uit' la rime, ci numai la idei,Precum si la cadenta 1; void imita pe ei,

I Asa, de esemplu, intr'unii eantecil al hanuluT, se dice :

"'Ii -oft crol d'o malotcaCu Conic cat patina.,

Eliade a tratat acesta subiectil in Curierulti de anthe-sexe,and dreptate Truhadurilor nostril.

9

Cand nu potu face altfel; in fine, scumpe frate,Sili-me-voiii din suffleb sa am rime bogate.Der chiar Bolintinenu, luceferti intre stelle,Pe Domni) cu omit rimesa in satirele selle 1;Sunt der, cum vedi, amice, in bona companie;Si asi putea esemple salt daft Inca o mie.

i Ved1 Eamenide7e, unde Intalnim rime can se hat in ca-pete ; de esemplu, nestricat cu Birlad, piard al to/ 'd, CiraCii.

cu desagil, etc.; si cu tote astea poesia dm Elm:ankle esteunit cap' d'operl in felul sea.

10

,4,--A.,4:.17,:tk-.114..7-41-4.1-1,-:+7-41,-1.:*+-_,Inle;

'-',, 'ea',

..)

14(P., I

.4.10

l', --)>...-;-t-",-4:=-1--1=.-h-,

4. §-1,1==i-=,

:*# ,e -'' c:r.1, ifA4. 5, Fr, :LINT 4 t"-litt, ) IT

-.---4,4,-1=t=4-14.44--1.4-, .., ',Ammo

4-:

LA 0 LEBADA

Frumosa lebeziOra,Ca neon, albisOra,

Din lina to plutire opresce-te pucin;Si cants, canta. mieCel imnii, ce 'n agonie

Tu canti, precum se crede, dand ultimnlu suspinn.

Ca tine, la finitula al carrierei melle,Intone ullimulit canteen; si p'arripele selle

Imaginatia-meaAl men SpiritiL transports in alle ceresci sferreCe, dupa incetarea de on -care durere,

Vor fi patria sa.1883.

16r11

MUSA $1 l'OETULO

M U S A

Destul, desLul, poete; e timpti sa reposesi;E mai until demi-secolti de cand moral lucrest ;Adi nu mai esci to june sa poll a mai lupin.;$1 inamici HI face ghimpOsa pena ta.

POET ULU'

Cat suntem in viaca, not trebue a lucra :Destul not dupa mOrle etern vom repQsa.

M U S A

$1 cat spui-tu acestea, poetii laudarostt?Nu veal barba albita si spatele gliebosti?Abia lucrecli o ora, si esci Area obositii;In somnii cauti sa afli puteri necontenil ;Repaosulti e dulce la virsta ta, poele,I?recum este oglinda la uncle cochete.

12

'(1

111

Dormi, dormi; pentru ca somnulft procura fericire :-In somaft tu le uiti toate, dureri, ncnorocire.;In somnft nu vedi tradarea a cellorNiel lacramile-acellor de serta prigoniti;Unit balsamft este somnulft, e vinulu ce imbata ;In somnft vedi acea, lume unde-o sa mergi °data.

POETULU

A! Musa ipocrita! at compaLimire!Der cm' me, torturesa, si fara, contemre?Nu me indemni adesea sa fulgerft pe tiranft?Nu 'mi ai dictat tu Oda la Othon si Milano ?Nu me indetnni tu ore, s'acum la batrinete,A presinta omage la rara frumusele?In fine, chiar sonmulft cel dulce despre c,liort

tulburi tu adesea; cu ochi. fermecatori,Suric,I1 mie, cocheto, si dici : «draga poetic,Mai M vr'o elegie, vr.o oda seft sonetu.vDer adi cOrdele Lyrei mai tete rupte slut;Abia sbirnie una, ca p'intre frunde-un Tint.Din causa'li gustat-am atite-amaraciuni,Din eausa'ti perdut-am unft roift d'illusiuni :Cad tu me plimbi si astadi prin lumeaCe mare contrasts face cu lumea cea reala :Pe cand colo cu Brutus vorbescft si cu Socrati,Aci intilnescft numai Loioli si Pisistrati,Nu m'ai silit tu Ore pe cei putinti, pe toti,La barra-Opiniunu a'i trage ca pe hoti?Nu m'ai silit a rupe cu vechil mei amid,In cat adi am in lume puternici neamici?

13

si

ideala,

flit

Din causa to =nal am fost eft arestat,Din causa to numal eft sent persecutat;0! Para tine astadi eram 5i eft bogatu,$i liberu, Si ferie, Si pOte omit de SWIMDin causa to 'n fine eft astadi am albit:Asa eram eft, sptuie, cand noi ne-am inso(it?Din causa to suffera si eft. si to(' a! met;Der ce i(i passa tie de scampi! mititei?Capriciile telle sa se indeplinesca,$'apoi arda Si sOreci Si morel. stremosesca.

MUSA

Nu eft, poete, sOrta, ea crud te-a combatut;Tu insa datoria in lume 'ti a! facut ;$'apol, ca Iisus, cine is crucea in spinare,Nu d6rme el pe Rose, ci in spinzuratOre.Cu tete nu se pOte, poetulu mett iubita :Cu crucea din Golgota tu Bard ai devenitn.Virtutea nu rimesa cu ranguri s'avutie;Nu eft, ci tu ales-ai acesta meserie.Marin*, avere, poster!, de vrei a dobindi,Urma sa atirni Lyra in cui, s'a amuti;Der 'ti a placut, poele, a dulce gloriola;Si in aerostatulft sub forma de gondola,Ai vrut sa sbori cu mine in lima si in stelle,Ai vrut sa dal la Nimphe buchetft de floricelle,Ai vrut a posa 'n tine ca Caton si ca Brut;$i astadi, cand prin mine si tu esci cunoscut,Caci tu prin mine astadi esci unit laureate,Imi fact imputari aspre ; ei bine! esci ingrate.

14

POETULU

Te rogu, iubita Musa, modesta tu sa, fii :

Caci n'ati meritat lauri a melle poesii;Din contra, pentru elle am fost grew criticatDe o celebritate, ce m'a consiliatSa scrin mai bine prosa, dicend : nu e poetftAcelu ce focula sacru nu simte el in peptu;Si 'mi dete de esemplu pe Moliere, Rousseau.'Citand s'aceste versuri chiar de la Boileau :«C'est envain qu'au Parnasse up temeraire auteurPense de Fart des vers atteinclre la hauteur,Si son astre, en naissant, ne l'a forme pate,.

MUSA

De sigur, acellu critica, el nu a fostSa'si vaqa bucatarula de sossu Si coteletti.Der data tu, amice, foca, sacru nu avei,La Vacaresci in fine si la Snagovii mergei?Der fara focula sacru avei adiPrecum au multi in lume, ce nu vor ca sa scieDe patrie, libertate, in fine d'a for terra;Si cari traesca numai ac i pentru plapumiera;Prin Blestcmula in contra Muscalului barbarft 2Prin Oda la Grecia, acellasti criticu chiarUrma sa to admire pentru curagiuld tea;De nu pentru talentula ce ti '1 contestA si eq.

1 Jean Baptiste Rousseau.2 Veq't EsilulC rnea la Snagovtl.

15

poets.

avutie,

En n'am preten(iunea sa Ill un Trandafir,Der poti fi o .Rasura,1; si astfel nu me mirCand tu inghinipi unn Asinu, ce vrea, sa te apuceCu dintii lui, ba Inca i chiar sa te imbuce.In tot cadultt, amice, tu esci adi un ingrat ;Cad ca p'o esaltata pe mine m'ai tratat;Atinsa la onOre, en plecn, te lase, adio!

$i Musa m'abandona; der iarasi despre diva,Ea vesela apare.; din cuin is a mea Lira,$i 'ncepe ca sa cante; poetul se inspira;$i astfel de tiranul al men nu pan. scapa.Puein, si en de dinsul me voin debarassa;Mara numai daca, feresca Dumneden!Destinuln ar decide sa fin en Musa en$i 'n alte sfere, uncle voin merge dupa mOrte ;Atuncia in credinta de plins e a mea sOrte.

1883.

(1) Veql Le laitgage des flours.

16

LIBERTATEA PRESSEI

0! libertate-a pressel! tu esci pentru pop6reCe este pentru oameni acel minunata sore.A caruia lumina, a caruia caldura,Viaca si miscare la tot da in Natura.In tine se concentra on -care libertati;Esci piatra unghiulara on cari societati.Tu singura poti face poporu-a progressa;Pe tronu'i tirania tu faci a tremura;Atli nu e pentru populi mistere sari secreta :Tu veji ca in oglinda in on ce cabineta ;Tut dai pe fach 'ndata si intrige fatale,$i on -ce macifinatii sea planuri infernale;Prin tine aci tronesa poporula suverana,Prin tine se demasca tribunul sarlatana.Esci spaima si terrOrea a cella" viciosa,Esci pavaza de aura a cellui virtuosii;

17 2

Denunti tftrel abusula si pe abusatoru,Deniasci pe ipocritulti ce specul'una poporo ;Una populu pate perde on care hbertate,$i el numai cu pressa recapata pe tote;D'aceea si despo(ii ce' reactionariEi pressa sugrumara, ca Omen' arbitrari :Divina cugetare, on cat de moderata,De ferfeca Censurer era crud mutilata 1Trihuna ca si Forul sunt adi assiguratePrin legea ce proclama a pressei libertate;Si eel care profana acestit sacru chivotu,El perde si prestigia, si creditul, si VAILLicenta se omera prin chiar escessul set :Disprecula ea cullege, murind in spasmul grew.Minciuna, calomnia, sunt nuorul ce ascundeAl veritatii sere; der bunul simtu patrunde,$i nuorul calomniei pe-loc s'a rissipit,$'appare adeverul cu mult mai strelucit.

Der data sunt adi sacre si bine facetere$i pressa si tribuna, asa sa fie Ore

preotii acestor duoe altare sfinte?Vai! multi dinteensii astadi devisa for desminte!Caci ce e diaristuld? Ce e unti deputata?Trihuni stint el at plebe', sunt cainele coltataCe apara el turma de Lupu amagitora;Putini tribuni sunt astadi la inaltimea lord!

1 Vedl articoluld meu Legea sub Trodd qtirber, publicatd InReforma D. Valentinenu, No. 10 din 1859.

18

$i

Si ce e mai trista prin corup(iune.Acei putinti falsific' a terrei opiniune;Din fonduln de reptile pe diaristi platescn,Pe mandatari prin multe mijlOce amagescit ;Si plehea e lasata in prada cellor ret,Si e esploatata de oamenii misei;Der santa Veritate triumfa pina 'n fine ;Si demascata, DespotulQ s'ascunde in mine.

In Orr' ca Engliterra cu edricatinne,Cu pressa Ministerulu guverna sese luni :El comptu tine de pressa, s'a et opiniunePe caile legale in practica o pune.

Accept'al met) omagia, divina libertate!$i voi, tribuni at plebei, ce-ati suferit de toteCa M. 'mplintati in terra acestit drepta immortela,De care abusesa adesea cella misellit,Fiti voi la inaltimea a vestre missiuni;Si cand voilveti ajunge la marl distinctiuni,La chrma terrei 'n fine, ce-ati fost sa nu uitati;Principiile sacre sa nu le renegati;Gael, altfel, de la carma cand voi veil fi cadutt,Cu chiar faptele vestre yeti fi grea combatuti.

Adi Rege-al unui Popula nu e cel dupa tronit(Afara numai daca el e una sincera Domnft,Ca Leopold sea Victor, ce sunt chiar o minune)E eel care conduce a terrel opiniune,Cu facia veritatii la scopul cel umana :A lumina poporul, spre-a deveni Sovranii.

19

Inca, CU,

Acest' ontire numai am ambitionat;Der din nenorocire en Inca n'am aflat0 fue 'ndependenta in modal absolut. 1Fenomenn rare, ce pina acum nu s'a vedut.

1866, Mall,

I Singura f6e periodica.", ce s'appropie ad! d'acestd ideald,este Natiunea. (1888).

ii

20

T:3M rcIltWE3 FITE-3 I c 01E3 Imic3loiol r7I'T11 °To! E3-raff rOWC TEM

c3joloiwte.3jobt._31.101c30:31ciiojLiie.iti:vajial:13 u cua

LA REGELE MILAN

Ati fi credut voi Ore ca Regele MilanSa fie unit tiranit?

Elio, care d'al seta populit era stimatit,D'aeellasit populit astadi elit e disprecuitn ;Der cum Ore amorulit in lira s'a schimbat?Vointa nafiunii Milan a meprisat :Poporuli1 i trimite fideli aparfitori,Milan nesocotesce p'ai terrei defensori;El ,5arta o saspenda; si, Rege imprudinte,Pe Christie' it munesce Ministru presedinte:Pe Christie', despot'' barbarn Si reactionarit,Ce 'n oastea eea tudesca, servi ca meicenarii;Pe Christie', ce 'ndreptesa canonulit in popord;Iar Regele privesce cu ()chin nepasatorn.

Ulan Rege e patronulit alit legit cei supreme;i cand primula Ministru impinge la estreme,

Datorn e acel Rege infrina indata.;i cand culpa e grava, alit da in judecata.

21

ODDCr',4401' 1/Nt.it) Iv

tVZ.."(&

aO

.

0000t7

a'l

Aces la e regimula constitutionals;Asa it intellege pactulft fundamentalft;lirmand alifel, unit Rege da dreptulu la poporu,.Atuncia cand culitulu pairunde pin' la osu,A da ,jos dupa tronu'i unu Rege- usurpatoru;Esemplu este Bomba si °thou vanitosft.

In wile 1\Ioravei adi drama inceputaNu este terminate. e numat intrerupta:Poporulft adi cade sub mana cea de feril;Sosi apoi si iarna en vifore si gerti ;Rabdare! in catene cresca peril lui Samson;Si daca pin' la vary va fi Milan pe tron,Poporuin. ce adi este invinsft, ingenuchiatu,Manusa ridica-va ce el 'i-a aruncata.

Milan, In call unit sprijiint in al(ii, nu'n popor0.;Vet fi depict-aft maine d'al ten faisn protectorft;Pun el vet perde terra, cum si tronul Serbiei;Prin el si not perduram o costa a Daciei;Prifitr-ensul fratii nostril, ce fura devotati,La Ungurulft selbatecii suet adi sacrificati.Perfid este Ilabsburgul, perfida si Russia;Nu este Ore Czarnl ce -a smuts Bassarabia?Si cand o smulge? ce Ostea romanescaLa Plevna din pericolft scapa estea rusesca!Fereste-te, Milano, d'asa sprijinitoru;Tu reza-mi-te numai pe bravula ten poporft;A dat el multe probe ca scie ca sa piaraSi pentru libertate, si pentru a lui terra.

