GRAMATICA GERMANA NIVEL I

VON PROF. VALER

IU UNTEA

Explicatii in limba romana

PARTI DE VORB

IRE

DAS SUBSTANTIVDAS VERBDAS ADJEKTIVDAS PRONOMENDAS ZAHLWORTPRÄPOSITIONENKONJUNKTIONENDAS ADVERBÜBUNGEN

UV-page

COMENTARIU

IN MOD TRADITIONA

L PARTILE DE VORBIRE SE IMPART IN 2 CATEGORII

DAS SUBSTANTIV

1. In functie de forma articolului hotarat der,die, das substa

ntivele pot fi masculine, feminine sau neutre. Genul gramatical difera in multe caz

uri de cel natural si nu este mereu acelasi ca in limba romana. De aceea este indicat c

a substantivele sa se invete impreuna cu articolul hotarat. Cam la 75% din substa

ntive se poate determina genul, respectiv articolul corect cu ajutorul unui set de re

guli pe care le vom enunta mai departe.

Primul set de reguli se refera la sensul s

ubstantivelor:

A. De genul masculin sunt urmatoarele grupe de substantive

:

1.DENUMIRILE PENTRU ZILELE SAPTAMANII, PENTRU LUNI SI ANOTIMPURI:der Montag, der Dienstag, der Januar, der Februar,der Sommer, der Winter2.DENUMIRI PENTTRU PUNCTELE CARDINALE:der Osten, der Süden, der Westen, der Norden3.DENUMIRI PENTRU AUTOMOBILEder Ford, der Fiat, der Opel, der Mercedes

B. De genul feminin sunt:

1.Denumiri pentru vapoare si avioane:die Titanic, die Boeing2.Denu

miri pentru motociclete:die Honda, die Aprilia

C. De genul neutru sunt:

1.Substantive care arata rezultatul unei actiuni:das Ergebnis, das Resultat, das Fabrikat

Al doilea set de reguli este de natura formala (se au in vedere terminatii, sufixe sau prefixe)

Masculine sunt substantivele care:

1.se termina in sufixul lingder Lehrling, der Jüngling2. au terminatia -en si care nu sunt infinitive substantivizate:der Garten, der Hafen,

der Laden, der Schaden3.au o singura silaba:der Hals, der Kopf, der Tag, der TischDe consemnat: exista multe exceptii de la aceasta regula.

Feminine sunt substantivele care:

1. se termina cu sufixele: -heit, -keit, -schaft, -ungdie Krankheit, die Freundschaft, die Einheit, die Gerechtigkeit, die Mannschaft2.se termina cu sufixele:-ei,-iedie Linie, die Konditorei, die Familie, die Lauferei3.sunt bisilabice (doua silabe) si se termina in -edie Wanne,

die Sonne, die Bitte4.se termina in -enz, -ik, -ion, -tätdie Konferenz, die Akademie, die Graphik, die Position, die Realität

Neutre sunt substantivele care:

1.se termina in -chen, -leindas Büchlein, das Mädchen2.au prefixul Ge-das Gebirge3.se termina in:-(i)um,-mentdas Datum, das Argument, das Museum, das StudiumCum se declina substantivele se poate afla la paginaON DES SUBSTANTIVS

Exercitii pentru determinarea genului substantivelor se pot gasi la pag.,die,das

Verbele sunt parti de vorbire flexibile. Flexiunea verbului se cheama conjugare. Criteriile dupa care se conjuga un verb sunt:

persoananumartimpmoddiatezaVerbele se impart din ratiuni didactice in doua grupe:verbe slabe (regulate) si verbe tari (neregulate). Din punct de vedere al functiunii avem un grup restrans de verbe auxiliare si modale

Verbele tari sau ner

egulate trebuie invatate ca o poezie cu cele trei forme de baza:infinitiv, imperfect si participiu trecut. Pentru ace

asta EXISTA TABELE cu aceste verbe. O astfel de tabela oferim si noi la pagina

TABEL CU

VERBE TARI

werden

werde

wirst

wird

wurde

wurdest

wurde

 

REGULA PENTRU FORMAREA PERFECTULUI COMPUS CU HABEN SAU SEIN

Verbele care arata miscarea cu directie sau trecerea dintr-o stare in alta formeaza perfectul compus cu sein

1.

2.

3.

