3

�������������

Anul I, nr.3, Decembrie 2007 http://www.magazincritic.wordpress.com

e-mail: magazincritic@yahoo.com e-mail: ltcor_motru@yahoo.com

�

SUMAR

Decembrie 2007 Editorial…………………….…pag. 4. Sfin�ii Canibalismului Siliconizat I.S……………………….….pag. 5. Critica lui Marx cu privire la Capitalism Prof Cioab� Ionel………….….pag. 7. Divertisment…………….…....pag. 10. �abloane de memorii Burche Nicoleta Alexandra….pag. 12. Retospectiv� lunar�…………. pag. 14. Dialog cu cititorii…………....pag. 20 Anun�uri publicitare…………..pag. 21 Recomand�ri c�r�i………….…pag. 22

Revist� editat� de

LIGA TINERILOR CRE�TINI ORTODOC�I

Pre�edinte fondator CIOAB� D.IONEL

Pre�edinte de onoare

PR. PROF. VIOREL ION S�PUN

Director Prof. Ionel Cioab�

Director economic Pr. Darius Costache

Redactor-�ef

Cristina Cioab�

Secretar general de redac�ie Prof. Elena S�pun

Redactori:

Prof. Corcodel Maria Mirabela Prof. Drd. Cosmin Vil�u Prof. Drd. Felix Godeanu

Tehnoredactare

Design web Prof. Daniel Mur�ri�a

Adresa redac�iei

Motru, Parohia I „Sf Nestor”Cod 215200, sau Str. Confedera�iei,

Bl. 4, Sc 2, Ap 16, Tg – Jiu, Gorj, Telefon, 0728353441, 0720726006

4

Editorial

Înc� pu�in� r�bdare �i cititorii no�tri au posibilitatea de a converti �i al�i dornici de pres� autentic�. N�d�jduim ca începând cu 1 ianuarie 2008 s� putem comercializa aceast� revist� într-un tiraj care s� mul�umeasc� to�i intelectualii. Cert este c� în cursul anului viitor acest deziderat se va pragmatiza, redac�ia oferind posibilitatea de afirmare a persoanelor cu abilit��i publicistice care nu au posibilit��i pecuniare. Mai mult cei ce contribuie la diversificarea statutului acestei reviste vor fi pl�ti�i în func�ie de munca depus�. Cu alte cuvinte aceast� revist� ofer� multe facilit��i cump�r�torilor, colaboratorilor �i agen�ilor publicitari.

�

�

� ����

5

SFIN�II CANIBALISMULUI SILICONIZAT,

Precipita�ii în ale lecturii ar putea suspecta articolul respectiv drept confirmarea suficient� a unei analize care reflect� veleit��ile unui prizonier în ale derapajelor bombastice. Voi încerca în cele ce urmeaz� s� demonstrez contrariul. Nu mai reprezint� pentru nimeni o noutate faptul c� în via�a noastr� privat� sau social�, criteriile în baza c�rora aceasta aproape firesc î�i urmeaz� cursul, �in de domeniul paranormalului structural. Nu distruge nimeni, nu devalizeaz� nimeni, nu violeaz� nimeni, nu gre�e�te nimeni. To�i suntem infailibili. De la Ciomu la Tranc� traseul insalubrit��ii ideatice este pres�rat de penibilele granule ale unor detergen�i ai sofistic�rilor salubrizante. Voiculescu este imaculat, Bivolaru are un comportament exemplar la „cursurile” facult��ii de zeghe, Becali tureaz� maximal �i mercantil turbinele survolarilor stratosferic-angelice, politica e plenar sacrosant�, biserica respira cu pl�mâni de soia ascetic�, societatea civil� e neap�rat virgin�, oamenii sunt jum�tate pe p�mânt, jum�tate în cer. Atunci de ce atâta apetit pentru identificarea �i neutralizarea maleficului? Cine are �i cine nu are dreptate? Cine minte? Cine se joac� cu destinul uman? Cine are delicate�ea de a privi onest si competent un trecut, un prezent �i un viitor, �i cine contraface? Cât are politica de spus în grija ei platonic� pentru binele cet��ii dac� î�i târ��te înc� infec�ii bocanci prin sângele închegat al victimelor �tiute �i ne�tiute ale revolu�iei, mineriadelor, vendetelor de tot felul? Ce mângâiere sufleteasc� mai poate oferi o biseric� anchilozat� în debile programe riscant socializante �i în logoree demagogice perdante? Riscând plonjarea în la�ul sinuciga� al excesului interogativit��ii continui totu�i: s� fie totul o fars� elegant ambalat� în înveli�ul crud al perversit��ii poetizate �i mesianice ce are germenii primordiali in neuronii afuma�i de huil� prometeic� ai lui Miron Cozma? S� credem într-un spectacol frumos regizat de mincinoasele declara�ii ale politicienilor duplicitari? De cei simpli, b�trâni, s�raci, orfani, handicapa�i cine se îngrije�te? De câte genera�ii de sacrificiu mai e nevoie pentru ca s� ajungem la irepresibila satisfac�ie a domin�rii de sine �i de spa�iu? Suntem dependen�i, pigmei, ignoran�i, murdari, deplorabili. Nu avem cultura dialogului emancipat �i civilizat, nici competen�ele adapt�rii la noile norme europene. Ne �ine în loc metafizica tradi�iei