22

si.rba

Want

Nici Serbul cum nici Grecul nu se conduc adi eiCu forca sea minciuna de nisce caramel rei.

Iar eel doui SgrippwV cari sa sfisie amar,Unise-vor ei maine prin intermediara;Si aminduol, Mi lane, to vor sacrifice.Esemple ai destule... Grabesce a profita.

Sirbii si 13ulgarii, si Greci, Romani, Alban',Sa'si dea cu mina sa scape de Tirani.Legati-ve fratesce prin lanlul uniunii,Prin lantulu eel de aur al federatiunii;Aci este salvarea a vaste a tuturor ;Asa numai v'astepta unit falnica viilorft ;Caci, aitfel, ye assigurci, Ca sae de Panslavismu,Seii pOte mai probabil de chiar Pangermanisnia,Veli fi in scurta vreme cu totii ;

Nu perdeti dera timpulft, si 'ndata1883, Noenil».e.

Vecli Manifestulti en, iiratilorti Sirbi in Tel de la 3si 31 Deeembre 1883, si de la 1 si 3 Ianuvie 1884.

Pcdr,ADes6ILD

23

A41

inghililtve unit!. I

toll'

LOAN CAMPINEANU

INAINTEA EROILOR ROMANIET

Joan Campineanu, marele barbatti .

La eroii terrei adi s'a 'nfatisatn.Ce veste aduce Joan Campinean?

11 intreba. Mircea , Corvin si Stefan.Visul vostru d'aur s'a realisat,

Le respunde vesel illustrul barbat.Astadi Muntenia si cu Moldavia ,Sub unu singur sceptru, se cpcii Romania.Milcovul p7 ele nu le mai desparte ;Astadi amendoue all aceeasi sOrte.Unirea-e facuta, visul stremoesen,Fara sa se verse sange romanescn.;De la Mihai Bravul terra romanescaFost-a umilita de pala turcesca;lint Oltenii cu name de Vladimirescu,Elliad, Magheru, Tell si cu Golescu,$i alti inn!, ca dinsii terrei devotati,De panduri, professors, de student' urmati,

94

Terra o salvara de jugul grecesca'n fine de jugula acellu muscalescu.

El independinta terrei au preparat ;Si astac-li Romanul este respectatMar d'aceia cari nu'i gindesc ei bine.

Sub ce Domnn unirea s'a facut in fine ?Sub Alecti Gaza, care din uitare

Ridica el nemulu cel cu mune mare;D'inamicii terrei el a triumfat,Cad. pe streini Cuza nu s'a rezimat.In poporti resida forca suverana,$i prin popul maine Dacia traianiiSub unu singuru sceptru va fi ea unita,Daca atunci terra va fi carmuita.De unu Domnii ca Mircea , ca loan Corvin,Care sa nu'si piece fruntea la strein.

Urra! strigu Eroii terrei romanesci.Urra! repetesa boltile ceresci.

Iar Stefan respunde marelui barbatu:$i tu, Campinene, care at lucratti

La independinta terrei, cu toti. noi,Intra in pleiada bravilor Eroi. 1

1864.

I Publicat5. in Buciumulti lul Bolliac, N. 308/1864.

23

AP> feAss loree 1.41!ec,..4disto

eak2

LA GRECIA

CU OCASIUNEA RESTURNARII LUI OTHON

(24 OCTOMBRE 1862)

In fine suferinta la culme a ajuns !Cutitul desperarii la osa chiar a patruns ;

intr'o di solemna, tot popoluln GrecieiSe scold, decreta caderea tiraniei,Strigand: «nedemn e Othon a guverna erol,Pe can i tratesa intocmai ca pe m.,01 mull rabda poporuln; dar cand s'a 'nfuriat.Nimic nu i resista, el tot a sfarimat.

0 voi, fit. Elladei! o tu, popor de bravi!Tu pentru a doua Ora sfaratni jugul de sclavi.On Ore, Ellen', vo01 Vol sunteti demni nepotiStrabunilor eroici, acelor patrioti

26

SI

si

Ce pentru libertate s'al patriei amor,Murian ca Leonida, jerfind chiar flu lor.E tot acellasn singe al bravului Spartann:Cinci secoli de selavie sub crudul iatagantSa stinga nu putura in voi focal sublimn ,

Ce face dintr'unft populu Arhangel-Hertivimil.

0 regi! aveti d'esemplu pe Othon al Greciet;Ve desteptati indata din somnul lethargiesIn care ye reline fatala-ye orbire.Ce! nu vedeti voi oare abisul de peire?Amorul unui popoln e forea unui trolln;Nu furci, nu baionette, nisi temniti, llidl canonn..S'a luminat soldatul, el adi e eetaleami;Tar nu marina Orba a crudulni tirann;Si celui ce'i ordonna sit 'mpusce p'orosann,Soldatul i respunde cu bravul cflpitanaCe 'n nuinele ostirii respunse lui Bibesen:«Jurat-am not credinta pe steagul romftneset,.«Pe care se citesce Ontire, Romania;«Aratit'mi neamicnl ce vine en sclavia,

contra lui cu totii luptam ca nisce

Una popul nu se pierde en astfel de soldati.Der ce core poporul? El cere libertate;Si are drept s'o cern.? El are drept la tote:Cad' el este si forca s'averea unui Stat;Caci el delega dreptul celui incoronat;El der sa legifere, caci el e suveranulft;Jar nu Despotit terrei, nu Regele tiranuln,

27

«Si frati. ,

Ce sari din perfidie, sari necapacitate,Si terra compromite si sacra libertate.

Der cupa suferintei... pucin, $i s'a umplut;0 picatura numai, si Othon a caVut 1

Acesti£ poesie, reprodusa de maT multe 'Imre grecescT,precum "I; y, ME'Xwv, etc. a fost publicata pe lang6. Ronzanul,Nr. 291/1862.

an

LA GARIBALDI

Ce sgomotu se aude? E bellica strigareA unui martini populu ce sfarm'a sale fearre;Condus de nuoul Brutus, din grOpa'l de durereSe scOlit astit populu, si striga cu putere :«Jos lancula de sclavie! Jos Regele Burbon !«Unii singur populit libera ! Una singur Tiber tron!.Si toti populii liberi respund cu toti in chore :«Italia traesca s'al ei hberatoru !)

Ma eine e acella al carui sonora numeTerrOre eat inspira Tiranilor din lume ?E bravul Garibaldi, ostenula democratit;E spada Italie', stindardulu ei sacratu.Republicant ca Brutus, sublime ca Waschington,C'o singura suflare dobOra unit vechiu tron ;C'unit singura gesta o oaste intrega el creeasa;C'o singura privire pe toti ellectrisesa ;

29

adl

Batrani, copii, sub stegu'i alerga told orbesce;'Naintea lui tot cade, ca fumu se risipesce;Palermo ieri, adi Napol', Venezzia pe maine;Apoi patrulatarul, si Roma chiar poimaine.

Resuna Universul intregt d'al sea renume ;Toti populii in lancuri invoca al sea nume;Cu ce putere insa minuni el operesa?Cu singura credinta a cellor ce '1 urmesa,Si cu entusiasmula acellui populu bravaCe acIi prin El sfarama catena lui de sclavu..E demnu de a hil sOrta poporu-italiana ;Caci singur el prin sine invinge pe tirana;Caci pentru libertate elii totul a jertfit;Si ca s'o dobindesca, ellu mull a suferit!Vedu a salle drepturi de Habsburg violate,Provinciile tote de Habsburg subjugate,Stindardele rosite cu sange de Eroi,OnnOrea si averea in prada de strigoi;Sorbi-el pin' la drojdii veninul infamiei ;Sim(i-el pin' la 6sse cutitul Tiraniei;Si cand a sunat ora, el sare din mormintu,Si furci, carcere, lanturi, tot spulbera in vintu.

Giuseppe Garibaldi! Emu nemuritora !Tu esci pentru astu populti un Pea, un Salvatoru.Alaturea cu Brutus de adi chiar i(i inscrieEroicul tea nume sovrana istorie ;Si bustul tea, allaturi cu statua-Libertatii;Si fruntea ta, incinsa de stegu-egalitatii;

30

$i mu de generaiii pe grOpa to cununeDe flori nemuritOre in secoli vor depune.

0! fie ca Romanulft sa se 'ntusiasmeseD'eroicele'ti fapte, si sa, le imitese!$i Ella merita sOrta acelui bravA poporo;Dar ce 'I lipsesce insa? Cavur si un Victorul.

1860.

I Acesta poesie, publicat5. in Ron:air/ail No. 262, din 1860, s'atradus in limba italiana" de filo-romftnul Vegezzi Ruscala ; siea publicatu in Gazeta di Torino No. 310 (20 Oct.) 1860.

31

52R5252-4Lxv

tr,EV<VD2S<>256<>25Z>r,*2S.6.2S2525z52525252S252

*

0 VULPE PACALITA.

0 juna Vulpe, considerataDe animale ca diplomata,Caci ea posasse ca campionft.Al libertalii, combatea,Cu o bravura care uimea,Pe insusi Leulu pe al seft. trona,Fu dejucata de unftIn modulo care vom spune noi.

Vulpoift-acesta Ministru-era,Trecend la Curte clear de Menton). ;Voind pe Vulpe a dejuca,iii fft.cu planulu cel urmetorft :.Vulpea acesta ambitiOsa,c$i ea la canna s'ajunga vrea ;(Sa facem dera sa fie-alesaiIn postulft care doresce ea'.

32

sz-2.4cz-sz.5zszstsz.R-c-2.4-R-Qszlszszsz-R-kst913rsic are-tieecii

Ni.,1111.41.v!

Vulpol,

gi

Deci, mijlocesce si se allege,Prin influenta, iar nu prin lege,In postula care Vulpea doria;Iar Vulpea nOstra originals,Care guvernuln it satira,Eat'o d'odata officials,,Si pe Ministrii i landa :«Ca la allegeri, cum si la tote,«Domnesce numai legalitate..Atunci batrenuld nostruRidend, el plisse : E! vedett voi?«Asta'i tribunult eel seriosn?

«C'unu osu«De rose,

«El bandiera adi a schimbat,.

De toti amicii ea parasita,Vulpea fu astfel reti pacalita.

MORALA.

Omul d'onOre si caracteruE tot d'auna unn omit de fern;El nu isi schimba a sa credinta

Si 'ndependintaFOrte usorPentr'un osciorn.

1884.

*-644E4i*

33 3

TRIUMFULI:1 DEMOCRAT11,7,1

LA ALEXANDRU MAN I.

Salutare, mareta! Cu ce vie nerabdareInvoca a to sosire acesta popula de martini !Seispre-dece ani sent maine de cand terra in piciOreA sdrobit intr'o di numai pe tirant si p'ai for shirt.

In resbellulu din Crimeea de lua .si terra parte,De atuncia Romania o mai buna avea sOrte ;Insa din nenorocire Capii cei espatriatiIntre ei se sfisiara, profitand tot cei bogalt.

Trebuia sa treca terra si prin asta incercare,Trebuia sa se allega trandafirii. d'OntreTrebuiau aceste lupte, ca sa vada fie-careCine este cu poporulu, cine e pentru streini.

A cadut in fine Hydra ; drept in inimaNu mai pOte ca sa mince, sta lungita la pamentn;

31

el74torig_44c,r1 1---44V1.0%'41*-.0te

v. .Atsrerriff',A

di

loviUt,

Si in spasmurile selle, Scorpia nelegiuitaNici o mil& nu insuffla in al ei negru mormOnta.

Cei ce adi pot sa inspire ore cum compatimire,Nu sunt ei, Despotii terrei, sunt tribunii retacitiCe as vrut sa galvanise acesta corpa de putrejune,Si prin el sa tie Inca pe plugari tot lantuiti.

Nici o fapta fara plata. Plinga ei Oligarhia ;Iar Romani', ce vor fala bulevardului Traian,Ei se bucura toti astadi, cu intrega. Romania,Ca striviti sunt toti Despotii, iar poporul suveran.

Adi recapata astt populU drepturile usurpate;El impumna astadi spada lui Mihai si lui Stefan;El ocupa duoe tronuri, de Eroi marl illustrate,Si pe fruntea lui streluce iar corona lui Assan.

In concertult. Europe' intra adi, o Romanie ;Esci de secoli despartita de illustrele'ti surori;Vesele si fericite, to saluta cu mandrie ;Si '4 offer& o ghirlanta de nemuritOre flori 1.

I Publicatl in Buciumulii lul Bollmc No. 233/1861; tra-clus . in limba ellena." de D. Velisson, fu publicata in aceea§1foe No. 235/1864.

35

LA 0 CUCUVAE.

Passere de nopte, ce in umbra sect,Si in umbra numai sbori si complotedi,

Ce tot to bocesci ?Pe tine jelesci ?

cobitOre,Vocea'tt plingetOreEste prevestireDe nenorocirePentru cei orbiti,la eel instruitiTe di,precuescitSi le Imailiescu.

Nu me 'nfricoqesa vocea to pe mine ;Cobe, to esci cobe numai pentru tine,Si pentru neeia ce semana tie;Gemetele telle de captiln tea fie !

36

Bidet

blUtitttt

1tmmr

4P?

Merg de te bocesce p'alle marl ruineCe au fost zidite numai cu suspine;Geme si suspina pentru renegatulnCare 'si retractesa principile salle;Geme si suspina pentru scelleratulaCare speculesa tot pentru parale;Geme si suspina pentru-acel DespotaCare vrea sa treca de Bunn patriota,Insa scamotesa chiar patria sa ;Pentru densul fie lamentarea ta.

Singurulu ten merlin, Buha cobitOre,E ca faci resbelul cellor RodetOre;Cat pentru acesta, tu utila esciIn societatea unde locuesci;Din nenorocire, Buha cobitOre,Resboesci tu Inca slabe passerelle,Can ne sunt noe prea folositOre;Insa le resbuna Soimi si ROndunelle;T6te gramadite te prefacn bucati,Cand din intamplare diva de arati.

Solute al mortii,.Despota ipocritn,Intra 'n sinul noptiiDe unde -al. exit.

Daca insa vocea'ti, Buha, cobitOre,MOrtea ne anunta until Despotn. mare,

37

A unor sarlatani,San a cellor cari se vindit pentru banAtunci te jelesce, cad' te ascultn en. ;0! atunci imi place mull bocetul ten,Cum imi place Barza ce campii cu floriCurata de Serpii eel otravitori i.

