Post on 24-Mar-2015
GRAMATICA GERMANA NIVEL I
VON PROF. VALER
IU UNTEA
Explicatii in limba romana
PARTI DE VORB
IRE
DAS SUBSTANTIVDAS VERBDAS ADJEKTIVDAS PRONOMENDAS ZAHLWORTPRÄPOSITIONENKONJUNKTIONENDAS ADVERBÜBUNGEN
UV-page
COMENTARIU
IN MOD TRADITIONA
L PARTILE DE VORBIRE SE IMPART IN 2 CATEGORII
DAS SUBSTANTIV
1. In functie de forma articolului hotarat der,die, das substa
ntivele pot fi masculine, feminine sau neutre. Genul gramatical difera in multe caz
uri de cel natural si nu este mereu acelasi ca in limba romana. De aceea este indicat c
a substantivele sa se invete impreuna cu articolul hotarat. Cam la 75% din substa
ntive se poate determina genul, respectiv articolul corect cu ajutorul unui set de re
guli pe care le vom enunta mai departe.
Primul set de reguli se refera la sensul s
ubstantivelor:
A. De genul masculin sunt urmatoarele grupe de substantive
:
1.DENUMIRILE PENTRU ZILELE SAPTAMANII, PENTRU LUNI SI ANOTIMPURI:der Montag, der Dienstag, der Januar, der Februar,der Sommer, der Winter2.DENUMIRI PENTTRU PUNCTELE CARDINALE:der Osten, der Süden, der Westen, der Norden3.DENUMIRI PENTRU AUTOMOBILEder Ford, der Fiat, der Opel, der Mercedes
B. De genul feminin sunt:
1.Denumiri pentru vapoare si avioane:die Titanic, die Boeing2.Denu
miri pentru motociclete:die Honda, die Aprilia
C. De genul neutru sunt:
1.Substantive care arata rezultatul unei actiuni:das Ergebnis, das Resultat, das Fabrikat
Al doilea set de reguli este de natura formala (se au in vedere terminatii, sufixe sau prefixe)
Masculine sunt substantivele care:
1.se termina in sufixul lingder Lehrling, der Jüngling2. au terminatia -en si care nu sunt infinitive substantivizate:der Garten, der Hafen,
der Laden, der Schaden3.au o singura silaba:der Hals, der Kopf, der Tag, der TischDe consemnat: exista multe exceptii de la aceasta regula.
Feminine sunt substantivele care:
1. se termina cu sufixele: -heit, -keit, -schaft, -ungdie Krankheit, die Freundschaft, die Einheit, die Gerechtigkeit, die Mannschaft2.se termina cu sufixele:-ei,-iedie Linie, die Konditorei, die Familie, die Lauferei3.sunt bisilabice (doua silabe) si se termina in -edie Wanne,
die Sonne, die Bitte4.se termina in -enz, -ik, -ion, -tätdie Konferenz, die Akademie, die Graphik, die Position, die Realität
Neutre sunt substantivele care:
1.se termina in -chen, -leindas Büchlein, das Mädchen2.au prefixul Ge-das Gebirge3.se termina in:-(i)um,-mentdas Datum, das Argument, das Museum, das StudiumCum se declina substantivele se poate afla la paginaON DES SUBSTANTIVS
Exercitii pentru determinarea genului substantivelor se pot gasi la pag.,die,das
Verbele sunt parti de vorbire flexibile. Flexiunea verbului se cheama conjugare. Criteriile dupa care se conjuga un verb sunt:
persoananumartimpmoddiatezaVerbele se impart din ratiuni didactice in doua grupe:verbe slabe (regulate) si verbe tari (neregulate). Din punct de vedere al functiunii avem un grup restrans de verbe auxiliare si modale
Verbele tari sau ner
egulate trebuie invatate ca o poezie cu cele trei forme de baza:infinitiv, imperfect si participiu trecut. Pentru ace
asta EXISTA TABELE cu aceste verbe. O astfel de tabela oferim si noi la pagina
TABEL CU
VERBE TARI
werden
werde
wirst
wird
wurde
wurdest
wurde
REGULA PENTRU FORMAREA PERFECTULUI COMPUS CU HABEN SAU SEIN
Verbele care arata miscarea cu directie sau trecerea dintr-o stare in alta formeaza perfectul compus cu sein
1.
2.
3.