6

impregnat� de o ignorant� constitutiv�. Una oarba din p�cate. De�i cu reminiscente ale unui naturalism instinctual cvasi-transcedental, omul de rând se vede înl�n�uit de tentaculele unei vie�i pan-institu�ionalizate. Pentru el a fi liber este echivalent cu a primi garan�ia unei individualit��i ce se auto-guverneaz� nu doar prin legalismul formalist din capela sixtin� a ghi�eelor omniprezente, ci �i prin reculegerea revigorant� a credin�ei autentice la piciorul crucii lui Hristos-Dumnezeu, secondata de traiectoria rectilinie a unei atitudini moral-spirituale coerente �i cu posibilitatea unei deschideri fecunde �i rezonabile în câmpul social. Atunci cu ce drept suntem în continuare min�i�i cu neru�inare �i înv�lui�i de aburii unei st�ri de ebrietate generalizat� din partea unor diversioni�ti de profesie? Asistam impasibili la o devorare bestial� a plebei adversare �i ostile din partea potenta�ilor zilei. Î�i pune oare Becali sincer problema efemerit��ii vie�ii sau a importan�ei ei? Se gândesc oare politicienii la efectele dezastruoase ale ac�iunilor lor narcisiste �i orgolioase? Cu ce drept trebuie noi s� ingurgitam zilnic por�ia muceg�it� de demagogie �i teribilism din parte unor revan�arzi semidoc�i? De unde apetitul colosal de a t�ia vena inofensiv� a vulnerabili���ii omene�ti cu iataganul terifiant al unor incisivi necur��a�i niciodat� de caria pestilen�ial� a corup�iei, indiferentismului, incompetentei, grobianismului moral huliganic? Dac� România european� trebuie s� arate a�a, dac� asista debusolat �i impotent la manevrele celor �mecheri �i descurc�re�i, dac� nimeni nu a gre�it, ci toat� lumea de la public la privat, indiferent de responsabilitate social�, beneficiaz� aprioric de imunitatea sfin�eniei civile, nu-mi r�mâne decât s� m� întreb retoric �i dilematic, exorcizând duhul pesimismului patetic ce strafulger� rândurile de mai sus, cum cre�te un copil care al�pteaz� la ni�te sâni cu implanturi de silicon. Personal cred ca va reprezenta genera�ia sfin�ilor canibalismului siliconizat.�

��� ��

7

Fig 1. Karl Marx

Karl Marx (* 5 mai 1818, Trier/Germania - † 14 martie 1883, Londra/Marea Britanie) a fost un filozof german, economist �i publicist, descendendul unei lungi genealogii de rabini, întemeietor împreun� cu Friedrich Engels al a�a-zisului Socialism �tiin�ific,

teoretician �i lider al mi�c�rii muncitore�ti.1

CRITICA LUI MARX CU PRIVIRE LA CAPITALISM Prof. Cioab� Ionel

Transpunând în plan politic conceptul de libertate, Marx aprecia c� acesta const� în transformarea statului dintr-un organism situat deasupra societ��ii într-unul cu totul subordonativ.2

Expresia folosit� de Marx pentru a sublinia subordonarea statului de c�tre societate avea în vedere – în stilul publicist al autorului – faptul c�, statul este dominat de oameni emancipa�i politic, adic� de oameni care st�pânesc pârghiile guvern�rii, particip� la exercitarea puterii, oameni ale c�ror n�zuin�e �i interese sunt asigurate de stat. Revendicate doctrinar de la „înv���tura marxist-leninist�” regimurile politice autoritare comuniste nu au reu�it niciodat� s� subordoneze statul societ��ii civile �i nici nu �i-a propus, în realitate, acest scop. În general în categoria regimurilor totalitare sunt grupate atât regimurile fasciste, cât �i regimurile comuniste.