1863..

1 Publicaa in Conteq;unea No. 4 din 1863.

38

perfidt,

LA STATUA LUI AI1HAI BRAVULe

Tratatele lui Mircea s'al lui Stefan cel Mare,Ce-a terrei-independinta de-plin assiguraa,De flu Semi-Lunei, cu dreptult cellul tare,Cu totult sfasiate de mult elle eraa.

Erai-tu umilita, o mandra. Romanie!Streinult dicta legea, si populul sta mute :Cad terra ajunsese sa fie o mosieDe Turci ea arendata la cine da mai multa.

Salvatu ca prin minune din ghearaDestinula to allesse, viteze Capitana,Sa scapi acesta terra din jugul barbariei,Unind-tu sub un sceptru pe fiii lui Traian.

Tus-trei fratii Buzescii, Novae, Udrea cel tare,Mihalcea bellicosula, gi Manta, mare Banta,

39

tiranieL

Farcasa, Calomfirescii, l'a patriei chemare,Impumna ei toti spada s'alunga pe Turcomana.

In inillocula atator vitezi cu spada lata,Cochiul for de Vulture, cu braculu for de fern,Si cari comand Ostea in lupte incercata,Mihai parea Archangelu gonind rebeli din cent

Ca Leul ce s'asvOrla in turma de gazelle,Ca si torentul care sfaram' obstacol grad,Ca fulgerulu in fine, tu, fulgeru de resbelle,Sdrobiai din prima lupta pe neamicul ten.

Silistra si Rusciucul, Sibiu, Alba-Julia,Balcanii si Carpatii, Stanesci, Calugareni,Trofee sunt illustre si pentru Romania,Si pentru Mihal- Bravul si brava lui osteni.

Mihai, in cartea terrei tu epoca fact mare :Caci tu smerisi paganula ce terra impila,Caci tu patriei telle ai dat neatirnare,Caci tu illustrasi terra ce crucea apara;

0 pata insa este p'al glories telle sore :E actula de robie ce l'ai sanctionata,E pactula ce d'una secola pe classa muncitereAlti Domni o prefacuse in sclava incatenata 1.

1 Vectf Magazinul istoricg, torn. H, pag. 235 237, Si 379.Ve4T §i istoria LtltXliilor lei Mihai, de N. Walcescu.

40

Sacrifici to plugarul la marea lacomieMagnatilor, ce 'n lupte concursul el 11 as data,Uitand-tu ca ella este a easel temelie;Si fara temelie e templula sdruncinatit

1.1rma4ii iarta fapta ce-avu urmari fatale;Istoria sovrana o va inregistra;Prin statua to asta-di victoriilor taleAdduct omagia Romant, vrend a le onora.

A! fie ca junimea, de spadali inspirata,Sa se inflacarese d'al patriei amora ;lar cel ce sunt la carma, nu uite nci odataC'a unui statt taria resida in popora t.

1874.

1 Publicafa in giarulu piva, No. 153 74

41

LA ARMATA ROMANA

(10 MAI 1877)

I.

Ce sgomota se aude colo, in departare ?E sunetuln de arme s'a musicei fanfare,Ce-anunta lupta pentru nationalitate;E crancen'asta lupta: sunt fii Jul OsmanLuptand cu descendintii al marelui Traian.

Sosi in fine ora ca °stile romaneDin nuou sa se masere cu hordele pagane,Ca 'n timpii de marire lui Mircea si Stefan.Strebunii ne lasara o terra-neatirnata,Frumesa si avuta, ca s'o lasam intactaSi not la strenepotii din terra lui Traian.

La arme tote Romanii! La arme alergati !In fruntea for sa merga al' nostril' bravi soldah !

42

In sangele cel negru al crudului OsmanliSpa lati insult'adusa stindardului roman.

Sa vada Europa, ce ne credea bastardiSi d'alta origina, ca nu suntem codarcII;Ca tot Romani not suntem, cu sange si cu nume,Si demni Inca d'aceia ce dobindira. 'n lumePrin fapte gloriese una mime gloriose.Creati-voi Romanies una viitort frumosa.

II.

Sune trembitele tete ;Si canenele 'ncarcateVerse lava destructereIn ordiile barbare ;Turcul sa se 'ncredintezeCum ca terra lui TraianDemna e sa figurezeIn concertu-europena.

Treceti Dunarea Indata,Si Vidinul daramati,Dupa cum faced odataBravii lui Mihai soldati.Mii de umbre glorieseA strebunilor eroiSus, din sfere luminese,Cu mindrie cat la voi.

43

Navaliti toti in bataeCa §i Lefi 'nfuriati;Curga sangele piraeAl paganilor spurcali 1.

1 PublIcard in Pressa, No. de la 29 Iuhu, 1877.

44

LA SCAMATORULD VELLE

Admire cu tota lumea, o scamatoril savanta,Feerica to arta, prin care tu uimesciPe °multi de sciinta ca 0'61 innoranta;lnvan insa, artiste, en arta'ti to falesci!Caci ce esci tu pe linga aces marl scamatoriCe totulu scamotesa, trecond de salvatori?Ce vira desbinarea in cei mai iubiti frati,Si'i face sa se sfisie ca tigrii 'nversunati?Ce schimba ei prin aura in monstru pe martira,In sclava pe °multi liberu, si pe tribune in WM?

Celebrule artiste, nu scii tu vr'unit mijloca,Tu care tat' chiar capulu, si 'ndata '1 pui la loca,.Sa scapi societatea de falsii patrioti?Fa tu asta minune; 'ti am multumi not toti. 1

1 Publicata in Reforma, No. 40/1861.

45

ai

-i<4<

4<

*********************+*++**gl-*****.***9@At ./r) 2*,e4<

7?)4'14-eti

""71; Imlormag. _ e?1M1

A MONSIEUR C. D. ARICESCO

SOUVENIR IMPROVISE DE NOTRE EXCURSION AU SINAI

411

Cher neveu de Ronsart, favori des neuf Soeurs,De ton beau Sinai tu nous fait les honneurs ;Mais voila qu'au retour notre voiture casse.Qu'eut-ce ete si de loin, to suivant au Parnasse,J'eusse avec toi tente d'en gravir les hauteurs?Mon impuissante Muse eut-ete bientOt lasse.C'est sans doute au depart que son char eat verse;Et tandis qu'emporte par ta verve inspiree,Tu chanterais tes vers la -haul dans l'Empyree,J'applaudirais perdu dans quelque obscur fosse.1

Juillet, 1861. Leon Plde.

Eat, traducerea acestel poesil :'Iubite nepota al' lui Ronsard, gi favorit at muselora, to no fact on6re

a no conduce in frumosula Sinai din patria ta, din nenorocire, trAsura no-stril se rupe tocmai la inturnare; ce s'ar fi intamplatil ore dad. incercama ml urea cu tine in Parnasul tel.? Negresit, Musa mea nu to ar fi pu-tut urma in sborula tea ; air trasura ear fi rupt chiar de la plecaroa no-stra; ¢i po and tu, transportat in Empire' de Musa ta inspirata, ai fi in-tonatti acolo vr'unA cantec poetics, ea, asvarlita intr'una lent* obscur',all fi aplaudat d'aci armoni6sele tele versuri.,

46

4i9-A.,.t..> 0

1/13

I §i

DOMNULUI LEON FLEE'

RESPUNSU LA POESIA SA

Me 'ntrebi, illustre Ospe, ca de cadem in nasa,Pe cand urcam Parnasulu, callare pe Pegastl,Ce-am fi patit not Ore? Nimic n'am fi patit ;Cad in Parnasu se urea poetulii fericitit,Nu in trasuri, ci p'arripi de alle Fantasies;Pericolu e pe drumuri de alle Romanies...Pe cand trasura nOstra mergea lin pe sosea,D'o data face tumba colo jos in valcea;Der, gratie Provedintei, ca am scapat cu bine !Pe linga suvenire placute, ce cu tineTu duct din Romania in Franca to amata,Vet duce si 'ntamplarea acesta neasteptata.En spern cu tote astea sa vii Inca la nos,Sa facem iar voiajuri pe munti, tot aminduoi;.5'atuncia le vom face cu drumult eel de fern,Sail cu aerostatuln primblandu-ne prin cent;1 Redactorti politica la 1861 al 4iarulul Le Siecle din Paris.

47

Der ere, o poete, chiar drumulit eel feratUPe °mu nu it espune sa fie resturnattl?Pericolulu atuncia cu mult este mai mare,Caci esci espusu a pierde ce omul mai scumpil are;Voiaju fdeaccidente nu are nici unit haza ;Iar asta-emotiune ce incercaram adihi va adduce-aminte de o callatorieFacuta impreuna cu mare veselie.

1861, 2114 Iulie.

48

\T6

DOMNULUI LION PI,CE

LA SOSIREA SA IN ROMANIA

0! tu, al libertatii eroicu Inplatorn,drepturilor nustre ardinte-aparatoril,

Prin mine adi Romanil saluta cu iubireIn patria Int Mircea a to bona sosire!

A! Franca! Franca numat, ea este destinataA fi liberatOrea cea ncinteresataA tuturor acellor ce gemo sub apasare,

i can punu speranta in Natia cea Mare.

8I bine! simile Francei grin liberdki organ :Ca al vedut tu asta li pamentula lui Traian ;Ca popululu acesta mai patru sate aniFu sploatat ca vita de eel mai crudi lirani;

49 4

'N I toLACAVA

;t\

Aram%

$.al

Ca popululu acesta, in timpi de barbaric,El singuru lino peptula, en mnita vitezie,LaTurel, Cazaci si Ungar', la Lehi si la Tatari;Si Inca, mai 'nainte, la suma de barbari;Si el din asta lupta cu viaca a exitDe duoi secoli el insa prea mull a stiffen":Si sufferinla face p'una popula ;

Der focula viteziei tot arde 'n al bell peptu;Si dac'atreea Ora el nu s'a revoltatiiIn contra Tiraniei ce '1 line impilata,Acesta nu provine de-loc din nepasareCi numai din prudenla e Inca en rabdare.

Mai spuse inca France' d'ast popula generosu :Ca Ole compta Franca pe bracula lui vinosa;Ca hella e, avuta, si brava Romania ;Si ceea ce '1 lipsesce, nu este vitezia,Sea spiritula resbellicd; e sprijinul eel tareAl France', ca s'o scape d'acelle ginte careVoescu ca s'o inghita: de crudul panslavisma,Cum si de Teutonul cu-al sea pangermanisma ;Mai spune inea France' ea Sarta ce ne-a dataL'ai set Despoti poporul ea l'a sacrilicat,Paralisand vointa acellor patrioli;C'a ei protectiune dorita e de toil.

In fine, o tribune, sustine 'n viitoraCu-acellasa zeta s'ardOre acestu martin) poporfi;

1 Anoxia 11 al Convcntiuml de la 1858.

50

:

inIelleptii

t

El e d.aeceast rasa eu Mare le poporaAcelleasi aspirant spirits( erealorn :Cand ora invierii in fine va suna,Allauri en FraneesnIn liorn'untln va lupin :Der trehue ca brac;uln ce astadi e legatoSa fie el de Franca aluncia liberal. I

Pub heath' in Row imthi No. 212 18G1 din preunal cu poemD. Leon Flee,

51

:-,-,i

I

DE PE FLAMiNDA I

Mai eta -me °data pe eresta La, Eldamina.Tu esci Inca tot juna, eit insa hatrinit sintu!De grip mai mutt sdrobitt1, fiinta mea phIpindit

Inclina sure mormintit.

is spuue'mi de ce Ore, Natura maestOsa,Ai fost, esci, si fi-vei, tot juna si frum?osa(Porte, eit nu cugetrt! ce e Ore

«Divina cugetare?«E foculit ardetorit,

«Unit focct care consuma unit sufflettl simtitora.,)

Asa dice Natura. Hi ea dreptate are :Nimica nu consuma pe omit ca cuvetare.

1 Colin i in faca Campulungulul, locula meil natalii.

59

I

siSi sett -tn

Tut semen', o Natura, en tlorea immortellaCe si vara Si iarna e frageda si bella;

Jar eft, en-acea minaCe sta p'a to

peste mit de heeoli tot .juna o sa fit;Si multe

Vei inspira acellor ce scift ea sa citescain cartea to sublima.

.11Iusie-omenesea!Natura itni respunde: +u. to insetti amar!Asia &bit en satehtn'i peri-vorit so ei cliiar;Preeum va peri insust eel sore grandiosit :Preum Va peri inea radmsn,Ce lasa o lumina prea nine-facetore,Ca &mkt ce se stinge in marea departure;Peri-va tot ce-eststa, si tu, precum Si eft;Si numai o flinty trai-va, Dumne(tert !Prin Ella se re'noesee sistemele solare;Ella slum-wit e putereit elerna, creature.,

11

Et bine ! in vraca dar ha ne Inn-mainD'a nth' sa admiramAci,sta panorama, atata de frumosa.Muscelle gralinse, tii voi, munl i grandiosi,Primiti o salutare, ea 'n virsta amorosa.

Ca 'n anii mei frnmosi.

5:1

retina.

Tit!mesh

$i t.eniul

Celle binefaceri : tii

Atunci told pentru mine era illushine !Ea nu sciam durerea, nici chinul ardetora;Si, leganata de zefiri. lie frunte en cnnune,

Fa.c6m visnri d'ainorfi.

Famil lia. Romania. si Hamm creature,Acestea eonsumara vika mea enrend :Asa Tampa consuma cu limbal ardeltire

Una llutture shurand.

Si eta-me d'odata in t6mna vie4oi mole,sloilu de force. la einci deci de ani. vat!

Cand virsta eullega la floricelleDin al viec:ei rai.

La sinu'fi de viaQa via iar,isi, o Natura,Ca spirintla si corolla sa le intineresca :

Aci aera si apt, si munle, si verdnra,Me reinsufflelesca.

Aci asi fi feriee cu scumpa meaCu-amicii mei de scOla si cu copii met;1)er SOrla nu voesce; el bine! voeffi fie;

ne supnnem el.18 70 ,

5 1.

fasts

socie,

Sa

M

belie.

AIN In,

'.4,16

zit

LA ARTISTULO REMENYI '

ilia vallea cea de lacremi, din lumen de himere,Arcusul ten, artiste, me urea 'n alle sferreIle uncle se 'nspirara Mozart st en Be Ilini,

i Mayerber, si Verdi. si Liszt si Paganim.Cunosci secreinIn magicit ea sa allini susphritin,Sa nasci in omit speranca. s'adormi si insusi ehinulit;Tu eseerdi. maestre, c'o rani maestri°A nOstre aril, Aline de dorit si poesie.

