literaturã stiinte religie arte

AAnnuull IIXX NNrr.. 33 ((9966))

mmaarrttiiee2200008822 lleeii

, ,

VViinncceenntt VVaann GGoogghh155 de ani de lanasterea lui pagina 30

FFeessttiivvaalluull NNaattiioonnaall ddee PPooeezziiee““NNiicchhiittaa SSttããnneessccuu””Editia a XX-aa, Ploiesti, 29-331 martie 2008

Ieronim Tãtaru|n periodice ale vremii, nu numai lite-

rare, Nichita St=nescu a publicat zeci [i zeci deeseuri, reportaje, recenzii, interviuri, dialoguridup= modelul celor antice, pagini memorialis-tice, epistole. Este de prisos s= mai spunem c=toate aceste scrieri nu r=mân niciodat= dincolode poezie, nici prin con]inutul lor, ilustrând, lawfafa creat, nici prin expresivitatea stilului lor,inconfundabil st=nescian=. Sunt - cu alte vorbe- proze poematice, care \mbrac=, nu de pu]ineori, ve[mântul poemelor \n proz=, a[a cum lecunoa[tem de la Baudelaire \ncoace. Unele dinele au intrat \n volumele de proz= ale poetului:Cartea de citire, istorie poematic= a literaturiiromâne, cum s-a spus (1972); Respir=ri (1973,edi]ia a doua, 1982). Altele, r=mase \n publi-ca]iile \n care au ap=rut \ntâi, au fost cuprinse,cu acordul poetului, selectiv, de regretatulAlexandru Condeescu \n cartea: NichitaSt=nescu, Fiziologia poeziei (1990, peste 630de pagini). |n acest volum, sunt incluse [i arti-colele [i eseurile din Cartea de recitire [iRespir=ri, cât [i o seam= de poeme st=nesciene,mai toate dovezi ale unei permanente medita]iiale poetului asupra condi]iei crea]iei.

continuare ‘n pagina 6

CCiittiirrii,,rreecciittiirrii,,rreessppiirrããrrii

Editorial

,

,

,,

,

Marian ChirulescuROM~NIA LITERAR+ (nr. 6-9/2008) Select=m:

Poeziile de Simona Grazia Dima, articolele despre: GeoDumitrescu (de Ilie Constantin), Augustin Buzura (II) (deDaniel Cristea-Enache), Octavian Paler (de MirceaIorgulescu), ,,G. Top`rceanu - memorialist'' (de Al.S=ndulescu), Ion Bitzan (de Pavel {u[ar=) (nr. 6); poemelede Liviu Georgescu, sinteza ,,Ion Iano[i'' de Alex {tef=nescu,articolul ,,Revistele lui B.P. Hasdeu'' de T. V`rgolici, celedespre Henriette Yvonne Stahl (de M.V. Buciu) [i ReginaMaria (de Al. S=ndulescu), cronica lui Ion Cocora lapremiera cu piesa D'ale carnavalului de I.L. Caragiale, laTeatrul Municipal ,,Toma Caragiu'' Ploie[ti, detaliataprezentare a nr. 1/2008 al ,,Axiomei'' (Mul]umim!) (nr. 7);articolul ,,Ce e amorul... Hyperion [i Ric= Venturiano'' deIoana P`rvulescu ([i \n nr. 9), poeziile de Ion Brad, textul,,Cum se fabric= o emo]ie (estetic=)'' prin cuvinte de Alex{tef=nescu, interviul cu Mircea Horia Simionescu, articolullui Gabriel Dimisianu despre romanul Jiquidi de NicolaeBreban [i cel de Pavel {u[ar= despre Horia Bernea,fragmentele de roman de Ion Iovan (pseudo-jurnal al luiMateiu Caragiale) (nr. 8); articolul ,,Folosirea conceptelor''(,,comic'' [i formele acestuia) de A. Gh. Olteanu, poemele deConstantin Ab=lu]=, notele pariziene de c=l=torie ale luiNicolae Balot=, cronica (I) a lui Gh. Grigurcu la monografiaMihail Sebastian de Constantin Trandafir (Ph.), interviul cuDan Stanca, realizat de Ion Zuba[cu, poemele \n proz= de Al.Mu[ina, grupajul de poezie de Nicolae Breb Popescu (Ph.;Felicit=ri!), cronica plastic= ,,Monumentul public'' de Pavel{u[ar=, articolul ,,Goethe [i Schiller - ecouri rom`ne[ti - sec.XIX'' de Dumitru H`ncu (nr. 9). ***ACOLADA (nr. 5/2008,Satu Mare) Semneaz=: Gh. Grigurcu (despre {erbanCioculescu), G. Dimisianu (despre colec]ia editorial=,,Luceaf=rul''), Ana Blandiana (despre N. Steinhardt, \nspaniol=), Mariana {enil=-Vasiliu (despre Barbu Brezianu),Bujor Nedelcovici (interviu, I), Ion Vianu (interviu),Constantin Trandafir (Ph.) (despre N. Velea), NicolaeFlorescu (despre ,,Radu Tudoran sau "spovedania unuineconvertit"''), N. Tzone, D. C`rlea, L. Lodoab= (versuri),Dumitru Rusan, Nora Iuga (proze) [.a. La rubrica ,,Revisteprimite'' sunt amintite [i revistele ,,Axioma'' (nr. 1/2008 -articolul lui Nicolae Dumitrescu) [i ,,Revista nou='' (nr.6/2007, prin C-tin Trandafir [i Florin Dochia).***ADEV+RUL LITERAR [I ARTISTIC (nr. 909 [i910/2008) Articolul ,,C=r]i, fotografii, desene [i "PoemulInvectiv=" de Victoria Anghelescu (despre Geo Bogza, cutrei foto - una la Blejoi [i dou= portrete, mai pu]in sau deloccunoscute marelui public) (nr. 909); cronica spectacolului cupremiera ,,And Bjork of Course'' de la Teatrul Municipal,,Toma Caragiu'' Ploie[ti, redactat= de Magdalena Boiangiu,interviul cu Ada Milea (nr. 910). ***ARGE{ (nr. 1/2008,Pite[ti) Poeziile de {erban Foar]=, Coni]a Lena, NicolaeNeagu, Claudiu Di]=, ancheta ,,Scriitorii [i Securitatea''(VII), interviul cu Claudio Mutti despre Mircea Eliade \nItalia, paginile despre Paul Goma, articolul ,,Arta cu... bulin=ro[ie sau Despre scabros \n arta contemporan='' de M. {enil=-Vasiliu. ***ASTRA (nr. 15/2008, Bra[ov) Articolele despre:Nicolae Filimon (de {t. Ungurean), Geo Bogza (evoc=ri deDoru Munteanu [i {tefan Ioanid, precum [i o fotografie cuGeo Bogza la 80 de ani, cu celebra sa biciclet=), IonMinulescu (de Ioan Paler), Cristian Vieru (despre IleanaM=l=ncioiu), Ion Vlad (despre Geo Bogza; [i un interviu),Victor Sterom (Pl.) (cronic= despre Lucian Gruia) [.a.***ATENEU (nr. 2/2008, Bac=u) Fragmentele de ,,jurnal''de Ion C=lug=ru, poeziile de Angela Scarlat [i Dan Cru[iu,grupajul aniversar ,,Radu C`rneci - 80''. ***CAFENEAUALITERAR+ (nr. 1 [i 2/2008, Pite[ti) Semneaz=: Ionel N.Ro[ca (eseul ,,Sensul existen]ei umane''), RaduCiobanu (note de c=l=torie \n Spania), Gh. Frangulea(portretul ,,Mircea Dinescu''), cronicile lui VictorSterom despre Florin Dochia [i Gabriel St=nescu (nr. 1);grupajul ,,Liviu Ioan Stoiciu'', poeziile de Nina Vasile,studiul despre poezia lui Octavian Doclin de Ionel Bota (nr.2). ***CITADELA (nr. 1/2008, Satu Mare) Articoleledespre: Octavian Goga (de Dan Bruda[cu), Mihai Cimpoi(de Valeriu Matei), ,,M. Eminescu [i c`ntecele populare'' (II)(de G. Jucan), cronica Valeriei Manta T=icu]u despre IonRo[ioru, poeziile de Emil Matei, Liviu Ioan Stoiciu, AdrianBotez, Miron }ic [.a., proza de Liviu Nanu.***CONVORBIRI LITERARE (nr. 2/2008, Ia[i) Dialogul

cu Marin Sorescu (1983), interviul cu Vasile Spiridon, criticliterar, consemnat de Cassian Maria Spiridon,memorialistic= (I) de N. Stroescu-St`ni[oar=, articolul lui A.Patra[ despre Sorin Stoica (Ph.), studiul despre erotismul lavechii greci (III) de A. Ad=mu], poeziile de Mircea Petean [iAndrei Zanca, prozele de Camelia Leonte [i DanielDragomirescu. ***FEREASTRA (nr. 35/2008, Mizil)Articolul ,,Eminescu - blasfemii mai noi [i cli[ee mai vechi''de Valeria Manta T=icu]u, sinteza ,,Romanul istoric francez''(I) de N. Pogonaru, ,,Pagini din istoria Mizilului'' de BazilIorgulescu (1892), poeziile de Nicolai T=icu]u, epigramelede George Corbu, prozele de Aurel Ganea, Mircea T=nase(despre Chi]orani - Bucov). O superb= ilustra]ie apare pecoperta a IV-a a revistei. ***LETTRE INTERNATIONALE(nr. 64/2007) Edi]ia rom`n= / iarna 2007-2008 cuprinde,printre altele, articole despre H. Böll (de Ch. Linder),Magritte (de P. Wollen), C. Malaparte (de Felicia Antip),proza de Ion Vianu, J.M. Coetzee, V. Nabokov, DorisLessing, G. Grass, Cormac McCarthy, grupajul ,,Secven]ecehoslovace'' (anul '77) etc. \ntr-un amplu volum (146 p.24x32 cm.). ***NORD LITERAR (nr. 2/2008, Baia Mare)Poeziile de Simona Grazia-Dima, Nicolae Scheianu,Augustin Boti[, articolul ,,Literatura decadentist= [inegativitatea'' de M. Oprescu (despre J.-K. Huysmans,Mateiu Caragiale, Oscar Wilde), sinteza ,,O schi]= afenomenologiei eticului \n romanul rom`nesc al anilor '70''de N. Iuga, articolul ,,Simbolul (p=s=rii). Traiectorii culturale(\n dramaturgie)'' de C. D=r=bu[. ***OGLINDALITERAR+ (nr. 74/2008, Foc[ani) Al=turi de multecontinu=ri de materiale din num=rul anterior, g=sim: ,,Inmemoriam: Anatol E. Baconsky'' (texte de Jacob Popper),studiul ,,Folclorul, evreii [i na[terea na]ionalismului esotericrom`nesc'' (I) de Radu Cern=tescu, articolul desprenuvelistica lui {tefan B=nulescu (I) de Gh. Istrate, cronica luiVictor Sterom despre I. Cozmei, interviul cu Mircea Micu,poeziile de Varujan Vosganian, Ion Diaconescu, NeculaiT=icu]u [.a. La rubrica ,,Revista revistelor'', Gh. Mocanuprezint= detaliat [i nr. 11/2007 al Axiomei (Mul]umim!).***ORIZONT (nr. 2/2008, Timi[oara) Interviul cu AnaviAdam, consemnat de Daniel Vighi, articolul despre RaduAldulescu de Adriana Stan, prozele de Cornel Ungureanu,Daniel Vighi, Viorel Marineasa etc. ***PARADIGMA XXI(nr. 3/2008, Tr. Severin) Semneaz=: Emil Albi[or, MirceaPetean, Eugen Evu (poezii), Nicolae Calomfirescu, ViorelMirea [.a. (proze), Ileana Roman (teatru), Gelu Negrea(aforisme), Paul Goma (jurnal) [.a. ***POESIS (nr. 1-2/2008, Satu Mare) Num=r dublu. Semneaz=: SimonaGrazia-Dima, Gh. Achim, Liviu Ioan Stoiciu, MiljurkoVukadinovici [.a. (poezii), Gh. Glodeanu (eseu despreVintil= Horia - I), Gra]iela Benga (eseu despre MirceaDinescu), N. Catanoy (despre G. Grass), Lucian Per]a(parodii) etc. *** {COALA PRAHOVEI (nr. 36-37/2008,Ploie[ti) Nr. dublu. Semneaz=, printre al]ii, Mihaela Neagu,Ion {t. Baicu, Mariana Negoi]=, Eugenia Baciu, MarianChirulescu, Valentina Munteanu, Liliana {erban, MihaelaB=dil= etc. Dintre subiectele abordate, \n tangen]= cupedagogia, metodica, g`ndirea politic=, managementuls=n=t=]ii, transdisciplinaritatea, conflictul \ntre elevi,parteneriatele \nv=]=tor - elevi, familie - [coal=, stiluri decomunicare, muzica [i memoria elevilor, precum [i multeproiecte didactice. ***VIA}A DE PRETUTINDENI (nr. 8-12/2007, Arad) Cinci numere \ntr-un impresionant volum(175 p., format mare, de tabloid). Din marele num=r decolaboratori ce semneaz=, amintim pe: Mihai Antonescu,Lucian Gruia, George Lixandru, Ionel Marin, Dan Minoiu,Mircea Micu, James Morier, Monica Mure[an, Geo Olteanu,Alexandrina Petru]a, Theodor Nicolae Poian=, Gh.R`mboiu-Bursucani, Paul S`n Petru, Victor Sterom,Nicolae Dorel Trifu, Ioan Vintil= Finti[ (despre), ElenaStan (despre), Nicolae Costea-Teleajen (despre), EmanoilToma (despre). Dintre teme, articole despre Florin Piersic,Teoctist, Antonie Pl=m=deal=, Constantin Br`ncu[i, MihaiEminescu, Avram Iancu. O ,,carte'' abund`nd \n crea]iiliterare [i o diversitate de articole scrise de autori din ]ar= saude rom`ni stabili]i peste hotare, bogat [i frumos ilustrat=.

N.B. 1. Ca \ntotdeauna, recomand=m rubricilede cronici literare, remarcabile, din revistele de mai sus.2. Rubrica este realizat= pe baza periodicelor primite laredac]ia revistei noastre [i pe cea a celor din colec]iilepoetului Victor Sterom [i ale subsemnatului. M.C.

Axioma

Apare \n ziua de 28 a fiec=rei luni

Director: MARIAN RUSCURedactor [ef:IERONIM T+TARURedactori:Viorel N. CERNICA, Marian CHIRULESCU, Codru] CONSTANTI-NESCU, Christian CR+CIUN, FlorinDOCHIA, Loredana MIH+IL+, VasileMOGA, Viorica R+DU}+.Colegiul redac]ional:Prof. univ. dr. Ion B+LU, Conf. univ. dr.Andi B+LU, Conf. univ. dr. MihaiBRESCAN, Lector univ. dr. SandaHÂRLAV MAISTOROVICI, Prof. univ.dr. Miron OPREA, Lector univ. dr.Diana R|NCIOG, Lector univ. dr. IonSIMACIU, Prof. dr. ConstantinTRANDAFIR, Conf. univ. dr. GabrielaVASILESCU.Tehnoredactare:Andreea GLON}, Cristian B+LANCorector [i secretar de redac]ie:Constantin MARINCoresponden]i din str=in=tate:Cristina NEESHAM (Australia), JacquesRAUNET (Fran]a), Beatrice GuerrieroRUSCU (Germania)RReeddaacc]]iiaa [[ii AAddmmiinniissttrraa]]iiaa:: Ploie[ti, str. Petrarca, nr. 8Tel.: 0244/511965, Tel./Fax: 0244/519966E-mail: revista.axioma@yahoo.com; http://www.axioma1.3x.roTipografia Premier Ploie[ti, Tel. 0244/519966I.S.S.N. 1582–0483

Revistã lunarã de literaturã,stiinte, religie, arte

Finantatã de Editura Premier– Ploiesti

DIN

SUM

AR

, ,,

,

OOppeerraa lluuii NNiicchhiittaa SSttããnneessccuu - lleeccttuurrii ssii iinntteerrpprreettããrrii ccttiirriiccee

OO iinnttrroodduucceerree llaa pprroobblleemmaa ttiimmppuulluuii îînn ooppeerraa lluuii MMiirrcceeaa EElliiaaddee

PPrriimmaa ppaarrttee aa ccrreeaattiieeii lluuiiIIooaann AAlleexxaannddrruu

PPuutteerreeaa ggâânndduulluuii ssii aa ccuuvvâânnttuulluuii

MMaatteemmaattiiccaa ssiipprroobblleemmaa lliibbeerrttããttiiii ssppiirriittuulluuii

WWaalltteerr SSccootttt - ssiinnttaaxxaa ppeerrssoonnaajjeelloorr

SSccrriissoorrii ddiinn FFrraannttaaLLeeccttuurrii

paginile4-13

pagina 13

pagina 15

pagina 18

pagina 24

pagina 22

pag. 35-38

pagina 34

Anu

l IX

, num

ãrul

3 (9

6) -

mar

tie

2008

2 (2890)

Axioma

Din reviste culturale

OOmmaaggiiuu lluuiiVVaalleennttiinn GGhheeoorrgghhiiuu

paginile 30, 31PPiiccttoorruullccaarreevvrreeaa ssããccuunnooaassccããssuufflleettuulllluummiiii

,

,

,

,

,

,pag. 28, 29

Axioma

Constantin Trandafir|n 1979 Ioan Adam publica Introducere

\n opera lui Duiliu Zamfirescu, dup= ce a preluat\ngrijirea edi]iei Opere a cunoscutului scriitor.Se dedic= s`rguincios edi]iilor didactice G.C=linescu, Ion Pillat, Gh. Br=escu, EugenJebeleanu, Miron Radu Paraschivescu. VolumulPlanetariu (1984) adun= portrete [i efigii, c`tevaideograme [i glose scrise cu exactitate informa-tiv= [i stilistic=. Un timp \ndelungat se consacr=exclusiv publicisticii, e drept [i cu subiecte lite-rare. |n 1995 tip=re[te un volum compact, Batclopotele pentru Basarabia, reportaje, tablete,interviuri de o \nsufle]ire bine r`nduit=. Odat= cuInelele lui Saturn (1998), Ioan Adam revinehot=r`t, cu mai mult= disponibilitate analitic=, launeltele criticului [i istoricului literar. Nervuljurnalistic socio-politic, \nso]it de aplecareaistorico-literar=, conduce spre sinteza de maximinteres, Panteon reg=sit, o galerie a oamenilorpolitici rom`ni. Se apleac= [i mai mult asuprastudiilor [i eseurilor de istorie literar= \n volumulZidul [i litera (2004) - "cratime \n timp [i spa]iu"[i "lecturi posibile \n vremuri imposibile", cumle nume[te autorul \nsu[i; iar Oglinda decerneal= \nchipuie o "prism=" prin care e m=rit=sau mic[orat= fizionomia lumii rom`ne[ti detranzi]ie (...) Iat=, aici, o just= auto-oglindire, \nlocul pornirii noastre portretistice, de unde sevede "figura" acestui scriitor: "Dac= \nainte de'89 interesul meu pentru publicistic= era decli-nant, iar istoria [i critica literar= erau un mod dea evada dintr-un loc r=u [i un timp nefast, acumm= las des prad= cotidianului pentru a-idescoperi r=d=cinile [i a-i \ntrez=ri viitorul.Pentru asta orice gen gazet=resc e bun. Nota,tableta, cronica (literar=, teatral=), reportajul,eseul, glosa, comentariul, ancheta comunic=\ntre ele [i prin vecin=t=]i involuntare (deci strictcronologice) se completeaz=, c`[tig`nd, sper, unplus de coeren]=".

De la aceste preocup=ri scriitorice[ti,Ioan Adam trece la un fapt, previzibil [i totu[ifrapant, de filologie literar=, Povestea Vorbelor.Cu aceste "pove[ti", mai lungi ori mai scurte,mai des ori mai rar cercetate, mai riguroase orimai pe s=rite, s-au \ndeletnicit, cum se [tie, mul]ifilologi/lingvi[ti, etnologi, litera]i, istorici dincultura noastr=. Ar fi un traseu, lato sensu, de laAnton Pann, [i \nc= mai dinainte, p`n= la MariusSala, [i dup= aceea. Adev=rat= aventur= "pica-resc=" a vorbelor / idiomatismelor rom`ne[ti.Dintre criticii no[tri, de reamintit pasiunile filo-logice ale lui Maiorescu [i Cioculescu. "Ghidul"s=u preferat, m=rturise[te Ioan Adam, senume[te Sextil Pu[cariu, iar epigraful este de laConstantin Noica, \ndr=gitorul de rostirerom`neasc=. Mai mult invoca]i sunt Laz=r{=ineanu, Iuliu Zanne, Hasdeu, iar dintre litera]i,bine\n]eles: cronicarii, Anton Pann, Costache

Negruzzi, Odobescu, Creang=, Caragiale,Co[buc, Sadoveanu ("adev=rat= enciclopedie alimbii rom`ne"). Are, deci, comentatorul bogatesurse bibliografice, mai este [i \nzestrarea lui cutenacitate, cu ochi vigilen]i [i curiozitategazet=reasc=, precum [i cu ton sprin]ar de "po-vesta[". Modul de a proceda se bazeaz= pemi[c=ri plurivoce, \ntr-o ordine aleatorie:defini]ie, etimologie, argumentarea literar= [i nunumai, raportarea la vremurile recente. Cartea edeopotriv= "de \nv=]=tur=", de istorie, de filolo-gie [i de actualizare jurnalistic=. Pentru aceasta,"detectivul" pune \n mi[care un \ntreg arsenal:mitologia, imagologia, onomastica, stilistica,semantica, folcloristica, dreptul, numismaticaetc. Rezult= din atare ini]iativ=, ne asigur=autorul, "nu doar un dic]ionar de expresii (azi)enigmatice, ci [i o poveste, o istorie secret= arom`nilor condensat= \n rostirea lor". De fapt, unminidic]ionar de expresii, 64 de fi[e, tipic=re[tespus, cu \nc= pe at`tea construc]ii (cvasi)iden-tice. Toate acestea, \ntr-un discurs care reune[teexactitudinea [i dezinvoltura, uneori cu \ncerc=rireu[ite de umor. Difficiles nugae, utile [i dulci,un fel de Pseudo-Onomatonos. Suntem infor-ma]i c= asemenea ocupa]ie de biografie a cuvin-telor l-a fascinat \ntotdeauna, mai abitir c`nd ab=gat de seam= c= limba lemnoas= face ravagii.Azi, la fel, dac= nu mai mult dec`t \n epoca"socialismului biruitor".

Fiecare zical= este "povestit=" cu un roide argumente. De pild=, a fi (a ajunge) la amanare \n componen]= un turcism. Prilej pentru aenumera mai multe astfel de cuvinte, de a lecerceta subtilitatea lingvistic= [i de a le precizamotivarea istoric=. Dup= g=sirea seriilor sinoni-mice ale cuv`ntului, urmeaz= detectarea expre-siei \n diverse texte (aici, Neculce, {t. O. Iosif,Caragiale [i Creang=; de ce nu [i mult pre]uitulCo[buc?). {i, de cele mai multe ori, proiec]ia \nactualitate. Pomenind "c`nticelul comic al luiAlecsandri, Sandu Napoil=, ultraretrogradul,criticul-filolog-ziarist \i aseam=n= monologul cual unor politicieni de azi. {i-l reproduce: "N-auzialt= dec`t forme, / Uniforme [i reforme. / To]icroiesc, fac [i prefac / ca s= ne vie de hac. / Ierio lege, ast=zi alt=, / {i c`nd ca]i, lucrul st= balt=!/ Cic=-aista e progres?... / Na-]i-l fr`nt c= ]i l-amdres!" {i, o alt= descindere \n prezent. BoierulManole Arca[u din nuvela lui N. D. Cocea,Vinul de via]= lung=, "m=n`nc= bucate de azi [ibea vin de an]=r]". Dar, se \ntreab= glume]autorul, "nou= ne d= m`na s= urm=m \ntocmaisfatul longevivului boier?" Cuv`ntul bac=u dinexpresia a-[i g=si bac=ul provine din unguresculbakó, care \n rom`ne[te \nsemna c=l=u, g`de,gealat, casap ori "tor]ionar". Cum de-a ajuns pela noi e o \ntreag= istorie. Sensul prim a disp=rut[i a r=mas expresia amintit=, care \nseamn=altceva: a intra \ntr-un bucluc, \ntr-o belea, \ntr-odandana. Exemplific=rile de rigoare: MironCostin, Alecsandri. {i, fire[te, referin]ele la rea-litatea imediat=: azi "lucrurile par a se repeta (...)iar milioane de rom`ni [i-au g=sit bac=ultranzi]iei". Rom`nul [i Ioan Adam au "inventi-vitate carpatin=" [i ironie sub]ire. |n 1911, laSt=nile[ti, oastea ruseasc= "ne "elibera" \n pre-mier="; grea a fost via]a rom`nului p`n= la intro-ducerea leului, dup= ce tot felul de monede [i-auar=tat arama. Adaug= povestitorul cu oralitateade cuviin]=: "Nu-i vorb= c= nici dup= aceea...".

"Republicanul" Conu' Leonida "prinde gustularmelor moderne, c`nd \nlocuie[te cuv`ntulbard= cu pu[c= din expresia a da cu barda \nDumnezeu (lun=). Non[alantul "filolog" se\ntoarce \nd=r=t cu multe veacuri, merge pe firuletimologic al acestei expresii p`n= \n vremurilelui Burebista [i Deceneu, c`nd se tr=gea cu s=ge]i\n Zamolxe. Numeroase dintre r=d=cinile pri-mordiale sunt misterioase, obscure. Sensul primal zicalei a c`[tiga la belciuge trimite c=treatmosfera iarmaroacelor de alt=dat= [i se afl= \nBiblia de la Bucure[ti, \n poeziile populare [i\ntr-o poezie a lui Beniuc.