Cuprinderea acestora într-o singur� categorie este justificat� pân� la un punct, argumente în acest sens fiind: anularea sau diminuarea substan�ial� a drepturilor �i libert��ilor cet��ene�ti, lichidarea opozi�iei �i a adversarilor

1 Vezi, www.wikipedia.org 2 Karl Marx, F.Engels, Opere,vol 19, Ed. Politic�, Bucure�ti,1960, pag 28-29

8

politici, manipularea opiniei publice prin discursul ideologic demagogic, impunerea unei doctrine oficiale, înt�rirea aparatului represiv, etc.3.

Între regimurile fasciste �i comuniste sunt, îns� �i deosebiri importante, în ceea ce prive�te baza economic� �i chiar caracterul represiunii politice. În regimurile politice comuniste, baza economic� a puterii o constituie rela�iile de produc�ie, întemeiate pe proprietatea statului asupra celor mai importante mijloace de produc�ie.4

De�i era un om critic declarat al capitalismului, Marx admitea c� acesta a fost la un moment dat o for�� progresist� �i chiar radical�. „Burghezia a jucat, în istorie, un rol extrem de revolu�ionar.” În faza sa timpurie, spunea el, capitalismul a îndeplinit trei func�ii importante �i progresiste din punct de vedere istoric.5

Mai întâi, în perioada feudal� târzie negustorii capitali�ti au gr�bit sfâr�itul feudalismului prin înl�turarea barierelor Fig.2 Comunism comerciale �i prin deschiderea de noi drumuri comerciale spre Africa �i Orient. Ei au avut de asemenea un rol intermediar în descoperirea Lumii Noi. Columb, la urma urmei, nu c�uta America, ci un drum mai scurt pe care s� aduc� ceai, m�t�suri �i mirodenii din Indiile Orientale. Regi �i aristocra�i se trezeau adesea îndatora�i noilor negustori capitali�ti foarte boga�i care f�ceau presiuni pentru concesii legale �i politice în favoarea lor. Capitalismul a fost o for�� progresist� �i dintr-un al doilea punct de vedere. El a f�cut fiin�ele omene�ti s� fie st�pâne asupra naturii. Capitalismul „a fost primul [sistem economic] care a ar�tat ce poate realiza activitatea omului. El a înf�ptuit minuni care dep��esc de departe piramidele egiptene, apeductele romane �i catedralele gotice; el a condus expedi�ii ce umbresc toate fostele exoduri ale popoarelor �i crucia�ilor”. În strâns� leg�tur� cu acestea, un al treilea punct de vedere din care capitalismul s-a dovedit a fi o for�� progresist� rezid� în nevoile sale de inovare �i schimbare. Pentru a r�mâne profitabil�, industria trebuie s� aib� ma�ini noi �i mai ales eficiente. Aceste schimb�ri în cadrul for�elor material de produc�ie genereaz� schimb�ri în rela�iile sociale de produc�ie �i prin acestea în societatea mai larg�. Marx pretinde c� sistemul capitalist este demodat. De�i a fost cândva progresist, capitalismul a dep��it ca durat� utilitatea sa �i trebuie acum înl�turat. Dup� cum adolescen�a preg�te�te calea c�tre maturitate, tot astfel,

3 Cristian Ionescu, Regimuri politice contemporane, Ed. All Beck, Bucure�ti 2004, pag 86-87 4 Ibidem 5 Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice �i idelul democratic,Ed. Polirom, Ia�i 2000, pag 141

9

sus�ine Marx, capitalismul a preg�tit calea pentru o form� de societate înc� �i mai înalt� �i liber� - societatea comunist�. În al doilea rând Marx consider� ca sistemul capitalist creeaz� alienare. Conceptul de alienare sau de înstr�inare a ap�rut pe larg în filozofia hegelian� a istoriei. În al treilea rând, Marx afirm� c� sistemul capitalist este autosubversiv. Modul de operare al sistemului capitalist are o logic� ironic� ce îi �ine pe to�i-inclusiv pe capitali�ti-în ghearele sale. Ea îl împiedic� pe capitalist s� devin� o persoan� uman� pe deplin realizat�, bun� �i grijulie �i face din el, în schimb, o ma�in� de calcul rece �i împietrit�. Marx sus�ine c� sistemul capitalist a creat condi�iile �i a dezlegat for�ele care într-o zi îl vor distruge.