Celebrule artiste, illustre Remenyi,Prin fermecu-armoniei putea-vei to stirpiAtatea patimi, can degrada omenirea,Si lancuri i preparit, s'adese on peirea ?Prin fermecu-armoniei. nu port face to dOra.Ca natia romana si natia mag,hiara.

1 ViolonistO celebru, de nationalitate waghiara. ce a .in-tat pe scena theatruluT nationalii la 1867.

0(Watiy>" 3:, 2:S.:><kS<>;>..2s.0.4.2S25.2PsZ><>252-

Uitand trecutul barbaric, si urele fatale,Absurdele pretentii din epoci feudale,Valtarulti libertatii sa dea mina fratesce,

contra Tiraniei sa lupte vitezesce ?Unirea face forca a celfut slabit si mica:Fatala desbinare profita la inemica.

De poti tu, 0 artiste, sa fact asa minune,Cu toti impletim tie de trandafiri cunune;Der Ungurulu nici astadi comic n'a invetatDin cate sufferinte si 0110 a incercat!Ella astach este tare; el sceptrul adi imparteIn duce cu Ilabsburgulu, al sea 'namicit de merte;E timpti ca sa (lea probe acuma de dreptate;Respecte adi on -care nalionalitate;Cacti altfel, data jugul niaghiaru va fi mai grew,Decal jugulti hahsburgieu, atunci, pe Dumneden.!Curend si despolisinulu magliiaru sdrobit va fi:Romani, Croati si Collii, trufia vor smeri.i

1 Publicata in Teompetta Carpatilor, No. 490/67.

56

*si

Si

't

CONVOlULC FUNEBI1U

ALLU UNIJI PROFESSORt VIRTUOSU.IN mElVIORIA. TjtTI ID-CIzarrrtu J'EA.1TE.T,

piimula meit profesortt de limba remand

Acellit convoiit funebru al cui sa lie Ore ?Unit mortis pe unit drictit simplu de duoi cai e purtatit ,

Si dupa el urmeda pe Josit, cu intristare,Unit preolit si unit june, femei si will barbatii.

Amici stint, 5i copii, s'a mortului socie;Barbatulit e elevulit acelui professors;Caci professorit fu mortulit, ce 'n timpi de tiranieLumina yen tarn impraslia 'n poporit.

A fost el unit apostolic zelosit al libellant;Traisse si Inurisse ca kd unit ;

0! el nu taintliasse idolii vanitalii;Caci foculit aces sacru ardea inteal sea peptu.

57

min

On uncle seinanasse samenta veritatii,Creseussera i frnete si (loft en scumpu proftn:Jar eel ce priimira lumina libertatiiAu fost nisee fanale in rinduln for aertin.

Ei bine! asln professorit, lip-at el de avere,i consumatit de bola in ultimii set ant.

In ora'i d'agonie simti eruda durereA omulni ce more las;ind eopii orfani.

De an fi fost el ulna din eel en multi stare,Prin frauda ea stransa, suit vre tint sarlataini,Ce lume-ar fi la grOpa'i ! Ce luau! Ce pomp). mare,Ca la immormintarea a mini Saveranit!

Tu insa. scumpu professorn, en mart anevoinle,Ahia dupa trei cline ai fost immormintat ;La ultinnt'ti repaosit condusit de cinci fiinte;Elevuln fen diseursuln finiebru-a prommtat. I

Coruna de (loft simple, si calde laeramiOreDepusu-s'an pe gropa'ti; iar numele'ti AmainDe multe generatit in vecnrt viitOreCu veneratiune va ti el prommtatn,

Vedi acellu discurstl in Bin,le, poP jell de la 26 Mal 1880;In Telegrafttlii de la 21 Mal: si in Rom inia liberty de la 2:3Mal, acellaVI anti.

58

1

:Ilene, derail in pace in sinu-eternitatii;Elevit tei din loculti mei". nataln,Condu.% mult timp de tine pe callea veritatii,In inimi iti ridica nnu templu immortalU.1

1880.

1 Prin suscriptittne din partea Ctimpulungerolor, i s'a ri-dicat o truce si unit grilagiii la mormentulu WI de la chi-mitirmlii dup. soseoa Pante lonon, si s'a protectat Inca a sepune s'o tablit de marmora, cu numele si serviciile selle, inparetele din faca scold primare din Campulungil. uncle Jianua funcOonat ca professoril peste gece ani.

*.tunieli

:)9

CURCUBEULU.

Simla) lft do speram,ta si de bucurie,Tu appari in awl dupaSi indala nuorii se si risipescit ,

Radele solare mai yin strelucescu ;Passeri si insecte canta 'n cuibulit lone,

se veselesce on -ce vietuitorft.

l'u 'mprumuti acelle septe Nit culoriDela mindruln sure prin \rennin de nuori;Steguln Romamei ti a imprumulatitGalbenulit , albastrulft , rosulit infocatii;Elle insemnesa: ca prin silage NWUnit poporn s'ajunga drepl la libertate.De va fi statornicit el in scopulit sett.

'Te saint en veselu, scumpe curcubeit!ce esci simbolnlu celn de infra(ire

GO

vijelie;

Si

Tu,

Intre Deitate 5i "litre Omenire,Ne anunti tu astadi ca vor incetaViforile grelle ce ne sbnciuma?Destul fu -ncereata biata Romaine!La terma ea ajunsa duo.Dreptu are sit guste dille inat senine;Fit tu adi emblema sperantei divine;Fa tu ca poporuln nostril de martiniS'adOrma pe patuln eel cu trandafiri ;Imnul de 'nfratire sa Wit 'ntona,

de libertate a se bucura.Atli e limp) in fine a 'neeta deplinUrele fatale cari ne desbin.Unire, fraie p'al terei altara :Eata ce anunta aceln cerescu darn ,

Numittt Curcuben ,

Esarpti frumOsa a lut Dumnedeu.

1883..

61

vijelie,

Si

a fr31 m rc3rmlorol Eirrff'DT3T0119ThIbTE-31r3151ffireffel)07ffigi FrOlE3TE13 E:3 a 0 in o

,.,.,/,f .

q(44,60-?. ..,..:4:1-..4111-- 1:42004' ,111:a: :Vkl"..-?;:4::: \::'": ..'4"'.'004: 11.3-

Sin?) .-. J''''' ''.6'. .-,--r"6-T- i ' StibUtt.A.. 1_31

cm...._ALa qo,j31-J3 L,_30igE3.1.,..iii-luu_.1,L3ic.3 0 c31ujUgt.

ALTETET SALE

E L I S ABET A,REGINA ROMANILOR

tit sci modelit de virtull sacre ce Te Cacti a fi stimata.auda ce'Ti fact' poe0.i este bine merilatit.

Ta cea de aura e de imnaLai isvorit :acra este missinnea a on -carui DonmiLorft

0-plicatit a face bine lerrei de sub sceptrulit sett,Ix ine-cuvintatil der fie numele-augustu al Teri!tit sci cu drept cuvOnt mandria astuipopul, Ti-o spuirte e adOra tots Romani" ca p'unu angelic pazitora ;

fit -tu curcubeula mare Rege si Poporti'

Publicatil in Pressa de la 25 Aprilie 1875. s'a modificataIn acestg, colectiune de poesil.

62,

0CI

nima

ea.

stitchpt-

1

UNIT BOBOCII DE CRINU

RUPTU DE VIJELIE.

IN MEMORIA A. S. PRINCIPESEI MARIA

I

Intr'o gradinaDe flori ea plina,Era o flOreIncantatOre.

Acesta flOre,Crinti nmestosti,Avea vlastareBohocia frumosu.

Unit dulce soreII desvolta,$i fie careII admira.

63

g*********1++4-4f0.14:tit++++********4.9ig°We 0\1%,' *

'tst )44

N°V, 444.4.4'4.4..4"i. +++0 Ls 6

11

intro nOpte unit viscolit tareSmulge tnultime bohoci de flori;Al uici fu rupta s'acea vlastare

De erinisori.

$i ca Ralie la neconsolata,Biata tulpina malt intristataPlange unica vlastarea sa ,

Fara speranca a re'nvia;

CuSi ea platige gradina tOta:Passeri, albine, flori si chiar spin;Gael' florietca cea adorataEra podOba aster gradini.

1 Publicat6. in Pressa de la 4 Aprilie 1874.

e5-1Pot)

111

Der

iN MEMORIALUI

LOAN ELIADE RADULESCU

Ureseu tirania, 'ml a frica de anarhie.I. El lade

(Canerul dan 1845)

Precum nOptea s'ascunde child sOrele apare,Si 'ndata 'nsulle(esce tote ce e simtitortl:Asa tu, Eliade, cu pana 'ti createreVia la libertaVi at data astui popora.

Eleva tu allu lui Lazar, s'alla lui demna successore,Legatula sea cello sacru tu nos ne-ai lasata;Si noi, la rendula nostru, stimate professore,La altii vom transmits acesta prea scumpa legato.

Una alit' legato, tote sacru, primit -ai, Radulescu :Sa scapi tu Romania din jugulit cella barbara;Legato transmisa de Tudort, d'acella VladimireseuCe 'n inima lovisse pe Hydra din Fanara.

65 3

Prin limba literal pentru iubita'ti natiune,$i terra intellesse p'alla el reformatoru;$i can 1 sosi momentulu supremu de actiune,Romani' toti eel sinceri aft data concursul lora.

Apo' si dupa scena, ca dupa o tribuna,A to maestra pana Junimea-ellectrisa ;$i geniu libertatii din Roma cea strebunaProgramu-emanciparii prin Brutus iti dicta.

Jar cand ressari diva cea sacra invierii,Cea di de libertate ce nu o vom uita,Sdrobind alle for lanturi, victimele dureriiIu faca Tiraniei dispretula arunca.

In timpula de miscare condus-al RomaniaCa vechia pilota o barca p'oceanul cella polara ;Trei luni tinusl in lanturi pe monstru Anarchia ;Trei luni ostirea russa tinusi to la hotara.

0 Limp de libertate si de regenerare,Te salutam no' veseli, ajunsi adi la limanu.Tu pentru Romania al fost o serbatOre:Caci sclavul juca 'n hora cu crudula sea liratia.

Der dupa bucurie urmesa intristare !Caci. serele Dreptatii in nuori se atfunda :Veni invasiunea cu hordele barbare,$i crivetulil selbatica departe v'allunga.

66

'0

1\la iarna pregatesce o dulce primavara.Martirii libertatii in tristn esilulti loraFacura sciut lumii ca not suntem vlastaraDin arboruln gigaulicu allit regelui-popom.

Asa! a VOstre scrieri Evropa lummara.i populii-atintira spre not privirea torn ;

Jar Anglia si Franca, Bind mina, liberaraDin ghiarele Russtei acestii mirtira poporn.

$i eta -ve in fine in patria salv ;

$i terra ve saluta ca pe liberalori;Der lupta reincepe c'o furie tarbata;Ci tot Voi triumfara'ti d'ai terret-impilatori.

Caci voi toti ati pug' basa la templulit libertatit ;Din lance ati scosn poporuln, ca Christ p'Adam dinVoi toti formati pleiada nationalitatii; [lad ;Der stem cea polara esci tu, o Eliad.

Veduati implinita legitima dorinca :Intregii programuln vostru voi realisatn;Acuma, frati, unire, armare si pradinca ;'Gael altfel compromiLem tot ce am castigat.

'Tu n'ai murit, poete: in opuri geniale,$i inimele riOstre triiesci in viitorn ;Iar statua'ti rnareta va spune terrei tale

fost al Romaniel zelosti aparatoni.

67

raft

'n

Cat

Veni-vom cu ghirlante de dafhil si verbineA to frunte illustra a o incununa;Atunci pOtc Romanii cu mime streme 2In fac'acellei statui se vor romanisa.

I Simbolulti glonel modeste.2 CeT ce se rezema pe straml.3 Acesta poesie s'a impartit in foT volante In teatru eel

mare, in sera de 20 Februarie 1874, cu °cam representa-tiuml pentru ridicarea statuel in memoria lul Eltad.

4-5'Erk-

68

,

1.13"r.3 111,5b '-')rbrbrnarbrbfl rbnrno"b,' b,INY \11)-11,c

ezimi

14 14

EPISTOLA FAMILIARA

DONNULUt EUCLID LANGADA

Amin de eopillarie din Campu-lung

Pentru care cuvintft Ore pliilosofft to me numesci,i in scrisft cum si 'n vorhire? Vrei sa rich? Saft sa glu-

Negresit ca to in gluma acest epitetft mi-al dal, I mesci?Pe care en to assig,nrct cum ca nu l'am meritat.Crede-me, iubite frate, to protani astu epitetnCand it dal lui Ariceseu, care nu e nici poetic ;Mai alles cand el contumU, in told viaca sa,A facut greseli d'acellea pentru care-ar merlinA se numi, nu philosofu, ci nechipsuitu barbalft.En ill Yoh). proha ac6sta, find-ca m'ai provocatft.

i9

!'fib YY-S,e

t

PHIL 0 S 0 U L 0

11

Philosofa am foste ea Ore satirand in poesiePe Marisa lui Bibescu?' A fost chiar o nebunie;Gillet, cat a domnit Bibescu. ea am fost persecutat;Ea. care ;went diploma ca unit bacaloreata,Abia la Vistieric fitia unit simplu scriitora;Ast ft maul fi de sigur eel pucin ,Pidecatora.0 trista esperuinla Ida -ncredintat. scumpula mea.Ca tote ne merga ca racula sand primula debutit ereftt;-.impinsa de Fatal ii ate p'asemeneaSosiia ill abisfi. ea piatra rostogolind prin pietrisa:M'am cait Oita in fine. insa Area tardifi era!Al sea Destina inuritorula nu it Ole evita.

Philosola am Lost eit Ore sand la pairwleci si optAtacam pe imperafulft al imperitilut rescoptd,$i'l muniam cluar Ante cristiller? Nei, am fost ea esilatLa Snagov unit atm de dille. si vr'o trel lull' internalLa arestul din Agie. 2 Eata-me compromisit grew,$i 'n cartea neagr'a Russiel ca comunista trecut ea.