Exista trei tipuri de declinare a adjectivului:1.Adjectiv precedat de articol hotarat2.Adjectiv precedat de articol nehotarat3.Adjectiv neprecedat de determinant (articol 0)
Dupa acest model
se mai declina adjectivele precedate de,
o
o
o
IV.GRADELE DE COMPARATIE ALE ADJECTIVULUI
Adjectivul are trei grade de comparatie:pozitiv, comparativ si superlativ.
IV.SUBSTANTIVIZAREA ADJECTIVULUI
Adjectivele pot deveni substantive. Ele se scriu atunci cu litera mare si pastreaza terminatiile de adjectiv.De exemplu: der Alte, ein Alter, ein Deutscher, der Deutsche, die
Deutschen
Pronumele poate inlocui un substantiv sau poate face o referire, o identificare sau o atribuire. In mod curent se face distinctia intre 7 feluri de pronume:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
1.PRONUMELE PERSONAL
2. PRONUMELE DEMONSTRATIV
Pronumele demonstrativ de identificare
3.PRONUMELE RELATIVRelativpronomen der, die, das
Pronumele wer poate fi folosit si cu functie interogativa
4. PRONUMELE POSESIV
5. PRONUMELE REFLEXIVreflexiv apare in propozitie ca si complement direct sau indirect si se refera la aceeasi persoana sau obiect ca si subiectul.Acest pronume are forme numai pentru acuzativ si dativ ( ele coincid de multe ori).Pentru a face inteles fenomenul vom da si exemple.
6. PRONUMELE NEHOTARAT (NEDEFINIT)
amanunte despre fiecare din pronumele de mai jos .... click one;
folosesteacest punct
all ein bißchen, ein wenig, ein paar einer, eine, eines jeder jemand, niemand kein man
Pronumele nehotarate ein bißchen, ein wenig, ein paar
Aceste pronume au forme fixe.
Componentele bißchen, wenig, paar raman nedeclinate.
Ein bißchen, ein wenig = etwas.
Ein paar = einige wenige = etliche
PRONUMELE einer, eine,ein(e)s
PRONUMELE NEHOTARAT jeder
PRONUMELE jemand/ niemand
PRONUMELE keiner,keine,keines
PRONUMELE man
PRONUMELE INTEROGATIV
Numeralele sunt de doua feluri:
1.
2.
1. NUMERALE CARDINALE
2. NUMERALE ORDINALE
Prepozitiile sunt liantul dintre cuvinte. Exprimarea ar fi imposibila fara aceste cuvinte.Cunoasterea lor asigura corectitudinea in exprimarea scrisa si orala. Ele constitue un fel de tabla a inmultirii, deci trebuie invatate de la bun inceput. Va invit sa acordati maxima atentie acestui capitol. Gramatica germana este ca o matematica frumoasa unde totul este logic si previzibil. Pentru orientare sa spunem ca exista 5 grupe de prepozitii:
3.
4.
5.
6.
7.
KONJUNKTIONEN
Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare s
i subordonatoare. Conjunctiile coordonatoare nu schimba structura frazei si a prop
ozitiilor. Cele subordonatoare fac ca verbul sa stea la sfrarsitul propozitiei pe car
e o introduc.
CONJUNCTII COORDONATOARE
CONJUNCTII SUBORDONATOARE
arti de vorbire, care nu dispun de un sistem fl
exionar ca adjectivele, cu care unele adverbe c
oincid formal. Acestea din urma adverbe pot ave
a -asemeni adjectivelor cu care coincid - grade
de comparatie. Ele dispun in cazul acesta numai
de o forma de superlativ: cea adverbiala (ex.a
m schnellsten).Deosebim adverbe locale, tempor
ale si modale.
ab und zu
bald
da, dann
damals
erst
immer
nun, jetzt
manchmal
nie, niemals
noch
oft
schliesslich
schon
selten
sofort
zuerst
hier
da
von hier
von dort
drinnen
draussen
links
rechts
hinten
vorne
oben
unten
irgendwo
nirgendwo
Adverbe de mod
gern
cu placere
genau
precis, exact
irgendwie
cumva
lieber
mai bine
am liebsten
cel mai bine
vergeblich
in zadar
INTERAKTIVE ÜBUNGEN
WORTART
SUBSTANTIV
VERB
PRONOMEN
ADJEKTIV
PRÄPOSITIONEN
KONJUNKTIONEN
ADVERB