Capitalismul �i-a creat mai cu seam� proprii gropari prin crearea unei clase – proletariatul - cu interese implacabil opuse intereselor sale; o clas� care are totul de câ�tigat �i nimic de pierdut prin revolta împotriva burgheziei conduc�toare. �i totu�i, în mod ironic, tocmai burghezia este responsabil� pentru propria ei pr�bu�ire. Deoarece tocmai ea i-a pus pe muncitori laolalt� de la început �i i-a înv��at apoi s� se amestece �i s� coopereze pentru producerea bunurilor. Muncitorii vor reu�i la un moment dat s� gândeasc� despre ei în�i�i ca despre o clas� unit� prin interese comune �i cu un du�man comun, burghezia. Ei vor face atunci o revolu�ie care va r�sturna capitalismul �i va duce poate la crearea unei societ��i comuniste f�r� clase.6

Fig. 3 Karl Marx �i Friedrich Engel

6 Ibidem, pag 142

10

DIVERISMENT

1. Baia: parcul omului Coaja: strat f�cut din crema de ciocolat� Directoarea: aura de evadare Minciuna: arma general� a prostului Profesor: extratere�ti care î�i pun min�i noi în cap Scoala: o cutie plin� de soareci care chi��ie o ora întreag�! Sauna: cuptor cu temperatur� ridicat� Soarta: portal tridimensional. 2. Becali la pescuit … Coboar� din Maybach… Scoate mulineta de aur cu fir de matase �i ac de diamant �i d� la pe�te. Când, ia s� vezi minuna�ie: Prinde pe�tisorul de aur. Ptiuuuuu....!!! La care pe�ti�oru': �tii .. eu sunt pe�ti�oru' �la de aur cu alea 3 dorin�e... Becali : hmm...bine mah, hai spune ce vrei... 3.Înainte de 1989 se face un sondaj de opinie pe plan mondial. Iat� ce au r�spuns majoritatea oamenilor din diverse par�i ale lumii la întrebarea: "Ce p�rere ave�i de lipsa de alimente din celelalte �ari ale lumii?" America: "Ce sunt alea celelalte ��rii ale lumii?" Africa: "Ce sunt alea alimente?" Europa de vest: "Ce este aceea lips�?" Europa de est: "Ce este aceea p�rere? 4. Perle diverse Doctorul: Sângele a ar�tat c� nu exist� anticorpi, totu�i trebuie s� luam �i restul sângelui c� s� fim siguri.

11

Bill Clinton: -Am aflat de curând cu stupoare ca majoritatea produselor noastre de import provin din str�in�tate. Doctorul: Problema a fost rezolvat�, la 10:07 pacientul a decedat.

MAXIME

Despre Con�tiin�� Con�tiin�a �i reputa�ia, merg mân� in mân�: de obicei un om cu o con�tiin�� curat� are un nume bun. Con�tiin�a te sf�tuie�te ca un prieten înainte de a�i fi judec�tor. Stanislas I (fost rege al Poloniei) Con�tiin�a este "bine crescut�", de obicei nu vorbe�te celor ce nu sunt gata s� o asculte. Samuel Butler Cea mai aspr� mustrare este "mustrarea de con�tiin��". John Ellis Large Mustrarea de con�tiin�� vine de la Dumnezeu. Peter Ustinov O con�tiin�� vinovat� te face fricos. Pilpay Con�tiin�a este acea voce care ne ajut� s� r�mânem "mici" chiar �i atunci când facem lucruri "mari". Oamenii mari nu fac concesii pentru cei mici. Adolf Hitler Despre Înving�tor Invingator" este cel ce se lupt� �i câstig�, "mai mult decât un înving�tor" este cel ce câstig� f�r� s� lupte. Doar ce crede în victorie poate învinge. John Dryden Dac� vrei s�-�i învingi o sl�biciune nu o hr�ni. William Penn Il consider mai puternic pe cel ce se învinge pe el însu�i, decât pe cel ce î�i învinge du�manul. Este mai greu s� te învingi pe tine decât pe vr��ma�. Aristotel