Vedi poesia Tritanfulti Virtutii (in colec(iunea Cate-vaore de Colegiti) dedicata DOnmei ,tirbeT; unde figuresa aceste duoo versurT. la adressa socteT a duoa a printului Bigbescu :

,portuna 'Tani Iwo a dal, favoma sa,Cununa nemuririt e numal partea to

2 Vec)I opera mea Esihrl »Hai la &agouti.

70

povirnisn,

III

st

IV

Stirbei vine la putere : el ca unit PrincU diplomat,Voind sa se infratesca eu Zavergii, '1 a chemathi mai multe slujbe grasse; iar mie Princtil Stirbetimi dete scii care? Nu ghicesci. Siretul lleiComissarn urea sa me faca sub prefeetul sea Rosser(Numit Radu. nu Costache, illustrissimul poet);Iii inchipuesei poetulit postit cam de spion.Am respuns cum se envine Consolulni dupe tronaA numit apoi in fine p'amiculft ten AricesenCapri de biroft la interne grin Nicola! Crettileseu;Refusain s'asta onoare : sa servo Statulit nu ;mil vrutitSub unit domnit de baioneta Musealulni sustinuin.

V

Der pe trot-min Romaniei s'a urcat Cum in line,Si cu dinsul se 'ntronara libertatile divine;Posturi grasse, lucrative, iarasi mi s'an otTeritn. 1PhilosofU fost-am, amice, refusand necontenitn?Der de ce refusam Ore ? Ca sa pot ca publicistnSa'mi conserve independenta de poem si diaristn;Si fiind-ea arbitraruln combatem en necurmat,Pentru Oda la Grecia 2 fuin de Cuza arestat,Si yr.() sese luni aprope am sedut la Vacaresci.Meritn Ore epitetuln cu care to me cinstesci?

Vec,1 Buciumul lul Bolliac No. 134 pe 1863.2 Ve(11 opera inea Procesulii melt' pentru Oda la Grecia.

71

una posh)._

intermit

1

VI

Mind in aresitt aluncia am rupt'o cu-amicii mei,Cu amicii cet politici; caci eram convins ca eiNu umbla pe calea drOpta, cu Boerii cochetandCa pe Cuza sa restOrne mai cuN'lnd, neasteptandChes !tile sociale antein a deslega.Mai eran s'alle motive... nu pota a me esplica.Adi ei stint a tot puternici; daca, nu'i nemultumiam,De a for omniputinta si ea adi me folosiam.

VII

Eata ca sosesce 'n fine si lovirea cea de statn.Cuza Voda, ce de mine era atunci incantatiiPentru actula de ruptOre cu parlidula democrat,Imi propusse prin Voinescu, prea iubitul men cumnat,Postulit de prefectu la Argesn, sa combat pe democraftCaci in Argesn Corifeii eran bine inarmati.I-am respuns atunci inciata prin cumnatul men Voines-,Spune, rogu-te, lui Cuza ca Constandin Aricescu icu :Este un omit de principii, iara nu un gheseftarn ;Tot ce'lit rogd, daca se pOte, si o cer ca singur darn.Dam vrea sa me oblige, in allegeri sa-mi dea pace;Sit me lase sa luptit singurn cu-a melle proprii mijlOce..Eata singura favOre ce Cuza 'mi a accordat ;Tara urbea mea natala, me alesse deputatn.Philosofn am fost en Ore, nesciind ca sa profitiiDe asemenea ocasii, can m'ar fi 'mbogatit?

72

mat

VIII

Eata-me. iubite frate, deptitatii a doua Ora.Trimisft a puce sigiliu pe unft vote, ce asta terraSe pretinde dedesse, fara de a discuta:Cel pucin fost-am philosofft d'asta data? Vet N'efiett.In loc de a trage spusa numai pe turta mea, eitDin contra pe Dictatorul l'am combatut forte grew.Pentru abuse de putere, si ca mare scamatorftVedi desbatere' Adunarii. 2 Pepe lea, resbunatortt,Neputend ca sa me pule, cum ar fi dorit, in furet,M'a esclus din Adunare prin al sei bravi Mame Incl.Alegetorii mei insa, ca unit fel de protestare,Me trimit a doua Ora in faimOsa Adunare.De atunci fostul Dietatoru me persecute meren.El bine ! si d'asta data philosofu Ore fuiftSa me iaft la lupta drepta cu un asa uriasft ?Daca eram eft philosofft, eram adi un bogatasft ;Si avem si de protectorit pe Pepelea cel vestita.

IX

Rogu-te, mai al rabdare, Ca Inca n'am ispriivit.La anulu seideci si noe, hind Ministru Cretescu,La Arhive ca Directoru el numesce p'Aricescu.In astii postit eram, amice, chiar in elementul men;De,'T ce se intampla insa? Peste sese luui, inin en

1 Prima ora. la Di vanula ad hoc, in anul 1857 ; s'a treea.orl. la 1867 sub Mansterul4 Ion Ghica

2 In Monitorulii de la lanuaritt 1865.

73

1

ca'I

en,

Departat de la Arhive fara inotivit de Mirzescu,Creatura hit Pepe lea; eta iarasi AricescuLiberia $i independinte... Pepe lea 'si -a resbunatii.Cine a fostu prin rirmare in acesta vinovatu ?

X

La Septedeci, Gradi$teanu, simpaticul omonimn, 2Omu integru, si Ministru eel pot numi chiar(Nu pentru hatintla rime!) me chiama ca DirectornLa Domenii, sa stirpesca cuibuln eel ingrozitorftDe abusuri invechite ; si cartel alba imi detteCa pe hotii din Domenii eu sa't dau pe toti pe bette.Pe atunci acesta servicia era codru de vlasie :Multi impiegati facusse strelucita avutie.Am aruncat toli ciulinii, $'am pus in loc trandafiri:Am desrobit apoi Inca $i averi din cotropiri,intre can si mosia vestita din Colibasi,Prin frauda cotropita, de trei $ireti arendao ;fn fine, chiar pe Pepelea. arenda$ atunci bogat,L'am constrins ca sa platesca datoria catre stat;Si l'am dat si'n judecata pentru padurea Comana,Ce fara drept o taiasse, in cat facusse poiana.A$i fi putut der, amice, si fara compromitare,Sa profit d'ocasiune spre dmi face $i en stare;

astadi sa flu si liberu, si cu bani multi la chimiru;Tara nu sa dau din buze, suferindu ca un martini

. i Ministru at mstructiumi la 1870.2 D. Constandin Gracli,tenu, Post deputatu in mai multe-

endue.

7%

sublime.

i

'

Nici in asta 'mprejurare nu am fost philosofitNu meritit der epitetulu care lini dai, scumpul meii.

XI

1)esgustatu d'o meserie ce neamici imi facea,i viind unit altu Ministru ce chiorisi el me privea,

Imi daduin demissiunea,, si m'am reintors eu iarLa Arhive Mire sereci, ce rodeait unit biet dos-;ar.Pe child cold, In Domenii, erait ni.ste chitoraniCe rodeo averea terrei, si 'si umpleu tolba de bani.Vre o palm ant, amice, am fost aci linistitt;

i documentele terrei ca ochii inei le-am padit.Der s'aci avuiit ispite; si philosofit de eram,Din secta epicureana, negresit me 'inbogatem.Publicaiit cate-va opuri relativ la istorie,La finance mai cu sema, cum si la hronologie :Si me credem forte stabil in acest poste delicatit:Der ore stabilitate pete fi in acestu state ?Veni iarast la putere Ministru nostru Mihai,Dictatorulit eel illustru, °multi de la 2 Mai;Si prin collegul see (bike, cel dela instructinne.in clisponibilitate fara motive el me pune.

XII

Vie la ann o mie opt stile si en septe deci si duct,Cand mnbla Ursula callare, iar Vulpea 'tria opinci;CAnd lupta coalitinnea cea de la Mazar-VasaCu guvernulit Calargiu. care nu vrea a ceda.

lni Boerescu cu diarulit lei RossetSchimbaii intre elle bombe; jurisconsultulit siret

75

eu:

khan' la

Incrimina pe Runtattiii, ca este la Rust vindutu,Ca din fond.ulit de reptile al Cp.rului. sustinutit,Face trebile Russiei. Bont(in,itlii face appeluLa Pressa, ca sa trunita vre unit delegate fidelitA controla singur comptulu liberalului cliara;insft Presses tin respunde, combate mai amar.Deci, polemica acesta forte mull me intriga;Dorind s'aflu adeverulit, me presintit din partea meaLa redacliunea fbei ce incriminat' era;Si cerend permissiunea comptulft ei a controla,Am constatatit adeverulit, care era favorabilft.FOei cellei liberate; si ca unit omit onorabilit,Fiind de redacliunea acestei foi provocatit,Resultatulft cercetaxii in Born-dna-am publicatft.

ca Hoerescu, la allit canna liarCollaboram fara plata, 2 s'a infuriat amar;Si unde tragem nadejde, cu alli vr'o duoi individi,Peste pucin ca sa intro in ospelulftSeu chiar la Societatea Daciei impiegatit,M'am vedut tot de odata respins si persecutatft.A propos. 'Ali aduc arninte unit episode delicatn.Prevedend de la Ar hive ca o sa fie departatit,M'am presintatit intro sera la al Pressei redactors,La care collaborassetn mai mul!i ani ca scriitorit,Rugandu'l cu staruinta, ca pe unit arnica. Mehl,La Dacia sa-mi ofere vre unit postit mai bunicelit.Cu unit zimbetit prea ironien, si c'nn ochre surprinde-Boerescu imi respunse cu min tone offensatorft : rtorit,

Vedl Rontanulti de la 18 Noembre 1876.2 Cum pole attesta D. Vermont, ex-administratorulii Pressei,

76.

si'l

Incellegi'

rilinvalidi,

«Nu e loculn Dumitale la finance, o poete !«Nu esci facut pentru tifre, fa mai bine la sonete:«Adresseda-te in fine la cei ce to -au indemnat«Ca sa'mi dal o desmintire prin comptul ce-ai fabricat.,Si dicend aceste vorbe, c'un gestu m'a espediat.Daca insa 13oerescu, cu drept euvent suparatn,'Mi a intors spatele-atuncia, Ore adversarii sei,Ca semn de recunoscinta, fost-au drepti cu mine ei?La acesta intrebare eft nu pot se me esplicn;Tot ce pot a"ti spume astadi, curiosula meu arnica.E ca liberalii, 'ndata ce la carma aft vent,Din fotolinln Archivei sa me scolft ei m'aft poftit.Despagubindu -me insa cu postul de Revisor.E! daca nu curge, pica; le sunt recunoscatoru.In loc clar sa fin philosoffi, profitand d'occasiune,Spre a fi membru la Curtea unde'se face compturi bune,Saft en o lefa grasciOra la Dacia inrolatn.

sa am si de protectorfi pe un mare Diplomats],Am pain), c'acel caine din tabula, ce 'inea0 fleica grassa in gura, ce 'n apa se resfringea;$i pentru umbra din apa, el perdu realitatea;Astfel si en am patiro, vrend sa sustiu Veritatea.Te intreb Inca ()data, asta e philosofie?

XIII

Dar vei dice : «de ce ore atata po/i/ogkie?,Ca sa.b daft probe destitle din intrega viaca meaCa tin merit epitetulft care imi dal Dumneata.Der mat pot] observa Inca : «pina ieri n'ai meritat;

77

$i

!tisk, astadit esci philosofa, find -ca ai incetatD'a atinge la chelie influinta potestate. ,Din acesta punts l de vedere pite ca s i ai dreptate;Nu este cu bite astea mai putin adeveratCa intelleptu sad philosofa e numai acel barbatuCare mator se gindesce, cu undjustd rationament;Nu cum face o femee impinsa de sentiment;Nici din inspiratiune, cum lucresa un poet.Si iti pot da de esemplu in acesta pe Rosset:Fiind un poetd de spiritu, el a fost si diplomat;A fost omd de fantasie, der a fost si omit de stat;Inca el e unit fenomend, fara comparatiune;In felul sett e uniculu. Der sa via la cestiune.Daca eu ca lyarbatu publica inteleptii nu am fost hies,Ca omit private fost-am Ore philosofd, precum to diet?

XIV

Apoi fapta intellepta fu insurabirea mea ?Am o sOca virtmisa, suet prea multumit de ea;inia a mea missiune nu era sa face copii,Ct scrieri folositOre, istorie, poesii;Copii face tOta lumea, inoranti si cultivati;Iar opere instructive, numai aces talentati.Nu este vorba de mine, o stelluta in traian ;Ci de unit mare luceferd, cum era BolitieCum voesci dar ca poetulu, cand elu e casatorild,Fara bani, fara protectii, si datora, si prigonitd,S t mai Ma, ca sa stria istorie, poesii,PIM de griji $i de necazuri, si cu unit cir,id de coph ?

78

Am perdut cu libertatea sacra inspiraiiime !Asta e philosofie? Te lasa siagura a o spline.Cand m'am insurat, imi disse suralend Doinnul Rosset:«Ai patit'o si tu, frate?. Spirituelril poetEsprima o veritate; '1 am respuns imediat,Tot pe buze cu surisulii; «poete, to -am imilat..Der Rosset este philosofa, precum este si poeta ;Unit omit care in vechime ar fi trecut de profetu.

Vei mai dice : «nu ai aura, der esci bogat in idei.Slabuta parigorir, cand in punga nu e del!La ce folosesce Ore talents, cultura, renume,Gaud cu elle more de fOme? Banal adi e tot in lume ;Der n'asi fi avut nevoe de bani multi, daca eramLibera ca odiniOra, cand cu pulin vietuiam.Ali inclin fruntea l'aceia cari nu me honipsesca,Ca sa potit sa dau cultura la copii, Si sa'i nutresca.

XV

Der m'am insurat, prea bine ! Legea comun'am urmat;De eram philosofa insa, precum tu m'ai botezat,Trebuia ca de indata sa 'Meet de a mai scrie;Sea scriind, pe eel mai tare sa nu'l ating la chelie;De ce n'am urmat povaca lui Esopa s'a lui Omer,Ca Ola de luta sa sparge in conta.cta cu cea de fer?Pentru ca nu sunt philosofa, precum nici poet nu sint;Pentru ca credit in dreptate, cand ea nu e pe pamiut.Resultatul e, amice, ca astadi sufer amar,

79

Platind scump multe gresele, fara a avea macarUn mica drepta la pensiune pentru ale batrinete;Caci nu pot sit matluptastadi cum luptam en in junete.