Trecutul [i prezentul sunt ale lumii dou=fe]e, care \l intereseaz= pe vigurosul glosator:"Dup= gogo[i, bra[oavele reprezint= al doilea"aliment" care prisose[te \n buc=t=ria politic= atranzi]iei". Vine numai dec`t istorisirea. Br`nza(din formularea opt cu-a br`nzei nou=) \i st`r-ne[te apetitul pentru comentariul altor zicale custr=vechiul cuv`nt, din fondul autohton, pre-roman. Strategiile se \narmeaz= cu simulareaunor laice frivolit=]i [i prin scriitura conversa-tiv=. Rom`nii [i-au luat lumea \n cap, ini]ial, \nsens propriu, un ritual arhaic prin care r=ze[ii,deposeda]i de p=m`nt, \[i luau c`te o brazd= dep=m`nt [i parcurgeau cu ea \n cap hotarele luatecu japca: "ce au fugit cu to]ii din calea r=ot=]ilor[i [i-au luat lumea-n cap", men]ioneaz=letopise]ul. Ioan Adam vine iar \n prezent [iobserv= cum rom`nii au emigrat \n mas= dup=1989. "Se sparie g`ndul", tot cu spusa cronicaru-lui. |n timpurile de acum, vorba str=mo[easc= aumbla cu chichi]e (vicle[ugul, clenciurile,pung=[ia) "\ncepe s= devin= un sport na]ional".A \ntoarce foaia (t`rgul, ma]ele pe dos, privirea,ceafa, spatele, ca la Ploie[ti [. a. ) s-a modernizat,pe ruta politichiei, spune verde \n fa]= gazetarul:"comportamentul predilect al panglicarilorpolitici care una spun [i alta fac la guvernare","umbl= cu fof`rlica", "pi[icherl`curi", "machia-verl`curi". {i cu "autorl`curi", cum spuneHeliade. Se mai umbl= (cu) frunza fr=sinelului [ise trage lumea pe sfoar=, se \ndrug= verzi [iuscate p`n= se va apropia funia de par [i le vaveni p=c=to[ilor via]a de hac. Vod= da [i H`ncuba aduce \n scen= o \nt`mplare narat= deNeculce. {i pe contemporanul nostru "seismolog".A spune verzi [i uscate, demagogic, "be]ia decuvinte" poate provoca, la o adic=, "le[in". IoanAdam are, nici vorb=, sim]ul umorului...

C`t despre "povestea numelor", aceste au,cum se [tie, o dubl= transla]ie: de la numele comunla cel propriu [i invers. Mai mult, aici este citatDuiliu Zamfirescu, feble]ea criticului: "\n fiecarecuv`nt sunt reunite dou= elemente fundamentale:realismul empiric propriu-zis, adic= lumea dinafar=, [i idealismul transcendental, adic=transpunerea acestei lumi \n imagini"."Migra]iunea \n]elesului" e urm=rit= \n c`tevasitua]ii: Roma [i derivatele, Constantin (statornic),Valeriu (puternic), Grigore (treaz), Radu (vesel),Dobre (bun), Robert (glorios) etc. {i, viceversa: jerseu(de la Jersey), catrin]= (Catrina), mansard= Mansart),siluet= (Sihauettes), huligan (John Hooligan). Etimo-logii cunoscute. Bis repetitia placent.

Carte bine informat=, scris= cu vioiciune,un banchet epicureic de analogii, Povestea vorbelorva fi continuat=, ne promite autorul, dac= timpulmai are r=bdare. Sigur, mai are...

* Ioan Adam, Povestea vorbelor, Universitaria -Limba [i literatura rom`n=, Paralela 45, 2007

CCrroonniiccaa lliitteerraarrãã

3 (2891)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

LLIITTEERRAATTUURRÃÃ

Povesti cu delicii filologice*,

Axioma

4 (2892)

Anu

l IX

, num

ãrul

3 (9

6) -

mar

tie

2008

LITERATURÃ

FFeessttiivvaalluull NNaattiioonnaall ddee PPooeezziiee ““NNiicchhiittaa SSttããnneessccuu””Editia a XX-aa, Ploiesti, 29-331 martie 2008

O sãrbãtoare a PoezieiNicolae Dumitrescu

Cu gândul la Nichita, \ntr-o aspira]ie legi-tim=, la sfâr[itul lunii martie, \n contextulanivers=rii Poetului, Ploie[tiul va voi s= fie CapitalaPoeziei Române[ti. Maturizat de grelele \ncerc=riale istoriei, orgoliosul ora[, cu ascenden]e mai multsau mai pu]in recunoscute, \[i \ntemeiaz=, azi, fiin]aexemplar= pe ceea ce Poetul Necuvintelor a l=satmo[tenire: amintirea na[terii [i form=rii sale la o[coal= de reputat= tradi]ie - fostul Liceu ,,Sfin]iiPetru [i Pavel", anii fabulo[i ai adolescen]ei, \ntr-oadev=rat= enclav= a spiritului ironic, par]ial trans-pus \n opera sa [i revenirile lui spectaculoase \ntreai s=i, care au produs, totdeauna, un imens val desimpatie, \nst=pânit, cu timpul, \ntre colegi [i profe-sori, prin sintagma ,,genera]ia Nichita St=nescu",care \nglobeaz= pe to]i cei care au absolvit celebrulliceu \n 1952, dat= de la care, aceast= [coal= a [i\nceput s= poarte numele dramaturgului I.L.Caragiale, un alt mare ploie[tean, astfel f=când ca [ipe aceast= cale, cele dou= spirite autohtone s= se\ntâlneasc= [i s= se completeze. |n fond, o aseme-nea mo[tenire prezum= ceea ce s-ar putea numiparte a gloriei sale literare pe care Ploie[tiul\ncearc=, \n felurite moduri, s= o rememoreze [i s-o fixeze durabil, pentru ca genera]iile de azi, ca [icele de mâine, s=-[i poat= lua din ea por]ia de\nv=]=tur= [i de mândrie local=.

A[adar, ie[irea din aren=, la doar 50 de ani,a lui Nichita St=nescu, a declan[at, aproape imediat,o ac]iune conjugat= de punere \n valoare a unui pa-trimoniu de care cultura noastr= are nevoie pentru ailustra caracterul s=u exponen]ial. Gesturile prima-re, de simpatie, s-au transformat, apoi, \n ini]iativeconvergente, de editare, traducere sau interpretare aoperei lui Nichita, de ridicare a unor monumentecomemorative ori de atribuire a numelui s=u unorinstitu]ii [colare sau a[ez=minte de cultur= din ora[.Dintre toate, o bun= reputa]ie a c=p=tat Festivalul dePoezie care \i poart= numele [i care se organizeaz=anual, \n martie, sub egida principalelor autorit=]ilocale - Consiliul Jude]ean [i Prim=ria Ploie[ti,\mpreun= cu institu]iile sale culturale, cu sprijinulunor colegi [i prieteni ori exege]i ai operei Poetului.Pentru istorie, este important de [tiut c= el s-a orga-nizat, mai \ntâi, sub titulatura Festivalul Na]ional dePoezie ,,Nichita St=nescu" (7-8 decembrie 1984),ulterior numindu-se ,,Colocviile Nichita St=nescu"(10 decembrie 1985) sau ,,Zilele PoezieiRomâne[ti Nichita St=nescu" (9-10 decembrie1986). Din anul 1988, ini]iatorii transfer= acestgest, eminamente omagial, \n luna martie, cele-brând, astfel, momentul na[terii lui Nichita.|ncepând cu 31 martie 1991, dup= atâtea oscilantedenumiri, ac]iunea se va stabiliza sub denumirea deFestivalul Na]ional de Poezie ,,Nichita St=nescu".

Anul acesta, Festivalul se afl= la a XX-a saedi]ie, iar organizatorii tradi]ionali sunt hot=râ]i s=dovedeasc= faptul c= pre]uirea Poetului nu are uncaracter limitativ ori circumstan]ial, ambi]ionând s=g=seasc= forme mai expresive, pentru a face maivie imaginea sa \n rândul noilor genera]ii. Prilejuleste, el \nsu[i, provocator, fiindc= pe 31 martie,Nichita ar fi putut \mplini 75 de ani, o vârst= pe caremul]i o poart=, \nc= f=r= probleme. Dintr-un aseme-nea unghi de vedere, programul acestei edi]ii, carese preg=te[te, pentru a fi desf=[urat \n perioada 29-31 martie, este, sau se vrea a fi, mai mult decât un

omagiu, organizatorii [tiind prea bine c= Nichitasau legenda lui, \nceput= \nc= din via]=, nu poate ficonturat= adev=rat decât de c=tre cei care l-aucunoscut [i de cei care \ncearc= s= se \mp=rt=[easc=din experien]a aventurii sale poetice. Prin urmare,r=sfoirea programului, aflat la momentul redact=riiacestui material \n faza finaliz=rii sale, ne pune \nfa]a unor indicii \ncurajatoare, preg=tindu-ne pentru\ntâlnirea cu Poetul, pe mai multe paliere. Elcon]ine, \n esen]=, desf=[urarea, pe parcursul celortrei zile, a unor diverse tipuri de ac]iuni, constând\n: evoc=ri, vernisaje, de expozi]ii, foto sau de art=,lans=ri de carte, simpozioane, dialoguri sentimen-tale, mese rotunde, spectacole [i recitaluri depoezie, gale de film, un târg de carte, o galerie alaurea]ilor celor 19 edi]ii, festivitatea de decernarea premiilor, un pelerinaj la sufletul Poetului,g=zduit, p=mânte[te, la Cimitirul Bellu, dinBucure[ti. Lor li se adaug= o cronologie selectiv= avie]ii [i operei, câteva repere bibliografice, tran-scrierea unor rostiri memorabile ale unor perso-nalit=]i culturale, relativ la posteritatea nichitian=,precum [i o retrospectiv= a laurea]ilor edi]iilor depân= acum. Sunt, \n total, \nscrise 15 ac]iuni,majoritatea vizând repere care au o anumit=leg=tur= cu trecerea lui Nichita prin via]aPloie[tilor: [colile la care a \nv=]at sau cele care \ipoart= numele, institu]iile care l-au g=zduit, uneori,ori i-au promovat opera, precum [i perimetrele \ncare s-au \n=l]at \nsemne comemorative. Concep-tual, programul este fundamentat pe structura a treicomponente - una aniversar-s=rb=toreasc=, o alta[tiin]ific= [i, cea din urm=, educativ-cultural=.Indiferent de loca]ii, fiec=rei secven]e i s-a ad=ugatun scurt moment cu caracter artistic, accentuân-du-se pe valorificarea operei Poetului. Toate parinteresante, ca diversitate tipologic= [i tematic=,rezultând o formul= modern=, care penduleaz= \ntrecomunicarea de idei, gen work-shop, [i mesajulreverberant al expresiei poetice [i muzical-artistice.|n s=li sau holuri, \n parcuri [i gr=dini ori pe scen=,\n amfiteatre sau \n agora, s=rb=toarea Poetuluiploie[tean pare a se desf=[ura ca \ntr-un veritabilflux emo]ional-informal, generând o palet= deoferte cu un con]inut care \l proiecteaz= pe Nichita\n ipostazele lui definitorii. Din acest evantai larg,se disting, totu[i, câteva, [i anume: momentuldeschiderii oficiale, de la UPG [i continuarea aces-tuia sub form= de atelier (29 martie, ora 10:00),inaugurarea Târgului de Carte, \n aer liber, dinParcul central al ora[ului (29 martie, ora 12:30), culans=ri editoriale \n premier= (care se desf=[oar=,ulterior, [i \n alte locuri!), concursul ,,Cine [tie,câ[tig=!", de la Liceul Teoretic ,,Nichita St=nescu"(29 martie, ora 13.30), \ntâlnirea celor din genera]iaNichita St=nescu - C.N. I.L. Caragiale (29 martie,ora 14:00), spectacolul literar-muzical, de la Casade Cultur= a Sindicatelor (29 martie, ora 19.00),popasul de la Casa Memorial= (30 martie, ora9.30), \ntâlnirea celor mai mul]i dintre laurea]iiedi]iilor precedente (30 martie, ora 16.30 - Muzeulde Art=), evocarea de la monumentul din ParculCentral al ora[ului (31 martie, ora 10:00) [i GalaLaurea]ilor edi]iei a XX-a (31 martie, ora 10.30 -Teatrul ,,Toma Caragiu"), \n cadrul c=reia vor fiatribuite, pentru prima dat=, nu mai pu]in de nou=premii, inclusiv Marele Premiu pentru Poezie. Deprecizat c= realizarea acestui complex programbeneficiaz= de sprijinul Ministerului Culturii [i

Cultelor, Academiei Române, Institutului de Istorie[i Teorie Literar= ,,George C=linescu", MuzeuluiLiteraturii Române, Radiodifuziunii Române, UPGPloie[ti, revistei ,,Axioma", precum [i de sus]inereafinanciar= a sponsorilor SNP Petrom Ploie[ti [iUPC Ploie[ti. Este, iat=, afi[at=, cu acest prilej, oconfrerie institu]ional=, demn= de laud=, care vaduce, cu siguran]=, la un efect pozitiv de receptare,augmentat de prezen]e mai mult decât semnifica-tive din spa]iul culturii române[ti, precum: acade-micienii Eugen Simion, Mircea Petrescu, MihaiCimpoi [i Adam Puslojic, prof. univ. dr. VictorCr=ciun, Vasile Spiridon, Bogdan Cre]u, pictoriiMihai Bandac [i Sorin Dumitrescu, poe]ii MirceaMicu, Adrian P=unescu, Nichita Danilov, IonMure[an, Traian T. Co[ovei, Ioan Es. Pop, LiviuIoan Stoiciu, scriitorii Ioan Grigorescu [i BujorNedelcovici, actorii Florin Piersic [i Eusebiu {te-f=nescu, criticii [i istoricii literari {tefania [i MarinMincu, Alex. {tef=nescu, Mircea Colo[enco,Laurian St=nchescu, Lucian Chifu, Catinca Agachi,Ioana Valentina Mur=ru[, poe]ii basarabeniGrigore Vieru, Nicolae Dabija ori Valeriu Matei,regizorul Valentin Moisescu, criticul de teatruFlorica Ichim etc. Al=turi de ace[ti oaspe]i se afl=,firesc, \n afara organizatorilor, [i mul]i, foarte mul]iintelectuali ploie[teni, \ntre care: prof. univ. dr.Gabriela Duda, conf. univ. dr. Mihaela Cojocaru,prof. dr. Al.I. B=dulescu, prof. dr. Niculina Bercea,prof. Nicoleta Ardelean, prof. Nelu Stan, prof.Constantin Enciu, prof. Gabriela Teodorescu, cri-ticii literari Ieronim T=taru, Constantin Trandafir,Constantin Hârlav Maistorovici ori poe]ii VictorSterom, Ioan Vintil= Finti[, Florin Dochia, VioletaBercaru, Gelu Ionescu, Gore Maior, actri]eleRaluca Zamfirescu, Carmen Ciorcil=, OtiliaP=tra[cu etc. |n acela[i fel, relevabil= ni se pare a fiasumarea public=rii, de c=tre revista "Axioma",num=r de num=r, pân= \n decembrie, când se vacomemora un sfert de veac de la moarte, a tuturormaterialelor care vor fi prezentate \n cadrulcolocviului Festivalului, decretând, astfel, neofi-cial, 2008 drept "Anul Nichita St=nescu". Cum sepoate deduce, publicul ]int=, ales predilect, \lreprezint= elevii [i studen]ii. Ei au, se consider=,mai ales, nevoie s= se \ncarce de energiafrem=t=toare a Poetului, s= bea din cupa divin= aoperei sale str=lucitoare. De bun= seam=, Nichitanu va lipsi de la festinul care i s-a preg=tit. Cumar putea când, din fiecare fibr=, din fiece cuvânt,se simte aripa lui ocrotitoare [i-l auzim cum,\nc=, r=spunde la o ipotetic= \ntrebare, cu tan-dre]e, totu[i, [i, deopotriv=, cu justificat orgoliu:,,Ce am adus cu mine? / Am adus cu mine turmamea / de lei str=vezii", care este [i moto-ul gen-eral al programului. Parcurgând, \n avan-premier=, acest amplu program, ne-am putea\ntreba, la rându-ne, \n ce fel r=spunde ela[tept=rilor noastre. Ei bine, dac= sper=m cevade la aceast= edi]ie aniversar=, ca [i de la celecare vor urma, este mai cu seam= \ndrept=]irea c=dragostea care se va depune \n con[tiin]a gen-era]iilor viitoare, peste lucrarea genial= aPoetului, peste numele s=u, va fi una nu numaiadev=rat=, dar [i exact=, adic= potrivit= spirituluis=u iscoditor [i tandru, de adolescent, c=ruiaspectacolul vie]ii [i al poeziei i-a dat seva [i i-acalibrat m=sura cu care a [tiut s= tr=iasc= [i s=creeze nemuritoarea sa oper=.

,,

, ,

5 (2893)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

Viorel CernicaS= fie f=r= noim= gândul despre poezie

[i filozofie ca dou= ramuri ale aceleia[i r=-d=cini: anume sensibilitatea non-sensibil=,r=sfrânt= asupra unor lucruri, dar t=inuite pentrusim]urile din dotarea noastr= natural=? S= fie\ntâmpl=tor faptul c= filosofia a fost turnat=, la\nceputurile sale istorice, \n forme poetice [i c=poezia a exprimat \nc= de atunci sensuri cosmo-logice, antropologice etc., toate reglate filoso-fic? C=, a[adar, gândul filosofic [i poemul [i-aufost, spre a spune precum Poetul nostru oma-giat, s=mân]= sprijinit= pe propriul s=u p=mânt?Cu toate c= ]inta filosofiei a fost de la bun\nceput dobândirea cuno[tin]ei veritabile, aflat=\n conflict deschis cu opinia, rezultat alsim]urilor, ea s-a apropiat de o form= de expri-mare ce p=rea s= aib= o bun= leg=tur= tocmai cusim]urile. O fi implicat= aici ,,sensibilitatea" caun totum, oarecum altfel decât senzorialitateafiec=rui sim], de[i poetul trece pentru mul]idrept un maestru al sim]irii directe, f=r=mijlociri conceptuale! Pornind de aici, ne-amputea \ntreba despre motiva]ia acestei \mpre-un=ri, a filosofiei [i a poemului. Dar am puteaprivi \ntreaga problem= din alt= direc]ie.A[adar, cu mirarea stimulat=, putem interoga\nceputul istoric al filosofiei \n privin]a acesteiprobleme [i, desigur, treaba aceasta i-ar puteaaduce filosofiei multe l=muriri despre sine; dealtfel, s-a [i \ntâmplat de câteva ori numai \nperioada modern=. Dar, cu aceea[i uimire,iscat= de conflictul deschis al con[tiin]eifilosofice cu sim]urile, putem socoti - desigur,ipotetic - c= poezia \ns=[i este \n conflict cu ele,asemenea filosofiei, numai c= poezia nu ledeclar= r=zboi [i nici nu pretinde, deschis saut=inuit, c= sim]urile nu-i priesc. [i-atunci amavea, cumva, aceea[i rela]ie \ntre poezie [isim]uri ca \ntre filozofie [i sim]uri. Diferen]a arconsta numai \n carcasa ce ad=poste[te aceast=rela]ie, totu[i, o rela]ie de opozi]ie \n ambelecazuri.

Un scurt fragment din poemul Desprenatur= al eleatului Parmenides, filosof alprimelor genera]ii, ne pune \n fa]= felulleg=turii dintre con[tiin]a filosofic= [i sim]uri:“Nu l=sa nici de-a lungul drumului pomenitdeprinderea c=lit= \n multe \ncerc=ri s= tesileasc= a recurge la ochiul ce nu vede, la ure-chea plin= de vuiet ori la limb=, ci judec= cumintea \ncâlcita pricin= de care ]i-am vorbit.”1

F=r= menajamente, conven]ii sau false re]ineri,filosoful neag= puterea sim]urilor de a ne con-duce c=tre Adev=r, una dintre fe]ele celui ce neatrage f=r= oprire (fa]a Sfâr[itului, care este [i\nceputul, potrivit gândurilor celor vechi), pecare, \n alt chip decât filosofia, \l ]inte[te [ipoezia, e drept, nu ca adev=r, cât ca Frumos.

L=muri]i \n privin]a hybris-ului filosoficiscat \n spa]iul cunoa[terii de actul dobândiriiadev=rului, s= vedem ce are a ne spune Poetul,

mai bine spus, una dintre ipostazele sale,anume cea de care suntem cu to]ii apropia]i azi.Necuvintele [i cuvintele coordoneaz= toposulpoeziei; poate de aceea nem=sura [i m=sura \lbr=zdeaz=; iar sunetele pentru minte \l fac s=alunece \ntr-un organ vorbitor, la-ntâmplare.A[a se na[te Poetul, potrivit poetului nostru. Iarpoezia e [i ea, dar nu a poetului, ci a ei \nse[i;c=ci, cu sine \mperechindu-se, / cu ea \ns=[i\ngreunându-se / ca s= poat= c=dea \napoi, sprep=mânt,2 ea trebuie s= se \mp=mânteneasc=, alt-fel spus, s= se \mpoeticeasc=. Imponderabil=,nu ar fi \mplinit=; f=r= o ureche care s= o prind=pe canalul ei auditiv, cuprins de t=cere, [i-arr=mâne sie[i str=in=; f=r= o ran= unde s= fiea[ezat un zeu - ea \ns=[i - nu i-ar cre[te picioare,nici mâini, nici inim=, [i nici cuvinte-necuvinte.Dar \mp=mântenit= [i \mpoeticit=, cu trupul\ntreg, poezia are propriile sim]uri: are [i auz, [iv=z, [i pip=it: de toate; nu are nevoie desim]urile altuia, nici m=car de cele ale poetului.Totu[i, are nevoie de acesta, de Poet, [i \nc=\ntreg, pentru c= altfel nu ar ajunge pân= aici: laa fi ea \ns=[i ceva, o \ntruchipare \mplinit=.

Vine poezia, a[adar, cu propriile sim]uri[i-[i g=se[te poetul, adic= purt=torul - NichitaSt=nescu spunea pe undeva ,,moa[a" \n loc de"purt=tor", urmând, poate, o sugestie socratic= -,vine poezia [i-i d=ruie[te poetului propriilesim]uri. De ce sunt rari poe]ii, de[i arta poetic=pare a fi la \ndemâna oricui? Pentru c= pu]inisunt cei dispu[i s=-[i piard= propriile sim]uripentru a le primi pe cele ale poeziei. {i de cesunt atât de pu]ini dispu[i - poate deschi[i!? -c=tre aceasta? Pentru c= pierderile ,,personale"sunt imense; [i ele vizeaz= mai cu seam= locul\n care orice ins dore[te s= fie \ntr-o condi]ie câtmai bun=, cu sim]urile atente la tot ce se \ntâm-pl=: spa]iul public. Nu e cazul s= evalu=m aces-te pierderi ale poetului, dac= pierderi or fi; [inici câ[tigurile noastre, ale presupu[ilor iubitoride poezie, dac= veritabile câ[tiguri or fi [i aces-tea. E clar \ns= altceva: c= poezia este o tehnic=de adormit sim]urile omului \n carne [i oase; otehnic= de adormit sim]urile poetului, pentru a ile d=rui acestuia pe ale sale. Este tehnic= \ns= -[i nu e cazul s= uit=m c= tehnica vine de latechne, care \nseamn= art= - numai dac= celcare i-a luat trupul cu tot cu sim]uri [tie, m=carpre] de o clip=, c= el este purt=torul poeziei,

tehnicianul ei, n=scut de ea pentru a-[i \mpinge\n lume trupul alc=tuit, desigur, numai dinnecuvinte-cuvinte.

Cum ar putea fi altfel decât necuvinte,cuvintele poeziei, de vreme ce ea roste[te, nuvorbe[te, zide[te, nu construie[te, gânde[te, nura]ioneaz=, tr=ie[te, nu supravie]uie[te? {i poe-tul [tie despre toate acestea, pentru c=, \ntr-unfel, [i le \nsu[e[te. Oricum, Nichita St=nescu le-a[tiut pe toate [i [i-a dest=inuit f=r= efort con-tractul s=u cu poezia. Cei care l-au v=zut sus]inc= avea trupul prea frumos, ochii prea deschi[i,urechile prea late, nasul prea ascu]it, pieleaprea neted=. E firesc: avea din toate acestea,odat= de la el - de[i cu func]iile specifice anu-late - [i le avea, apoi, de la poezie. Cu necuvin-tele-cuvinte ale acesteia era, desigur, alt om;mai bine zis, un altfel de om. {i folosind atât dehot=rât sim]urile poeziei, trecute \n necuvintele-cuvinte, putea cânta - [i poate [i-acum - pentrucei ce aveau urechi de auzit, dar [i urechi deascultat - [i, desigur, pentru cei care le au peacestea [i acum - a[a: Zburau berze pe lunciprintr-un gând / cu sufletul lor de aripiatârnând. // Zburau spre z=rile zbur=toare dingând / deasupra valurilor de m=ri atârnând. // {itoate ie[eau una câte una din gând / schimbân-du-se una câte una \n cuvânt // \ntr-un cuvânt pecare-l ]ineam \n gând / \ntr-un cuvânt pe caresufletul mi-era atârnând.3

Nu e f=r= un rost reprezentarea poetic= avenirii pe lume a unui cuvânt din cântul luiNichita St=nescu: ascult=m noi \n[ine, aproapefiresc, vaietele na[terii sale. Dar s= fie f=r= onoim= concentrarea aceasta noetic= - \n gând -a tuturor imaginilor despre berze zburând pelunci [i s= se piard=, \n nedeslu[it, sensul ultimal tuturor reprezent=rilor despre zbor, sens \nnatura sa gând, din poemul lui NichitaSt=nescu? S= ne desp=r]im de poet pierdu]i \nuimire!