Culese din www.umor.ro �i www.glume.ro

12

�ABLOANE DE MEMORII

Burche Nicoleta Alexandra Etichetam sticle, produse alimentare, ambalaje, haine, electrocasnice si nu de pu�ine ori, propria piele.... Ins� ce facem cu etichetele umane?......Am ajuns de la genocid la atrocit��i alese pe gradele de cruzime, am ajuns de la omorul fizic la acela psihic, care pare-se este foarte în trend. Acceptam idei preconcepute pentru a ne men�ine s�n�to�i în mul�imea de oameni orbi�i de morbidul gând al ignoran�ei absurde...Totu�i ignoran�a se poate ierta, pe când r�ul pur este departe de uitarea memorabil� a justi�iei stropit� cu prielnica-i coruptibilitate.....Ne conducem dup� ce anume pun al�ii pe afi�ele umane secate de propria personalitate, ar�t�m cu degetul obscenit��i teatrale duse la limita suportabilit��ii sociale. Analiz�m cu acea percep�ie sceptic� si ipocrit�,....ne opin�m în necuno�tin�a de cauz�, ne spoim cu de�euri impuse de o conduit� ce r�sun� o durere îmb�t�toare în zidul alb al neantului unei societ��i împro�cate cu falsit��i......�i toate pân� când ?,....pân� unde ?,....de ce ? �i mai ales cu ce scop considerat...hmm....nobil ? Pe oricine acest mediu îl poate dezgusta dac� este înzestrat cu abilitatea de a trece dincolo de frontierele unei lumi paradoxale,.....acea lume schi�at� în zâmbete mute de atâta prostie, de fe�e modelate pe un bun sim� b�t�tor în ochiul omului la fel de ipocrit precum contaminatorul. In schimb, toate acestea fac parte din via��,...suntem oameni, fiecare cu propria opinie, fiecare cu propriul imperiu ce �i-l construie�te,.....îns� pân� unde anume ai grani�ele ? Ce impui în ele,....dar mai ales ce ceri din afar� ? Atât de diversificat� este materia din care ne compunem via�a, c� haosul este singurul lucru ce-l putem în�elege cu adev�rat, f�r� de care ne-am pr�bu�i ame�itor l�sându-ne sufoca�i de esen�a monotoniei curente, de banalitatea unei perfec�iuni notorii valorilor, ce sceptic, nu confer� mai mult� gratitudine decât nonvalorile denaturate �i culmea cele mai vizionate si urmate..... Suntem atât de sustra�i de realitate încât ne imagin�m leg�turile boln�vicioase ce constituie o adaptare dup� visele purcese din,.....mândrie ? etichete ? rasism ? vedem trecutul prin ochii experien�ei altora,.....viitorul la fel etichetat de traumele unora, ce culmea nu confirm� cu ceea ce « o s� se întâmple �i cu mine,......alias istoria tinde s� se repere « ci cu « ceea ce a fost �i r�mâne « ........

13

Pledoariile celor ce nutresc la o astfel de minu�iozitate fireasc� a lucrurilor deranjante prin setarea lor la un nivel înalt de nomenclatur� m� stupefiaz� înc�.........gândul fierbinte la care s-a ajuns începe s� capete forme de ardere.......pentru ca într-un final turnat� intr-un vas cu apa rece s� capete forme dintre cele mai ciudate,...eschiv�ri dintre cele mai provocatoare de râs,.....normal c� râzi când vezi la ce nivel te judeca lumea dup� eticheta din frunte,.....de pe corp, din ureche, din nas dar niciodat� cea din suflet adânc înr�d�cinat� în esen�a unui spirit liber de concep�ii aberante. Grandomania devine grandoman� în mijlocul ac�iunii încetinit� de repercusiunile unei corec�ii venit� din partea celor ce, pe drept r�spuns de prostie, se consider� judec�torii epocilor « ce va sa vie « ............Cu o total� reclam� improvizat�,....ne îmbuteliem p�rerile, concep�iile, spargem ghea�a prin vânz�ri si b�g�m pe gât oamenilor normalitate unei abord�ri a condi�iei altfel.......într-un cuvânt sp�l�m pu�in creierul n�rodului în cauz� �i inculpatului acuzat de o proprie st�pânire a liberului arbitru oferit de Divinitate la început, �i astfel folosindu-l pentru o propagand� pompoas�.....Acestea toate îns� în cazul în care norocul i�i ofer� un fraier de schimb,.....îns� în cazul în care dai peste un om cu oarecare st�pânire pe propria gândire, începi o ofensiv� înainte de a fi vorba de o defensiv�.........�i p�tratul ame�itor din cadrul cercului noduros continu�,.......unde oare se va opri lumea ?,.....unde oare ne vom trezii noi ? Ofer un adev�r primejduit de o teribil� apreciere în cauz�,.....îns� asemenea judecat� mi se poate oferii �i mie, asemenea aprecieri incriminatoare m� pot înso�i �i pe mine........suntem ceea ce nu vrem s� vedem, dar,.....nimeni nu te poate face sa te sim�i inferior f�r� propriu-�i consim��mânt.....