XVI

Inca una ; si acesta mai boceina, daca vrei.Operile tiparite me costa mil, mii de lei;Nu lei vechl, ci lei nuoi, frate; si aci m'am pacalit :Caci n'am scosii mci cheltuela, der mite sa traga profit.Der vei dice : «a cue viva daca operile taleNu sunt opere de merit, nu sunt opuri geniale?vUnele din elle, frate, nu prea sunt de lepadat,Der sunt opuri meritorii, ca ale luiPrecum e Protectoratul si Proscrisul. poesa,Can zaca cu praf pe elle in cite -vaCine intreba de elle? Nu avem nici editori,Si nu avem mai cu sema (este trist) nice cititori.Litteratura e mOrta, e de netagaduit;Caci politica, ea numai totul adi a absorbit.Asi fi marital o Nta cu bank ce-am cheltuitCa sa tiparesca la scrieri, cu can am socotitCa void respandi in terra si eu o slabaFehcitari, complimente, cite vrei; lada e plena.Cu ce m'am alles in fine? Cu una simplu epitet ;Tu imi dice ea sunt philosofit, altii me numesc poet.Negresit in ironie... place, nu e asa?

XVII

«Der affectia si stima, vei observa Dinneta,«Cu care to onoresa barbatii cei seriosi?

80

Chad,

hbrarii;

Itt

lumina.

«Acestea sunt o comOra, de care multi sunt gelosi.*Presupuind ca acesta ar fi chiar o veritate,Ce profit trag ea dintr'insa ? Paine, haine si de tOteNu se capata cu stima fie a on ce barbata.trista, vai ! e astadi sOrta onest literati)!M'asi consola si cu asta data Domnii alegetori(Ace! din localitate) l'allegeri de senator[,S'ar gandi ei si la mine; insa alleg deputatiOameni fara nici una merita, ba chiar desconsiderati.Der imi vei respunde, pOte : «interese variate«I silesca ea se allega persOne recomandate.,Cu atat mai rea, amice, pentru ei si pentru no!.Morala din tOte astea, ce o puteti trage vol,E ca meritula, virtutea, nu sunt astadi precuite;lar bassetea, servilismula, adesea sunt resplatite.

XVIII

Der sa via iar la prochimen. Refuse al tea epitetaDe 'ntelepta sea de philosofa; numes ce -me to poeta ,Daca vrei; der nu sunt, crede, nici fiul lui Apollon;Poeta e un Hugo, Dante, un Omer sea un Milton;Tara eel ca d'alde mine suntem versificatori,Rimand amoral cu dorul, §i albi, nuori cu dalbe flora; ;Adica, cu alte vorbe, scriem cai verdi pe pereti;Set", cum dice dicetOrea, tocam merea in bureti.Astfel am facut, amice, si cu asta-epistolie,Scrisa 'n versuri cum se dice, adica, in poesie;Am facut glume si spirit, si satira, daca vrei;Vor pronto de ea Ore eel pucin copii mei ?

81 6

unui

Asi dori sa scia, amice, ce impressieti-a lasat?Pina atunei, salutare! Der aci m'am incurcat;Abia am gasit efi. rima... 0! ce trista meserieDe a scrie vr'o trei cele in versuri sail poesie !Nu avem Ore dreptate ca sa chef' despre poeti,Ca 'nsira verdi si useate, tocand mereA la bureti?

1878. August.

82

IN MEMORIA

CAP1TAN ULU' DUNCA

Mort in America, in lupta pentru emanciparca sclavilor

Icq

Din cerulu Romaniei s'a stins Inca o stea!Una brava ostena, cu care cu dreptul se mandrea0 terra destinata la fapte gloriese.Der tine e acella? E Dunca, ce luptaseCu-Eroul Garibaldi sub stegul Italiei;Setosu de glorie, pleca din sinul Romaniei,Si merge sa se lupte in patria lei Franclin,Ca Lafayette odata, pentru un scopa divine ;Caci lupta-e elementulU ostenului romanii,Der pentru lihertate, iar nu pentru tirana.

o capitane, de terra ta departe;Murisi in flerea vie4ei, cand scumpa terra ta

83

R*P7.17,1.77.,,,,,",,,,,, .<543:110t.:.r..-.'K ,V211.-4 Vr.

e4A g6.'11*46

41;(;

1;)

Muds',

D'eroica to spada nevoe ea avea;ca bravil, dand merte pentru merte;

Murisi pentru-a sclaviei cei negre daramare;Murisi ca omul liberfi, iar nu ca sclavft in fere.

Onere, Capitane, memoriei telle sacre !0 statua tu merit!, o Dunca, salt' consacrePe campulu libertatii al tei contimporani,Ca sa to emitese si alt! vitezi Romani.

Din sinu-Eternitatil cura4Se bucura si salta : caci to -al sacrificatPentr'o idee mare. Din ceru unde esci,Te rega pentru terra pe care o iubesci.Al teft esemplu 'nsufle Romanilor WentPatriotismulu cellor de la Calugareni;insufle foculft sacru in fii Romaniei,Ca liberi sa devie ca fii Italiel,

Si tu, mama lui Dunca, fii mandra, fericita,C'ai dat patriel telle, ()data strelucita,Unu fit ca bravul Dunca, cu care ne falimu.El n'a murit, traesce, acest soldatft sublimu.El de la Romania a bme meritat,5i toti memoria'i scumpa am bine cuvintat.

Traiasca tot ostenulft ce pentru neatirnare5i pentru libertate, ca bravul Dunca more !

1 Publicatg. in Romeimaii Nr. 325/1862.

84

Murisi, Visa

adi

adi

1

spiritu'D

ULTIME MOMENTE

ALE UNUI PUBLICIST°

I.

Ranital grew lute() lupta, pe care-o provocasse1)uoi cape marl de partida, ce grOsnic se ura,Una brava soldatu al pressei ce'n lupta sa'nsemnasse,Unut iubita confrate, murind vorbia asa :

II.

.E duke mOrtea pentru o terra subjugataDe crudii sei dusmani ;

Sett pentru libertate, cand e incatenataD'ai sei perficll tirani ;

Der ore pentru terra set pentru libertateAnt multi not am luptat?

Eft unul pins astadt asa am credut, Irate ;Am fost insa 'nselat !

85

«A ! crede-me, amice, e chiar o nebunieA to sacrifica

In lupte ce la altii profita, iar nu tie ;$i cand victima este adesea terra ta!

«Te lupti ca sa ajunga la cirma o partida,.Sacrifice pentru densa si chiar copii tel.;Si cand e la putere. devine ea perfida;$i uita si principii si pe amicii see.

«Adio,. camarade ! sub privegherea taEa lasu copii, socie ; si data vet scapa,ConsOrtei melte spune'i ea morn cu dorul sea;Sa nu piarc,la speranta in bunul Dumneclea.

«Copiilor vet spune: de vor a fi sqldatiCu pena sea cu spada, sa nu fie 'nsurati;Ca nu pOte soldatul se lupte vitejesceGaud scie p'a lui sOca, pe care o iubesce,

.Ca suffere ea lipsa de Oa cu multi copii;La demi' 'mi era gindul in crunte batalii ;$i'n ultima mea ora, ranitu de mOrte ea,Cu grew sa deslipesce de corpa sufletul

«Le spune sa nu crecla promissiunl perfide;Sa aiba de esemplu pe insusi tata lor;Sa lupte pentru terra, iar nu pentru partideIn fine sa resbune p'al for scumpa nascetora..

86

;

(En nu le lasu avere, caci eft n'am tibusai;Le lasu insa in fume un nume nepatatii.Putem si eti, amice, cand SOrta'mi a Ambit,De scumpele'i favoruri ca altii sa profit;

cRespectulii catre mine si cruda retnuscareM'oprira de la fapte lipsite de pudOre;S'apoi prin jafuri numai sa 'navutescu mai toil,$i trecu in ochii plebei d'onesti si patrioti.

.Adio, camarade! Fii-tu pentru ai meiCe asi fl fost etl-insumi pentru copii tel.)

Si bravul soldatt1 mindru peste putin muriPe sinul unui frate de arme, ce'I iubi. 1

1877.

i Pub heath. in Rom ttnia LiberI No. 30/77.

87

lit.

CI -rCTIE3 1:377-12 r:3

1,1 IAV,C4N/i et ".,:...)1.,_. Oft,,, t,,,[:*4101, >1 4,11t

tam. tilro .171.1.4H.M?'1.1.:.2C4-fCI c_31egagimicitataiejigjevjai-ToppLai a a a a a a a Eztioximic3

ULTIME MOMENTE

ALE UNE! POETtI

I.

Privind dup'o ferestra. din patulu de durere,Natura cea frumnsa si plina de mistere,Incungiurat d'amicii sOca ce iubia,La ora mor(,ii selle poetu-asa.vorbia :

II.

«Poetul este lampa ce da lumina vieIn ultimuln momenta;

E lehada ce canta in ora'i d'agoniePe lacula transparentn.

«Vedeti planeta care lumina priimesceDin globul radiosn ?

Ea peste satelitu'i la rindu'i respindesceAl sea refleta frumosti.

88

si

«Primind schinteea sacra din ochiula$i omul giniala

Imprastie lumina divin'a veritatiiIn corpul

«E dulce pentru terra si pentru veritateA to sacrifica!

Soliea implinit-am, de si cu greutate ;Acum eu pota pleca.

«Nu plingeti, dragi fiinte; me ducu in alte sferreSa potn en admira

Mai bine, mai d'aprepe, cerestile mistere;Aci ea voia gusta

«Cu tine, scumpa seea, unica'mi mingiere,Cu voi, amici, copii,

0 viaca fara lupte si fara de durere,Eterne eucurii.

«Curind la revedere in alta atmosfera;Colo, in al ethern ;

D'aci, sub alta forma, vom merge 'n alta sfera,Urcand mereil in cern;

«$i transmigrand multi secoli din sere in alta sere,In Spaciu-universala,

Opri-ne-vom in fine in sferra de splendereA SOrelui centraln;

89

pods il,

sociahi.

c Ad este, de sigur, divina resedintaA celui ce creeada aces Sori luminosl ;Aci trebue sa fie eterna locuinta

A cellor virtuosi..

ITI.

Pe bracele iubite ale consorter selle,Poetuln espira;

Iar faca'i, inundata de calde lacremelle,Ea vesela era.

1876 Mai.

--pi-'2e.

90

LA

POETULG FUNDESCU

Parastsi tu adi, amice. capitala 13ucuresci;Ai scapat dash) Pandemoniti, dale lui intrigi dracesci.Liber asta -di ca si solmul, tu to plimbi pe Pentelen.Iar eu gemn la inchisOre, cast prisoniern sunt en!Tu audi ventul cum rouge p'entre arborul pletosu,

o Cucuvae care genre tinguiosti;Tu audi pe o collina fluerasulti de pastor') ;Eu audit in tot minutul lanGulu infioratorn;Tu vedi Vulturii cum plain) peste munti si peste nuori,Ea vedu Barza si Cocorul purtand Serpi otravitori.

0! cat esci tu de fence colo sus, la Pentelen!Si cat e la inchisOre intristatti suffletula men !Simtn o flacera in peptu'mi, si ca cera me topescti,and la Caraiman, Papua si la Pentelen gindesca.

91

Ea auda

E unt anti de cand pe munte aminduoi callatoriam,Si din chioschiul lui Persescu Penteleul admiram.'iii -tu minte? Hotarissem ca la anul viitoraAminduoi sa venim iarasi l'acel loc incantatora ;

Atli la Pentelea to esci,Iar eti sunt la Vacaresci !

Chiar si Luna cea frumesa ce admir din colivieTrista este pentru mine, plina de melancolie :Ce este bella Natura pentru una. prisoniera ?Este serele in ceba, fara stelle e uua cern.Cel pucin imi veda pe scumpa mama for ;Insa scurta for vedere reaprinde al men dorm.Torturese dar Tiranii lutula men eel peritorn,Liberu este al men suffletti, si el sfida lancul for ;El pe arripe de flacceri sbera adi din Vacaresci,Si salute, ca si tine muntele ce locuesci ;El saluta ca si tine acela torrenta spumegosu,Care curge pe sub stinca cu pavillion frumosu ;El saluta, v i si delluri asternute tot cu flori,Dupa care privem =nth ce 'si ascund fruntea in nuori;Ei saluta pe Persescu 1 , cc in told da ca unit frateFara vr'o despagubire dulcea ospitalitate.

Te gindesci-tu cate-odata la amicula tea iubita,Ce traesce ca si crinult ce de sore e lipsita?

1 incetatil din viaca de 5at1-va anT, si regretat de top eelce cunoscut.

92

l'ad

Duke este libertatea! Pentru dinsa voiu su. morn.Blestemat cel ce rapeste libertatea la poporu.Fulgerft-tu Tirania, fulger'o din Penteleu ;POte vocea'ti va patrunde in castella la Dumnecleu.

Din Vacgrescl, 25 Iunie 1863.

93

crailc.9('-4\-

?S-CWY.:h6 5Y10, .5b6M-VV,V10'1V)0610,n0n06-b5t6b.Y,;hail :Wt. V_StI.C410

/et*alter 40%.is, 13.44#la

PICTURA

DOMNULUI MIHAIL POPPARTISTU ROMANt DIN BRA§017t1 I

I

Trei raffle sunt divine, ce luce cu splendOrePe fruntea unor Oment, ca radele din sore :E musica, pictura si 'n fine poesia.La unii da Fortuna corOne s'avutia ;Natura in schimb insa la altit da talente,Frumsete, spiritu, gracit, idei sentimente.

FrumOsa-e poesia : ea p6te sa esprimeIdeile inalte Si faptele sublime ;

1 Acest5. poesie inspirat'o tablould Dornnulul Popp,care represma pe poetul Muresanu desteptand pe Rominuldin Transilvania cu sublima luT poesie (DesteptI-te, Romane.)

94

1/4.1,,,

si

inT-a

Detept' entusiasmul in inimi amortite,5'adesea sfarma lancul popOrelor strivite

$i musica-e frumOsa : allina ea durerea,Add Orme sufferinta, detepta 'n om placerea.Ea suffletul transports in regiuni ceresci,In fine e limbagiul al iniinei-omenesci.

Adese-ori penelula e mai superioru :El singura reproduce fidel una chipu d'amoru,0 bells panorama, o crunta batallie ;Pe arripele selle, frurnOsa FantasieArtistului creeasa figuri ingeniOse,Caricature de spiritt, imagine frumOse.

Invidiesu adesea, artiste fortunate,Penelula tea artistica atunci, cand, inspirata,Admire dupa vfuna munte vederi incantatOre,0 nOpte luminOsa, sae chipuri rapitOre.In schimbt, ea pe penelusti sa dal a§I fi dispusSi Lyra mea modesta tot ce a produs.

II

Idel de felu-acesta prin Minte'mi scinteiasaCand ea privescu tabloult al tea, ce 'nfati§esaPe bardula transcarpatica, p'Andrei de Mureana,A carui Lyra d'aura pe flub). lei TraianaDin somnu'i it de§tepta, din somnul de sclavie,In care'l affundasse infama tiranie.