1. Parmenides, Fragmente, \n vol. Fragmenteleelea]ilor, Bucure[ti, Editura Teora - Universitas, 1998, trad.D.M. Pippidi, p. 119.

2. Nichita St=nescu, Poezia, ciclul ,,Obiecte cos-mice", 1967; \n vol. Ordinea cuvintelor, I, Bucure[ti,Editura Cartea Româneasc=, 1985, p. 207.

3. Idem, Cântec, din ,,Opere impersonale", \n vol.Ordinea cuvintelor, II, Bucure[ti, Editura CarteaRomâneasc=, 1985, p. 303.

Poezia ca tehnicã de adormitsimturile

Van Gogh - Noapte ‘nstelatã

,

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

CCiittiirrii,, rreecciittiirrii,, rreessppiirrããrriicontinuare din pagina 1

|n fine, tot postum, ca [i Fiziologiapoeziei, a ap=rut volumul Antimetafizica,cuprinzând, \n genere, confesiuni privite drept,,o pauz= de respiro \ntre dou= ac]iuni" de crea]ie(1985), \n care Nichita St=nescu, \nso]it deAurelian Titu Dumitrescu, face o adev=rat=ochire retrospectiv= a principalelor momente aleexperien]elor sale de via]= [i spirituale, \n stilulprozastic \ntâlnit \n toat= publicistica sa, aici [ide o fascinant= oralitate. {i \n aceast= din urm=carte sunt cuprinse versuri inedite, ale poetuluidar [i ale celui care \l intervieveaz=, punându-i\ntreb=ri incitante, determinându-l s= se confe-seze.

Cum era de a[teptat, proza lui NichitaSt=nescu abordeaz= cu prioritate universulc=r]ilor. Despre lecturile poetului dorim s= vor-bim aici. Acestea trec de la stadiul inocen]ei, \ncopil=rie, la cel al \n]elegerii, \n adolescen]=, [i lacel al unei selec]ii severe a c=r]ilor consideratede c=p=tâi, \n prima tinere]e.

,,Citesc - m=rturise[te poetul - pe apucate[i \n]eleg pe rumegate… Citesc foarte \ncetdatorit= nenum=ratelor asocia]ii pe care mi lestârne[te fiecare cuvânt".

C=r]ile primei copil=rii le cite[te ,,cusufletul la gur=". Mai toate aveau un caracterepico-fantastic. Exceptând Amintirile dincopil=rie ale lui Creang=, care nu i-au trezit \ns=un prea mare interes, \ntâmpl=rile personajuluicentral ne\ntrecând pe cele cunoscute \n maha-laua sa ploie[tean=, prima \ntâlnire cu clasicii ,,afost scrâ[nit=". Lectura operelor acestora \id=deau un frig "aidoma acelui pe care ]i-l d=banca \n care stai \n clas=, \n prima zi de [coal=".

Pân= la 16-17 ani, interesul pentru lectur=i l-au trezit romanele de aventuri [i Parodiileoriginale ale lui G. Topârceanu, carte pe care n-a \ncetat s-o considere o capodoper= a genului,autorul ei fiind considerat, ,,\n ciuda popularit=]iifalse", ,,un miracol al literaturii române". Ironialui Topârceanu l-a smuls din vulgaritate. Spiritulpoeziei acestuia \i apare inedit [i ,,cu mult mai\nalt decât talentul literar". Nu i-a fost ru[ine, ani\n [ir, s= spun= c= \l iube[te, \l admir= [i \l\n]elege pe autorul Parodiilor originale, pe care l-aimitat \n adolescen]=, mândru c= poate "topâr-cianiza".

Ruptura cu romanele din seria neagr= [idin seria Submarinului Dox [i, \ntr-un anumesens, [i cu poezia lui Topârceanu s-a produsatunci când, \ntr-o singur= toamn=, a cititC=l=toriile lui Gulliver, Don Quijote,Moby Dick [i, ,,f=r= nici o leg=tur= cuacestea", Plumb de George Bacovia. {i-apierdut ,,virginalitatea lecturilor" roma-nelor de aventuri când l-a citit pe Swift,pe Cervantes [i pe Melville, pe de o parte,[i pe Bacovia, pe de alt= parte, \ndragostea sa pentru lectur= producân-du-se un mare salt, de la inocen]= la\n]elegerea marii literaturi.

Devenind un cititor de bun= cali-tate, ajunge la selec]ia câtorva c=r]i,devenite c=r]i de c=p=tâi: ,,O carte dec=p=tâi presupune o putere mai mare acuvântului decât puterea cuvântului lacare ai ajuns tu \nsu]i". C=r]ile sale dec=p=tâi vor fi cuprinse \ntr-o \ntreag=list=, pe care o vom reproduce mai jos.Pentru câteva dintre aceste c=r]i faceadev=rate exerci]ii de admira]ie: când,oprindu-se la cel mai vechi poem scris al

lumii, \nf=]i[eaz= periplul lui Ghilgame[ [imoartea prietenului acestuia, Enchidu (NichitaSt=nescu zice mereu ,,Enghidu", inclusiv \npoemul excep]ional din Dreptul la timp, \nchinateroului din eposul asiro-babilonian1), privit= ca,,\ns=[i moartea "Sinelui" pe planul contempl=riilui \nsu[i", ,,\ns=[i moartea contempla]iei, adic=a leg=turii prime, a sinelui cu lumea"; cândvorbe[te de eroul Odiseei, Ulysse, ,,\ntotdeaunamai viu decât Homer", pentru c= ,,tr=ie[te precis[i are o mare r=spundere fa]= de lume", despreNausicaa, ,,eterna adolescent= ce reprezint=nedisimulat splendoarea ingenuit=]ii", [i desprePenelopa, privit= ca ,,un punct fix al valorilormorale"; când \nal]= imnuri, repetate, luiEminescu, ,,poetul care a supravie]uit cel maiintens \n literatura noastr=, pentru c= a exprimatcel mai acut pricina [i sensul literaturii: a fi" [ipentru c= l-a f=cut s= simt= ,,zona estetic= aseme-nea unei f=pturi vii, adev=rate, active"; când afl=\n personalitatea [i \n destinul lui Vasile Pârvan,,modelul s=u intim [i frem=t=tor"; când descop-er= ,,las=rul poeziei bacoviene, spiritul ei de din-colo de cuvinte, capacitatea ei de a crea pirami-da cuvintelor dintr-o sum= restrâns= a lor [i,aparent s=r=c=cioas=, rena[terea sintaxei [iabolirea morfologiei, unicitatea stiluluiasem=n=tor prin neasemuire cu goticul [iasem=n=tor prin m=re]ie cu Sagrada Familia a luiGaudi".

A[adar, \n aceste cinci unice exerci]ii deadmira]ie pe care le-am ,,decupat" din proza poe-tului, ca pretutindeni \n eseistica sa, NichitaSt=nescu leag= filosoficul de etic [i estetic,relev= interferen]ele lor, caut= chiar s= le inte-greze \ntr-un sistem (fapt de ]inut minte, dac=vrem s=-i \n]elegem gândurile). Lecturile luiNichita St=nescu, multiple, desigur, sunt ,,un"vol d'oiseau" asupra unui teritoriu amplu alec=rei h=r]i topografice \nc= nu au fost f=cute".Balan]a acestor lecturi \nclin=, \ntr-un modaparent curios pentru un poet modern, c=tre lite-ratura str=veche, antic=. Pentru Nichita St=nescu\ns= - m=rturisire esen]ial= - ,,problema moder-nit=]ii e o problem= de istorie, iar nu una de este-tic=", nu ]ine de preceptele curentelor literareivite de la Rena[tere pân= la sfâr[itul secolului alXIX-lea ori de cele de avangard=. Pe poet nu-lintereseaz= nici un fel de -isme. De c=p=tâi pen-tru el sunt ,,c=r]ile arhetipale sau prototipale aledimensiunii estetice", sunt c=r]ile care au rezistat,,la trauma manifestat= prin dimensiunea tragicu-

lui fa]= de traumele ulterioare". Acestea suntcapodopere care au trecut, "prin proba foculuiunui timp istoric confirmativ".

Nichita St=nescu avea marea pl=cere de aciti cu glas tare [i de a comenta Epopeea luiGhilgame[, Cartea egiptean= a mor]ilor, Cartealui Iov, Odiseea, pe istoricii latini, pe Tacit, ,,cape un tat=", pe Suetoniu, unul din marii por-treti[ti ai lumii a c=rui carte Doisprezece cezari oconsider= de tip shakespearian, ,,moral= [isângeroas=", pe Apuleius, cu al s=u M=garul deaur, pe Petronius cu a sa Cena Trimalchionis.

Mitologia antic= \i este bine cunoscut= luiNichita St=nescu, a[a cum dovedesc, \n egal=m=sur=, nu numai proza, ci [i poezia sa, \n carezeii sunt centre energetice [i semne ale neperi-sabilit=]ii. Asemenea lui Ion Barbu, cum am\ncercat s= ar=t \ntr-un text critic anume,2 NichitaSt=nescu a c=utat o Grecie ,,simpl= ipostaz=moral=, din care deriv= o norm= de civiliza]ie [icrea]ie". Spre deosebire de poetul Joculuisecund, autorul versurilor din Laus Ptolemaei nuimagineaz= o Grecie ,,a elanului care str=batedinamic fiin]ele", ci una a ideii logosului careconstituie problema sa esen]ial=. Dionysoslipse[te din opera lui Nichita St=nescu; el e\nlocuit cu zeul luminii [i al artelor, divinitateprofetic= [i t=m=duitoare, solarul Apollon.

Poetul cititor face un mare pas peste lite-ratura medieval=. M=rturise[te c= aceasta nu-lintereseaz= \n nici un fel, excep]ie f=când Dante,prerenascentistul, pentru c= poetul DivineiComedii, cum spune \ntr-un vers al s=u emble-matic, ,,\ncepea cu sine [i se sfâr[ea cu sine".Cele din urm= c=r]i de c=p=tâi ale lui NichitaSt=nescu ,,dep=[esc foarte pu]in Rena[terea, iarcele ale secolelor XVIII, XIX [i XX (e vorba decapodopere) n-au trecut, crede poetul, decâtextrem de pu]ine prin ,,proba focului", n-au con-firmat, \nc=. |n Rena[tere, anume \n Rena[tereatârzie, aceea aflat= la interferen]a cu barocul(Cervantes, Shakespeare), apoi \n Faust-ul luiGoethe afl= Nichita St=nescu acele c=r]i deneignorat. Numai c= acestea din urm= -\nceputul, zice poetul, \l face dramaturgia shake-spearian= - ,,abund= \n aluzii la c=r]ile de c=p=tâicerte, dar nevoia de a te referi la ele este un semnsigur" c= ele pot da o replic= ,,la textele asiro-caldeene, feniciene, iudaice" sau la cele ale anti-chit=]ii greco-latine. |n acest punct al demon-stra]iei sale, poetul recurge la comparatism, sin-gurul, dup= opinia sa, care te dezva]= de ingenu-

itate [i schimb= actul cunoa[terii ,,dinmirare \n pasiune, din pasiune \n nos-talgie, din nostalgie \n precept". Acestprecept, m=sur= ideatico-estetic= atuturor capodoperelor literare, esterevela]ia acelor lucruri necunoscute [inespuse pân= atunci. Dincolo de oricetabuuri estetice, Nichita St=nescu estemereu \n c=utarea acestei revela]ii alucrurilor ne[tiute [i negr=ite. Numaioperele care o aduc, de la Shakespeare,Cervantes [i Goethe, pân= la Balzac,Baudelaire, Eminescu, Rimbaud,Rilke sau Bacovia au [ansa devenirii,adic= pot ajunge s= dea o replic= acelorc=r]i de c=p=tâi, ale arhetipicit=]ii [iprototipicit=]ii, dep=[ind zona referin-]elor, citatelor, interpret=rilor [ireinterpret=rilor.

Lista c=r]ilor, a autorilor [i per-sonajelor de c=p=tâi pentru NichitaSt=nescu, alc=tuit= de \nsu[i poetul,

Van Gogh - Pãdure [i tufi[uri

6 (2894)

7 (2895)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

LITERATURÃ

arat= astfel: Biblia, Ghilgame[, C=r]ilemor]ilor (cele egiptene), cartea Dao-de-tzin a lui Tao-Tze, Odiseea, Doisprezececezari de Suetoniu, Satiricon dePetronius, C=l=toriile lui Gulliver, DonQuijote, Hamlet, Faust de Goethe,

Eminescu, Baudelaire, Moby Dick, Miori]a,Tinere]e f=r= b=trâne]e [i via]= f=r= de moarte,Bacovia. Se observ= c= \n aceast= list= a luiNichita St=nescu, literatura ebraic=, asiro-babilonian=, elin=, latin=, englez=, spaniol=, ger-man=, francez=, român= (popular= [i cult=) facecas= bun= cu vechea filozofie chinez=, cu mitolo-gia egiptean= [i cu istoria antic=. Clasific=rile, \nfunc]ie de disciplin=, gen, specie, tem=, motivetc. sunt cu totul str=ine poetului care [tie bine c=\n literatura lumii marile teme sunt extrem depu]ine (\n jur de treizeci, cum le-au num=ratcomparati[tii), sunt reluate de la o genera]ie laalta, de la un scriitor la altul, a[a \ncât, ,,de laGhilgame[ la Cartea mor]ilor [i de la Iliada [iOdiseea, mai nimic nou nu a ap=rut sub soare".Numai ,,cuvintele, din punct de vedere al arteisunt cea mai rezistent= parte a biologiei umane.Ele supravie]uiesc. Prin ele insul cap=t=nemurire, cap=t= "via]= f=r= de moarte". “Ele auforma cea mai pu]in material= cu cel mai marecon]inut abstract". Nichita St=nescu nu faceeroarea de a ierarhiza c=r]ile sale de c=p=tâi, de aspune c= una este mai mare decât alta. Fiecaredin aceste c=r]i are individualitatea ei, pe care n-od= decât cuvântul care dobânde[te nemurirea.C=r]ile de c=p=tâi sunt - accentueaz= poetul -,,c=r]i arhetipale sau prototipale ale dimensiuniiestetice". Bildungsromanul, de plid=, "are foarte\ndep=rtate r=d=cini \n mitologie, \n Ghilgame[sau \n legendele biblice, pân= la greoaia formu-lare a Afinit=]ilor elective" goetheiene sau laromanele lui Thomas Mann.

Eseistica lui Nichita St=nescu las=deschis= lista c=r]ilor sale de c=p=tâi, dac=judec=m dup= elogiul adus crea]iei dante[ti,poemelor lui Edgar Allan Poe, Rimbaud, Rilke,Kavafis, Esenin, Arghezi, Blaga, Ion Barbu,romanelor lui Dostoievski, prozei poematice alui Vasile Pârvan. Opere ale acestora ca [i alemultor celor din lista poetului mai sus amintit=,sunt frecvent comentate de Nichita St=nescu,\ndeosebi acelea care \i \nlesnesc analiza fiziolo-giei poeziei, tehnicii [i semanticii ei.

Versul eminescian ,,Nu credeam s= \nv=]a muri vreodat=" devine un laitmotiv al eseisticiipoetului. Acesta este versul unei ,,mir=ri funda-mentale", ,,desfoliat= [i refuzat= de orice figur=stilistic=", versul care ,,se intensific= prin acce-lerarea [i \ncetinirea timpului interior pân= adeveni suficient= sie[i", este versul ,,atât de total,\ncât nu se poate s= nu existe o molecul= dintr-omaterie oarecare, o molecul= care s= reproduc=\ntocmai [i \n relief, prin structura ei, structuraacestui stih", este versul care ,,declan[eaz= senti-mentul tragicului, desp=r]indu-l net de spaima demoarte", este versul care, \n ultim= instan]=,,,semnific= un singur cuvânt, un cuvânt compuscum trunchiul arborelui se compune dintr-o miri-ad= de r=d=cini".

Nichita St=nescu ne invit= la reevalu=risuperioare [i a altor versuri eminesciene:,,Privitor ca la teatru" este un vers numai \naparen]= lini[tit; "Trecut-au anii ca nori lungi pe[esuri" este semnul "viziunii grandioase a poe-tului", "revela]ie, pur [i simplu", "haiku" din careultimul vers din sonet, "Iar timpul cre[te-n urmamea… m=-ntunec", devine "finalul lui Odisseus,al lui Faust, al lui Hamlet, al lui Don Quijote, allui Mâ[kin". Versul eminescian care l-a impre-sionat cel mai mult pe Nichita St=nescu este:"Fiind b=iet, p=duri cutreieram". Despre via]a luiEminescu cel mai bine a vorbit el \nsu[i: ,,{icând gândesc la via]a-mi, \mi pare c= ea cur= /

|ncet, repovestit= de o str=in= gur=". PoemulKamadeva ,,se dest=inuie fiec=rei vârste, fiec=reivârste p=rându-i-se des=vâr[it \ntr-un fel aparte[i altfel des=vâr[it".

|ntrebat care sunt poeziile eminescieneaflate cel mai aproape de sufletul s=u, NichitaSt=nescu r=spunde astfel: Od= \n metru antic,toate sonetele, Luceaf=rul, Kamadeva. {i argu-menteaz=: ,,Od= \n metru antic, pentru c= \ncepecu cel mai frumos vers care s-a scris vreodat= \nlimba român=. Sonetele, \n special Trecut-auanii, pentru totalitatea unui univers cristalizat \ndou= catrene [i dou= ter]ine. Luceaf=rul - f=r=comentarii. Kamadeva, pentru c= fantezia poetu-lui, viziunea lui devin brusc contemporane [i \ndes=vâr[it= egalitate cu o replic= shakespea-reian= sau baudelaireian=". Iar restul poemeloreminesciene ,,au aceea[i m=re]ie [i, f=r= de ele",cele selectate mai sus, ,,n-ar avea alonja pis-curilor".

Dup= Eminescu, Bacovia este poetul sprecrea]ia c=ruia se deschide mai mult \n]elegerealui Nichita St=nescu. Poemele lui Bacovia senum=r= printre operele care au produs ruptura,,,saltul de la literatura de aventuri la literatura\nalt=". Spre deosebire de Eminescu, pe careNichita St=nescu a \nceput s=-l \n]eleag= ,,spresfâr[itul târziu al tinere]ii târzii", Bacovia, citit\nc= \n primele dou= clase liceale, a fost pentrupoetul Necuvintelor tot timpul ,,un fel de cas= asentimentelor" sale, ,,o reg=sire, o anulare aco[marului prin co[mar". Nu s-a desp=r]it nicio-dat= de versurile din Plumb, le-a citit ,,dintr-or=suflare", le-a recitit mai tot timpul [i i-auap=rut mereu atât de vii, \ncât a c=l=torit cu spi-ritul prin ele ,,ca printr-o catedral= a melanco-liei". A sim]it ,,las=rul poeziei bacoviene, spiritulei de dincolo de cuvinte, capacitatea ei de a creapiramida cuvintelor dintr-o sum= restrâns= a lor[i, aparent, s=r=c=cioas=".

Raporturile spirituale ale lui NichitaSt=nescu cu opera celorlal]i mari poe]i românidin secolul trecut, \nainta[i sau contemporani ais=i, nu sunt tot atât de tandre precum cele avutecu poezia lui Bacovia. Arghezi, Blaga, IonBarbu - crede Nichita St=nescu - ,,n-au f=cutaltceva decât s= preg=teasc= o mai dreapt= [i omai profund= \n]elegere", fie [i târzie, ,,a poezieibacoviene, care, la rândul ei, cristaliza lanesfâr[it spiritul eminescian". Bacovia folose[telimba \ntr-un mod esen]ializat, ,,total, pân= cândnu r=mâne decât scheletul ei, calcinat". El ,,\[ipune \ntrebarea fundamental=, nu-[i pierde tim-pul cu zorzoane [i nici nu d= cu bidineaua co-lorat= peste limb=. Zice numai atât: "[i spune-mide ce-i toamn= / [i frunza de ce pic=?"".

Nichita St=nescu \l descoper= pe Arghezi\naintea lui Ion Barbu [i a lui Lucian Blaga.Revela]ia lui au fost arghezienele Cuvintepotrivite, pe care, citindu-le, ,,l-a apucatame]eala''. Florile de mucigai i-au pl=cut multmai pu]in pentru c=, independent de ele, produ-sese, \nainte de a le cunoa[te, ,,vreo dou= sute depoeme argotice'', ,,teribiliste [i obraznice'', caunul ,,r=u de cuv`nt, f=r= mam=, f=r= tat= [i f=r=nici un Dumnezeu''. A[adar, Florile de mucigaise aflau \ntr-o zon= ,,cumva familiar=''.Fenomenul Arghezi \i apare ca unul ,,de echili-bru \ntre viziune [i expresie''. Poetul ofer= ,,olec]ie dus= p`n= la cap=t de valoare estetic=''.Universul poeziei lui este ,,infinit variat [i de orar= maleabilitate, egal cu sine \nsu[i [i aproapeelucid`nd toat= fenomenologia pe care [i-o pro-pune''. ,,Etalon de aur perpetuu'', ,,secund=m=surat= de ceasurile de coar]'', cu Arghezi ,,sed= examenul'' [i de la el ,,se pleac= mai departe''.

Ion Barbu, al c=rui Joc secund NichitaSt=nescu \l [tia pe dinafar=, l-a impresionat ,,maimult prin tehnica poetic= dec`t prin viziune'', i-ainfluen]at ,,capacitatea de penetra]ie incipient=''.

Dialogul cu Ion Barbu pe care l-a purtat prin anii1952-1953, c`nd autorul Jocului secund l-a uimitprin ,,teribila compara]ie pe care a f=cut-o \ntrepoemul Luceaf=rul [i o p`nz= de epoc= \n carecerul pictat \n albastru de Prusia se \nnegre[te [itimpul fisureaz= gra]ios coaja sensibil= alucr=rii'' [i l-a \ndemnat, testamentar, s= pun=mai presus Od= \n metru antic, l-a f=cut peNichita St=nescu s= plonjeze ,,\ntr-o lung= [imisterioas= cercetare a dispozi]iei nucleelor detensiune, folosind cele mai varii mijloace, at`tstrict formale, c`t [i de accelerare sau \ncetare afluxului emotiv \n poezie''. Crea]ia lui LucianBlaga e abia amintit= de Nichita St=nescu \neseurile sale, c`nd citeaz= versul ,,Eu cred c=ve[nicia s-a n=scut la sat'', apreciindu-l drept ,,ointui]ie a substratului fundamental", sau c`ndaminte[te de o tehnic= poetic= ,,de bun-sim]'',recomandat= de autorul Poemelor luminii. Ni separe curioas= aceast= repede oprire a lui NichitaSt=nescu la versurile lui Blaga, \n care, cel pu]inla nivel ideatic, ar fi putut afla ,,afinit=]i elec-tive''. Nichita St=nescu respinge, de fapt, oriceinfluen]e. Din punctul s=u de vedere, literaturanu se na[te din literatur=, cum afirmase, se pare,Malraux, ci din ,,confruntarea alien=rii \nc=neexprimate cu vechile alien=ri exprimate p`n=la mit''. Influen]ele, oricare ar fi ele [i de oriundear veni - crede poetul - nu pot fi dec`t ,,exterioare[i t`rzii'' [i, ,,cu prec=dere, \n tehnologia versu-lui, nu [i \n semantica lui". Nu ele - declar= r=spi-cat Nichita St=nescu, l-au format pe poet, ci,,consecin]ele unei anumite rupturi, ale uneitraume, (...) ale unei alien=ri''. Exist= un ,,tip deruptur= interioar= al fiec=ruia'', care duce ,,ladezobi[nuirea de real [i, mai mult dec`t at`t, larupturile fundamentale exprimate de Shakes-peare sau de Dostoievski''. Important este numaifaptul dac= poetul [i-a g=sit ,,fanta proprie'', dac=ajunge s= g`ndeasc= sentimentul ,,ca pe o cate-gorie fundamental= a con[tiin]ei''.

Nichita St=nescu distinge \ntre marileopere literare [i modelul de existen]= pe care \lpot oferi creatorii lor. Opera lui Eminescu, depild=, i-a ap=rut \ntotdeauna ,,f=r= nici o fisur=moral=''. Nu-[i poate explica \ns= de ce nu l-aatras tipul de existen]= a lui Eminescu, a[a cumnu l-a atras nici tipul existen]ial a unui Blaga,Arghezi sau Ion Barbu. Modelul s=u ,,intim [ifrem=t=tor'' l-a constituit \ntotdeauna destinul luiVasile P`rvan, ,,\n care str=lucirea, integritatea [ipatetismul omului, indiferent c`t de b`ntuite ar fitragediile lui personale'' i-a ap=rut a fi ,,de natur=sublim=''. A scris de mai multe ori despre ,,mi-nunata fiin]='' a lui Vasile P`rvan, dar niciodat=\ntr-un mod care s=-l mul]umeasc=. PoemulVasile P`rvan - St`lpul i se pare a fi insuficient,Elegia a doua, getica - ,,numai o t`njire de a\n]elege m=re]ia avertismentului s=u istoric''.Marele savant [i eseist nu putea s= lipseasc= din11 elegii, nici din poemul Intrarea \n muncile deprim=var=, ,,care con]ine ceva din f=ptura vie [ig`nditoare a lui Vasile P`rvan''.

Astfel, citirile [i recitirile lui NichitaSt=nescu sf`r[esc sub un semn suprem al con-juc]iei estetic - etic.

BBiibblliiooggrraaffiiee ssii nnoottee- Nichita St=nescu \nso]it de Aurelian Titu

Dumitrescu, Antimetafizica. Bucure[ti, Editura CarteaRom`neasc=, 1985.