Exista trei tipuri de declinare a adjectivului:1.Adjectiv precedat de articol hotarat2.Adjectiv precedat de articol nehotarat3.Adjectiv neprecedat de determinant (articol 0)

Dupa acest model

se mai declina adjectivele precedate de,

o

o

o

IV.GRADELE DE COMPARATIE ALE ADJECTIVULUI

Adjectivul are trei grade de comparatie:pozitiv, comparativ si superlativ.

IV.SUBSTANTIVIZAREA ADJECTIVULUI

Adjectivele pot deveni substantive. Ele se scriu atunci cu litera mare si pastreaza terminatiile de adjectiv.De exemplu: der Alte, ein Alter, ein Deutscher, der Deutsche, die

Deutschen

Pronumele poate inlocui un substantiv sau poate face o referire, o identificare sau o atribuire. In mod curent se face distinctia intre 7 feluri de pronume:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1.PRONUMELE PERSONAL

2. PRONUMELE DEMONSTRATIV

Pronumele demonstrativ de identificare

3.PRONUMELE RELATIVRelativpronomen der, die, das

Pronumele wer poate fi folosit si cu functie interogativa

4. PRONUMELE POSESIV

5. PRONUMELE REFLEXIVreflexiv apare in propozitie ca si complement direct sau indirect si se refera la aceeasi persoana sau obiect ca si subiectul.Acest pronume are forme numai pentru acuzativ si dativ ( ele coincid de multe ori).Pentru a face inteles fenomenul vom da si exemple.

6. PRONUMELE NEHOTARAT (NEDEFINIT)

amanunte despre fiecare din pronumele de mai jos .... click one;

folosesteacest punct

all ein bißchen, ein wenig, ein paar einer, eine, eines jeder jemand, niemand kein man

Pronumele nehotarate ein bißchen, ein wenig, ein paar

Aceste pronume au forme fixe.

Componentele bißchen, wenig, paar raman nedeclinate.

Ein bißchen, ein wenig = etwas.

Ein paar = einige wenige = etliche

PRONUMELE einer, eine,ein(e)s

PRONUMELE NEHOTARAT jeder

PRONUMELE jemand/ niemand

PRONUMELE keiner,keine,keines

PRONUMELE man

PRONUMELE INTEROGATIV

Numeralele sunt de doua feluri:

1.

2.

1. NUMERALE CARDINALE

2. NUMERALE ORDINALE

Prepozitiile sunt liantul dintre cuvinte. Exprimarea ar fi imposibila fara aceste cuvinte.Cunoasterea lor asigura corectitudinea in exprimarea scrisa si orala. Ele constitue un fel de tabla a inmultirii, deci trebuie invatate de la bun inceput. Va invit sa acordati maxima atentie acestui capitol. Gramatica germana este ca o matematica frumoasa unde totul este logic si previzibil. Pentru orientare sa spunem ca exista 5 grupe de prepozitii:

3.

4.

5.

6.

7.

KONJUNKTIONEN

Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare s

i subordonatoare. Conjunctiile coordonatoare nu schimba structura frazei si a prop

ozitiilor. Cele subordonatoare fac ca verbul sa stea la sfrarsitul propozitiei pe car

e o introduc.

CONJUNCTII COORDONATOARE

CONJUNCTII SUBORDONATOARE

DAS ADVERB

Adverbele sunt p

arti de vorbire, care nu dispun de un sistem fl

exionar ca adjectivele, cu care unele adverbe c

oincid formal. Acestea din urma adverbe pot ave

a -asemeni adjectivelor cu care coincid - grade

de comparatie. Ele dispun in cazul acesta numai

de o forma de superlativ: cea adverbiala (ex.a

m schnellsten).Deosebim adverbe locale, tempor

ale si modale.

ab und zu

bald

da, dann

damals

erst

immer

nun, jetzt

manchmal

nie, niemals

noch

oft

schliesslich

schon

selten

sofort

zuerst

hier

da

von hier

von dort

drinnen

draussen

links

rechts

hinten

vorne

oben

unten

irgendwo

nirgendwo

Adverbe de mod

gern

cu placere

genau

precis, exact

irgendwie

cumva

lieber

mai bine

am liebsten

cel mai bine

vergeblich

in zadar

INTERAKTIVE ÜBUNGEN

WORTART

SUBSTANTIV

VERB

PRONOMEN

ADJEKTIV

PRÄPOSITIONEN

KONJUNKTIONEN

ADVERB