95

.i

Prin asta tablot, artiste, maestrul teu penelluAtli reinsuffletesce acel opft immortel,Sub lima poesie a Mare lui poetic,A careia accente vibresa. 'n on ce peptic;Atli Musica, Pictura si genic Poesiei'Si au dat mana tus-trelle p'altarul Romaniei,Strigand cu Muresanu : «Destepta-te, Romane,«Si sfarm'a doua Ora catenele tirane,«In Cat sa to admire si crudul tea dusmant.vTrai -vei tu in secoli, illustre Muresan !

$i tu, scumpe artiste, multi ani tu sa traesci!Barbalilor illustrii cu inimi romAnesci,Cu fapte patriote, sac cu talente rani,Penelu'ti eternise figurele for marl.'

1883 Aug. Brasov.

Acestil artistu, insuffietitO. d'un sentiments patrioticti, 's1 apropus a forma, dupa photografil, o galerie de portreturT a-le tuturor illustratiunilor roman, litterare si politice, dinDacia Traiana.

In ateheruld acestul artists figure* intre alte tablourl in-teresante si demne d'a fi vedute, s'o schita a jura,mIntuluTluT Horia, Clopa cel trel martin romanl de pesteCarpati, de la 1784. 0 coppie dup'acea schita o posseda au-toriulq acestor poesil.

c-4-.12sD

96

!,

fi Grip;

IN MEMORIA

Lui

IOAN BADULESCIJ,

Mort Ia elate de N de ani in spitalul de alienati de Ia Mit enta

Murisi in flerea viecei, o june- infortunal !Murisi, nu lingo sinuld al mamei, slingeratDe crudali sufferinta, de mOrtea to obscure ;Murisi acolo unde muri s'untt poetic mare!$i tu, iubile Iancu, dotata fusi de NaturaCu darulu poesiel, cu Musa createre;Der 1(1 lipsea cultura; caci scumpa mama 1aLipsita de mijlOce si vaduva era ;Erai cu tote astea, erai si tu poetn: 1Caci foculu acel sacra arclea inteal tea peptic ;

I Vecp nota la finele acestel poesil

07 7

P °. 4. 4 -A

labial Cu infocare pamentul ten. nataln,Aveai in asta lume si tu unti idealit :A figura 'n pleida poetilor roman,Si a lupta in contra a crudilor pagani.

0 ! data tiatiunea nu te-ar fi parasite,In cerulii poesiei si tu ai fi lucit;S'al fi luptatn allaturi cu -aces viteji osteniCe -au imitat pe bravii dela Callugareni ;Der SOrta ne'mpacata 'ti -a refusatn ea tieAcesta mangiere, acea dorinta vie.'Nainte de ce firula viecel a'ti curma,Ea agera ta Minte, vai! o paralisa!Murisi in flOrea viecei, phyla de deceptiuni,l'erdend mat antem suma de dulci illusiuni

Adi zaci in chimitiruln acellui trista spitalnIn care suferinta e morbuln celn mintaln.:Si nirneni nu depune pe grOpali solitara0 lacrema ferbinte, o lacrema amara,Decal a ta maicuta, ce e neconsolataDe perderea a unui fill scumpri, unit fin unicit ,La trista el durere, durere infocata,Adi se associada si scumpuln tea amicn

En vin astadi, amice, pe grOpa'ti a depuneBuchetn de miozotis, de trandafiri cunune:Memoria ta astadi, scapata din uitare,Trai-va si ea viaca acea nemuritOre :

98

to eset o stelula din cerul lerretDe si ai arsit huchetula cu seumpe llorieelle:Der singura _Rasura din flacari ce -a seapalProbeza ea talentulu al teat necontestat.1

1883 August.

I Acestd nenorocitil June, ce a fostil mai multi anT tele-grafistd in Capita ld, intr'un moment de esaltatiune, a arun-catd in foe tote poesule selle, cele maT multe satire, pe careavusessem placerea a le corige, spre a fi pubhcate. Repro-ducem la valle singura poesie ce a scapat, improvisafa pentrufiuld med Dumitru, la elate de treT ai T. Originalul se potevedea la mine. C. D. A.

LA M1TU 1Pe und inaltd scaund sta Mitu la masa,

Incet pe taleru furculita lasa ;Sta in capulu mesel ling'und Cap-land,Clupind cu placere dintr'unii grastl curcand ;

ApoT de odata densuld se opresce ;la paharu 'n mina, la gura '1 proptesce.Si in fundul sufla, en incetul bend ;Der golmdiel, face mare cliefd, riclencl

Dupa. Inas' adesea cere dea apaNu mult dup'aceea, cere iara0 papa ;Daca, spre esemplu, a mancat la §apteDup'un carat de oil bea cafea cu lapte.

Mau este dara forte mincaciosiiInsd iT prnesce, cad e sanatosti

Martie 1875. 1. Hadulesca.

(0 Dim inutirultt lui Dumitru.

99

$i Idle.

.3

§i

sal

FILOMELA 51 POETULO.

La umbra de arhoru unit poettl visa_Iar o filomela p'o cram canta.

POETuai

Draga filomela, da'mi to imprumulitAripe si voce pentru unu minutu:Vocea to cea dulce, sa induiosesciiPe aceia cari me totil prigonesca ;Aripele tele, ca sa potu sburaIntr'unu virfu de munte, spre a intrema,

Corpulu men slabituDe multe vegheri,S'unU. suflett sdrobituD'amare dureri.

FILOMELA

Nu este putmta,0 amicult men,

100

V:,N $ <-1°4

-rerrit%44eriel-Ar4,ii,

Scumpa ta dorintaSa. implinescit en ;

're rogft insa fa-me confidenta taPOte-a ta durere o void alina.

POETULU

Dumnedeft imi dete mai multi puisori,Si parte dinteensit sunt Inca micsori;Nu am cu eel cresce, p'acesti mititei,rin'or face aripi sa sbere et;De aceea sOrta'ti iti pismuescii eft :'Sa fin passarica n'a vrut Dumnedet !Hrana ta o afli fara inunca mare;

i p'o craca verde, prin a ta cantare,Tn desmierdi o seta ; si uncle itt placi

Cuibul ten it fact.

FILOMELA

Tu cunosci, poete, a mea istorie,De Ovid descrisa cu melancolfe:Fiea unui rege din Athena en,Am fost, vai! rapita de crudulit Tereft,Care fara mila limba 'mi a taiat,Dupa ce infamul m'a desonorat.SOrta me preface in Priveghetorft ,Jute° Rindunella pe scumpa'mi suroru ;Tar Tereft barbarulft, sora-mi barbatft,

Pupaza fusse metamorfosatil.

101

.,i

in

Din tinvii aceia alai de barbari,lncercat-am multe transformari, si marl;Imi adcluc a-minte ca d'unu visa plactitirMillie esistente ce am petrecut :Fuift rantaiil Lai sa, in urma Regina.Sapho cea celebra, 5i apoi Corina;Si acum in urma poetit eram efiChiar in Romania. scumpn leganul ten;Din calea virtutii eft m'am departat,$i fuift spre pedepsa. metamorfosatuIntr'o passerica ; acum me silescaSa recapat iarasi chipul omenescit ;$i atunci, sub forma prima de poetic,Imi voif da silinta sa deviu perfetu ;Aot, sub aqta forma, ea me pocaescii ;Inca 'n totit minutulit en frica traescuSunt mereit pindita de multi vinatori;Am si eit ca tine vr'o doui puisori,Espusi prea adesea la pericoli mari ;Caci avein o sumo d'inamici barbari :Un Ctureda selbatecn, s'un serpe spurcatftFacu ca sa-mi palpite peptul necurmat ;Si in fine omula, pentru-a mea cantare,Curse imi intinde fara indurare.

POETULli

Si cu tote astea, data s'Itr pulea,Asi schimba indata sOrta to cu-a ince.

102

FILOMELA

Devisa to este speranp, credinta;Crede der si spela in acea fiintaCare da viaca la totula ce vedi;Si apoi, amice, to rog sa me credi,Pe globulin acesta, cu lacremi dospit,Nu esci numai singurft tu nedreplatit;Uita-te 'mprejurn'ti, si verb, dragula men,Multi ce decal tine suffera mai grea.

POETULU

POte ai dreptate; der sunt indignakiand veda ea in lume pe cella vicios.1

Avuta, onorata;$i virtuoso

Sufferind intomai ca una condamnatn.

FILOMELA

Si aci, poete, tu esci inselata,Daca credi ferice pe omula bogatu;Fericitu e omula ce e multumititCu ceea ce are, si e infratita

Cu-a lui constimta.In totul e lupta pentru esistinta;In lume domina eel fini sett eel tare ;Pescele mica este inghititu d'al mare;Der pena in fine omula viciosUPrin chiar ale selle fapte-e pedepsita ;

Iar cella virtuosi)D'a lui consciinta este resplatita.

103

p'alla

Altucinna. poete, este trecatOre ;Numt Veritalea e nemuritOre.

'i'e consola dara cand scii cum ca sintl'e acest pamOntit

Mil si mlliOne de nenorociti;dintr'etnsii. numai cati-va fericiti.

Noroculu da banii, o poetukt mei";Talentele insa le da numnedeil ;'I'Oti tiranii Intuit ca fumit vor pert,

posteritate meprisati vor fi ;

poete, esci to prtgonitainsa duo morte vet fi precuitn.

POETULO

Nu e cam tardm ?

FILONIELA

At euventtl, o scia ;Se bueura insa de triumfuln tenl'atria, copillula si semenuln sett.Si in fine asladi, marl eugetatori`punt chiar in viata eununati cu flori.(land comport, amice, timpulti eel barbar,cand era talentulu, vai! arsa de via chiar,Cu Limon lit de astfi4l, cand poti criticaFara contront totul, spune, nu e asa.Ca astadi talentulti, de si tot sdracii,Este mai ferice decht unU Bismark?

104

tii

IleIle si tuft,

POETULU

Cuvintele telle sunt consolatOre ;Der a mea durere e sfisiitOre

Chnd eu me gindescuCit suffere tare acei ce iubesch.

FILONELA

Cine e de viva? Esci chiar Dumneta...Passerica piere dupa limba sa!De erai o CiOra, de erai Ciurezi,0 Pupaza. 'n fine, atnnci, sa me crecli,N'ai fi fost in fume to persecutat ;Nu to 'ntrista insa, poet svinturat:Cella ce 'ngrijesce de passeri si miei,Nu pate sa uite pe allesii

Fruntea to inclina la Destinula ten,din ochi nu perde sacru CurcubeU;

Caci fara speranta ce e omula Ore ?Este passerica fara aripiOre,NOpte fara stelle, Mille fara sort,Munti fara pirae, campi fara de tlori.

1876 Mar.

105

set.

Si

lar

ouNccArrV

VULPEA. COCOSULC Sr GAINELE

0 vulpe vedu passeri in curtea-unui satent ;Si p'entre gardu le rlisse, in mod forte viclena :«V'aduc o veste buna! Deunadi s'a tinut«Consilia d'animale ; si 'n fine s'a facut.«0 pace generala ; deci, caini, si vulpi, si«De astadi inainte ca frati sa traim not;«Esiti der fara grija spre a fraternisa,«Si asta pace sant(' cn totii a serba..

Cocosula, simtind cursa, pe passeri indemnaA nu se 'ncrede 'n vulpe :«naravul cel din fire,«Adaoga cocosulu, nu are lecuire.«Nu! pace nu esista, nice pOte esista:«Gael lupul tot lupu este, si vulpea tot sireta.

Der o gaina bereft (cu coda ea taeta),Credula sau complice, cocosula combatu;Una tape cu influinta pe vulpe sustinu ;Si ca sa dea esemplu, din curte el esi,

106

rywarb., ;Y:sevs.f waym. ".

aTAIL.Gtirwiv :!

01,

Urmat de vre o dece gain ce amagi ;Atunci vulpea viclena inhata cite -va.Si fuge, fuge lute in cring cu prada sa.

Cocosulu da alarma: ogari, dulai, copol,Se iati in &la vulpei grin cringft si prin zavoi

Era insa tarditi!Caci vulpea, pe cat still,In ticna ospataIn vizuina sa.

IORALA

0.simplii muritori.Inveci yeti fi voi prada celor amagitori?

24 Aprilie 1883..

t 01V

107

FILOMELA $1 RONDUNELA.

DOMNULUT DIMITRIE PAVLID

Professorulti mai de mathematica din Colegiu10 Santului Sara.

Linga o ferestra, scumpa rOndunelaVesela canta;

Intr'o colivie, biata FilomelaGreu se lamenta.

RONDUNELA

fora mea iubita, de ce suffer' ore"?Conflasa mie a ta intristare :

POte-oiu alinaSufferinta ta.

FILOMELA

Nu poi to nimica contra unui ref''Ce d'unt anti apprOpe me muncesce greu:

108

Am perdut unt lucru mat scumpt decit tote.Decit chiar viala: dulcea libertate!Cand gindesct c'odata et putem sa sbort,Ca putem bea apa dui rece isvort,Ca putem ca tine in arbort pletosSa Cantu et amorult cel misterios,$i cand me vet astadi lute() inchisOre,Lipsita de arbori, d'aert, de isvOre,Crede-me. imi vine capul sa sdrobesctDe aceste grille, ca sa me sfirsesct.

RONDUNELA

Scumpa suriOra, cata a rabda :Cat'a te supine la Ursita ta.

FILOME LA

Ori-ce consolare este indesert :Fara libertate tot e unt desertu!Cat esci de ferice to ce polo sa sbori.Fara sa porta' grija d'ai tei puisori,Can sbort ca tine! MI da jumatateDin a mea viata, sa gust, de se pole,Dulcea libertate, cel pucin o nOpte.Pentru mine astadi sent sfirsite tote I.Tu, intr'ale telle lungi escursiuniPrin atatea locuri pline de minuni.Gindesce la mine, care te iubesct ;Et in colivie o sa me sfirsesct

109

i cand. to la anultt to vei inturnaLa cuibu-unde fusse famillia ta,

Nu vei mai aflaPe amica ta! 3 1

25 Julie, 1876

I in acesta. allegorie , poetulti face allusiune la viataherd fericita ce o ducea raposatuld Pavlid la Pisa, undese stabilisse. Poetuld credea la 1876 ca iubitul sea professord,intors in sera, it va gasi mortil. Destinuld a decis altfel; cacTPavlid muri in Romania la Iume 1883; iar poetuld, de qi

in suferintd, trdesce Inca, ca pass6rea in colivie.Reposatuld Pavlid, buntild med professorti, ca respunsd la

acestd poesie, a trimisti de la Pisa o collectiune de po-esil fdcute de dinsul, in limba ellena, scriind pe caietd :

4SUVENIRE IUBITULIJi AMIGO C. ARICESCU.

llintitrie Pavlid.,

Vom publica aceste poesil in ziarulti "Ipcs, redactat de D.P. A. Z. Sardelis.