- Nichita St=nescu, Fiziologia poeziei. Proz= [i ver-suri. 1957-1983. Edi]ie \ngrijit= de Alexandru Condeescu, cuacordul autorului. Bucure[ti, Editura Eminescu, 1990.

Toate citatele din eseistica lui Nichita St=nescu suntdate din aceste dou= volume.

1. Vezi Ieronim T=taru, Epopeea lui Ghilgame[ \ninterpretarea lui Nichita St=nescu: strig=tul abisal [i rostiredespre \n]elegerea eului. |n vol.: Ieronim T=taru, Meridiane,Bucure[ti, Funda]ia Cultural= Libra, 2007, p. 9-17.

2. Vezi Ieronim T=taru, Zeii, centre energetice aleneperisabilit=]ii. |n acela[i volum, p. 18-21.

Axioma

8 (2896)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

Constantin TrandafirDespre poezia lui Nichita St=nescu nu se

poate vorbi sau scrie f=r= a pune m=car \ntreac=t problema cuvântului. Evident c= nici\ntr-un spa]iu atât de restrâns, cum e acesta, [iconsacrat special temei nu e cu putin]= decât ase pune câteva accente. [i nici vorb= depreciz=ri teoretice, cele mai multe dintre elefiind cli[eizate. Doar atât, minimum minimo-rum: poezia este construc]ie \n limbaj, impulsulgenetic al crea]iei \l constituie ,,alchimia cuvân-tului" (Rimbaud), posibilit=]ile combinatorii alelimbii, \nsu[i spiritul uman exist= numai prinlimbaj (Mallarmé). Spectacolul poeziei luiNichita St=nescu rezid= cel mai mult \n varie-tatea aproape paradoxal= a dic]iunii imagistice.Tensiunile poetice se petrec la nivelul afectiv-cerebral, rezultând dintr-o aprig= lupt= cu lim-bajul: \mi \nv=]am cuvintele s= iubeasc=, / lear=tam inima / [i nu m= l=sam pân= când si-labele lor / nu \ncepeau s= bat=. / Le ar=tamarborii / [i pe cele care nu voiau s= fo[neasc= /le spânzuram f=r= mil=, de ramuri. // Pân= laurm=, cuvintele / au trebuit s= semene cu mine/ [i cu lumea (Ars poetica).

|n chiar volumul O viziune a senti-mentelor, Nichita St=nescu include ,,o viziune acuvintelor", care, cu timpul, va dobândi oextensie cosmologic=. Limbajului i se atribuievirtu]i germinative prin calit=]ile lui polisemice.Dar tot aceast= amplificare creeaz= suspiciuneacu privire la resursele cuvântului de a \mpliniutopia integratoare. Circumspec]ia \ns=[i e cre-atoare, potrivit cu principiul poetic al T=cerii.Amfion, constructorul, cânt= ca s= creasc=zidurile cet=]ii. O mitologie a cuvântului secontureaz= \n volumele Obiecte cosmice, Oul [isfera, Laus Ptolemaei, fiecare locuite cu forme[i conjecturi noi pe temeiul coinciden]eiopuselor [i al determin=rii raporturilor dintrelucruri [i cuvinte, care este \ns=[i esen]apoeziei: O, lucrurile, vid absolut mai vid decât/ ventuze ramificate sugând oriunde / obiectelecosmice. / \ncerc s= m= salvez / [i nu pot decât/ cuvintele \nstelate s= le ridic deasupra. /Numai cuvintele au fiin]=, / numai ele exist=,exist= fugind / speriate de moarte, de lucruri. /O, lucrurile deschid un ochi, pironitor / [i-lclatin= la dreapta, \n stânga / dup= cuvinte.Cuvintele fug, se fac str=vezii, / lucrurile stau,se fac vizibile. / O, lucrurile, exacerbare a vidu-lui (O, lucrurile). De pe acum se anun]= o criz=a limbajului, ontologic=, neputin]a de a sem-nifica ,,poetic" lumea, de a releva puterile inde-scriptibile [i spirituale: Cuvintele / nu au locdecât \n centrul lucrurilor, / numai \nconjuratede lucruri. Poetul tatoneaz= tot mai mult dimen-siunea concret-ludic= a existen]ei, un spectacolmereu schimb=tor [i fascinant: Doamne, Pto-lemeu, blândule, / niciodat= nu mi se face dorde idei, / ci numai de lucruri, / ci numai delucruri, / schimbându-le din unu \n trei [i cinci(Cântec de scos apa din urechi).

Acest mod de a se defini \n rela]ie culucrurile, de a se raporta la obiecte prin cuvânt,cap=t= noi \n]elesuri \n volumul Necuvintele.Mai intens= parc= decât pân= acum estefrenezia [i inven]ia limbajului, \ncrederea \nvirtu]ile sintactice ale cuvintelor, tânjirea dup=prospe]imea lui originar=, mirajul cuvintelorinstauratoare; pe de alt= parte, efortul durerosde a exprima inexprimabilul: S= cau]i un cuvântce nu exist= / [i s= ascul]i cum timpul devinedes. / Un cuvânt / pe care l-ai auzit, [i brusc /

sim]i c= nu exist=… (|n Gr=dina Ghetsimani).Nu exist=, deoarece se situeaz= \n atemporali-tate, se pulverizeaz= \n numele obiectelor oridincolo de ele, \n necuvânt, \n increat, \ninstan]=, cuvântul nu-[i poate \ndeplini func]iacosmogonic=. Pentru a nu se pierde orice rost,poetul tinde s= p=trund= mai adânc \n cronoto-pul cuvântului substan]ial, s=-i deslu[easc=dimensiunea ontologic=. Actul interogativ, eltr=ie[te dilematic scindarea, o dualitate vibrant=[i anxioas= a fiin]ei universale: Ceea ce estemai departe de mine, / fiind mai aproape demine, / ,,tu" se nume[te. / Iat=, m-am trezitzb=tându-m=. / Se zb=tea \n mine "tu", / tu,pleoap=, te zb=teai, / tu, mân=, / tu, piciorule, tezb=teai / [i de[i stam \ntins, alergam / de jur\mprejurul numelui meu (Lupta lui Iacob cu\ngerul sau despre ideea de "tu"). |n acest con-text de maxim= expresivitate, retorismele [iredundan]ele fac not= discordant=, ca oricefilosofare tern=: Cine sunt eu? Care-i locul meu\n Cosmos? se \ntreab= poetul chiar \n titlulunei poezii. R=spunsul e de-a dreptul fastidios.,,Repara]ia" vine tot din ideea poetic= de alteri-tate \n ,,necuvinte": El a \ntins spre mine cu ofrunz= ca o mân= cu degete, / Eu am \ntins spreel o mân= ca frunz= cu din]i. / El a \ntins spremine o ramur= ca un bra]. / Eu am \ntins spre elbra]ul ca o ramur=. / El [i-a \nclinat spre minetrunchiul / ca un m=r. / Eu mi-am \nclinat spreel um=rul / ca un trunchi noduros(Necuvintele).

Cuvântul, condi]ia material= de c=p=tâi,conduce la condi]ia ideal= a poeziei, ca s= neexprim=m \n termeni maiorescieni, cu\n]elegerea faptului c= \ntre cele dimensiuni nuse mai pune ast=zi semnul contrariet=]ii. |naintede toate, st= revela]ia, dar nimic nu se\ntocme[te f=r= elaborare [i o imperioas="ordine a cuvintelor", care poate fi [i form= cadeformare. Starea de gra]ie se exprim=, printr-oconfruntare acerb= cu sensurile ascunse alecuvintelor, iar libertatea consist= tocmai \nconexiunea la aventura ontologic=. Pentru acapta inefabilul materiei, poetul are un magne-tism specific, o dinamic= interioar= capabil= s=pun= \n mi[care [i ,,necuvintele" [i, neap=rat, s=stabileasc= o nou= ordine a cuvintelor care s=dezrobeasc= energiile latente: Visez acel laserlingvistic, / care s= taie realitatea de dinainte, /care s= topeasc= [i s= str=bat= / prin auralucrurilor. Acel cuvânt \l visez / care a fost la\nceputul / lumilor lumii, / plutind prin \ntuner-ic [i desp=r]ind / apele de lumin= / n=scând pe[ti\n ape [i n=scând / ape [i lumin=, / n=scând pe[ti\n ape [i n=scând / ape [i lumini \n lumin=(Necuvintele). Acesta e cuvântul originar carecaut= o cunoa[tere nou=, dar mai cu seam=tinde spre nem=rginire [i mister, totul indicândpoetului o ,,foame de cuvinte", insa]iabil=,fiindc= prin forme descoper= lumea cuadâncimea sensurilor ei: |n str=fundul fiec=ruilucru nu exist= / pân= la urm= decât un cuvânt -/ \nf=]i[area trupului meu, trist=, / [tie legeaacestui p=mânt, / c= pân= la urm= \n lucruri nueste / \n miezul miezului decât un cuvânt, / regeal \ntinderii aceste / cu vi]ele arse \n vânt(Foamea de cuvinte).

Iat=, volumul |n dulcele stil clasicamestec= fluxul conceptual [i disponibilit=]ileludice ale cuvântului, spunerea solemn= [istâng=ciile simulate, o multiplicitate verbal= [ide atitudini, ca \n tehnicile baroce sausuprarealiste, ca \ntr-o demonstra]ie de imenseposibilit=]i ale limbii române. Poetul e, ca tot-

deauna, carnal [i abstract, pitoresc [idiafan, mai tandru [i mai ironic, mairetoric [i mai sentimental-parodic decât oriundepân= acum. Cu aceste poeme erotice p=trundeadânc \n teritoriul ,,dulcelui stil clasic", Ânfelul recuper=rilor f=cute de o anumit= parte amodernit=]ii. \n bun= companie (Anton Pann,Arghezi, Ion Barbu, Miron Radu Paraschi-vescu), Nichita petrarchizeaz= \n manieraV=c=re[tilor [i a lui Conachi, cu un rafinamentspecial al limbii, o ,,imita]ie" savant= a stiluluidesuet. Registrul cântecului de lume,,,ne\ndemânarea" savuroas= a stihurilor popu-lare se r=sfa]= \n mozaicul Strig=turilor: Ce-aide gând cu mine, f=, / Sub]ire [i galbin=, / prun=mult [i platin= / icoan= [i datin=?... / Vrei s= fiitu raz=, tu / groas= cum e mugetu, / B=trân= cataic=-tu / [chioap= / roab= / slab=? / Ca [i geanamaic=-ti / ca [i i dintr-un a fi?... / Ce-ai de gândcu tine, f=, / m=duv= de v=duv=? / Inim= deviper= / vrei s= fii, tu, liber=? Când languros,când galant seduc=tor, libovnicul se joac= de-atrubadurul-,,tribulindul" curtenitor: Be]i dincupa mea de piele / Doamn=, numai vinuri grele/ Doamn=, numai vinuri ro[ii / Doamn=, numaivinuri verzi / doamn=, numai vinuri albe / c=civ= stau covor sub talpe / [i la mânuri stau inel /Vâna mea v= e cercel (Trei cai). E, totu[i, altce-va decât jelaniile V=c=re[tilor [i le[inurile luiConachi. Sunt ,,pove[ti de dragoste" timbratenichitian, e acea ,,alchimie" care face din poet-ul nostru unul mare de tot.

O viziune a cuvintelor

AAmm pprriimmiitt llaa rreeddaaccttiiee,,Cãrti

Adrian Voica, Poezii cu aripi. EdituraCugetarea, Ia[i, 2005.

Adrian Voica, Versuri mici pentrunepo]i [i bunici. Ed. a doua, Ia[i, Pamfilius,2008.

Adrian Voica, Reverii sub tei. EdituraFloarea albastr=, Bucure[ti, 2006.

Adrian Voica, Gr=dinile altora.Editura Universit=]ii ,,Alexandru Ion Cuza'',Ia[i, 2007.

Ion Untaru, P=s=ri [i cuvinte. Poemehaiku. Bucure[ti, Editura Amurg sentimen-tal, 2008.

RevisteAcolada, Anul II, nr. 2 (5), ianuarie

2008 (Satu Mare).Alfazet, Anul I, nr. 1, 29 februarie

2008 (Satu Mare).Arge[, Anul VIII (XLIII), nr. 1 (307),

ianuarie 2008, Anul VIII (XLIII), nr. 2(308), februarie 2008 (Pite[ti).

Ateneu, Anul 45 (serie nou=), nr. 2(462), februarie 2008 (Bac=u).

Cafeneaua literar=, Anul V, nr. 13(55), ianuarie 2008. Anul VI, nr. 2 (56), feb-ruarie 2008 (Pite[ti).

Citadela, Anul II, nr. 1 (4), ianuarie2008 (Satu Mare).

Convorbiri literare, Anul CXLI, nr. 2(146), februarie 2008 (Ia[i).

Familia, Anul 44 (145), nr. 1, ianuarie2006 (Oradea).

Litere, Anul IX, nr. 2 (95), februarie2008 (T`rgovi[te).

Poesis, Anul XVIII, nr. 205-206, ian-uarie-februarie 2008 (Satu Mare).

,,

9 (2897)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

Lucian GruiaNichita St=nescu ador= [i devor= cuvin-

tele, e st=pânul dar [i robul lor: le alint=, le admo-nesteaz=, le mângâie - ca [i cum ar avea substan]=- se proclam= "\nving=tor" \n lupta cu sensul lorimanent, ori se las= cople[it de frumuse]ea [inem=rginirea lor. Cu ele construie[te, mai mult \njoac=, "lumi simultane" [i iluzorii: "Dorm \ntr-unpat dintr-o mansard= / \n lumea simultan= patulmeu / e jum=tate \ntr-un zid / jum=tate-ntr-unmotor; / [i-n lumea cealalt=, simultan=, plou= / [in=p=desc ciuperci" (Certarea lui Euclid - LausPtolemaei). Simultane sunt [i "prezen]ele"str=mo[ilor \n trupul poetului - sufletele lor \nsufletul s=u, privirile lor \n privirea sa - dindesf=[urarea vertical= a ochilor lor suprapu[i s-arputea reconstitui coloanele globulare dintablourile lui }uculescu. De altfel, imagini pic-turale g=sim la tot pasul \n poezia lui Nichita,\ndeosebi din registrul suprarealist: timpane cudin]i, ochi cu din]i, suli]e etc., \n general frag-mente ale lumilor dezagregate de trecerea timpu-lui. |n amalgamul lumilor simultane, exterioare [iinterioare eului, nu exist= ierarhie ori transcen-den]=: "dar numai gândul c= ceea ce este sus - /este aidoma cu ceea ce este jos - / c= orice azvâr-lire nu are direc]ie / c= orice lep=dare e static= …"(O confesiune - Epica Magna). Universul rela-tivist al cuvintelor p=streaz= leg=turi tot mai slabecu realitatea. Cuvintele nu pot exprima fidelobiectele, semnificantul [i semnificatul nu sesuprapun. Edificiul liric st=nescian devine incon-sistent. Legea fundamental= e destr=marea - ma-nifestat= simptomatic prin deplasarea spre ro[u aliniilor spectrale sentimentale - eul \nstr=inându-se de sinea lui: ,,Deplasarea spre ro[u, mereu,mereu aceea[i deplasare / spre ro[u / o, linii spec-trale ale vie]ii mele, / \ndep=rtare secret= [i per-petu= / a insului de sine \nsu[i …" (Axios, Axios- Laus Ptolemaei). Dincolo de inconsecven]ele [icontradic]iile cosmosului sau haosului liric nichi-tast=nescian se pot detecta germenii unor\ncerc=ri de structurare. Suma imaginilor unuiobiect, din infinitele lumi simultane, tinde s=ocupe o sfer=. Iar sfera, prin ve[nica-i rostogolire,genereaz= via]= [i moarte. Suferin]a [i neantulsunt [i ele atribuite formei sferice: ,,Aici e singu-rul loc tragic / pentru c= domne[te unu, / iar nuzero, / pentru c= domne[te singur=tatea, / iar nunimicul, / pentru c= domne[te moartea, / iar nunefiin]a" (Contemplarea lumii din afara ei - EpicaMagna).

|n consecin]=, poetul viseaz= un p=mântplat (Laus Ptolemaei), o form= \n care timpul [imoartea s= fie abolite. Mobilul nelini[tii poetuluidevine acum teama de sfer=. |n lumile simultanenivelele posibile de ordonare / structurare\ncearc= s= converteasc= sfera \n trei plane para-lele cuprinzând: numerele, cuvintele [i necuvin-tele.

1. NumereleNumerele, ca propor]ii, nu divulg= o

structur= matematic= a lumii. Pentru NichitaSt=nescu, orfic de data aceasta, conteaz= numelenumerelor, care sunt asociate insistent cu no]iuniori categorii. |n aceste sintagme lirice oculte,misterul genezei se exprim= astfel: "De la zero launu, de la nimic la punct / se \ntinde miracolul"(Un om de cal - Epica Magna).

Unul, nu e \ntregul, ci partea, unitate a\ntregului, \ntrucât cifrele nu pot acoperi TOTUL/ COSMOSUL, care reprezint= mai mult decâtsuma p=r]ilor sale constitutive: ,,Exist= o singur=via]= mare, / chiar [i cifra unu face parte din ea"(Metamorfozele - Epica Magna).

Lumea numerelor se constituie \ntr-unmicrocosm guvernat de for]e nucleare extrem deputernice. Ele reprezint= primul stadiu deaglutinare al universului liric nichitast=nescian:"Numerele sunt numele punctelor. / Ele suntnumele celor mai mici existen]e, / punctele"(Aleph la puterea Aleph - Laus Ptolemaei).

2. CuvinteleDe la microcosmosul numerelor la uni-

versul uman, trecerea o fac tocmai cuvintele, careaprofundeaz= semnifica]ia numerelor. Genezanum=r - nume este conceput= astfel: ,,Punctul cuviteza cea mai repede / este tat=l tuturorpunctelor. / Num=rul s=u, care e numele s=u / estetat=l tuturor ideilor" (Aleph la puterea Aleph -Laus Ptolemaei). Orice idee \ncepe cu litera A,liter= ,,bor]oas= de toate literele". Dar cuvintelenu pot comunica \ntregul sens al lucrurilordesemnate. Tragedia comunic=rii, \n]eleas= ast-fel, este tr=it= paroxistic de poet: ,,Cuvintele -tristele / jum=tate timp - jum=tate lucruri, / atât delucruri \ncât / nel=muresc timpul, / atât de timp /\ncât adumbresc lucrurile" (|mpotriva cuvintelor- Laus Ptolemaei). Sensul cuvântului o ia uneori\nainte, alteori r=mâne \n urma obiectului denu-mit. Prin conota]iile lor aluzive, cuvintelegenereaz=, manevrate oniric de fantezia dictatori-al=, lumile imaginare simultane. Se ajunge la lib-ertatea de dragul libert=]ii, stadiu de la care abia\ncepe crea]ia. De[i teoretizeaz= crea]ia liric= dela concepte la imagini, Nichita St=nescu, din feri-cire, nu uziteaz= prea des de aceast= poietic= [itocmai din acest motiv este un mare poet.

3. Necuvintele T=râmul necuvintelor se instaureaz= \n

golul neexprimat de cuvinte [i care este chiar celal esen]elor. Necuvintele nu pot fi numite. Deaceea, ,,mai marele peste vorbire" nu are gur=.Ele se exprim= prin fapte. Poetului nu-i r=mânedecât posibilitatea de apropiere de necuvinte,arderea total= la limita imposibilului: "S= cau]i uncuvânt ce nu exist= / Un cuvânt pe care l-ai auzit,[i brusc / sim]i c= nu exist=" (|n gr=dinaGhetsimani - Necuvintele). |n lumea necuvin-telor, fantezia devine total=, sugestiile, aromele,cu alte cuvinte poezia [i lumile simultane sunt \nlargul lor.

*Cu toate c= \n lumea necuvintelor avem

libertate absolut=, pentru a exprima cam ce potele, apel=m tot la cuvintele decretate ca imper-fecte: "Urc= moartea ca apa atras= de lun= / Via]amea plute[te deasupra ca o arc= / Din mine se vasalva numele meu" (Mai pu]in decât a fi - EpicaMagna).

|n lumea sferic= a suferin]ei, poetul tre-buie s= existe pentru c=: "Nimeni n-are nevoie deel / dar f=r= el nu se poate". {i nu se poate \ntreginici sfera liricii noastre moderne f=r= NichitaSt=nescu. Lui i se datoreaz= - a[a cum remarc=

Ion Pop "degajarea de poncifele limbajului dindeceniul al [aselea". De la Arghezi \ncoace, cândnu r=t=ce[te prin abstrac]iuni, Nichita St=nescu,sub unghiul inventivit=]ii limbajului, este cel maimare. Acolo unde poetul se afl= acum, \n lumeanecuvintelor sale, numele s=u se roste[te Ne-Nichita cel Ne-St=nescu. Necuvintele numeluis=u spun totul despre Nichita St=nescu, tot mis-terul [i inefabilul pe care-l \ntruchipeaz= versurilesale, pe care nu le-au putut rosti nici el \nsu[i, nicicriticii [i cu atât mai pu]in eseul de fa]=.

NNoottee::1. Nichita St=nescu - Laus Ptolemaei (Ed.

Tineretului, Bucure[ti, 1968)2. Nichita St=nescu - Epica Magna (Ed. Junimea,

Ia[i, 1978)3. Nichita St=nescu - Necuvintele (Ed. Tineretului,

Bucure[ti, 1969)4. Ion Pop - Nichita St=nescu (Ed. Albatros,

Bucure[ti, 1980)

Nichita Stãnescu si lumile sale paralele

|n zilele de 29-330martie 2008 se vadesf=[ura \n Ploie[tiproiectul interna]ional CUART+ PENTRU O LU-ME CURAT+, proiectsus]inut [i finan]at deTheodor Heuss Kolleg, unprogram al funda]iilorRobert Bosch [i MitOst,Germania. Ideea proiectu-lui apar]ine C=t=linei Ene(Onea), masterand= laUniversitatea Bucure[ti -catedra de germanistic=, \n cadrul programuluiinterna]ional, ,,Strategii de comunicare intercultu-ral= \n Europa", [i bursier= a Theodor HeussKolleg, cea care va coordona \ntreaga desf=[urarea proiectului. Tema central= este Con[tiin]a despremediul \nconjur=tor, \ntr-uun ora[ industrial caPloie[tiul, ce se confrunt= de mult= vreme cu pro-blema polu=rii. Dar a[a cum \nsu[i titlul su-gereaz=, proiectul \[i propune s= scoat= \n eviden]=latura artistic= a acestei teme: 20 de elevi aiLiceului de Art= din Ploie[ti \[i ilustreaz=Con[tiin]a despre mediul \nconjur=tor prin pictur=sau colaj din materiale reciclabile.

Proiectul va debuta cu o deplasare \n zonade protec]ie sanitar= a fronturilor de captare a apeidin municipiul Ploie[ti. Participan]ii au asftelprilejul s= observe \nc= o dat= realitatea \n caretr=iesc [i s= \[i adune idei pe care le vor concretizaprin lucr=rile lor, \n cadrul unui atelier de crea]ie,ce va avea loc \n dup=-aamiaza zilei de 29 martie2008. |ndrum=tori sunt profesorii Cristina Galai [iCristian Anghel, de la Liceul de Art= Ploie[ti.

Rezultatele workshopului, respectivlucr=rile realizate de elevi, vor fi prezentate \ncadrul unei expozi]ii la Liceul de Art=. De aseme-nea, \ntreaga activitate a participan]ilor la proiectva fi filmat=, urmând ca \n cadrul vernisajului s=fie prezentate cele mai importante momente. Totatunci se vor oferi din partea Theodor HeussKolleg, Germania diplome de particpare recunos-cute interna]ional. Vernisajul va avea loc \n datade 30 martie 2008, la ora 12. |n deschidere, eleviai sec]iei de muzic= de la Liceul de Art= vorsus]ine un moment muzical. Invitat special estedoamna fizician drd. Sabina Ene, consilier laPrim=ria Ploie[ti [i reprezentant la Agen]ia deProtec]ie a Mediului, Prahova.

Rezultatele \ntregului proiect CU ART+PENTRU O LUME CURAT+ vor fi prezentate laBerlin, \n luna iulie, \n cadrul unei \ntâlniri la nivelinterna]ional, cu to]i bursierii Theodor HeussKolleg.

,

10 (2898)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

Vasile MalinaForma, ca exterior plenar, oricând variat

[i dispus a \mbog=]i lumile sufletelor noastre,se dovede[te a fi la Nichita St=nescu, formaabstractului profund, f=r= de care sunetele nu armai putea deveni substan]= a Sinelui. Cu toat=dorin]a uman= adunat= \n conota]ie, lirismulst=nescian, de o vibra]ie unduitoare, face posi-bil preaplinul prezen]elor naturale. Nu e nevoiede regiz=ri sau scenografii romantice, pentru c=universul lui Nichita este al tuturor, f=când,prin substan]a mesajului liric, indispensabildreptul de a tr=i clipa, de a tr=i prezentul, ideeguvernat= constant de un sine aflat \n alertacelui marcat de libertate, dor [i iubire tumul-tuoas=: M= rog de soare s= r=mân= rotund / m=rog de lun= s= r=mân= distant= [i f=r= de via]=,/ m= rog de ea s=-[i p=streze cercurile \ntocmai,/ [i nu cumva s= le schimbe \n ventuzele vinete/ ale unei meduze, moarte, \n spa]iu (volumulFaptul de a scrie).

De unde vine aceast= stare necesar=analizei interioare? Tocmai din bucuria clipeisub form= de ,,cerc", ca atare derivareaperfec]iunii [i \mp=r]irea ei sub forma a[trilor(,,soare", ,,lun="), nu poate fi nimic mai sur-prinz=tor, \n sensul extatic al cuvântului, decâttrezia luminoas= a suflului st=nescian: S= nuadormi / Las= cerul deschis, / pân= când vomdeslu[i desimea / stelelor unele \n altele, / f=r=nici o u[=, f=r= nici o fereastr=. (volumul Faptulde a scrie).