Fig. 3 Ben Laden pe cuie

14

RETROSPECTIV� LUNAR�

���������������

5-11 noiembrie 2007

B�t�lia afi�elor electorale Ne afl�m în plin� campanie electoral� pentru alegerile europarlamentare. Partidele

vor s� ias� în fa�� care mai de care, astfel încât o adev�rat� b�t�lie se duce pentru lipirea

afi�elor electorale. Se lipesc pe acela�i panou câte dou�-trei rânduri de afi�e. Se folosesc

nu doar locurile autorizate pentru afi�area mesajelor electorale. Astfel de afi�e au fost

plasate la intrarea �i pe sc�rile blocurilor de locuin�e din cartiere, pe contoare de gaze �i

în sta�iile de autobuz. Un prim partid �i anume P.D.-ul a fost avertizat de Poli�ia

Comunitar� pentru lipirea afi�elor în locuri neautorizate de�i au fost amplasate 120

panouri pentru aceast� campanie.

��������������������������������������������������������������������������������������������

����������������� ���������������������������������� �������������������� �������������������������������� ���������� ������� ������ ��� �!�� ����"��� � � �� � #�� �

15

$����� ������������� "�������%���������#�����&����� �����'������� ! ���(������%���������� ���� ������ ��� �����)����*������������ � ������������� ������ ���*�����������"������������ �!)�� �� �� �#�� �$����� � ����� �������������&������"����'��������������! �� ������������������ �� ������������%��)�%�� ��� &����������� ��� + � ����� �� �� %���� ����� � ���

,����� � � ��� - ��� ���������� ������%���� ��.������ �������� �� (���� �������� ��� � ����� ����������������������*���������/���������0112������������ ������ �)�� � � �������� ����� �� ����� ��� %�" ��� ����� ������������������ ���������������

Hora�iu M�l�ele,este declarat cet��ean de onoare al municipiului Târgu Jiu

Actorul �i regizorul Hora�iu M�l�ele va primi titlul de cet��ean de onoare al

municipiului Târgu Jiu din partea Consiliului local. Pe data de 23 noiembrie

va reveni la Tg-Jiu al�turi de cunoscutul medic Irinel Popescu, orginar �i el

din jude�ul Gorj, �i tenismenii Florin Mergea �i Victor H�nescu. Hora�iu

M�l�ele s-a n�scut în municipiul Târgu Jiu pe data de 1 august 1952. A

absolvit Institutul de Art� Teatral� �i Cinematografic� «I.L. Caragiale» în

16

anul 1975, la clasa profesorului Octavian Cotescu. În prezent este actor,

regizor �i caricaturist. Iubitor al sportului alb actorul �i-a anun�at inten�ia de

a sus�ine un meci demonstrstiv de tenis drept pentru care primarul Florin

Cârciumaru a ales ca primire, sala de sport a Liceului nr. 5 din Tg-Jiu.

C.C.

O nou� biseric� în satul Plo�tina Jud. Gorj Datând de la sfâr�itul secolului al XVIII-lea biserica din Dealul

Pomilor(Porca�a), construit� la început din lemn r�mâne ca m�rturie doar

prin documentele de arhiv� p�strate pân� acum. Mult� vreme aici n-a mai

r�mas decât cimitirul satului �i clopotni�a ridicat� mult mai târziu decât

vechea biseric�. Începând cu anul 1992 se începe zidirea unei noi biserici în

stil bizantin cu pridvor specific maramure�an. Lucr�rile de construc�ie au

fost finalizate în anul 2004. Între 2005-2006 este pictat� în întregime iar pe

11 noiembrie 2007 are loc slujba de sfin�ire oficiat� de un sobor de diaconi,

preo�i în frunte cu P.S. Gurie Gorjanul în vremea p�storiei Î.P.S. Teofan

Savu, Arhiepiscop al Craiovei �i Mitropolit al Olteniei. Delegat al Patriarhiei

pentru Vidin în Bulgaria I.P.S. Teofan �i-a cerut în mod oficial scuze prin

delega�ii Mitropoliei c� nu a putut participa la slujba de sfin�ire a Sf.

Biserici. Printre ctitorii acestei Sf. Bisericii au fost aminti�i fostul primar al

Municipiului Motru Iorga Ion, actualul primar Dorin Hanu, Ing. Dafinoiu

Mihai �i enoria�ii parohiei Plo�tina. În cinstea acestui eveniment a fost

organizat� o agap� cre�tineasc� la care au participat peste 500 de persoane.

La finalul ceremoniei au fost înmânate gramate de mul�umire ctitorilor

acestei Sf. Biserici din partea Sf. Mitropolii.