110

§i

'm1

G7:4=2 2.-x R 2<2.5Z'Q52 <525Z52.52'cZ5252R52RIZ52<.< 52 52.52 ,M,%3

0; P 404.441e'4: .V.irkft41,...t:'

......1;e jitc A. 52s252525.6-2S.::.252SZ5.6-2S25-25.25.25252>2525.6

*

PLAPUMIORA

Traescil numai pentru tine.Drag. plapumiOra mea;$i imi merge forte bine,Pica lumea ce va vrea.

Vine lumea sa 'mi dea miePaine cand imi va lipsi?Nici nu vrea ca sa me scie,$i me lasa a muri.

Auruln e adi dreptatea,Patria si libertatea;Cine 'mi da din punga tol,Acela e patriotu.

Ca s'ajungi l'a to dorinta.Cata sa flu prea plecatit,Fara cugetu vointa,$i sa lingi unde-ai scuipatn.

111

,..- , .--, r ---..-6-.-r %)

si

Sa to 'nclini la cel mai tare,Fie de on -ce culOreAnti liberala democratu,Si main aristocrata.

Decal dafini de martini,Bani mai bine la. chimira ;Cine is crucea 'n spinare,De sigur de fOme more ;

far cu bani iti fact palate,Vent Parisul si London,Ai trasuri, lachei, de tote,Si traesci ca un Baron.

Traescu numai pentru tine,Draga plapumiOra meaSi tail merge fOrte bine,Pica lumea ce va vrea.

PublIcatit in Reforma No. 6/59

°

112

1859_

;

DIAMANTULtI NEGRU

Una diamantn de Indii ca sore lumina,Si top it admira,in cat elu intr'o di

Pe fruntea unui Rege celebru streluci;Dar eta ca diamantulu se schimba in carbune ;Atuncea cu mirare savantii-at constatatCa piatra nestimata era chiar mai taciune,

Pupin cristalisata ;Avea o poleiala, cn care-una sarlatanaVoisse s'amagesca p'und egoista tirana.

Acesta diamanta negru adi zace in gunol;Aci 'la lasam si noi;

Aci i este loculu, in alle murdarii,In care se complace insecta cu ochi mit

1875

---gg----

113 8

ER***A-1-**1kkk*.t***Ict kk*Ic 1c ***********Y3E ''''',g--' -" -') \Ire '''"' 9\17e "'"`!"' '1-k

"4' 1',L--",.-efovv.s,._.-!__ 4.

.E

.K0

fi. fr7*AltAelt. 0.44.'414;*,At.--0);*.Iis ,ti .. wr * li, .4 'f' ,:cii,Af; *

g° . v.),..*-4.+4 ,r4)F4i-4-0 '. AGA44-*-*46.4.4.*"15

CLO$CA CU PM MONSTRUOSI

0 gaina grassa.Din celle de rassa,

Care nu clocisse in viaca sa,A avut dorinta a cloci si ea ;

Uoe ea gasi$i 'ncepe-a

Credea a clocesce uoe de gaina,Insa eraii uoe de rassa, streina:Uoe de Erete si de Cucuvae,Si uoe de Vulture, de Cacti si de Gae.

Puii din ghiOce au e0t in fine ,

Gaina aduna pe toti ling. sine;Cu cata tandreta ea puii crestea,

Ci mult se mandreaD'o progenitura cu care 'ntr'o Ali

Ea se va fali!

114

41,1 4.1

elonc;

Dar s'a amagit,$i s'a pacalit :

Caci, dupa ce puii ce ea a crescutArripe, si coda, si cioca au facut,Toff se repedira ca sa jumulescaP'a for nascetore, si s'o nimic6sca ;

Dar nici closca meaNu se lasa ea ;

Pe gOna ea pusse pail cei ingraji,.Tumuliti de pene, si chiar sangerati.

MORALA

Morala acestei fabule arata:Ca ingratituda e singura plataA cellui ce 'n viaca bine-a savirsit.Multi oameni in lume ca close' ail patit.

1873

115

er

w5525z.R.Z 52e)5z5RR952.5Z2.52525<zcz.<>52'c2.5252,5252<25Z4(l; &M) d

STEAOA COMTORE.

Vedut-ati nOpte' adesea din cera cum se repedeLungi linii de lumina, ce 'n aera s'au stinsa chiar ?tE steoa cobitOre, semnu reit l'acel ce-o vede;«Cact mOrtea i vestesce,. dice mai plugar.

El crede ca ea este si urui Balauru, careIn basme sari poveste se dice Sbarettorg,Intrand pe furis nOptea pe cosu la fata mare,Sub chipii de flacaiandru, inflacaratu

0! nu! tu pentru mine esci raga lucitOreDin ochiula unui geniu, ce lumea-a parasit;Saa sufletulu sub forma a unor angeli careIn somna el visitesa pe eel ce au iubit.

De esci tu o privire din ochiula mamei melle,De esci o raga dulce din sufletu'i cl'amora.,0 stea, tu to cobOra adese on din stelle,S'allini a mea durere, s'allini tristul meu dorii.

rt.*4,

9P41 >()

k ft4 eYe40,h

.75.-6.2>252:.2,-;>.6-6.6252)-25..6.25.6.5.45-62C25-Zi25*02522252).652S

7s4r..

!

iti

d'amora.

11N

Te vedt, iubit'a umbra, lucOfern al viecei,In unda ce suspina, in campuln cel cu Hon,In cantula passerelei, in visul diminetei,In zefirulu ce-adie, in fine in di son

Ce nOptea luminesa ca lampe 'n departare;Privesce-me adesea cu ochiuln ten d'amoru;$i voi, Genii illustril, ce locuiti in Sore,Console-a vOstre rade pe bietuln muritorn. 1

1 Ac6sta, poem, cu totulii modificaa ad1, a app6rut pen-tru prima Ora: in Curierulil ronuinti dela 1816, redactatu deEhade Radulescu.

117

BROSCELE 51 BARZA.

Nisce hrOsce intr'o balta fericite vietuian,Cand d'odata incepura a se intresfisiaft;Ca sa puie dar unu capatu la a for esterminare,BrOseele celle batrene aft (Mut consilift mare ;Si cu multi umilinla pe al lumii protectoruIi rugara sa termine trista desbinarea for ;Joie atunci le trimite o vlastare de finicnSa le fie for si Rege, si partnte, st arnica.

Brescele pe lingO. Rege en respects se adunara;Si plangendu-se de multe, indreptare reclamaraipso asta Maestate este surda, este muta ;Ea nu vede, nu aude plangerea for nu asculla.BrOseele incuragele ride de dinsa fie-care,0 amemnta, insulta. chiar o calca in piciOre ,

insfirsit rOga pe Joie, si jertfe i presmta,Sa le dea for un alt Rege respect a le inspira..

118

Joie suparatil le dete o Barza mare, flamanda,Care pe marginea apei s'a si pus pe-loc la pinda;Si pe BrOscele ingrate pe tote le-a inghi(itu,Incat in puQine Mile mai tot lacu-a curatittt ;Celle ramase 'n viaca, au rugat pe JupiterqSa le scape d'asa Rege, cu ciocul mare de fern.

«0 nem reit si blestematti,Dise Joie suparat ,

Eral fOrte fericittiCu Finiculu inverzitu ;De ce l'ai nesocotitu ?Ba char l'ai batjocoritu ?Suffern, si nu carcni;Gael mat reit vet

MORALA

NemultumireaVai ! a produsLa mutt peirea,Ce'i a repus.

119

patimi.

-q.r.f.,c3rn}oriroc3R-3-1,2731-0,,7.,...F,Elt-TIT-3,810.,01qdro05.r4 ,...

0 W.V.: ',3 * a

C6Ntfr?)0 Li3 (3110 EflE3,ELDOMyLDIC3ilai.21_13 t,fietzit.31EDiEll Li C3 8 0 C3 0 C3 0 E3

GUSTERULC 51 VULTURULC.

Una gu§tera pe o stanca invidios fixaP'unn Vultura mareta, care in aer susa plana;Si neputand se faca veuna rea astui Vultura,

Din gura lui scotea0 spuma, ce albeaTota locula imprejura.

P'acea stanca Vulturula din nuori se lasa jos,$i gusterula de frica s'ascunde sfiicios;Dar din ascumptere pe Vultura insulta,Si ballele'i spurcate intr'insul arunca.

Vulturula, ce atinta in faca mindrul Sore,Era surdu la insulta a unui tirritora ;Disprecula ce'i arata Vulturula domnitoraMai mull el intarita,reptila muscatere ;

Ea esse din tulisa,S'appropie

Si musca pe Vulturula liiMesce de piciora.Al paserilor Rege, simtind el piscatura,

120

(3 arum. 1 ri ...iC3 2. 1,.. I- ''.4:1,L7 . ....,./cre,s714. ....

0

furit,

Cu furie s'asvirla si prinde stirpituraDe serpe ; si o stringe in ciocul sell de fern;Cu gusterult. in ghiare, el sbOra pin'la cern;

D'aci, jos it trintesce ;Si fierea 'n el plesnesce.

MORALA

Ca gusteruln pate cel orgoliosu,Rea si 'nvidiosii,

Care se atinge de sacra onOreA unui onat, care

E de Vita lumea iubitii si stimatn,Si considerate].

1880.

121

FONTANA BLANDUSIEI.

D. V. ALEXANDRI.

Pio iubitit al lui Apo llon, si al SOrtei favorito,Al earn' geniu in lume ca un sore-a strelucito,A carui Musa sublima Romania-a illustrat,Si co drept-cuvintu in fine ai si fost incununatDe latina ginta-illustra.prin fOntana Blandusiei ,Ghirlanta nemuritOre din Parnassulu Romaniei,Ai atins asta-di, poete, culmea chiar a gloriei telle ;At probat Inca odata ca esci sore intre stelle.

Ea, ce in metempsihosa din convingere-am credut,Creclil ca genii]. lui °ratio in suffletu'ti a trecut ;111ustrii genii poetici, Corneille, Schiller, Voltaire,De triumfulu teu de astadi ei se bucura in cero.

Classica este lucrarea ce Musa'ti a inspirat ;Si proba, entusiasmult generals ce-a provocat ,

122

>k....,.. +

:2 '. 04"M. .4., A 1 pt,c -Vi.4:1, 4 ,v),41901; '44Y- Vi li vi'..1

445i ;L, ,--- --,,,..4".$,NtsIV.,,s2.1,

...."1.-V. ..",-ACCA,_:t V

Dar sublima 'ti poesie, care ne transporta 'n nuori,.Trebuia interpretata de artist" superior' ;Caci ea perde jumetate din frumsetele'i divineCu artistul mediocru ; caci poesia in fineAre regulele sale cum trebue declamata.;Nici meet $i nici prea iute, nici cu voce afectata.De ce Millo de esemplu este de toti admirat?Caci natura imitesa, caci nu este afectat.Cu artistu ce nu 'ntellege missiunea lui cea mare,Cea mai classica piessa compromisa este tare ;Cu asa artist', Poetulti nu se espune in lume ;Dar frumOsa'ti poesie, illustrul al ten name,Si simbaticali ffinta, toate astea indulginteAu facut p'al nostru public. generos 'ntelliginte ;El aplauda frenetic, nu p'artistn, ci poesia ;Si cununa meritata iti offera Romania.

Fiu al Muselor ca tine, una satelitu linga sore,Viorica linga rosa, sticletu linga veghetOre,Te salut cu tot" Romani', cu iubire de poetu ;Tar ca Romani!, eu sunt mindru de un Geniu perfeto.Ce produsse Romania. Salve, Oratift romanu!Tu, amicii al libertatii, orthodocsa, iar nu pagana.

$i vol, fit at lui Apollon, ce ve credeti novatori,Disprecuind o gradina cu nemuritOre flori ,

hnitati pe leaderulti care drumulti v'a deschis ;Transportati-ne cu lira c'Alexandri'n Paradise.

31 Martie 1884.

123

qi

si

ERRATA

Fag. rend. in Zoe de: Getesce:

5 10 de ceT de eel5 12 a for a lul5 19 cu-al tea -al tea

24 4 Corvm Mihal50 13 spusa spune

Este61 12 AdT e99 nota Dimi nutivul Diminutivul.

OPERILEC. D. ARICESCU

*Cate-va ore de Colegiti (poesiT) (1) 1846*Florica id 1847*Arpa romans. . . id 1852*Istoria Campulungulul, partea I. 1855*Octavd (traducere) 1856*Istoria CampulunguluY, partea II 1856Calatorie imprejuruld camereT mele (traducere). 1856Lyra (poesiT) 1859Esiluld med la Snagovii . . . . ... 1858*Soimuld Carpatilord (poesil) 1860*Trimbita uniriT (time piese de teatru In versurl. re-

lative la Ilnirea Principatel or) 1860*Despotismuld si Constitutia 1861Misterele casatorieT (2 partI) 1862-1863Romania sub Princul Bibescu 1862rhestiunea proprietatil (deshatuta la 1848 de proprie-

tarT si satenT) 1862*Reforma legit electorale 1862*Protestuld contra legit de pressa de la 1862. . . 1862Procesuld med pentru oda la Grecia 1863Disolvarea camereT dupd, 11 Fehr. 1866 1866CapiT RevolutiuneT nostre de la 48 (prima fasciculd) 1866*Politica D. Ion Ghica 1870Sora Agapia 1871FlorT de la Tusnad (poesil) 18720 preumblare pe muntT (in versurT) 1872Carbonaril (drama) 1873Istoria revolutiuniT romane de la 1821. . . . . 1874Corespondinta secrets a capilor Revolu(iunil de la 1848

(3 brosure, din care prima desfacuta) 1874Dialog politic Intre generalul Tell si D. A . . . 1875Girosella , 1876Condica de veniturT si cheltuelT din timpul dom-

niel Brancovenulul 1873 (2)Indite (estractd) de documentele din Archiva Sta-tuluT (2 brosurT) 1874

1 escursiune pe munti (in versurT) 1878(1) Operile Insemnate cu stelute suet desfacute.(2) Tiparite de ministerul instructiunel, si depuse la libraria Socedt.

Preculta 1 left 50 bani.

. . . ......

. . . . . . . .

. . .

.

. . . . .

. . . . . . . .

. .

. .

..... . .

.

. . . . .

. . . . . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .