Lrcta SnnnnANDACHE

EXPERIMENTUL IN FILM,

VIDEO SI TELEVIZIIJNE:

O PRIVIRE ISTORICA

Pnnsa UurvsnsnnnA CrqEeNA

20L8

:F,rr

rtr.?s.

rctL

ilc rtzenrate.dnorice mii-n pedepseqte

ttutffi

1.

Cuprins

' Introducere: Ce este experimentul in arti gi film? ..........................7Cinematografie, modernism, avangardd

1-1 Originile imaginii in miqcare ......I41,.2 Fotografia ...................t71.3 Naqterea cinematografiei........... ....................2.11..4 Avangarda .................251.5 Impresionismul.......... ...................271.6 Cubismul ................. 28'1..7 Futurismu-1;-................ .................291.8 Avangarda rus5........... ................ 331.9 Montajul asociativ sovietic...... ...................... 361.10 Avangarda narativl .....................321.11 Miscarea Dada gi avangarda abstractd :.;........................ 39'1.72 Filmul abstrac! absolute film sau pure cinema................. .............. 421.13 Suprarealismul............

1.14 Ecouri ale migc[rilor de avangardi in restul Europei..................... 531.15 Concluzii.. ..................55Filmul experimental gi filmulunderground.............. ................ 592.1 NouaAvangardi americani. .....592.2 Noul \r/al francez......2.3 Criza conceptului de avangardd in anii 1960.... .............662.4 Underground Cinema ................6g2.6 Concluzii.. ...................752.6 Referin,te pentru exercifu practic 1:

,,Perceptia timpului tn cinema" . ........................7

rilEi} -.

sft tuhicnl+ry4 il18*'1(

.

Ligia Smarandache

3. Explorarea noilor tehnologii audiovizuale.....'.........' .'.............793.1 Descoperirea tehnologiei,,tele-vizuale" .....'... ...'............799.2 Televiziunea ca fenomen socio-cultural......... ..'............. 833.3 Video-arg o contraculturb televizuald...,...'.'. ................. 863.4 Arti militantX in televiziunile alternative............... ....... 883.5 Relalia timp-spaliu in video-art.....'..'........ ......'.............. 939.6 Video sculptura ..'.....959.7 Video-performance qi arta intermedia ........983.8 Arhitectur[ multirnedia, video-ambient.'.......... ........'..105g.g New media qi comunicarea PostmodernX.........'.... ..""' 1113.10 Concluzii.. ..........""""n43.11 Referin{e pentru exerciliul ptactic2:.

,,Relalii spaliale in cinema qi arta aideo" ..'...'.. """"""""""n74. Film experimental gi video in RomAnia ............,... """""""""'119

4.7 Filmul experimental romAnesc, inaintea anilor '90 """"""" """""'1194.2 Arti gi eseu video, dupi anii'90 in RomAnia""""""""" """"""""1244.3 Referinle pentru exerciliul practic 3:

,,Relalia nrtistului cu camera de filnnt - explorarea tehnologiei" .........128

4.4 Concluzii.. ..................131

Postfa[i..... """""" 133

Listd bibliograficd """""""""'137RepereFilmograficeinordinecronologici....'.'....... """"""""""143

Sursele ilustraliilor """"""""' 145

1. Cinematografie, modernism, avangardi

Cuvinte-cheie: cinemato gr afie, foto gr afie, mo dernism, aa an-

gardd, film, intpresionism, cubisnq futurism, dadaisnL non-na-ratia.

Tehnologia, in sine, aflatd intr-o rapidd qi continui dezvoltare, reprezintiun fenomen hibrid gi eclectic, care permite o gam[ largi de manifestiri artis-tice. Dintre acestea, domeniul audiovizualului pare si incorporeze toate me-diile de comunicare tradifionale, atAt artele vizuale, cAt gi pe cele temporale

sau scrise. Prin urmare, primul pas in trasarea unui scurt istoric al arteloraudiovizuale este de ficut in ciutarea r[ddcinilor acelui mijloc prin care seaduc laolalti sunete alituri de imaginiin migcare, creAnd senzalia vitezei saua condensdrii timpului.

Nagterea cinematografiei este momentul cu care putem incepe povestea,

relativ scurti, dar foarte bogati, a ceea ce s-a numit aideo-art. Din ea, se vadesprinde filonul filmului experimental, care a jucat un rol important in di-recfiile adoptate ulterior de arta rsideo.

Chiar daci cinematografia s-a impus ferm gi a fost acceptatd deja ca formd

de arti, inci dinaintea apariliei filmului sonor/ exploatarea potentialului sdunarativ iluzoriu, aga numitul mainstream-cinema, isi va continua drumul cusucces adresAndu-se in special publicului larg. Oponenlii acestui gery atAtartiEti, cAt qi regizori, vor da nagtere filmelor de avangardi, care reprezinti o

cale alternativi in raport cu cligeul hollywoodian.inci de la inceputurile cinematografiei au existat regizori inovatori care

au ficut un pas inainte, pe un teritoriu neincercat, opus convenfiilor filmu-lui narativ. Aceqti artigti inainte-mergitori sunt legali, fiecare, de cAte oanumitl perioadd sau ramurd a filmului de avangardi. Astfel, Luis Buflueleste asociat cu suprarealismul, Fritz Lang - cu filmul abstract (deqi filmelesale reprezinti expresionismul german gi filmul noir), iar Jean-Luc Godardeste apropiat de situafionigti. Alti autori ai filmului de avangardd vin din

13

Ligia Smarandache

domeniul artelor vizuale gi ristoarni coduri ale iconografiei cinematogra-fice, cum se intAmpli in cazul suprarealismului gi al filmului abstract din1920. Avangardain film va constitui o ramurd distincti, cu o istorie proprie,pe care o putem corela, mai ales la inceput, cu istoria artelor vizuale. Ulte-rior, vor apirea generalii de artigti care se vor exprima exclusiv prin filmsau video, ca stan Brakhage sau Maya Deren. pani la acegtia insd, nume caMarcel Duchamp, Man Ray, Hans Richter, salvador Dali, Andy warhol gimulli allii se vor impune, mai intai, in domeniul artelor vizuale, pentru caabia apoi sd experimenteze fascinantul domeniu al audiovizualului.

L.L Originile imaginii in miscare

Producerea ,,imaginii in migcare" , care a culminat in 1895 cu prima pro-iec,tie de film, a fost un scop pentru care mulli artigti gi oameni de gtiinld gi-auintretiiat drumurile. Dintre acegtia vom aminti doar cAfiv4 care au contri-buit la seria de descoperiri premergdtoare aparifiei cinematografului, fdrd aavea pretenfia realizirii unui studiu istoric exhaustiv.

Realizarea primului film cinematografig produs de frafii Lumidre, insu-meazi doui mari direclii de cercetare, care, pAni in acel momenf igi croiserlfiecare propriul drum. Este vorba" pe de-o parte de iluzia reddrii miEcdrii gi adispozitivului necesar proiecfiei cinematografice, iar, pe de altd parte, per-formanfa surprinderii reahteFi ,,obiective" pe un suport fir; care va purtanumele de fotografie. sunt de amintif in continuare, cAteva repere impor-tante in aceasti evolutie stiintifici si tehnologici, in urma cireia s-a ndscutcinematograful:

' Primele mdrturii ale preocupirii pentru redarea migcrrii le gisim inchina anului 1100 i.e.n., in timpul dinastiei Chou, cand se rcalizeazd per-gamente, care,la o derulare rapid4 pun in evidenld fazele succesive aleaceluiaqi gest. Acestea se bazau pe fenomenul persistenfei retiniene, unuldintre principiile de baza ale cinematografiei, pe care-l regisim in maimulte studii gtiinfifice de-a lungul istoriei. De asemenea, in 1010, fizicia-nuf matematicianul gi politicianul arab Ibn al Haitam dezvolti observatiiasupra migcdrii gi persistenfei retiniene.

1.4

)grafiei cinematogra-

filmului abstract dini, cu o istorie proprie,

artelor vizuale. Ulte-

na exclusiv prin filmaceqtia insd, nume ca

)ali, Andy Warhol qior vizuale, pentru cadiovizualului-

in 1895 cu prima pro-

'ameni de gtiinli gi-au:itiva, care au contri-rematografului, firi a

: fralii Lumidre, insu-

:l moment, igi croiseri

,:in reddrii miqcdrii gi a

pe de altd parte, per-

rort fix, care va purta

cAteva repere impor-

lrma cAreia s-a niscut

migcirii le gisim inand se realizeazi per-

ti fazele succesive alestenlei retiniene, unul

:are-l regisim in mainenea, in 1010, fizicia-rm dezvolti observalii

'kl

Experimentul in fln, aideo Qi teleoiziLLne: o piaire istotich

. Un alt principiu fundamental al oricirei proieclii este descoperit de mate-maticianul grec Euclid, in 350 i.e.n, care demonstreazi faptul ci lumina sepropagi in linie dreapti.

. Compatriotul siu, Ptolemeu, astronom si fiziciary in 130 e.n., descrie, gi el,unele proprietili ale luminii, anume reflexia gi refraclia.

Toate acestea reprezinti un bagaj de cunogtinle aflat la baza descoperiri-lor ulterioare, care in mod constient sau inconqtient a fost purtat de genera(iipAni in momentul cAnd, reinventat sau redescoperi! a putut constitui punc-tul de pornire in studiul pentru redarea migcirii.

. Mai aproape de perioada noastri istorici, la inceputurile moderniti{ii,profesorul belgian Joseph Plateau definegte in 1829 ,,remanenta retin!ani". VrAnd se stabileasci limita de rezistenli a retinei ochiului, se uititimp de 25 de secunde la discul solar. Orbit de lumina soarelui este nevoitsi stea cAteva zile intr-o camerd intunecati si constatd ca are in perma-nenti senzatia ci vede imaginea soarelui. El susline o interesantd tezi dedoctorat Dizertatie asupra citoraa proprietd[i ale impresiilor produse de lumind

asupra organului rsederii. Trei ani mai tArziu, realizeazl un aparat ,,pentrua insela vederea" cunoscut sub numele de Phenaklstiscop. Acest aparat este

aseminXtor discului-experienfd al fizicianului gi matematicianului englezIsaac Newton (1676). Phenakistiscopul este format dintr-un disc pe careerau desenate imagini fixe rezultate din descompunerea unei misciri.Printr-o succesiune rapidi, datoriti memoriei asociative, aceste imaginirecompuse dideau iluzia migcirii.

'1. Plrcnakistiscot

15

Ligia Smarandache

in acelagi ary geometrul austriac Simon von Stampfer realizeaze un dis-pozitiv asemdnltor pe care l-a numit Stroboscop, format din douX discurisolitare prinse pe acelagi ax. Unul conline imaginile migcirii descompuse,iar celilalt nigte fante prin care putem privi recompunerea migcerii.

Englezul William Horner, in 1834, creeazd Zootrop-ul (zoetrope), care este

in fond un stroboscop perfeclionat, discurile fiind inlocuite de cilindri, as-

tfel ci vizionarea o puteau face mai multe persoane. (Cel mai timpuriu gielementar zoetrope a fost creat in China in anii 180 d. Hr. de inventatorulTing Huan.)

Fotograful francez Emile Reynaud perfeclioneazd in 1847 zootropul aqe-zAnd in centrul cilindrului nigte oglinzi sub unghiuri egale. Renunli lacilindrul cu fante, iar imaginile sunt plasate pe interiorul cilindrului fie-care in fala unei oglinzi. Noul aparat se numegte Praxinoscop gi ofere mai

multor spectatori, concomitent, posibilitatea de a face o vizionare.

3. Zootrop 4. Praxinoscop

. Profesorul austriac, Franz von Uchatius, perfeclioneazi stroboscopul adi-ugendu-i o,,lanterni magice" ca sursi de lumini, iar desenele migcirii

descompuse sunt executate pe material transparent (sticld), dupi careadaugd o lentili in fafa celui de-al doilea disc pe post de obiectiv gi pro-iecteazi pe ecran imaginile. Se poate spune ci realizeazi primele proieclii

de desene animate.

PAni si ajungem la prima proieclie cinematografici a fralilor Lumidre,din februarie 1895, ar trebui si urmirim in paralel evolulia fotografiei gi fi-xarea imaginilor pe un suport solid, transparent gi flexibil.

2. Stroboscop

'16

fer realizeazi un dis-

mat din doui discurinigcdrii descornpuse,

:nerea migcdrii.

I (zoetrope), care este

Iocuite de cilindri, as-(Cel mai timpuriu gi

l. Hr. de inventatorul

n 1847 zootropul age-

uri egale. Renunli la

'riorul cilindrului fie-nxinoscop gi oferi mai:e o vizionare.

'pitltoscoP

azi stroboscopul adi-iar desenele migcdrii

nt (sticli), dupi care:st de obiectiv gi pro-

eazi primele proieclii

ci a fralilor Lumidre,rlulia fotografiei gi fi-ibil.

Experimentul in flxr, oideo pi telez.izirne: o pioire istoicn

1.2 Fotografia

Fotografia (termen provenit din grecescul phofos, care inseamni ,,lumind"gi graph€in -,,a scrie") s-a dezvoltat al;turi de preocupirile pentru migcaredin gtiinli s,i arti. Principiul care sti 1a baza oblinerii imaginii fotografice estecel al camerei obscure. Cunoscuti inci din antichitate, prin analogie cuochiul umary camera obscuri este formati dintr-o cutie paralelipipedici cuun interior de culoare neagri 9i o deschidere foarte mic6, pe care ulterior s-a

montat o lentili convergentX. Pe peretele opus fantei se formeazd o imaginereali rdsturnati. Egiptologii au descoperit la unul din templele zeului Ra, un

sistem aseminitor camerei obscure, unde Ra, la risiritul soarelui, era pro-iectat pe un perete al templului. in secolul al XVlea, Leonardo da Vinci de-finegte modul de formare a imaginii intr-o cameri obscuri; acest fenomen se

datoreazi, in primul rAnd, proprietilii razelor de luminX de a se propaga inlinie dreapti gi tocmai datoriti acestui fapt imaginea este risturnati.

. in jurul anului 1550, Gerolamo Cardano, matematician gi medic italian (ta-til sau a fost prieten cu Leonardo da Vinci) a reugit si perfeclioneze ca-mera obscuri folosindu-se de analogia cu cristalinul globului ocular, care

lucreazi aseminitor unei lentile convergente. Prin urmare, el a atasat ca-

merei obscure o lentile convergenti, rezultAnd astfel o imagine mai clarigi mai luminoasi.

5. Camera obscurd

. in 1724, profesorul german Johann Heinrich Schulze descoperd calitateaanumitor siruri de argint de a se innegri sub acliunea luminii; singurul

1.7

Ligia Smarandache

neajuns era faptul cd ele continuau se se innegreasci in timp, chiar dacderau protejate de lumini.

o Pe bazele acestor descoperiri, in 1825, fizicianul francez Nic6phore Niepceobtine prima fotografie, dupd o gravurd din secolul al XVIIlea. El folo-seste ca material fotosensibil o placi metalici cu o aplicalie de bitum, pecare o introduce intr-o carneri obscuri si o expune timp de opt ore Ia lu_mini. Matri{a obtinut| un negativ al obiectului expus, era asemXnitoarefotogravurii de astizi. in 1825, ob$ne prima sceni din naturi: Vedere de pegeam de la Le Gras. Niepce denumeste acest mecanism heliograf, care, lite_ral inseamna scriere cu sotrele.

6. Nic6phore Niep ce, Vedere de pe geam de Ia Le Gras, 1826

. Din 1829, Niepce incepe colaborarea cu Louis Daguerre,titirea procesului de oblinere a imaginii fotografice.

7. Heliograf

pentru imbuni-

8. Nic6phore Niepce Ei Louis Daguerre

18

9 , Carnera Daguerreotip

:a in timp, chiar daci

:ez Nic6phore Niepce

rl al XV -lea. El folo-rplicalie de bitum, petimp de opt ore la lu-

'us, era aseminXtoare

in naturi: Vedere de pe

'm heliograf, care, lite-

7. Heliograf

erre, pentru imbuni-

Expeimentul in film, t)ideo si teleaizil\xe: o priaire istorica

. Parteneriatul lor a durat pAnd la moartea lui Niepce, in 1833, dupd careDaguerre igi continui experimentele, iar in 1839 obline primul dagu\rre-otype (daguerreotip) - Bouleaard du Temple, in Paris. Imaginea arate ostradi aglomeratd, dar pentru ce expunerea in timp a fost peste zece mi-nute, figurile umane nu s-au v5zut. Procesul oblinerii imaginii era multmai simplu gi mai ieftin, aseminitor principiului aparatului de fotografiatpolaroid, prin care se obtine cAte o singuri fotografie.

intr-o scurti perioadS, pAni in 1851, cAnd s-a inventat fotografia pe sticliemulsionati, s-au produs milioane de daguerreotip-uri, in special portrete.

tlrft:.:tT ,.E

o Preotul sloven lanez Puhar realizeazi prima fotografie pe sticld in 1842.Procesul collodion sau procesul plicii umede a fost inventat aproape si-multan de citre englezul Frederick Scott Archer si francezul Gustave leGray. Anumite siruri de argint d izolvatein collodlon formau o emulsie carese aplica pe sticli. Ea trebuia expusi inainte se se usuce. Acest proces s-arispAndit repede pentru ci era mult mai ieftin; in plus, prezenta avantajul

10. Louis Daguerre, Boulevard du Temple,1839

'reotip

19

Ligia Smarandache

multiplicirii qi scurta timpul de expunere. Dezavantajul era ci placa tre-buia expusi Ei developatd inainte ca emulsia de pe ea si se usuce.

George Eastman, cel care a fondat compania Kodak, in 1884, inlocuiegteplaca de sticli cu rola de film din hArtie emulsionati, fapt care pune bazeleinvenliei filmului cinematografic.

Thomas Alva Edison, un important inventator american, care a descoperitprintre altele gi fonograful (inregistrarea mecanici a sunetului), in 1890, 1aExpozilia mondialX de la Chicago, prezinti kinetoscopul, un aparat carereda imagini in migcare din lumea reali. Ele sunt obtinute cu ajutorulvnui kinetogrnf, aparatul de filmat cu suport flexibil de 35 mm cu perfora-

!ii. Primul spectacol cu public a avut loc intr-o sali de pe Broadway, dupicare aparatul a fost construit in serie si comercializat. Aparatul nu permi-tea decAt unui singur spectator vizionarea imaginilor.

17. Kifletoscop

in 1912, realizeazi un prototip de cinematograf sonor, combinAnd cinema-tograful propriu-zis cu fonograful, dar rezultatele nu au fost satisficitoare.

o Imaginile in miscare, mecanismele gtiinlifice ale cronofotografiei, dezvol-tate de Eadweard Muybridge, Etienne-Jules Marey 9i Ottomar Anschutz,in anii 188Q erau capabile si producX descompunerea miqcirii, asa cumera gi kinetoscopul lui Thomas Edisory sau animatiile din teatrul optic alelui Emile Reynaud. Dar ele nu au ajuns niciodati un mediu comercial, asacum s-a afirmat cinematografia, dupi lansarea ei la Paris in anul 1895.

i;1"

&

20