17

12 noiembrie2007. Adomni�ei pierde R�zboiul salariilor

Ministrul Cristian Adomni�ei iese învins pe toate fronturile, în ultimele s�ptamâni - atât de profesori, care î�i câstig� la tribunal dreptul de a primi salariul garantat de Contractul Colectiv de Munca (CCM), cât �i de senatorii �i deputa�ii din Comisiile de înv�tâmant, care au modificat în favoarea dasc�lilor proiectul bugetului pe 2008.

13 noiembrie 2007. Salariul minim pe economie de 500 lei

Paul Pacuraru, Ministrul Muncii, a anun�at c� salariul minim pe economie în 2008 a fost stabilit la 500 de lei (5.000.000 lei vechi).

�colile Profesionale devin Licee Tehnologice Grupurile �colare �i �colile de Arte si Meserii i�i vor schimb� denumirea pentru c� p�rin�ilor le este ru�ine s�-�i dea copiii la aceste �coli.�Pe pia�a muncii este infla�ie de intelectuali si deficit de meseria�i �i asta numai c� toat� lumea trebuie s� aib� liceul.

S.N.L.O. a�teapt� crean�ele de la RAAN Societatea Na�ional� a Lignitului Oltenia are de recuperat de la Regia Autonom� pentru Activit��i Nucleare din Drobeta Turnu Severin crean�e în valoare de peste 1.000 de miliarde de lei. Directorul SNLO, Eugen Davidoiu, a declarat c� sistarea sau continuarea livr�rii de c�rbune pentru anul 2008 c�tre RAAN depinde mult de modul în care vor decurge negocierile care se poart� în aceste zile. „Sunt ni�te sume pe care noi cont�m �i în economia general� a Societ��ii Na�ionale a Lignitului Oltenia au o anumit� pondere. Regia Autonom� pentru Activit��i Nucleare din Drobeta Turnu Severin este unul dintre beneficiarii care ne creeaz� probleme în ceea ce prive�te achitarea datoriilor. Încerc�m s� realiz�m un calendar al e�alon�rii pl��ilor c�tre noi �i în func�ie de respectarea acestuia vom lua sau nu m�suri mai dure. Depinde cum negociem. Se poate s� se ajung� �i la sistare“, a afirmat directorul Eugen Davidoiu. �

18

14 noiembrie 2007 Autostrada Bucure�ti –Bra�ov blocat� Lucrarile pe primii kilometri ai autostrazii Moara Vl�siei-Ploie�ti sunt stagnate de absen�a avizelor de mediu, condi�ionate de masuri drastice de protec�ie a faunei.

17 noiembrie 2007 Medicina f�r� personal Mai mult de jum�tate din spitalele române�ti au deficit de doctori �i de asistente. Aceasta este concluzia unui studiu realizat cu sprijinul Ministerului S�n�t��ii. În aceast� situa�ie sunt peste jum�tate din spitale. A�a arat� un studiu în care au fost chestiona�i to�i managerii de unit��i.��

20 noiembrie 2007 Inunda�ii în Jude�ul Gorj�În Gorj, ploile c�zute în ultimele trei zile au provocat inundarea a 82 de gospod�rii, trei institu�ii �i a 121 de hectare terenuri agricole . Cele mai multe gospod�rii au fost inundate pe raza localit��ilor Pe�ti�ani, Negomir �i Bâlteni, iar terenuri agricole în municipiul Motru - 40 de hectare �i comuna Bolbo�i - 75 de hectare. Totodat�, apele râurilor rev�rsate au afectat terasamentul unei lucr�ri de regularizare �i între�inere a râului Gilort, pe teritoriul ora�ului Novaci� Sute de oameni au r�mas izola�i în comuna Berle�ti dup� ce apele au inundat drumul, f�cându-l astfel impracticabil. Localnicii au r�mas lipsi�i de ajutor în cazul unor accidente sau incendii. În tot acest timp, conducerea administra�iei locale se mul�ume�te doar s�-i „p�zeasc�” pe s�teni în loc s� remedieze situa�ia, de�i problema este cunoscut� de ani buni.

� ��� � �� �� � � � �

�

�

�

�

�

�

19

Din arhiva Sfintei Biserici Plo�tina Jude�ul Gorj*

�

Prima construc�ie a Sfintei Biserici Plo�tina din Cire�u, a fost din lemn �i dateaz� din anul 1808. Cele mai vechi documente, p�strate integral în arhiva Sfintei Biserici sunt cele doisprezece Mineie datând din vremea vl�dic�i Nifon, Mitropolit al Ungrovlahiei �i a binecredinciosului domnitor Barbu Dimitrie �tirbei, domn al ��rii Române�ti. În ordine cronologic� urmeaz� un Apostol datând din anul 1856 tip�rit în vremea Mitropolitului Nifon; un Catavasier pe cele opt glasuri tip�rit cu cheltuiala Ieromonahului Dionisie din Craiova în anul 1872. Trecerea de la scrierea chirilic� la alfabetul românesc o face Sfânta �i Dumnezeiasca Evanghelie tip�rit� în „Tipografia C�r�ilor Biserice�ti” Bucure�ti 1888. O men�iune mai nou� din 21 mai 1949 arat� c� aceast� Sfânt� Evanghelie a fost recondi�ionat� în forma în care se g�se�te ast�zi de c�tre o parte din familiile acestei parohii. În fine Aghiasmatarul este ultima carte mai veche consemnat� �i p�strat� în arhiva Sfintei Biserici. La acea dat� scrierea chirilic� disp�ruse cu des�vâr�ire, cartea fiind scris� dup� normele �i regulile gramaticale asem�n�toare zilelor noastre. Dateaz� din anul 1914 f�când parte probabil, din ultima edi�ie publicat� de tipografia c�r�ilor biserice�ti în vremea regelui Carol I. Dac� pe prima foaie a Sf. Evanghelii se aminte�te anul 1949, ca fiind perioada în care a fost recondi�ionat�, se în�elege ca aceasta a fost folosit� mai bine de 70 de ani. Cercetarea minu�ioas� a lor dovede�te calitatea tiparului dar �i respectul deosebit al persoanelor acreditate fa�� de cultura �i spiritualitatea local�. Conchidem amintind celor ce iubesc documentele de arhiv� bisericeasc� c� astfel de c�r�i de o valoare inestimabil� sunt uitate în cele mai ostile locuri din sfintele biserici f�r� a fi valorificate.

�

� ���� * din motive de securitate pozele nu pot fi afisate online

20

� � � � �� � �� �� �� ����

1. Prof.Drd. Felix I.G.Godeanu

Felicit�ri domnule profesor pentru promovarea valorilor istorice ale Romaniei. FicGo@yahoo.com

2. Machiavelli din 9 mai on September 5th, 2007

Reviste se g�se�te în format .pdf la rubrica “magazin critic”

3. Pr. Prof. Mrd. S�pun Ion Viorel, Institutul Ecumenic Ortodox, Padova �i Vene�ia, preot ortodox în Ferarra. „Te felicit pentru num�rul 2 al revistei. Ai c�p�tat pu�in� experien��. În ceea ce m� prive�te te voi ajuta cu ceea ce pot. Aten�ie îns� c� mai sunt gre�eli de tip�rire. Corectura trebuie s� fie f�cut� cu mare aten�ie. S� nu ui�i c� este o revist� de cultur� �i trebuie s� o cercetezi cu minu�iozitate înainte de tip�rire.”

21

ANUN�URI PUBLICITARE

1. L.T.C.O.R. Motru, face o campanie de ajutorare a celor nevoia�i. Doritorii pot solicita contul dechis la B.C.R. Motru sau la adresa redac�iei. Cont B.C.R. RO37RNCB0150019452620001, Cod fiscal 16427513 2. Imaginile revistei au fost extrase de pe site-ul www.imagini.ro 3. Revista MAGAZIN CRITIC anun�� cititorii c� începând cu 1 ianuarie 2008 se va comercializa în localit��ile men�ionate pe blogul revistei. 4��În ultima s�pt�mân� de �coal�, înaintea s�rb�torilor de iarn� va avea loc o festivitate care include colinde, piese de teatru organizate de Prof. Geta Clipicioiu �i Prof. Ionel Cioab�.

22

�� � � � � ����� ����� 1. GEORGE C�LINESCU, ISTORIA LITERATURII ROMÂNE, Funda�ia Regal� pentru Literatur� �i Art� 1941, retip�rit� 2003, pre� 77lei. Tg-Jiu. 2. AMBIGUA , Sfantul Maxim Marturisitorul Categorii: Teologie Editura: Patriarhia Roman� Autor: Sfantul Maxim Marturisitorul An apari�ie: 2006 Pretul Nostru: 31.50 Ron

� � � �� �� ��� �� ���

�

� Apare lunar, se g�se�te de vânzare la sediul redac�iei �i chio�curile de difuzare a presei din Municipiul Târgu-Jiu, Motru, Jud. Gorj �i Dr. Tr. Severin, Jud. Mehedin�i. _____________________________________________________________

Parohia I „Sf. Nestor” Cod 215200 Mun. Motru , Jud. Gorj, Tel 0728352441 sau 0720726006

http://www.magazincritic.wordpress.com e-mail: magazincritic@yahoo.com

ISSN 1842 – 8541