O alt= component= creativ= \n care poe-tul se dedic= \n exclusivitate medita]iei asupra

timpului [i devenirii, se desprinde din sim]uls=u mioritic, ajungând s= fie cople[it de meta-morfozarea cosmic= dintr-un \nceput perpetuu:Sunt nen=scut, ceea ce se vede / de jur \mprejurnu sunt decât / str=mo[ii copacilor, zeul deiarb= verde / p=scut de str=mo[ul cailor. (Mizade nen=scu]i, volumul Alfa).

Forma intelectual= a emo]iei e definit=pe larg \n volumul Dreptul la timp [i este cu atâtmai dogoritoare dorin]a cititorului de a tr=i \naceste valen]e ale unui om ce [i-a dobânditdreptul la timp, cu cât psihologicul transmispermite perceperea, \n clar= conexiune cuSpiritul, cu Substan]a, a ceea ce am putea numi,,introspec]ia liric=". De aceea afirm=m c= poe-tul ne las= \n voia fervorii experimentelor dincompartimentul imagistic al=turi de cel alexpresivit=]ii lirice: Muzica alegea din mine, caun magnet, / sentimentul ar=miu, sentimentulviolet (Muzica). R=spunsurile simbolice trecprintr-un t=v=lug spiritual, f=r= a disocia,,forma" de ,,substan]=", cele dou= determin=ricompletându-se \n jocul poemului \ndoirealuminii cu un profund substrat filosofic, \n careeul se raporteaz= permanent la no]iunea ,,totu-lui": Totul pleca de la argintiu \n sus; Totul se\ncepea din aceast=-mplinire; Totul se \ntrupa\n acel strig=t / ]â[nit din lucruri [i care / \mpre-un= cu ele constituia lucrurile. Conjugarea ver-bului ,,a iubi" la prezent, persoana a doua sin-gular implic= orice stare uman= de a fiin]a, maiales pentru faptul c= este plasat= la finalulpoemului, ca o ultim= ,,conven]ie" solid=,nest=vilit=, \ntre muritor [i Dumnezeu: Teiubesc, strigam, prezent al vie]ii mele, / [i stri-

gatul / mi se desf=cea \n comete.Puritatea mesajului elibereaz= cititorul

de orice \ndoial= cu privire la existen]acondi]ionat= a vreunui alt timp, pentru c= \nsensul concret al formei, substan]a poart= caemblem= sincer=, prezentul, clipa unui ,,strig=t"ie[it din trupul materiei ce se vrea sus]inut= de,,speran]=", dup= cum constat= poetul [ireu[e[te, \n mod autentic, s= ob]in= vederea,,ochiului noului n=scut". Cromaticul nu e,poate dup= cum ne-am fi a[teptat, spectaculos,\n varietatea lui curcubeic=, ci se p=streaz= olimit= a reprezent=rii vizuale pe scara descrip-tiv-emo]ional=, deblocând monotonia spuneriiprin metafore extrem de plastice: Uleiul negru[i greu al viselor de noapte; Stam la margineaunui lac negru; Priveam prin lentila neagr=;coaja-albastr=-a globului; Ad=ugam (…) verde- frunzelor. Cosmogonia l=untric= din gândulpoetului se dezv=luie \n momentul reconstituiriietapelor lirice, când cititorul parcurge cele treisecven]e: prima surprinde ata[amentul delumin= (simbolul central, exersat chiar dintitlu): m= atârnam de ea, dar [i o recunoa[tere alimitei \n fa]a luptei cu sensul, ce conoteaz=c=derile, pierderile de materie, extinc]ia. Adoua etap= tr=it= las= loc unei eliber=ri dera]iunea substan]ei, lumina fiind trupul supre-ma]iei cuvântate: lumina taie haosul [i-l umple,c=ci gândul / se-ncheag=-n constela]ii decuvinte, a[a \ncât zborul, ca gest al cre[teriic=tre sine, poate anula efectul cotidian al timpu-lui plictisit de oameni, printr-o viziune de-adreptul unic=: o alunecare \n propriul suflet:Am c=zut \n propria mea inim= de copil.

Fuziunea absolutã între formã si substantã

Petricã Florin RusuPlec`nd de la afirma]ia c= marii creatori

nu doar scriu ci se scriu, putem analiza poeziaNod 6 a lui Nichita St=nescu ca pe o m=rturisire\ncifrat=, o confesiune a greut=]ilor actuluicrea]iei, \ns= [i a imenselor satisfac]ii oferite desentimentul c= opera te plaseaz= \ntr-o pozi]ieprivilegiat=, \ntr-un spa]iu accesibil doarspiritelor \nalte. Poezia face parte din volumulNoduri [i semne din 1982, volum publicat \ndeplin= maturitate creativ=, c`nd cuvintelecap=t= materialitate pentru poet, c`nd dihotomiasemnificat - semnificant se estompeaz= [ifiecare gest creator presupune o resemantizare aconceptelor. S-a vorbit de o "poetic= a inte-gr=rii" la Nichita St=nescu, [i dac= acest lucrueste valabil, atunci putem privi aceast= poezie cape o expresie a re-integr=rii prin putereacuv`ntului, o art= poetic= despre capacitatealogosului de a institui lumi. Din punct de vedereprozodic, putem afirma c= ritmul este prepon-derent iambic, dar [i cu anume structuri mai rare(mesomacru, \n versul 6; amfimacru, \n versul7; coriamb, \n versul 8), [i de asemenea seobserv= un mare num=r de amfibrahi. Cele maimulte versuri au c`te 8 silabe, iar versurile 1 [i 9au c`te 11 silabe. Acest lucru este extrem deimportant pentru interpretarea poeziei, pentruc=, \n ceea ce prive[te viziunea poetic=, eul liric

se instituie pe dou= planuri opuse, [i poezia esteastfel \mp=r]it= \n dou= p=r]i care \ncep cuacela[i vers de 11 silabe ("Mi-aduc aminte,c=zusem de pe cal,"). Aceast= repeti]ie esteelocvent= pentru c= exprim= drama eului liriccare simte c= a pierdut accesul \ntr-un spa]iusecurizant, un orizont de natur= abstract=, princare \n]elegem \n=l]imile spiritului, accesibiledoar poe]ilor. Prima dintre cele dou= p=r]idespre care am pomenit (versurile 1-8) este defapt descrierea sentimentului de dezorientare acelui care se treze[te aruncat \ntr-o lume a mate-rialit=]ii nemijlocite ("f=ptur= de oval"), o lumea senzorialului ("durerea mea", "fostul meuochi", "inima mea") [i a "fiin]elor mici" ("cu fur-nici c=l=torit"), \n care nostalgia pentru stareapierdut= este hiperbolizat= ("durerea mea era unprincipat"). Eul liric vie]uie[te \ntr-o "]ar=putred=" din care lipsesc cuvintele, un orizontr=sturnat, \n care lipse[te lumina c=l=uzitoare("un negru soare"). A doua parte a poeziei estemarcat= de fericitul eveniment al re-integr=rii \nceea ce am numit un spa]iu exclusivist, prininterven]ia fericit= a unui agent exterior (muza,inspira]ia), sub auspiciile aceleia[i "stele", darde data aceasta ecoul "durerii - principat" dinprima parte se reg=se[te \ntr-o "rena[tere regal=prin dureri divine". Calul, simbol recurent \n lir-ica st=nescian=, are [i aici rolul de a desemna o\ntreag= lume, golit de sensul s=u primar [i insti-

tuit cu valen]e totalizante. Finalul poeziei cul-mineaz= cu elogiul cuv`ntului ca principiubinef=c=tor, stare poetic= pur=, iar "ecoul" poatesimboliza caracterul etern al poeziei \n general.

Afirma]iile f=cute sunt sus]inute destructura prozodic= a acestei poezii, pentru c= oprivire de ansamblu relev= o foarte strict=a[ezare \n structuri "binare". Polarit=]ii de lanivel ideatic \i corespunde o permanent= situarepe pozi]ii antinomice la nivel prozodic: rima\mperecheat=, altern`nd-o mereu pe cea mas-culin= cu cea feminin=, identitatea versurilor 1 [i9, versurile martor 13-14. Trebuie men]ionatecele c`teva perturb=ri ritmice care au rolul de asublinia cuvinte cheie din text ("c=zusem" - tem-poralitatea nefericit=, dep=[it= cu succes; "fostulmeu ochi" [i "inima mea" din versurile 7 [irespectiv 8, ambele structuri prozodice cu dubl=accentuare pentru a sublinia preponderen]a sen-zorialului [i a egocentrismului auctorial). Maiobserv=m, de asemenea, cezura mobil= dinultimul vers care are tocmai scopul de a poten]acuv`ntul-cheie "ecou". Privind poezia \n ansam-blul \ntregului volum, atunci ea devine expo-nen]ial= \ntruc`t prezint= eul creator ajuns \ntr-unpunct nodal al actului crea]iei, a[tept`nd unsemn care s=-l scoat= din impas [i s=-1propulseze din nou pe orbita crea]iei princuv`nt, cu ecou \n eternitate.

Re - integrarea prin cuvânt

,,

11 (2899)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

Nod 6

Van Gogh - Naturã moartã (detaliu)

Nesomnul capodoperelorAAssppeeccttee aallee iinntteerrtteexxttuuaalliittããttiiii ccaa ppooeettiiccãã aa ooppeerreeii

Niculina BerceaUn aspect al viabilit=]ii operei este gene-

rat de capacitatea acesteia de a recapitula sau dea genera alte experien]e estetice. Intertextualita-tea revolu]ioneaz= teoria [i practica textului,reliefând ideea dinamicii codurilor: textul este opermanent= cooperare cu alte texte, fiind integrat[i integrator, variant= [i invariant=. |n poeziamodern=, intertextualitatea are caracter deschis(H=ulic=, 1981), fiecare punct de contact cu altetexte, trimi]ând la noi conexiuni intra [i intertex-tuale. Intertextualitatea devine treptat un mod dea integra textul \n cultur=, prin forme combina-torii [i transistorice (Vultur, 1992, 19).

Practica intertextual=, pe alocuri, poateanula caracterul autotelic al structurii lirice.Apare \n orizontul nostru de a[teptare textul liricne/obi[nuit: nu se conformeaz= unei singurescheme discursive, lectura nu mai rezolv= ambi-guit=]i, ci doar le identific= [i creeaz= cel pu]induble emo]ii: estetice [i cognitive. Ar trebui s=avem \n vedere lecturi paralele:

Hipotextul, textul ini]ial, structura exte-rioar=, modelul.

Hipertextul, textul variant= a hipotextu-lui.

}inem cont \n receptarea operei luiNichita St=nescu de trei criterii de intertextuali-tate:

1.1. Criteriul statistic pune \n eviden]=afinitatea clasicizant= a celui ce a inventathemografia, precum [i confluen]a modernism /postmodernism:

- Intertextualitatea par]ial= (retroactiv=)apare curent: Nichita / Eminescu

- Intertextualitatea global= (proactiv=).Epica Magna este numit= Iliada. Oda, elegia [idoina apar ca structuri ce insereaz= ludicul, cudeschidere spre parodic;

- Ce tu crezi c= soarele este numai pentrur=s=rit? Ce tu crezi c= moartea e numai pentrumurit? Ce tu crezi c= eu [i tu / suntem da sausuntem nu? Ce crezi tu? / Uuu! ,,[o, pe Zei]=", laFrunz= verde de albastru / M= doare un calm=iastru fa]= de prun= ars= vai [i-amar / Mi-amlegat cobza de-un par / [i la mas= când s= [ed /masa al=pta un ied / Ptiu mas= cu trei picioaretol=nit= sub pahare / Pa[te-m-ai pân=-n c=lcâi /Pune-mi-ai mormântu-n cui / C= mi-e cald [i mi-e prea mic= blana ta de scânduric= de ,,Masa" luiM. Dinescu.

1.2. Criteriul structural. Reliefeaz= sin-tagme specifice unei anumite perioade decrea]ie, ca de exemplu, compara]ia implicit= cuun termen omis, solicitând imagina]ia receptoru-lui:

- Intertextualitatea intrasistemic= \ntretexte ale aceluia[i autor. Nichita St=nescu estecreator de stil [i mod= printr-un sistem derecuren]e ce pot specifica stilul individual defin-itoriu, de exemplu, pentru prima etapp= acrea]iei. Apar texte tip ,,cântec", având o dimen-siune orfic= a existen]ei, \n care expansiuneaeului se \ntemeiaz= pe gradul comparativ desuperioritate realizat prin omisiunea unui ter-men:

- Lumea mea prelung= [i \n nesfâr[ire / seface coloan= sau altceva / mult mai \nalt [i multmai curând (O.C. I., 120). Prime[te-mi uncuvânt, strigai, / tu, \ngere, \mpins din rai / de-unvânt stârnit, de-o ap=sare / a vreunui gând cu

mult mai mare (O.C. I., 288). El se hr=ne[te cas= fie hran= la rându-i, / ca s= fie hran= altui des-tin / cu mult mai mare. (O. C. I., 322).

|n acest sens, consider=m intertextuali-tatea nu o modalitate de ermetizare (Ro[u -Stoican, 2004, 651), ci o ancor= spre a c=uta unspa]iu cognitiv comun cu cititorul instalatfrecvent [i comod \n tipare clasice, prin senti-mentul "déjà vu". Abord=m volumul Noduri [isemne (1982), deoarece autorul pare a direc]ionareceptarea, prin insisten]a asupra unui câmp le-xical thanatic (din care fac parte: moarte, murit,aruncarea tablelor [i sfâ[ierea lor sub munte),acceptat de critic= doar \n structura de suprafa]=:Nichita nu e un poet al mor]ii, ci al vitalit=]iigânditoare (Condeescu, 1983, 152).

Abordarea volumului Noduri [i semne(1982) ]ine cont de un triplu paratext, ce aver-tizeaz= asupra ideii de suferin]= [i spaim= deneant, ca forme de art= fractal=, ilustrate [i pringrafica lui Sorin Dumitrescu.

1. Recquiem la moartea tat=lui meu.2. A murit Enkidu, prietenul meu care

vânase cu mine lei.3. Iar dup= ce s-a apropiat de tab=r=, el a

v=zut vi]elul [i jocurile [i, aprinzându-se demânie, a aruncat din mâinile sale cele dou= table[i le-a sfâ[iat sub munte (Ie[irea 32).

Rezult= c= orice text din volumul Noduri[i semne este func]ie de canoane de gen, specie,citat, pasti[=; func]ie de parametrii de comuni-care [i nu \n ultimul rând, func]ie de competen]areceptorului de a realiza conexiuni cu alte textela nivel de macro sau / [i microstructuri. La nivelmacrostructural, este necesar= conexiuneafiec=rui text cu enun]ul moto, versul-cheie,extras nu doar din biografia poetului, ci [i dinpoemul Ghilgame[: A murit Enkidu, prietenulmeu care vânase cu mine lei. Nichita coreleaz=,\n volumul Amintiri din prezent, imagineavizual=, olfactiv= a teiului sfânt eminescian cuimaginea eroului din cel mai vechi poem scris allumii: ,,Moartea lui Enchidu, …este \ns=[imoartea sinelui pe planul contempl=rii lui \nsu[i.Este \ns=[i moartea contempla]iei, adic= aleg=turii prime a sinelui cu lumea… Dar url=esen]ial nu din jalea pierderii unui prieten, ci dinrevela]ia mor]ii". Apare tema c=ut=rii via]= f=r=de moarte, prin scrierea poemului, \n cuvinte:,,Faptul c= pleac= \n c=utarea nemuririi, nu estealtceva decât argumentarea artei… descriereapricinei artei, [i anume, a supravie]uirii; dorin]ade via]=, dorin]a de a tr=i \n lume…" (St=nescu,1985, 115). Vom avea \n vedere simultan [i alteaspecte ce \nscriu opera lui Nichita St=nescu \npost/modernitate: Intertextualitatea intersis-temic= \ntre texte ale unor autori diferi]i.Arhitextualitatea: \ntre text [i seria literaturii, aretoricii: gen, specie.

1.3. Criteriul informa]ional: Perspectivaeste telescopic=, de focalizare asupra textuluiprogramatic intitulat ,,C=utarea tonului"(St=nescu, 1982). Nodul este un arhetip al des-tinului descoperit de Nichita, ca emblem= lâng=un ordin de evacuare a românilor din Basarabia.Un document istoric [i etnografic semnaleaz= osfoar= ingenios legat=. |n momente critice, se potdezlega la fiecare ceas de tain=: Nodulu nascerii;Nodulu crescerii; Nodulu nuntei; Noduluvie]uirii [i Nodulu mor]ii. Altfel, succesiv sausimultan, anumite noduri din via]a noastr=r=mân nedezlegate. Dificult=]ile de a modela

,

12 (2900)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

cuvântul poetic apar \ntr-o structur= enumera-tiv=, de nega]ii [i taton=ri \n tentativa eului liricde a descoperi ceva nou, alocutorul fiind prezent\n laboratorul decant=rii imaginilor din caresim]urile se retrag progresiv: Perspectiv= labir-intic= asupra textului ar putea stabili probitateaeului liric ce \[i asum= transferul informa]ionalde la un text la altul, de la cultura rus= [i englez=spre poezia român=, de la Eminescu spreNichita: De fapt nici s= te na[ti nu e ceva nou / [inici s= mori nu e ceva nou. Nu e bine. A scris-o\nainte Serghei Esenin… / Altceva, Altceva,altceva… / Nu credeam s=-nv=] a muri vreodat=.Nu, nu e bine! / E exclamarea lui MihaiEminescu. / Nu, nu… / A fi sau a nu fi / aceasta-i \ntrebarea (…) Cred c= am g=sit ceva, \ns=.Triste]ea mea aude nen=scu]ii câini / penen=scu]ii oameni cum \i latr=… Deci \nger? /Nu, nu, nu e bun… / Deci \nger? Nu. Deci \nger?(St=nescu, Noduri [i semne, 14).

Nodul ini]ial este partea teluric=,existen]ial=, deschis= entropiei, ce asum= e[eculfiin]ei [i dinamiteaz= for]a autotelic= a scriiturii.Semnul e partea celest=, estetic=, deschis=poemului autotelic \n care: Plutea o floare de tei/ \n l=untrul unei gândiri abstracte.

Nodul final este aparent elegiac, rafinândtonalit=]i eminesciene [i indici temporali dinMai am un singur dor: ,,\n lini[tea serii" Amgândit un mod atât de dulce / de a se \ntâlni dou=cuvinte, / \ncât \n jos / \nfloreau florile / [i sus /\nverzea iarba / Am gândit un mod atât de dulce/ de a izbi dou= cuvinte / de parc= iarba verde ar\nflori / iar florile / s-a ierbi.

Considera]iile de mai sus pun \n rela]iecon[tiin]a scriiturii [i, mai ales, apartenen]aautorului la marea familie a creatorilor \n planna]ional [i european.

Intertextualitatea este o strategie discur-siv= de captare a cititorului, de a stabili o zon=cognitiv= comun=, prin care se apropie pân= laconfuzie identitatea celor doi protagoni[ti.

BibliografieNichita St=nescu - Ordinea cuvintelor, vol. I, II,

Bucure[ti, Editura Cartea Româneasc=, 1985.Nichita St=nescu - Noduri [i semne, 33 Noduri Semne

23, Bucure[ti, Editura Cartea Româneasc=, 1982.Nichita St=nescu - Amintiri din prezent, Bucure[ti,

1985.Al. Condeescu - Noduri [i semne \n Nichita St=nescu

interpretat de…, Editura Eminescu, Bucure[ti, pag. 151.J. Kristeva - Problemele structur=rii textului \n Pentru o

teorie a textului, Bucure[ti, Editura Univers, p. 250-272.Riffaterre - L'Intertexte inconuu \n Littérature, nr. 41,

1981.S. Vultur - Infinitul m=runt, Bucure[ti, Editura Cartea

Româneasc=, 1992.R. Zafiu - Nara]iune [i poezie, Editura ALL, Bucure[ti,

2000.

Marian ChirulescuSemnal=m, \n cele ce urmeaz=, opera lui

Nichita St=nescu [i studiile, articolele, recenzi-ile etc, despre via]a [i opera scriitorului, ap=rute\n periodicele de cultur= române[ti (cele la caream avut acces, f=r= a avea preten]ii exhaustive)\n perioada men]ionat=.

Continu=m, astfel, "Addenda" \nceput=\n nr. 3/2003 al Axiomei, re\nnoit= anual apoi,\n martie, luna aniversar= a poetului [imen]inem \n actualitate \n acest mod [i con-tinu=m lucrarea Nichita St=nescu. Biobiblio-grafie de M. Chirulescu [i M. Necula, vol. 1-2(Ploie[ti, 2002).

I. OperaST+NESCU, NICHITA, Cinci degete

(Se republic= textul plachetei, ap=rut= \n 1969,\n revista ,,Arge[", ,,sub forma gândit= [i cucorecturile autorului"). \n: ,,Arge[" (Pite[ti), nr.3, martie 2007.

ST+NESCU, NICHITA, Invizibilulsoare. Antologie, prefa]= [i note de Ion Mircea.Bucure[ti, Editura ,,Corint", 2007, 264 p.(Colec]ia ,,Scriitori români").

ST+NESCU, NICHITA, Râsu'-Plânsu'.Vol. III. Antologie de Laurian St=nchescu,Editura ,,Domino", 2007.

ST+NESCU, NICHITA, Edict. \n: ,,Dorde Dor" (Dor M=runt), nr. 30, 2008, p. 1, cu unportret.

ST+NESCU, NICHITA, Eminescu;Arta poetic=. \n: ,,Climate literare" (Târgovi[te),nr. 1, ian. 2008, p. 3, cu un portr.

ST+NESCU, NICHITA, Postume (Pen-tru o mie de cântece; S= ning= peste noi;Hieroglifa; Pierderea min]ilor prin Strâmtoareacuvintelor; Mul]imea; F=r= de botez; Acas=;Ora]ie de nunt=; Cântec - "Suntem visul celui cedoarme"). \n: ,,Negru pe alb (Odobe[ti), nr. 1,2008, p. 19-20, cu un portr.

ST+NESCU, NICHITA, Savonarola (I-II). \n: ,,Axioma" (Ploie[ti), VIII, nr. 3 (84),martie 2007, p. 10.

ST+NESCU, NICHITA, Marin= -Marine; Melodie povestit= - Mélodie raconté;Cu o u[oar= nostalgie - Avec une légere nostal-gie. Traducere \n limba francez= de M=d=linRo[ioru. \n: ,,Ex Ponto" (Constan]a), nr. 3,2007, p. 45-47.

ST+NESCU, NICHITA, Marine; Mélo-die raconté; Avec une légere nostalgie. Tradu-cere \n limba francez= de M=d=lin Ro[ioru. \n:,,Poezia" (Ia[i), nr. 4, 2007, p. 136-138.

ST+NESCU, NICHITA, Poezii \n vol.:|mi pare r=u c= nu sunt grec. Antologie deAndreas Rodos. Traducere \n limba greac=.Atena, Editura ,,Sokoli", 2007.

ST+NESCU, NICHITA, Këngë epermallshme deshurie; Mosha e artë e dashurisë.Traducere \n limba albanez= de Baki Imeri. |n:,,Poezia" (Ia[i), nr. 3, 2007, p. 92-93.

II. Studii, articole,recenzii

BOARU, NICOLAE, Pornind de la oantologie. | n: ,,Atitudini" (Ploie[ti), nr. 24,2007.

BORCAN, VIRGIL, Recenzia la volu-mul Nichita St=nescu - un idol fals? de A.D.Rachieru. |n: ,,Astra" (Bra[ov), nr. 8, august2007, p. 21.

CERNICA, VIOREL, Poezia ca tehnic=de adormit sim]urile. |n: ,,Revista Nou="(Câmpina), nr. 2, 2007, p. 33-34, cu il.

COLO{ENCO, MIRCEA, NichitaSt=nescu, ,,Savonarola" [i poezia ,,disident=".|n: ,,Axioma" (Ploie[ti), VIII, nr. 3 (84), martie2007, p. 9-10, cu un portret al scriitorului.

CONDEESCU, DAN AL., Interviu(Ploie[ti, 2007). |n: ,,Porto Franco" (Gala]i), nr.7-9, 2007.

CO{OVEI, TRAIAN T., NichitaSt=nescu [i sirena lui Roait= (Cronic= la volu-mul VI din ,,Opera Magna" - Addenda, deNichita St=nescu). |n: ,,Adev=rul literar [i artis-tic", nr. 888, p. 13, cu portr. al scriitorului.

CR=CIUN, CHRISTIAN, Glon]ul [i\ngerul: eseu. |n: ,,Revista Nou=" (Câmpina), nr.1, 2007, p. 1-2, cu un portr.

CRISTEA ENACHE, DANIEL, Aven-turi lirice. |n: ,,România literar=", nr. 29, 2007,p. 11.

DOMAN, D.A., Recenzie la volumulNichita St=nescu - profet al Naturii de FriedrichMichael (Bucure[ti, Muzeul Literaturii Române,2004). |n: ,,Arge[" (Pite[ti), nr. 7, iulie 2007.

DUMITRESCU, NICOLAE, FestivalulInterna]ional de Poezie ,,Nichita St=nescu".Marginalii la edi]ia a XIX-a, Ploie[ti, 29-31martie 2007. |n: ,,Axioma" (Ploie[ti), nr. 4,2007, p. 9-10, cu un portret al scriitorului.

DUMITRESCU, NICOLAE, Nichita -13 decembrie - prima ninsoare. |n: ,,Axioma"(Ploie[ti), nr. 1 (94), ian. 2008, p. 2, cu unportret al scriitorului.

ENE, C+T+LINA, Dac= materia aretimp, cuvântul are eternitate… sau despre,,modernitatea esen]ial=" a limbajului nichitian.|n: ,,Axioma" (Ploie[ti), VIII, nr. 3 (84), martie2007, p. 12.

FOAR}+, {ERBAN, Lucarna; \nger \nger (La curtea lui Nichita; InconvenientulPythiilor moderne). |n: ,,Acolada" (Satu Mare),nr. 3, 2007, p. 3.

*** Cu Cezar Iv=nescu vorbind despreNichita St=nescu. Evocare. |n: ,,Oglinda lite-rar=" (Foc[ani), nr. 67, 2007, p. 2670-2671.

POPESCU, EMIL, Coleg cu Nichita.Amintiri din liceu. Cuvânt \nainte de prof. dr.Constantin Manolache. Ploie[ti, Editura,,Libertas", 2007, 115 p.

POPESCU, FLORENTIN, IntegralaNichita St=nescu - un eveniment editorialremarcabil (Opera Magna, Vol. I-IV). |n:,,Oglinda literar=", nr. 67, 2007.

POPESCU, FLORENTIN, NichitaSt=nescu, \ntre mit [i realitatea operei (OperaMagna, Vol. VI). |n: ,,Litere" (Târgovi[te), nr.1, 2008, p. 34-35, 57, cu un portret al scriitoru-lui.

RACHIERU, ADRIAN DINU, NichitaSt=nescu - Un caz de sociologie literar=. |n:,,Astra" (Bra[ov), nr. 4, aprilie 2007, p. 8, cu unportret.

R+DUCEA, ION, Cronic= la volumulM= numesc Nichita. Despre Ultimul Poet deMiljurko Vukadinovici (Bucure[ti, Editura,,Vinea", 2000, 120 p.). |n: ,,Dacia literar="Van Gogh - Melancolie

Nichita Stãnescu- Bibliografie - Addenda (VI)martie 2007 - februarie 2008

13 (2901)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

(Ia[i), nr. 1, ianuarie 2008, p. 58-59.R+DU}+, VIORICA, Hermetism la dis-

tan]=, Eminescu - Nichita St=nescu. |n:,,Axioma" (Ploie[ti), VIII, nr. 3 (84), martie2007, p. 7-9, cu un portret al autorului.

RÂNCIOG, DIANA, Nichita St=nescu -,,Amintiri din prezent". |n: ,,Axioma" (Ploie[ti),VIII, nr. 3 (84), martie 2007, p. 11-12, cu unportret al scriitorului.

*** Rostiri despre Nichita St=nescu.Grupaj de texte. |n: ,,Revista Nou=" (Câmpina),nr. 1, 2007, p. 29-36, cu il.

RUSU TOGAN, GHERASIM, Cronic=la volumul Coleg cu Nichita de Emil Popescu.|n: ,,Revista Nou=" (Câmpina), nr. 2, 2007.

SECAR+, A.G., Cronic= la volumulNichita St=nescu - un idol fals? de A.D.Rachieru. |n: ,,Dun=rea de Jos" (Gala]i), nr. 65,2007, p. 20-21.

ST+NCHESCU, LAURIAN, Opera luiNichita St=nescu poate fi jur=mântul poe]ilor.Interviu. |n: ,,Dun=rea de Jos" (Gala]i), nr. 64,2007.

ST+NCHESCU, LAURIAN, Interviu.|n: ,,Oglinda literar=" (Foc[ani), nr. 66, 2007, p.2609 (Gh. Neagu).

{TEF+NESCU, ALEX, Banchet literar.|n: ,,România literar=", nr. 26, 2007.

TEODORESCU, GABRIELA [iMILCA, ANDREI, (Pagini despre NichitaSt=nescu). |n: ,,Atitudini" (Ploie[ti), nr. 22, ian.-martie 2007.

TRANDAFIR, CONSTANTIN, Critica[i recitirea. |n: ,,Axioma" (Ploie[ti), VIII, nr. 3(84), martie 2007, p. 1, 7, cu dou= portrete alescriitorului.

TRIFU, NICOLAE DOREL, NichitaSt=nescu - \ntemeietor de limbaj poetic. |n:,,Negru pe alb" (Odobe[ti), nr. 1, 2007, p. 21-22; ,,Esteu" (Ploie[ti), nr. 10-12/2007 [i 1-3/2008, p. 9-11.

VUKADINOVICI, MILJURKO, M=numesc Nichita. Despre Ultimul Poet, Bucu-re[ti, Editura ,,Vinea", 2005, 120 p.

VL+D+REANU, ELENA, Geniu sauaburi alcoolici? |n: ,,Cultura", nr. 3, 2008.

CHIRULESCU, MARIAN, NichitaSt=nescu. Bibliografie - Addenda (V), martie2006 - feb. 2007. |n: ,,Axioma" (Ploie[ti), VIII,nr. 3 (84), martie 2007, p. 13-14.

*** Nichita: Foto-reportaj (despreFestivalul ,,Nichita St=nescu", martie 2007).Realizator: Florin Zaharia. |n:,,Dun=rea de Jos"(Gala]i), nr. 63, 2007.

III. DiverseBUCINSCHI, PETRE, O pictur= \n

univers. Lui Nichita St=nescu. (Versuri). |n:,,Astra" (Bra[ov), nr. 4, aprilie 2007, p. 8.

POPESCU, GH. GH., Omul dup=Nichita St=nescu: Parodie. |n: ,,Climate literare"(Târgovi[te), nr. 2, 2007, p. 13.

{TEFAN AL-SA{A, N-ai s= pleci;Lec]ia despre con; Lec]ia de \not: Parodii dup=Nichita St=nescu. |n: ,,Revista Nou=" (Câm-pina), nr. 1, 2007, p. 62.

*** Nichita St=nescu la Belgrad, 1982:Foto de Adam Puslojici. |n: ,,Arge[" (Pite[ti),nr. 3, martie 2007.

*** Nichita St=nescu, Ion Stratan [iLaurian St=nchescu: Foto. |n: ,,Negru pe alb"(Odobe[ti), nr. 2, 2007, p. 29.

*** La bustul lui Nichita (2007): Foto.|n: ,,Porto-Franco" (Gala]i), nr. 4-5-6, 2007.

*** Placa memorial= Nichita St=nescude pe blocul din Bucure[ti \n care a locuit poe-tul. |n: ,,România literar=", nr. 3, ianuarie 2008,p. 3.

OO iinnttrroodduucceerree llaa pprroobblleemmaa ttiimmppuulluuii îînn

ooppeerraa lluuii MMiirrcceeaa EElliiaaddee ((II))Florea Marius Virgil

,,Nu am timp!" Apare mai \ntâi \n con-struc]ii cu un complement indirect. Nu amtimp de... ceva. Acest ceva este o ac]iune, opreocupare, o \ndeletnicire mai pu]in impor-tant=, locul ei fiind luat de alte lucruri care seafl= pe o pozi]ie superioar= \n lista de prio-rit=]i. Prin urmare, când nu am timp de ceva,nu se presupune c= nu am timp la propriu, ci\ntr-un anumit timp, mai mult sau mai pu]indeterminat, voi face altceva decât acel lucrupentru care am spus c= nu am timp. Ca [i cumtimpul ar fi privit nu ca o realitate \n sine cica o calitate ce \nso]e[te fiecare ac]iune amea. F=cutul [i desf=cutul acestei lumi seface cu \nsu[irea numit= timp. Pentru c=fiecare destin are un timp al s=u, o durat=,omul, consider= c= are sau nu, destin, pentrua[a ceva. Pentru unele ac]iuni este timp saueste destin investit, pentru altele nu. Acestlucru depinde de importan]= [i de durat=.Deci, cel mai mult am timp, pentru cea maiscurt= [i cea mai important= ac]iune, faptoarecum paradoxal la prima vedere, pentru c=cea mai scurt= ac]iune necesit= cel mai pu]intimp (v=zut \n mod obiectiv ca durat=).A[adar este vorba de un raport, \ntre timpulnecesar unei ac]iuni [i timpul acordat. Dar \ntimp ce durata necesar= ac]iunii depinde defactori externi [i nu variaz= prea mult, \n ceeace prive[te durata acordat=, interioar=, ea ]inede factori subiectivi [i variaz= mult \n func]iede preferin]ele, \nclina]iile [i intereselesubiectului. Altfel, nu ar fi posibil s= am timppentru o ac]iune care dureaz= mai mult decâtpentru una care dureaz= mai pu]in.

|ns=, dac= iau \n considerare [i c= tim-pul meu este limitat, de factori externi, dândastfel mai mult= importan]= duratei decât \ninterpretarea anterioar=, raportul se p=streaz=,numai cu condi]ia ca durata necesar=desf=[ur=rii ac]iunii s= nu fie mai mare decâttimpul limitat pe care consider c= \l am. Dardeja aceasta e o situa]ie diferit= \n care nu amtimp, este spus cu alt sens. |n primul sens,cineva spunea c= nu are timp \n general,indiferent fa]= de o perioad= limitat=. {i sereferea mai degrab= la lipsa de importan]= aac]iunii care i se ceruse \n raport cu celelaltepreocup=ri ale sale. E adev=rat, exista [i acoloo nuan]= legat= strict de durat=, dac= lu=m \nconsiderare c= via]a omului este limitat=, decieste [i ea o perioad=, \n care, din pricina unorac]iuni prioritare, nu mai vine rândul [i alto-ra, secundare etc. Dar cel care spune, \n acelsens, [i \n anumite situa]ii, potrivite cu sensulde care vorbim: nu am timp de a[a ceva,enun]= mai degrab= o op]iune personal=f=cut= din principiu [i mai pu]in, aproapedeloc, o neputin]= cauzat= de lipsa durateisuficiente.

Dincoace, \n cea de-a doua situa]ie,persoana respectiv= pune accentul mai multpe durat=. Ar dori s= fac= lucrul cerut dar esteo ac]iune a c=rei realizare necesit= mai multtimp decât de]ine vorbitorul. Aproape c= numai are importan]= cât de mult dorea s=\ndeplineasc= respectiva sarcin=, pentru c=

principalul defect al acelei ac]iuni este c= nuexist= suficient timp pentru ea. Desigur, \ntrecele dou= situa]ii exist= o mul]ime de cazuriintermediare, \n care raportul dintre impor-tan]a duratei [i importan]a subiectiv= aac]iunii variaz=. Sensul de durat= din expresianu mai am timp de ceva este mai puternic saumai slab \n func]ie de acest raport dintre dura-ta obiectiv= [i interesul, desigur subiectiv,pentru ac]iune.

Cu totul alt= situa]ie este atunci când,\n cazuri mai rare, apare doar nu mai am timp,f=r= determinant. |n acest caz iar=[i apar felu-rite nuan]e. Cineva poate spune c= nu mai aretimp, adic= nu mai are timp liber, \n care s= serelaxeze. De obicei, când expresia are acestsens, afirma]ia este urmat= de informa]ii cuprivire la activit=]ile nepl=cute care \ngr=descacest timp, liber. Tot cu acest sens poateap=rea [i sub forma nu mai am timp deloc...\ntr-o form=, de regul= exclamativ=. A[adar,aici cuvântul timp are un sens mult mai put-ernic decât \n situa]iile precedente, de[i estevorba mai curând de timp liber, v=zut caloisir. Din ce \n ce mai dramatic devine sen-sul pe m=sur= ce contextul se \ndep=rteaz= dezona timpului liber [i timpul este perceput caprilej pentru lucrurile cu adev=rat importante,v=zute ca obliga]ii etc. Devine mai grav nudac= nu mai avem timp liber ci dac= nu maiavem timp pentru iubire, pentru familie etc.De[i nu este foarte dep=rtat ca sens de timpulliber, totu[i exist= un dramatism mai maregenerat de faptul c= acele ac]iuni erauobliga]ii morale [i ele nu au fost, sau nu sunt\ndeplinite. Lipsa acestui timp este asociat=cu o stare sufleteasc= destul de rea [i mai alescu o vinov=]ie, care \n cazul loisirului nu eraresimi]it=.

Exist= apoi sensul existen]ial, al lui numai am timp al unei persoane care se teme demoarte. Teama de moarte poate fi generat= fiede iminen]a sfâr[itului, \n situa]ia, de exem-plu, a unei boli incurabile, fie de o con[tienti-zare acut= a efemerit=]ii destinului uman. |nacest sens timpul este luat ca durat=, cu sensputernic, durat= insuficient= pentru \nde-plinirea unor anume planuri sau dorin]e.

Mai exist= \nc= un sens, mult mai rar,\n care cel care nu are timp se afl= \n afaraacestei dimensiuni a universului. A[a eraLuceaf=rul lui Eminescu: Noi nu avem nicitimp nici loc/ [i nu cunoa[tem moarte. Aicisensul timpului nu mai este de simpl= durat=,ci de dimensiune a lumii, [i nu \n ultim=instan]=, e limit=. Ceea ce nu avea Luceaf=rulera moartea, ca limit= temporal= a existen]eisale. Numai \n acest sens Luceaf=rul nu aretimp. Adic= nu are moarte. Am fi tenta]i s=spunem c= nu are destin. Dar el se supunetotu[i unei legi, suprap=mânte[ti, \n care tim-pul este o instan]= dep=[it=. S= fie oare ie[ireadin timp a personajului eliadesc, o nara-tivizare, [i mitizare \n acela[i timp, a acestuivers eminescian?

Timpul mitic, al omului religios estecircular. Timpul ciclic este timpul f=r= pro-gresie. Imposibil pentru omul modern de per-

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

ceput a[a ceva. Ciclicitatea mai are drept con-secin]= relativizarea celor trei momente: trecut,prezent, viitor. Prezentul coincide cu mo-mentele viitoare [i cu cele trecute pentru c= \ncircularitatea temporal= se presupune c= ceeace tr=iesc acum am tr=it cândva [i voi mai tr=ide o infinitate de ori. Aparent, faptul conducela blazare. Dac= nimic din ceea ce facem nupoate duce undeva pentru c= totul se repet= lainfinit, atunci cad \n fatalitate [i devin pasiv.Aceasta este \ns= o perspectiv= tipic= omuluimodern occidentalizat. Dac= privim timpulanticilor dar ajungem la concluzii [i m=sur=mefecte conform propriei noastre perspectiverezultatul va fi eronat. Pentru c= anticul, indi-an, grec sau chinez, are o \ntreag= poveste pen-tru acest timp circular. Povestea este sfânt=,pentru c= a fost tr=it= de un erou legendar, saude un zeu. Iar timpul repet= povestea exem-plar= a zeului la infinit, pentru c= Lumea exist=gra]ie [i prin aceast= poveste. [i atunci omulpoate s= tr=iasc= \n timp, con[tient c= particip=la marea poveste [i fericit s= imite m=re]iafaptelor unui zeu. Dac= acele fapte nu se pot\ntoarce el r=mâne singur [i f=r= reper. Darceea ce s-a petrecut la \nceput, se \ntoarce. Deaceea lumea poate rena[te oricând. Speran]apermanentei rena[teri precum [i a re\ncarn=riimarii pove[ti a zeului d= sens ciclicit=]ii timpu-lui.

Pentru unii \ns= ciclicitatea \ncepe s= fiedurere. {i traiul pe p=mânt devine durerea exis-ten]ei \n cerc. Inutilitatea nu provine \ns= dinforma timpului, ci din faptul c= acest cerc a\ncetat s= mai fie cercul divin. Omul \[i\n]elege existen]a ca timp secundar [i \n con-secin]= ca timp iluzoriu. Dincolo de cercultemporal al divinului, ciclicitatea uman= estedurere [i iluzie. {i atunci devine justificabil=dorin]a unei evad=ri din timpul-durere. Dorin]asuprem= a individului devine aceea de a aveadin nou acces la timpul eroului s=u, al zeuluis=u, timp fermecat, a c=rui etern= re\ntoarcereeste plin= de sens. Pentru acel om din noi,b=trân de mii de ani, realitatea timpului esteechivalent= cu umplerea lui de sens. Timpulomului este f=r= sens, de aceea este durere, deaceea este ireal. |n opozi]ie, timpul zeului, estetimpul plin de sens, beatific [i real. Numai pen-tru noi, cei de dup= Nietzsche [i de dup= dou=r=zboaie mondiale, timpul real este lipsit desens [i este agonie stupid=.

|nc= de la cre[tinismul vie]ii exemplarea lui Iisus Hristos este introdus timpul liniar, caprogresie. Povestea nu se mai \ntoarce. Iaromului nu-i r=mâne decât s= o rememoreze.Ceva din magia ritualic= p=gân= totu[i r=mâne.Dac= timpul sacru nu se \ntoarce este totu[iposibil= o rememorare sacr=, unproces de anamnez=, prin careomul iese din timpul s=u aflat \nalterare, pentru a p=trunde \ntr-un timp al zeului s=u, un timpcare p=[e[te cu alt= caden]=, [icare asigur= salvarea de durere.

Problema timpului seextinde pe parcursul \ntregiiopere eliade[ti, iar complexitateaacestei probleme provine dinatenta cercetare a percep]iei tim-pului, pe care Eliade a c=p=tat-ode-a lungul studiilor de istoric [ihermeneut. Este o problem= carefrapeaz= [i care motiveaz= uneleelemente de construc]ie, sim-boluri sau diverse teme din operasa beletristic=.

Aproape toate personajelesale sesizeaz= diferen]ele dintre

anumite calit=]i ale timpului. Percepem timpulliniar, \n segmente care \mpart o linie dreapt=,[i fiecare segment se afl= \n succesiune cucel=lalt, astfel \ncât o secund= sau cea maimic= frac]iune a ei apar ca segment pe odreapt=. Ac]iunea de a num=ra aceste seg-mente, ne creeaz= iluzia m=sur=rii timpului. |nrealitate, ar=ta Henry Bergson, \n cartea saEseu asupra datelor imediate ale con[tiin]ei,fragmentele temporale se \ntrep=trund (tot ce-afost ori o s= fie, \n prezent le-avem pe toate) [i,de fapt nu putem tr=i decât \ntr-un fel deprezent continuu, care con]ine \n el doar lanivelul con[tiin]ei imaginea trecutului. Pre-zen]a acelei amintiri este singura care ne faces= credem c= succesiunea exist= [i astfel s=leg=m dou= simultaneit=]i tr=ite \ntr-o durat=numai gândit=. Pentru a argumenta, Bergsonpleca de la derizoriul num=rului: ,,Vom spunea[adar, c= ideea de num=r implic= intui]iasimpl= a unei multiplicit=]i a p=r]ilor sau aunit=]ilor, absolut asem=n=toare unele cualtele". F=r= intuirea unui element comun ce sepoate repeta nu putem defini num=rul. Nupoate fi num=rat decât ceea ce con]ine un ele-ment care apare \n mai multe exemplare. Cevacomplet diferit de altceva nu poate fi num=ratc=ci este singur fa]= de tot restul care difer= deel. |n plus fa]= de acceptarea unei oarecareomogenit=]i a materiei care doar astfel se poatenum=ra, este nevoie de fixare, de stabilire aunei simultaneit=]i deci de abolirea duratei,pentru c= timpul aduce cu el schimb=ri care facimposibile opera]iile aritmetice. ,,Noi fix=minvoluntar, \ntr-un punct al spa]iului, fiecaremoment pe care-l num=r=m, [i doar cu aceast=condi]ie unit=]ile abstracte formeaz= o sum=".

|ns=, calculul poate avea loc atunci cândaccept=m s= privim mai pu]in aten]i unitatea [imultiplul. ,,Desigur, când stabili]i egalitatea\ntre num=rul 3 [i suma 1+1+1, nimic nu v=\mpiedic= s= socoti]i unit=]ile care-l compun caindivizibile: dar pute]i face acest lucru numaipentru c= nu utiliza]i multiplicitatea cuprins= \nfiecare dintre aceste trei unit=]i. E de altfelprobabil c= num=rul trei se prezint= mai \ntâimin]ii noastre \n aceast= form= simpl=,deoarece ne gândim mai degrab= la felul \ncare l-am ob]inut, decât la utilizarea pe care i-am putea-o da. Dar nu vom \ntârzia s= ne d=mseama c=, dac= orice multiplicitate implic=posibilitatea de a trata un num=r oarecare ca ounitate provizorie ce se adaug= ei \nse[i,invers, unit=]ile sunt, la rândul lor, adev=ratenumere, cât vrem de mari, dar pe care le con-sider=m \n mod provizoriu, indivizibile pentrua le compune \ntre ele". Astfel 2 este absolutegal cu 3, numai c= folosim alte unit=]i provi-

zorii. Num=rul se relativizeaz= astfel laBergson, \ncât dispare. Or timpul, durata, estem=surat= prin num=rul clipelor, prin frag-mente, imperceptibil de mici dar cu indefinite\n propria lor unitate. A[adar, alegând ca ceamai mic= unitate de m=sur=, clipa, prin inter-mediul analizei bergsoniene \i descoperim con-cret indefinitul. A constata infinitul ei devine oconceptualizare relativ=. Aici poate avea loc,conceptual vorbind, acel alt timp, inclus \n tim-pul nostru. Cei care l-au accesat tr=iesc infini-tatea clipei.

Alt timp \nseamn= schimbarea punc-telor de referin]=. Pentru cel care experi-menteaz= alt timp trebuie s= aib= un \ntreg ritmcare s= se potriveasc= acestuia. Acest lucru esteatins de unele personaje din proza fantastic= alui Mircea Eliade, personaje care, ori prin acci-dent, ori prin preg=tire personal=, ajung s= aib=acces la un alt nivel al existen]ei. Atât \nnuvele cât [i \n romanele fantastice apar astfelde experien]e tr=ite fie de personajul narator,ca \n Secretul doctorului Honnigberger sauNop]i la Serampore, fie de c=tre alte personaje:Dayan, A.D.P., actorii [i arti[tii \n general. Eitr=iesc infinitatea clipei, mai ales pentru c= potjuca drama istoriei, devenind astfel liberi [iaccesând acest t=râm nou care difer= tocmaiprin dimensiunea sa temporal=.

Revenind la ideea de num=r [i dem=surare, de[i este nevoie de anumite ele-mente comune, omogene, ca ele s= poat= finum=rate, totu[i omogenitatea absolut=\mpiedic= [i ea conceptualizarea unului [i mul-tiplului. Astfel, ele devin simple construc]iimentale. |n realitate nu le putem distinge: ,,Darconcep]ia unui mediu vid omogen e un lucruextraordinar \n alt mod, [i pare s= a[tepte un felde reac]ie \mpotriva eterogenit=]ii ce constituie\nsusi fondul experien]ei noastre". Nici o dis-tinc]ie care poate facilita o num=rare nu poatesupravie]ui \ntr-un astfel de spa]iu omogen pur.Aici ideea de multiplicitate versus unitate dis-pare pentru c= orice astfel de opozi]ie aduce cusine un al treilea termen care este limita.Limita trebuie s= fie o diferen]= de nivel, cali-tativ=, care s= despart= ceva de altceva. Darspa]iul omogen nu permite aceast= diferen]=deci nici formarea de unit=]i. ,,Omul cunoa[tedou= realit=]i de ordin diferit, una eterogen=, acalit=]ilor sensibile, [i alta omogen=, spa]iul''.A[adar, un echilibru ascuns pare s= sus]in=ideea de temporalitate ca num=rare a unor ele-mente ce accept= o asociere precar=. Echilibruleste cel din care personajele vor s= ias=,suferind diferite muta]ii. Simultaneitatea com-pens=rii unui act de dezechilibru nu face \ns=

din acel act unul nul. Adic= nuexist= echilibrare care anuleaz= de[i\n matematic= plus anuleaz= peminus. De aceea, timpul sacru (laMircea Eliade), de[i prin defini]ie seopune celui profan, nu \l anuleaz=\n clipa coocuren]ei. La fel, prezen]aexperien]ei timpului profan nuanuleaz= posibilitatea experimen-t=rii celuilalt timp, sacru. Accederea\ntr-un timp sacru nu \l exclude peom din timpul profan. A[adar,ie[irea din timp se face r=mânând \ntimp, dar timpul având o alt= calitatepentru cel care a reu[it acest lucru.

Note bibliografice:1. Henry Bergson, Eseu asupra

datelor imediate ale con[tiin]ei, Ed. Dacia,Cluj-Napoca, 1993.

2. Idem, p. 65.3. Idem, p. 66.4. Henry Bergson, op. cit., pp. 67-

Van Gogh - Lan de grâu cu ciocârlie

14 (2902)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

15 (2903)

Andrei-Claudiu Baciu1. Debutul.

Cum sã vã spun Dup= nici un an de activitate fructuoas=

la cenaclul "Nicolae Labi[", \n august 1964,Ion Alexandru \[i vede publicat= la Editurapentru Literatur=, \n colec]ia "Luceaf=rul"(unde mai debutaser= [i Nichita St=nescu,Cezar Baltag, Marin Sorescu sau AnaBlandiana), \ntâiele sale versuri adunate \ntr-olucrare legat=, cu o prefa]= de Mihai Beniuc.Titlul plachetei, Cum s= v= spun, "cuceritoareinteroga]ie popular=", anun]a \nc= de la\nceput silin]a asumat= de g=sire a unei for-mule de expresie adecvate \n fa]a virtualilorcititori.

|n mod predominant narativo-descrip-tiv, poemele desf=[oar= o imagine inedit= [iputernic personalizat= a satului transilv=nean,perceput prin retina unuia dintre fiii s=i, \ncli-nat alternativ atât asupra exteriorului, cu mate-ria, animalele [i oamenii ce \l populeaz=, cât [iasupra deslu[irii marcajelor de pe propriahart= fiin]ial=.

Ca \ntr-un soi de cvasi-Bildungsroman,sunt creionate felurite puncte nodale din par-cursul prin via]= al artistului, venit \n macro-cosm sub auspiciile sumbre ale mo[teniriicelei de a doua conflagra]ii planetare: ,,Mai\ntâi ]ie, Ioane, zise r=zboiul, din col]ul meseitatii - / Pentru c= m-ai slujit cu credin]= / |]i\nmânez acest picior de lemn. (...) Mânadreapt=, pentru c= [i-a[a nu [tia carte, / }i-amsmuls-o din cot [i-am d=ruit-o p=mântului".Mama prime[te ,,acest m=nunchi de p=r alb/S=-]i \mpodobeasc= tâmplele / {i-acestm=nunchi mai mare de nesomn,/ Precum [i-aceast= cas= goal= f=r=-acoperi[e". Nou-n=scutului, fiu al ,,P=cii", r=zboiul \i ofer="ugerul vacilor sterp,/ Prunii ar[i de vii \ngr=din=,/ Ochiul fântânii mort" [i, botezându-l,,\n numele Domnului", \i ureaz= s= fie hr=nitde v=zduh ,,cu stelele lui" (Sfâr[itul r=zboiu-lui). Epoca paradisiac= a copil=riei - "|ntr-opoian= larg= am \n=l]at un foc / Cum [tiu s=-nal]e ardelenii unii./ Pui vreascuri pirami-d=, frunzare la mijloc, / Te-a[terni apoi peburt= [i \]i \ncerci pl=mânii" - , dominat= [i\ntre]inut= de calinul chip matern - ,,[i pâineaeste moale [i cornul e cu sare / [i mama se-ngrijise de ceap= [i cu]it" (Adolescent) - , estep=r=sit= cu regret - ,,De un ultim copil, cupu]in= nostalgie / Acum m= despart: / \mi parer=u, copile, c= trebuie s= pleci / A[a curând dingesturile mele / Ce-o s= m= fac eu singur print-re atâtea legi..." (Cum s= v= spun) -, \ns= cumaturitate, sigur pe puterile personale, legife-rate de ritmurile str=vechi, [i cu ner=bdarea\nfrunt=rii noilor provoc=ri ale ,,ora[elornecunoscute": ,,Luminat de dep=rtarea lor, / cup=l=ria dat= pe ceaf= [i haina \ntre umeri / gatade treab= - \narmat cu dou= bra]e / vânjos cres-cute, \n ar[i]=, pe coarnele de plug, coborhot=rât [i cu poft= / de h=r]uial=" (Sentimenulm=rii).

|n opozi]ie cu junele Blaga, cel ce cereaprometeic elementelor o hain= mai potrivit=demersurilor sale titanice decât bietul lui corpde carne (,,da]i-mi un trup, voi, mun]ilor!"),

poetul nu absorbit de lucruri, ci absorbindu-le(el pe ele), \[i g=se[te ambrozia \n produsulorganic: ,,Beau lapte din [i[tar [i m= cuprindfiori / C= prea-i bun laptele proasp=t - cum s=v= spun / Parc= beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinere]ii ce-n lapte m=r=zbun!"(Beau lapte). Al=turi de compozi]iacare d= numele opului, poezia de imediat maisus accentueaz= tonul general al culegerii,dup= cum o sugereaz= [i sintagma titular=,prezent= de dou= ori [i aici, dar recurent= [i \nalte câteva rânduri. Autorul tr=ie[te o freneziedionisiac= a vitalit=]ii plenare, \n fream=t erot-ic [i de putere, tipic= semenilor intracarpatici:,,A[a-s to]i ardelenii [i poate le st= bine, /Când [i-au g=sit filonul [i pare viguros / \[i iesdin min]i cu to]ii - ascult=-m= pe mine".Autoportretul \l m=rturise[te nemijlocit dreptcople[it ,,de-o bucurie aproape ne-n]eleas=",Ploaia \i dezv=luie dorin]a de transformare \n"curcubeu strigând \ntr-o fântân=", invoc=Luna nou=, inamica \ntunericului, pentru a osim]i [i \n lipsa ei, prin intermediul g=urilorunui fluier, [i, \n fine, \n La zece anidu[m=ne[te gravita]ia \n virtutea desprinderiide teluric [i plonj=rii \naripate \n absolutulangelic, dup= o revela]ie a Imponderabilit=]ii(,,Eram trupul meu omenesc/ F=r= p=mânt" -propozi]ie nichitian=). "Calmul gesticula]ieicotidiene", constat= Ion Pop , ,,este mai \ntot-deauna dep=[it \n desf=[ur=rile de amploareexpresionist= ale unui univesrs dinamizat detensiunea afectiv=".

Când nu se las= purtat de bacante, locu-torul are timp [i s= contemple, p=[ind \ncealalt= emisfer=. De tulbur=toare prospe]ime[i puritate, atât a semnificantului lexical, cât [ia semnificatului, este Cântec: ,,La margineadrumului tr=ie[te izvorul / \ndr=gostit de stele./ Noaptea \l po]i auzi / Din prund / Suspinânddup= ele." De nu medita]ie asupra rostuluifinal al omului, cu apa curg=toare (,,izvorul -coloan=-n adânc / Ridicat=") \n rolul copaculuilui Ion Barbu sau al lui Arghezi, scrierea con-stituie m=car o atestare a setei cognitive acuiva care vrea s= \n]eleag= pân= \n fibrelecele mai intime resorturile existen]ei:,,Dedesubt - izvorul ce face? / {i cum a fost la-nceput?" Na[terea unui pui de iap= echiva-leaz= cu o adev=rat= cosmogonie, ,,sfânt=\ntâmplare" la care privitorul asist= fermecat,,când r=s=ritul soare/ \ntemeia \n mine,strigând, o nou= zi": ,,Se ridicase mânzul -\ntâi pe un genunchi / Apoi pe cel=lalt, pe ocopit=. / {i dintr-o dat= lumea din haos se-nchega / {i-[i p=r=sea p=mântul \ntâia lui cli-pit=." Cu cel din urm=, fiin]a de-abia ivit= sta-bile[te leg=tura profund= a dialogului:,,P=mântul - el vorbea cu mânzul prin copite"(Mânzul). Epilogul Revenirilor \nglobeaz=obsesii stilistice ini]iale ale lui Ion Alexandru,sinestezia [i rejetul: ,,"Caii spre lun=-ausc=pat" - / Spui, [i m= ridic, [i-afar= e numaicer, / {i urmele cailor pe câmpul de ghea]= /Desf=[urate / Se-aud bubuind."

C= Nicolae Labi[ va fi avut o influen]=decisiv= pentru peni]a deocamdat= nu foartetocit= a studentului din Topa Mic=, con[tienti-zat= ori nu, sau c= asem=n=rile vor fi fostexclusiv exterioare, date doar de valorificareaunor teme comune constela]iei poetice afir-

mate \n deceniul [apte, produse deci sincronicnumai prin constanta socio-istoric=, cert=r=mâne inaderen]a, verbalizat= ulterior, la unteribilist modus vivendi al zugr=vitoruluiPrimelor iubiri: ,,Plecat de acas= devreme, n-apucase s=-[i \nchege o familie care l-ar fistatornicit [i adâncit \n experien]a milenar=a[ezat= a poporului nostru, care l-ar fi ancoratpe t=râmul iubirii mai adânc decât al priete-niei..." Este riscant= totu[i al=turarea unei ast-fel de atitudini, gl=suite dup= radicala muta]iesufleteasc= survenit= \n anii bursei \nGermania, celui ce tocmai intra \n templulpoeziei. Nu trebuie uitat, acum se aude vocealui Ion Alexandru, \n vreme ce \n 1975 cuvân-teaz= Ioan, incantatorul Imnelor.

|n ciuda unei primiri cu urale \n cetatealiterelor (pu]ini au fost rezerva]i), modestiadebutantului nu i-a permis s= \[i apropie preamult cununa de lauri. L=sând axiologia peseama unui arbitru suprem, timpul, acestaevit= s= \[i umfle nejustificat emblema de"autentic= speran]=" a beletristicii române,sigur c= singur= trecerea anilor va cerne va-loarea de succesul p=relnic. \n vân=toarea cuorice pre] a aprecierilor facile se angajeaz=doar cabotinii.

2.2. Confirmarea. Viata deocamdatãRealul grad al originalit=]ii poetului se

i]e[te, spune-se, abia din urm=toarea serie depiese lirice, pentru care i s-a [i decernatPremiul Uniunii Scriitorilor (\n 1981 va maiprimi [i Premiul Asocia]iei Scriitorilor dinBucure[ti). ,,Un Blaga tân=r ap=ruse", noteaz=Eugen Barbu despre acea perioad=. Similar luiCum s= v= spun, Via]a deocamdat= (1965),cuprinde, pe suprafe]e aproximativ identice,pe de o parte, un tablou multistratificat algeografiei rurale din care Ion Alexandru \[itrage obâr[ia, [i, pe de alta, portretiz=ri subreflectoare / ipostaze diferite ale cugetuluiauctorial. O diferen]= (formal=) \n raport cuvoluma[ul anterior o d= aplecarea mai grosconturat= c=tre o prozodie modern=, cuarmonii interioare, \n defavoarea uneia cla-sice.

Calcularea dimensiunii actuale a per-sonalit=]ii scriitorice[ti are drept coeficient demare importan]= func]ia trecutului s=u. Stihiateluric=, altminteri atotcuprinz=toare (,,Pretu-tindeni exi[ti tu, p=mântule, / ars de ro]i,fr=mântat de lumini, / supt de oceane"), [i tâl-cul ei sunt filtrate de un context bine definit:"eu te [tiu dintr-un anume loc / [i timp anume;/ mergând sub turme de oi / cum merg noriil=sând \n urma lor/ l=mpile aprinse / [i-ncrengile prunilor / o lini[te de moarte"(P=mântul). Un limbaj accentuat simbolic,diseminat de altfel pe \ntreg cuprinsulculegerii, caracterizeaz= toposul de ba[tin=drept convergen]= cu un spa]iu al supliciuluidus \n doi - ,,\n cump=na fântânii / tat=l meur=stignit, / pârghia sub]ire e mama tân=r= /\n[urubat= \n bra]ele lui noduroase de lemn."-,dup= un ritual arhaic, \ntre]inut de prezen]aspiritual= a antecesorilor, din ale c=ror piep-turi ,,izvor=sc (...) izvoarele eterne". Aici,umanul se pleac= umil \n fa]a unei nemiloase

Prima parte a creatiei lui Ioan Alexandru (I)

,

,

16 (2904)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- fm

arti

e 20

08

LITERATURÃ

norme dezagregante ("vremea/ ne faceuna cu p=mântul"), promulgate ca zestreindescifrabil= de un univers care con-strânge: ,,\ntr-un col], / o lad= stranie, / cuzile [i nop]i / ce ni le bate o secure cos-mic= \n cap/ ca pe ni[te piroane ruginite."(Coborând).

Cronosul nemilos \l reduce pe ,,afi" la un sec tabel contabil al ciclurilornivelatoare ale \ngrop=rii: ,,Cimitirul lanoi e un pogon comun/ \nconjurat cu gardde piatr=". |nc= [i crucile ,,de lemn dup=câ]iva ani / se las= \ntr-o parte [i mor apoi[i ele/ de-a binelea", spre a \ng=dui emer-gen]a unei alte genera]ii, reductibil= lacele precedente. Acest statu quo se poatetraduce corect numai de c=tre cei ce au dobân-dit \n]elepciunea senectu]ii, \ntrucât semnifi-ca]iile sale con]in o abscons= substan]= meta-fizic=: ,,La margini cresc pruni [i meri/ [i sev=d flori mirositoare,/ aburul lor p=trunde \nlucruri / pân= departe. / Cei care vin \n trecerepe la noi/ cu ceasurile \ngropate \n mânastâng=/ [i umerii plini de b=trâne]e / se mi-nuneaz= ca \n paradis" (Ca \n paradis).

Alegerea lui Ioan Alexandru de a seocupa, cu toate acestea, nu de stingerea, ci degâlgâitul sonor al fiin]=rii, l=sând-o pe cea din-tâi pe alt=dat= (de[i uneori presim]irea dis-pari]iei ireversibile \l chinuie neagr=), o indic=atât denumirea tomului, cât [i un poem pre-cum Cosmosul meu. Transilvania \nseamn=,una peste alta, nu o groap= colectiv=, ci maicurând un eden, cu spinii lui cu tot. Ca atare,cu banii de pe prima sa carte, s=tul de ,,oaleanonime", locutorul decide s= \[i cumpere ,,unbivol cu lapte", tovar=[ f=r= grai, dar cuneb=nuit= propensiune empatic= spre zbaterilest=pânului s=u. Animalul (trop pentru poezie,dup= Eugen Simion) va p=[una \ntr-un Ardeal(descris printr-un splendid pastel idilic) ,,cuarbori str=vechi / \nnegri]i de umbr= [i scor-buri mari/ cu viespi [i roiuri de furnicare / [imuri cop]i când grâul d= \n pârg=. / Pe dealuriard noaptea urme de picior descul] / aprinse delun=, [i \n colibe de lemn pe ro]i / ciurdariiviseaz= mereu râpa aceea pr=bu[it= / de uncutremur la \nceputul p=mântului. / Cre[teiarba p\n= la burta cailor / [i flori de toate nea-murile se-mpreun=/ una cu cealalt= aici."Subiectul vie]uitoarei bovine (pentru care scri-itorul va nutri totdeauna o sincer= afec]iune),dublat de ideea ostilit=]ii nemotivat-absurde acontingentului, este reluat din aceea[i perspec-tiv= a proximit=]ii ("Prietenii mei \njuga]i laplug / descul]i [i \nseta]i / [i eu la coarne lafel") \n durere (,,cineva din univers cu ocoard= de bou / ne biciuie \nsetat pe rând"),\ntr-o la fel de ne\n]eleas= opintire sisific= [i\nsingurat= de des]elenire a unui ogor b=tucit,a vie]ii \nse[i, altfel spus. Camusian= prinaceast= prism=, Prietenilor mei, v=dind un(subit) paroxism al disper=rii, relev= \nc= odat= m=iestria superioar= \n [tiin]a coborâriidramatice, dar nepref=cute, a cortinei pestediscursul liric. |nc=lzit \n iesle de suflul ,,sfin-telor dobitoace", artistul se \ntoarce ,,cu fa]a-njos / \ngropat= \n paie [i plâng n=du[it / [inimenea nu [tie, nici eu m=car,/ de ce nu\mb=trânesc a[a plângând, / plângând."

Dragostea \[i face [i ea apari]ia, [ir=scole[te iremediabil, Limb= str=in= f=r=clasa gramatical= a persoanei \ntâia singular [icu p=duri [i sunete ne[tiute, lumea martoruluiminunat de noile dispozi]ii ce inverseaz= fires-cul \ntr-atât, \ncât ,,De p=s=ri p=mântulatârn=", soarele este \nlocuit de suveranulastru nocturn, turnurile spânzur= de clopote [ila ,,arbori r=d=cini coroanele-s de-acum".

,,Gravat=-n pur, cu n=luciri de rit", iubita \[iap=r= iubitul de pericolele \ntrez=rite la ori-zont, ceea ce nu \l opre[te pe acesta s= \i pre-fac= efluviile afective, ,,crud= prad=", \n parti-turi pentru lira sa (Dar ploile). |n Paianjenii,adorata este avertizat= de maleficul pentrucare unii par f=cu]i, \ns= cu o ciudat= cores-ponden]= astral= (,,acolo sus, \n cer stelele /sunt, f=r=-ndoial=, paianjenii universului").Pedeapsa rar se aplic=, arahnidele ,,mor deboal= ori de moarte bun= / [i de c=ldur=, une-ori, [i de frig, / [i câteodat=, de pliscul uscat /al p=s=rilor cânt=toare". Ploaia lui Dumnezeu,zice Ecclesiastul, cade [i peste cei drep]i, [ipeste cei ce calc= strâmb. Scindarea acciden-tal= a perechii (,,am ajuns unul pe malulceluilalt") \nghea]= sufletul, ce scruteaz= \nzadar dup= un foc la care s= se \nc=lzeasc=(Dor).

Schiorul exprim= destinul izol=rii,imperativ al supravie]uirii [tampilat genetic(,,din zodia noastr= vei dispare, / schiorule, /spre muntele \nz=pezit \ntotdeauna"), Mareanoastr=, Acolo, De n-ar fi marea capteaz= vui-etul valurilor, [i Cânt la vioar= [i Muzic= deBach aduc un tribut sunetului. O r=zlea]= not=fals= o \ntruchipeaz= Elegie, a c=rei superfi-cial= fabul= nu autorizeaz= parc= al=turareaunei hermeneutici consistente pove[tii ieftinsentimentale a brazilor t=ia]i de Cr=ciun, ce,,Atât de mul]i [i limpezi alearg= prin ora[/ [isunt primi]i cu bine \n fiecare cas=, / Uniiajung cu capul pân=-n grind=, / Al]ii abia cucoatele pe mas=". Calitatea catrenelor nu este\n aceast= circumstan]= decât aceea asârguin]ei redact=rii \n rim=, prob=\ncep=toare pentru orice poet, fie el [i adept alversului alb.

Cu unic statut, stihurile Portaruluimerit= citate integral: ,,Pisica e slab= din prici-na portarului./ |l vezi [i-n somn cum o ]ine laregim strict, / |nchipuit, portarul; / S= sehr=neasc= din [oareci, porunce[te,/ Iar eu v=spun c= nu mai e nici unul; / Dou= s=pt=mânitreaz, / Cu urechea ]intuit= deasupra beciului/Am ascultat m=car un ron]=it // {i nimic nu se-auzea - / Doar sfor=itul portarului, / |n casaasta de beton, cu-atâtea m=turi,/ Curse [iservitoare, / {oarecii [i-au pierdut definitivs=mân]a, / Pisica e sl=bit= cu fiecare zi; / Blanaei ars=, zbârlit= ca de cucuvaie. / O vezi acum,cu ochii c=p=]âne, // Fantom= sur=-n caleamea. / Tigrul din ea, veghea]i, / S= nu se dez-mor]easc=: / Uite cum latr= col]ii ei sminti]i /[i noaptea sânger= sub b=t=lia luceaf=rului..."(versiune din antologia Imne, Albatros, 1977;primei redact=ri i-a fost \ndep=rtat rândul final,,Portarul singur e de vin=" [i i s-au ad=ugatpunctele de suspensie). O citire corelativ= cuconjunctura istoric= a lui 1965 arunc=b=nuiala c=, altceva decât fresc= boem= a vre-unei situa]ii resim]ite particular de con[tiin]aliric=, compunerea insinueaz= o alegorie

politic=. Pe atunci, Nicolae Ceau[escudevenea conduc=torul P.C.R., \n lunaaugust a verii de dinainte de]inu]i politici\nchi[i, unii dintre ei de mai bine de undeceniu, pentru c= deranjau puterea totali-tar=, erau elibera]i cu greu, \n urma unuifin [antaj diplomatic al Vestului, iar medi-ul cultural, ca [i celelalte, se m=cina dela[e dela]iuni \ntre colegi. Statul nostru seafla deja de dou=zeci de ani sub pumnul defier al Rusiei comuniste (,,portarul"),infectat de propaganda bombastic= ce sestr=duia s= impun= o \nf=]i[are factice aregimului socialist, de[i ,,pisica" (poporul)nu mai avea demult cu ce "[oareci" s= sesature \ntr-o Românie comparat= sugestiv

cu o construc]ie de beton, rece [i cenu[ie,plin= de aservi]i perfizi (,,servitoare"), gata adesconspira orice tentativ= de \mpotrivire. O\mpotrivire a dezn=d=jduirii neplecate care vaveni ne\ndoielnic, deocamdat= proorocit= deimaginea amenin]=toare a felinei disperate denemâncare. (Nu [tia tân=rul condeier c= [i elva participa, mult, mult mai apoi, la prevestitaeliberare.) O astfel de gril= de interpretare sepoate atribui oarecum [i buc=]ii Zidul.

Ars poetica declarat= f=]i[, Poezia puneun "egal" \ntre gestul creator [i o confruntarecu un taur "pe-o plaj=/ de toamn=, la mare".Ioan Alexandru \[i define[te (\ntr-o paran-tez=!) modern, ludic [i eteroclit obiectul\ndeletnicirilor: ,,(corrida - alt termen n-ampentru o lupt= / cu coarne ascu]ite [i-ambu-lan]= cu motorul tras/ [i spectatori cu evantaidin secole trecute)". |nc=ierarea, prin urmare,e cheia, b=t=lia dus= cu vocabula nu de untoreador, ci de un "s=lbatic" poet-taur.Deznod=mântul acestei r=zboiri b=rb=te[ti,actualizate mereu \n alte cadre preocupa-]ionale, pe "plaje necunoscute", poate aducer=niri grave ale combatan]ilor, poesis-ul cerejertf=, sau m=car continua disponibilitate sac-rificial=. Oricum, vorbitorul \[i afirm= com-portamentul corect \n c=utarea verbului ima-culat, produs= având \n minte mo[tenirea [imodelele \nainta[ilor ("spectatori..."), recen]iori "pietre antice". A crede \n pretinsul dezin-teres al autorului fa]= de statutul operei literare[i fa]= de rela]ia lui cu aceasta ar constitui,bine\n]eles, o eroare. Categoric (,,medita]iaasupra limbajului r=mâne obliga]ia prelimi-nar= a unei personalit=]i poetice" ), mecanis-mul submin=rii aspectului \n cauz= escamo-teaz= agresiv tocmai opusul s=u, nu spre mar-ginalizare, ci c=tre \nsu[i nucleul dur al the-los-ului demiurgic al lui homo dicens trimitsemnele grafice ale periferiz=rii. O alta, fun-damentat= pe poiein, va fi concep]ia de maitârziu.

S-a discutat \ndelung despre registrullexical al Vie]ii deocamdat=. Socote[te IonCaraion: ,,Vocabularul e gloduros, zgârie,irit=; prin asta [i are un soi de modernitate".Scriitorul e interesat de ,,brutalizarea" sintaxei[i a ortografiei [i prefer= ,,no]iunile acide, vio-lente, aspre ca periile de sârm=", cu rezultate,,ni]el stridente" [i ,,chiar ni]el teribiliste". Darjudecata efectueaz= clandestin o inversare de\ntâietate. Un cuplu care ajunge s= cauteob]inerea satisfac]iei concupiscente prin apella diverse dispozitive uit= c= senzorialul nuocup= decât un loc secundar, ca oglindirefireasc=, dar, la o adic=, dispensabil=, a uneirealit=]i superioare localizabile la nivel extra-palpabil, recte iubirea, [i \n consecin]= / simul-tan d=ruirea c=tre cel=lalt, dus= pân= laextremul uit=rii de sine \n singura ei preocu-pare de manifestare exclusiv alteripet=. Defapt, \ns=[i nesocotirea acestei taxonomii

Van Gogh - }ãrani mâncând cartofi

Axioma

LITERATURÃ

genereaz= lipsa ini]ial=. La fel, consider=mnoi, \n \mprejurarea de la care am pornitesen]ial este fondul ideatic [i de afecte ce pre-cede discursul figurat, concretizat de abiadup= \n gesticula]ia specific= fiec=rei zoneartistice. A[adar, aten]ia celui ce creeaz= seconcentreaz= \n jurul forj=rii tiparului adecvat\n care va turna apoi incandescentul fluid. Seeviden]iaz= necontenit revolu]ionarea de c=treDostoievski a tehnicii narative. Ne \ndoim\ns= c= marele prozator ar fi sim]it nevoia s=\[i construiasc= respectivele instrumente stilis-tice de nu l-ar fi mânat dorin]a de a-[i expuneconcep]ia despre via]=. C=ci mic este cerculacelora care au plonjat \n ea (sau au fost plon-ja]i) mai adânc [i au extras din aceasta \n]elep-ciunea suferin]ei decât pl=smuitorul Fra]ilorKaramazov (sau, mai folositor contextului, alAmintirilor din casa mor]ilor), care, cât sepoate de nemetaforic, a mirosit moartea \n fa]aplutonului de execu]ie [i a sorbit amarul traiu-lui de deportat \n Siberia. F=r= a avea preten]iade a inventa acum roata, apreciem c= cinevacare se cantoneaz= la stadiul f=uririi formei nup=r=se[te stadiul de banal matri]er, de simplume[ter-ucenic, ca aceia ai blagianului Me[terManole, nu \ntâmpl=tor (ne)\nzestra]i \n bala-da cult= cu limitate capacit=]i de exprimare \nvers, [i acelea activate de liderul lor. Dac=accept=m c= Ion Alexandru ,,brutalizeaz=" sin-taxa [i ortografia, trebuie s= accept=m [i c= nuface aceasta doar de dragul de a o face, ci pen-tru c= numai o atare perspectiv= se preteaz= laarticularea st=rii lui interioare, existente \nain-tea, pe parcursul [i chiar ulterior efortului cre-ator.

Urmând ra]ionamentul, problemacript=rii textului beletristic cunoa[te o re-zolvare analog=. |ncifrarea reprezint= un nextbest thing, surogat al unei foarte tânjite limbiadamice, [i nu este o premis= voluntar= saugratuit=, ci doar cale f=r= alternativ= a crista-liz=rii unui mesaj ce \[i dore[te ner=bd=tor odecodificare. Decodificare nepreambalat=,pentru care se parcurge o tainic= eleva]ie asce-tic=: s= vrea, poetul nu \[i permite [i nu \i e\ng=duit s= treac= de jum=tatea drumului c=trelector, unde \[i va a[tepta partenerul. (MirceaDinescu compara undeva artistul care \[iexplic= opera cu un chirurg care, pentru sco-puri didactic-instructive, opereaz= \n fa]a stu-den]ilor pe propriul s=u cord deschis.) |ncre-derea joac= un rol primordial pe puntea dintreemi]=tor [i receptor. Dup= cum primuln=d=jduie[te c= al doilea va veni la \ntâlnireacu el, tot a[a [i cel din urm=, la \nceputulc=l=toriei al c=rei cap=t se pierde \n cea]=,mizeaz= pe aceea c= va fi a[teptat. Un exem-plu al \nc=lc=rii acestei reguli a eticii scrierii [ilecturii este c= pu]in= imagina]ie [i cultur=transform= [i o lapidar= propozi]ie, de[i luat=dintr-un abecedar, deci f=r= nici o inten]ie dealegorizare, \ntr-o entitate grea de sens.

Note:1. Buza[i, Ion, Poezia religioas= româneasc=,

Dacia, colec]ia Antologii, 2003, p. 325.2. Ni]escu, M., Poe]i contemporani, Cartea

Româneasc=, Bucure[ti, 1978, p. 141.3. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel

(coordonatori), Dic]ionarul esen]ial al scriitorilor români,Albatros, Bucure[ti, 2000, p. 24, col. 2.

4. B=lu, Ion, op. cit., p. 10.5. Alexandru, Ioan, Omagii, Luceaf=rul, XVIII,

nr. 49, 6 dec. 1975, p. 1, citat \n (4).6. B=lu, I., op. cit., p. 13.7. Caraion, Ion, Duelul cu crinii, Cartea

Româneasc=, Bucure[ti, 1975, p. 10.* De[i dihotomia form=/fond poate fi uneori

foarte periculoas=.** Dovad= suplimentar=: epigraful Infernului

discutabil.

Octavian OneaCet=]eanul turmentat. Cet=]eanu este

chiar nume ploe[tean, p=strat pân= azi. Un IonCet=]eanu i-a fost profesor de Istorie [iGeografie lui Caragiale la Gimnasiu. Petrolulschimbase deodat= situa]ia material= aploe[tenilor. Oamenii de tot felul, peste care sescobor\se cu hârzobul din cer norocul auruluinegru, fuseser= ului]i de bog=]ia care a dat pesteei, sc=pând orice control al \nchipuirii.Butoaielor cu vin nu li se mai da cep, ci eraudesfundate cu barda, pentru ca licoarea s= isvo-rasc= [i s= curg= \n voe \n c=ni [i pe uli]e.L=utarii erau urca]i \n câte un prepeleac ad-hocconstruit \n pomi [i li se lua scara, ca s= cânte\ncontinuu o s=pt=mân=. Ceea ce poveste[teCaragiale \n Boborul despre jocul ,,lachilometru,, nu e o inven]ie a sa - ,,Juc=torii,indiferent de num=rul lor, se a[az= la o mas= \ncol]ul unui salon. Se aduce fiec=ruia câte o sti-clu]= cu vin. \ncep s= bea. Când unul [i-aispr=vit por]ia, a[az= sticla goal= pe jos, lâng=zid, \n lungul salonului. A doua sticl= golit=, oa[az= cu fundul \n gâtul celei d\ntâia, [i a[a maideparte, pân= când [irul sticlelor ajunge la ziduldin potriv= - la chilometru. Cel ce a ajuns mai\ntâi la chilometru a câ[tigat partida - ceilal]itrebue s=-i pl=teasc= sticlele b=ute, \n propor]iedreapt= cu num=rul de sticle ce le lipse[te lorpân= la ]int=. Se \n]elege, când juc=torii suntto]i de talie, se-ntâmpl= s= se joace o contra [iadesea partida s= fie remis=.'' (Opere, I, 2000, p.447) - ci o realitate a Ploe[tilor. Ca [i petrecer-ile cet=]enilor din ziua ,,veselei republice pod-gorene'', cum nume[te Caragiale Republica dela Ploe[ti: ,,la 7, se desfund= \n toate r=spântiileboloboace, \n sunetele mar[ului eroic de la 48.

La 8, o parte din popor, cu poli]aiul [i untaraf de l=utari, mergem la gr=dina Lip=nescu-lui.

Aci, pe iarb=, se-ncinge un ziafetnepomenit \n analele celor mai b=trâne repu-blice. Gr=tarele sfârâe aruncând \n aer valuri demiros fierbinte [i gras, ca ni[te altare antice pecari se ard ofrande unui zeu tutelar. Canalaleodat= deschise nu se mai \nchid. Boloboacelegolite se rostogolesc hodorogind departe, cani[te ruginite institu]iuni ce nu mai corespundexigen]elor moderne, [i, \n locul lor, se-mpingcu greutate alte boloboace pline, ca ni[tereforme pe cari le reclam= spiritul progresist altimpului [i interesele vitale ale societ=]ii. Ceveselie! ce avânt! ce entusiasm!... A! sunt sub-lime momentele când un popor martir sfarm=obedele [i c=tu[ele tiraniei [i, aruncându-ledeparte, tare de dreptul s=u, f=r= ur=, uitând tre-cutul odios, \nchin= des, dar sincer, pentru sfân-ta libertate [i - te pup=! O!'' (Boborul, Opere, I,2000, p. 448). Erau zorii Ora[ului lui ''Ce bei?'',bine \ntemeiat \nc= de atunci. Ca reflex admi-nistrativ, vedem o curioas= m=sur= a Preziden-tului Republicii de la 8 August. Recurgem labinecuv\ntatul Sevastos: ''Despre frizerul D.R=dulescu martorii spun: "Take frizerul f=ceape mai marele \ntre dân[ii"... umbla \ncins cusabie... i se spunea: "domnule c=pitan". Eldeclar=: "D. Candiano m-a f=cut ca un fel decaporal; [i mi-a zis s= \ngrijesc de oamenii care

se \mbat= s= nu piarz= s=biile". AcuzatulConstantin Nicolae "zice c= era beat" - [i decinu [tie nimic din cele ce se \ntâmplaser=...''(Monografia Ploe[ti, p. 59-60).

Nic=eri mai bine ca la Ploe[ti nu putea fi\ntors dictonul latin ,,honeste vivere” (s= tr=e[ticinstit), \n ,,oneste bibere'' (s= bei cinstit), a[acum o face Ca]avencu: ,,fiecare cu treburilesale... oneste bibere...'' (III, III).

Cet=]eanul turmentat este la locul s=u \nacest decor. Gata s= bea, ,,pentru cinsteaobrazului'', de la oricine. |n exces: ,,Am f=cut-ode oaie de tot. S= vezi d-ta cum a devenit lab=utur=...,,; ,,ne-am ab=tut pe la o ]uic=... una-dou=-trei... pe urm= d=-i cu bere, d=-i cu vin,d=-i cu vin, d=-i cu bere... A f=cut cinste d.Nae... l-am b=ut... oo! l-am b=ut!,, Pân= laincon[tien]=: ,,c= am [i dormit... Vezi d-ta... f=-]iidee... d=-i cu bere... d=-i cu vin... d=-i cu vin...d=-i cu...'' (I, VII). El este un personaj colectiv- ,,to]i nebunii, to]i be]ivii...,,, \[i iese din fireprefectul Tip=tescu, care-l [i pofte[te afar=imperativ: ,,'Aide, ie[i!'' - un personaj generic.Prefectul \l ]ine la distan]=: ,,Dracul s=-l ia! Nu enimeni afar=: las= s=-mi intre aici to]i nebunii,to]i be]ivii... 'Aide, ie[i!'' \i [i strig=:,,Mizerabile!'', [i-i ordon= lui Pristanda: ,,Ia-lpe nenorocitul =sta, [i...'' Dar la partid, undesunt [i al]i cet=]eni, onorabili, ca triumviratulTrahanache, Farfuridi [i Brânzovenescu,,,stâlpii puterii: proprietari, membrii Comite-tului permanent, ai Comitetului electoral, aiComitetului [colar, ai Comitetului pentru statualui Traian, ai Comi]iului agricol [i e]etera'' (ziceprimul), Cet=]eanul are oarecare c=utare. Pentrudetronarea lui Cuza chiar: ,,coan= Joi]ico... Las'c= ne cunoa[tem... M= cunoa[te conul Zahariade la 11 Fevruarie...'' (I, VII). El are c=utarepentru alegeri, desigur, [i chiar [i pentru socie-t=]ile neguvernamentale, cum este ,,AuroraEconomic= Român='', ,,Cioclopedic=...'', ,,Ro-mân=!...'', ,,Aurora!...'', ,,Cioclopedic=!'',,,Comportativ=!'', ,,Iconomie!'', ,,So]ietate care

PPeerrssoonnaajjee ppllooeesstteennee îînn,,,,SSccrriissooaarreeaa ppiieerrdduuttãã””::CCeettããtteeaannuull ttuurrmmeennttaatt11

Van Gogh - Terasa cafenelei noaptea

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

17 (2905)

,

,

18 (2906)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

va s= zic=...'', cum pronun]= el printre sughi]uri,al c=reia este ,,nembru'', ceea ce se [i str=due[tes= spun=, cu [ov=eli [i sughi]uri, taxat der\setele celorlal]i: ,,[i eu! (sughite) [i eu sunt!'';,,(se scoal= [ov=ind [i ridic= mâna) [i eu sunt!'',,,Sunt nembru!'', ,,Nembru!''. Este mul]umit destarea lui: ,,Eu sunt aleg=tor...'' (I, VII), ,,vorbae, sunt aleg=tor? ([ov=e)'', ,,eu aleg=tor... eu...(sughite) apropritar'' (I, VII), este atins de unoarece egalitarism cu cei mai sus decât el: ,,Nue vorba, ]inem la d. Nae Ca]avencu... e dinSo]ietate'', crede c= se bucur= de notorietate:,,coan= Joi]ico... Las' c= ne cunoa[tem... M=cunoa[te conul Zaharia de la 11 Fevruarie,,(I,VII), ,,M= cunoa[te d. Nae...'' (III,VI), ,,m=cunoa[te conul Zaharia de la 11 Fevruarie (IV,VIII), dar, \n acela[i timp, are con[tiin]a anoni-matului s=u: ,,Cum m= cheam=? Ce trebue s=spui cum m= cheam=... vorba e, sunt aleg=tor?''(I, VII), ,,Ce trebue s= mai spui cum m=cheam=? m= cunoa[te conul Zaharia de la 11Fevruarie! Iac= un cet=]ean [i eu...'' (IV, VIII).Cei mai mari \l \mbrâncesc una-dou=, mai alesTip=tescu ,,(r=pezindu-se [i apucându-l cuamândou= mâinile de gât)'', ,,(apucându-l [isguduindu-l)'' (I, VII), ,,(din ce \n ce mai ner-vos, luând pe Cet=]eanul de mân= [i sguduindu-l)'' ,,(\l \mpinge)'' (II, XII), ,,(Tip=tescu \mpingecu scârb= pe Cet=]eanul turmentat.)'' (II, XIII),dar [i organul de ordine, Pristanda ,,(ridicând peCet=]eanul turmentat)'', ,,(iese, \mpins dePristanda)'' (I, VIII), [i chiar d=sc=limea,,(Ionescu [i Popescu \l \mbrâncesc spre u[=.?...?'' (III, VI). Cum nu se poate ap=ra: ,,Nu m=sgudui!'' (I, VII), singura sa sc=pare, pentru aie[i onorabil din situa]iile penibile \n care e pus,este o vorb= de duh (vorba - arma cea mairedutabil= a ploe[teanului): ,,Nu m= sgudui(sughite) c= ame]esc...'', ,,Nu striga (sughite) c=ame]esc!...'' (I, VII), ,,Nu m=-mpinge (sughite)c= ame]esc.'' (I, VIII). Vorb= pe care o folose[te[i ca o ironie teribil=, când \[i spune p=rerilepolitice, t=ios, f=r= ocoli[uri: ,,Mâine \ncepe...Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?...(face semnul vot=rii [i sughite.)

ZOE: Pentru d. Nae Ca]avencu.CET+}EANUL: Pentru... (sughite [i

pufne[te de r\s.) Nu m=-nnebuni c= ame]esc...''(II, XII).

Intrarea sa \n via]a politic= a \nsemnat [ipentru el un salt social [i economic: ,,Eu pân= s=nu intru \n politic=, cum am zice, care va s= zic=pân= s= nu deviu negustor [i apropitar, am fost\mp=r]itor... la po[tie...'' (IV, VIII), ceea ce i-adat [i lui un echilibru. Ce-i drept, mereumi[c=tor [i cam nesigur. Cu toate c= ar vrea s=[tie pe cine s= aleag= - dilema lui: ,,eu pentrucine votez?'' - nu-[i pune deloc problemeasupra calit=]ii ale[ilor, pentru c=, \n fond, nudore[te pe nimeni: ,,Eu nu poftesc pe nimeni,dac= e vorba de poft='' (II, XII). Dar, cu toatec= nu pofte[te pe nimeni, insisten]a cu carevrea s= [tie pe cine s= aleag= [i faptul c=aceasta nu-i d= lini[te: ,,Iac=, mâine \ncepe...Eu... pentru cine votez?'' (II, XII), ne arat= unspirit viu [i iscoditor, cu to]i aburii de petrol,de ]uici [i de jamaic= pe care-i respir=, [iaceasta - participarea la via]a politic= - este iaro caracteristic= a ploe[tenilor. Poate [i a altora,dar foarte manifest= la Ploe[ti. Pe atunci,bine\n]eles.

1. Fragment din volumul Au fost Ploe[tii urbea,,Scrisorii pierdute''? Conferin]= ]inut= (scurt, stimabile,scurt!) la Prefectura jude]ului Prahova, mar]i, 30 Ianuarie2007, la dou=sprece trecute fix, \n curs de apari]ie laEditura Vinea.

PPuutteerreeaa ggâânndduulluuii ssii aaccuuvvâânnttuulluuii ((II))

Gherasim Rusu ToganMe[terul blestemat, Manole este victima

,,anul=rii individualit=]ii sale psihice… fiindcreator cu momentele de inspira]ie \n vis… ostare de imponderabilitate psihic=, …\n caregândul devine clocot dureros" (1). Dar s=re]inem totodat= c= Manole este Alesul \n rost s=[tearg= mai \ntâi urmele unui blestem de demult,ce a bântuit nemilos, distrugând o lume. |n con-cretul situa]iei, ne \ntâmpin= ,,un zid p=r=sit / [ineispr=vit", r=m=[i]e a unei lumi c=zut=-nnp=catul blestemului, \nainte chiar de \nchegareaei pe de a-nntregul. {i \n orgoliul s=u, Manole sesupune poruncii domnitorului, de a dura,,Monastire-nnalt= / Cum n-aa mai fost alt=",obsesie pentru inten]ia de a sparge crustablestemului, de c=tre Manole, Alesul pentru a dasemenilor sentimentul spiritualit=]ii [i sie[i\mplinirea \ntru genialitate. Dar ,,ferec=tura"este puternic=, precum se \ntâmpl= \n cazuloric=rei construc]ii \nceput= pe loc ,,necurat"(2), iar omului nu-ii este acceptat accesul, atâtavreme cât spiritul malefic ce st=pâne[te dinvremi [i vremi peste ,,zidul p=r=sit" nu va fialungat. Iar calea descoperirii remediului este,desigur, la rândul ei magic=, visul ,,\ns=[i esen]aactivit=]ii mentale creatoare" (3). ,,Iar Manolesta / Nici c= mai lucra, / Ci mi se culca / {i unvis visa". Prin vis, divinitatea \i ofer= cheia dez-leg=rii ,,tainei necurate", sacrificiul cel f=r= deasem=nare \n plan estetic, dar ca scenariu miti-co-rritual, ne spune Mircea Eliade ,,So]ia careaccept= s= fie imolat=, pentru ca un edificiu s=fie ridicat pe propriul ei corp, reprezint=, f=r=\ndoial=, scenariul unui mit primordial; primor-dial \n sensul c= ne restituie despre o crea]iespiritual= care precede cu mult epocile protois-torice [i istorice ale popoarelor din sud-eestuleuropean" (4).

Revenind \n planul mitico-rritual, prinjertf=, sufletul pur al so]iei-mmam=, aleas=, cre-dincioas= [i neasemuit=, va trece \n temelie [iziduri, respectiv dintr-oo via]= \n relativitate se vacl=di eternul, opera, indistructibilul. O jertfit=,precum Ana (Caplea), reprezint= \n fapt, expre-sia absolut= a iubirii, o neasemuit=, pentru caredrumul iubirii se identific= \n plan spiritual cucel al jertfei de excep]ie. |n fapt, jertfa este oplat=, o ofrand=.

Momentul a[tept=rii sosirii "so]ioarei"sau "sorioarei", constituie pentru Manolemoment d=râm=tor de lume: "Când , vai, cez=rea / So]ioara lui, / Floarea câmpului".

|n planul preocup=rilor noastre,descoperim \n acest spa]iu prima invoca]ie-blestem, cu for]= apocaliptic=, enun]at= de c=treManole- \nc= p=mânteanul, st=pânit de "ungeam=t dureros", \n expresia regretatuluiLauren]iu Ulici. Re]inem faptul c= o aseme-nea impreca]ie - rug=ciune [i blestem totodat= -implic= \n ea for]ele stihiale ale naturii, respec-tiv cosmosului \ntreg, iar ca expresie artistic=,prin nimic n-oo vom cobor\ ca valoare sub ale-goria testamentar= a ciobanului mioritic. Cufor]= hiperbolizant=, [i ca dominant= a culmi-nantului expresiv poetic ni se pare urm=toareasecven]=, \n care glasul me[terului neasemuit,pare superior prin dramatism, testamentuluimioritic [i anume, prin firescul umanului : " -Sufl=, Doamne, -uun vânt, / Sufl=-ll pe p=mânt, /Brazii s=-ii despoaie, / Paltini s= \ndoaie, / Mun]ii

s= r=stoarne, / Mândra s=-mmi \ntoarne, / S= mi-oo-ntoarn=-nn cale, / S-oo duc= devale ! / Domnul se-ndura, / Ruga-ii asculta / [i sufla un vânt / Unvânt pe p=mânt / Paltini c=-nndoia, / Brazi c=despoia / Mun]ii r=sturna, / Iar= pe Ana/ Nici c=\nturna ! / Ea mereu venea, / pe drum [ov=ia /[i se-aapropia / [i amar de ea, / Iat= c-aajungea !"

Ana devine astfel neasemuita plat=,cerut= de spiritele "nep=trunsului ascuns"

Iar Manole, zidindu-[[i so]ia "comite unact de sfidare. E sfidarea de sine…iese din sferanormalului…se rupe de real" iar tr=irea sa"este impus= de o for]= exterioar=, ne\nduple-cat= [i rece" (5).

|mpreun= cu me[terii s=i, pe umeriiso]iei-llacrim=, jertf= de sânge [i de suflet,Manole-AAlesul va tr=i revela]ia, r=zbind dea-supra blestemului, din cioburile lui oferindlumin=, faim= [i unicat "Monastire-nnalt= / Cumn-aa mai fost alt="

Dar urmele blestemului nu-ss, totu[i,[terse pe de a-nntregul. [i astfel, Ziditorul \[i va\ncheia rolul printr-oo ultim= jertf=, via]a sa,\ngem=nat= cu a me[terilor, pentru eternizareaNeasemuitei. Iar fântâna - lacrim= ve[nic vasp=la p=catele de pe calea trudei, \ntru puritatea[i eternitatea vie]ii dezlegat= cu sacrificii dinghearele blestemelor. Concentrul blestemului demam=: C=l=torul nop]ii [i ne\mplinitelef=g=duin]i- "Voica sau c=l=toria fratelui mort"

Cultul matern s-aa \nscris \n ordineasacrului sub \nsemnul respectului religios [i alcinstirii mamei prin \ntreaga existen]=, de c=trefiic= [i fiu, deopotriv=. De altfel aceast= atitu-dine se explic= \n planul laicului drept pre-lungire a matriarhatului \nspre lumea noastr=,cu marca magicului, ca \nsemn [i distinc]ie.

De altfel, intriga baladei c=tre care ne\ndrept=m aten]ia, credem c= provine din acestsubstrat mitic [i se constituie tocmai dintr-uunasemenea concept, respectiv f=g=duin]a fiilorfa]= de mam= [i urm=rile \nc=lc=rii ei, taxateprin aruncarea anatemei, respectiv a unui terifi-ant blestem.

Urm=rind doar ]es=tura poetic= a varian-telor române[ti, neglijând aspectele privind ariade desf=[urare, influen]ele sud-eeuropene, vari-antele apar]in=toare celorlalte popoare,asem=n=rile [i deosebirile etc., aten]ia noastr= seva \ndrepta \nspre modul \n care se manifest=blestemul [i efectele lui magice.

Neputincioas= [i amenin]at= desingur=tate, "…baba b=trân= / cu brâul de lân=,/Cu doi din]i \n gur= , / Cu doi din]i de lân=",referire la munca torsului, refuz= \nstr=inareaunicei sale fete, atât de curtat= [i dorit= de fra]iiei: "Nu dau pe Voica. / C= ea-nn cas=-mmi face /Foc[orel \n vatr= / Ap[oar=-gg=leat=". Sau, \ntr-oovariant=, mama are o atitudine dubitativ=:"Maica a leg=nat-oo, / Maica mi-aa sc=ldat-oo / [i-aam crescut o fat=, / Vorb= s= vorbesc / S= m=sf=tuiesc, / Cu maica, cu fata" Mediul lumii \ncare fata urmeaz= s= plece este prezentat ca fiindneprielnic, pustiu, specific \nstr=in=rii. U[or dealtfel de descoperit datini [i moravuri legate derepertoriul funebru, care de altfel abund= \nplanul alegoric al baladei "Voica sau C=l=toriafratelui mort".

Promisiunea, "pe linia tradi]iilorromânilor de la nun]i", f=cut= de c=tre fiul celmic, Constantin, mamei speriate de singur=tate

Axioma

19 (2907)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

LITERATURÃ

[i pierderea ajutorului, \[i are rostul de a-iiob]ine acceptul, de unde [i leg=mântul ob]inutde la pretenden]ii ale[i :

" - Maic=, maica mea, / Eu am [i tocmit/ [i am logodit, / S-aaduc= pe Voica, / Vara de treiori, / C= sunt lucr=tori ; / Iarna de nou= ori / C=sunt s=rb=tori".

|ntr-oo alt= variant=, cu mult mai \nc=rcat=de autenticitate, de unde [i cauza na[teriiblestemului ce va urma, fiul \[i asum= rolul de a-[i aduce pe sor=, când i-oo fi mamei dor : "- Hais= dau pe Voica, / C= de ]-oo fi dor de ea, /Murgul oi \nc=leca, / M-ooi duce pân= la ea, / {i-acas= aduce-oo-vvoi / Dorul potoli-]]i-ll-ooi / {-ooiaduce-oo/[-oo voi duce-oo / Tot iarna de nou= ori /C=-ss mai multe s=rbtori…/Iar vara numai depatru ori / C=-ss zilele de lucrat, / [i-ss zilelec=lduroase…"

Not=m faptul c= [i-nn acest fragment, cade altfel pe tot parcusul baladei, se fac referiri lalan]ul de obiceiuri [i tradi]ii, la modul \n care se\nscrie munca \n ordinul s=rb=torescului legatde anotimpuri, cât [i datinile de la nun]i [i\nmormânt=ri.

Dar revenind la firul narativ al ]es=turiipoetice, neprev=zutul \[i face apari]ia \n context\nc=rcat de dramatism [i durere. Ciuma, flagel

ce devine calamitate neagr=, atotdistrug=toare,taie vie]ile celor opt feciori, mama r=mânând "ca [i cucul singurea": "Ciuma c= venea, / Casale-oo lovea, / Pe to]i omora" momentul este v=zutca o r=zbunare cauzat= de mincinoasa promisi-une a fiului cel mic.

Acum, interven]ia mamei devineviforoas=, concretizându-sse \n blestem, urmare aneascult=rii fiului, care a trecut dincolo dehotarul \n care trona voin]a mamei, sfidând-oo [imâniind-oo. Promisiunea [i jur=mântul, datoratefiului cel mic nu mai sun p=strate, anulate fiindde moartea care se arat= de nimeni prev=zut=.De altfel exegetul Gh. Vrabie ne \nt=re[teprezum]ia : "…moartea pe nea[teptate datorat=ciumei, implic= cu necesitate " blestemul" ridi-cat de singura supravie]uitoare, \mpotriva fiuluicare a trecut peste o hot=râre a ei" (6).

Ajun[i \n acest punct, ne rezerv=m unscurt spa]iu de ,,respiro". {i totu[i, \n planulmoralei cre[tine, moartea a survenit prin impli-carea unei for]e din afara voin]ei umanului.Respectiv, "mâna Divin=", \n credin]a popular=este venit= din afara cercului p=mântean, casemn al fatalit=]ii, al predestin=rii [i de ce nu,pentru a \nfrânge orgoliul, megalomania omu-lui. |n cazul mamei, deci, altfel s-aar fi cuvenit s=primeasc= lovitura, prin reculegere [i supunere.

|n plan poetic \ns=, incidentul se transfigureaz=artistic, \n blestem nepereche, terifiant, cuabstragere din normele lumii. Dar s=-ii urm=rimregia [i ]es=tura poetic=. Scenariul se deschidecu men]ionarea gesturilor ,,de comând": ,,Pe opt\i \ngrijea, / [i-ii spovedea, / Baba c=-nngrijea, /Ap= de c=ra / {i-ii t=mâia, / Turte-nn zile mari da./ Pe Din Constandin, / Tot \l oropsea / {i nu mi-ll grijea, / Nici nu-ll t=mâia, / Nici turte nu-ii da,/ Nici ap= nu-ii c=ra / Ca un bu[tean pârlit era".

V=duvit de c=tre mam= de gestica sacr= apreg=tirii dalbului de pribeag pentru mareac=l=torie, la dispre]ul fa]= de fiu, ea mai adaug=blestemul ce deregleaz= \nse[i rela]ia \n legeanormalit=]ii dintre cele dou= lumi cea alb= [icea neagr=.

Note1. Lauren]iu Ulici, Recurs, Editura Cartea

Româneasc=, p.312. ibidem3. ibidem4. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-

Han, Editura [tiin]ific= [i Enciclopedic=, Bucure[ti, 1980,p.181

5. Lauren]iu Ulici, op. Cit., p.31 Gh. Vrabie,Balada popular= român=, Editura Academiei…, Bucure[ti,1966, p. 122.

Marian ChirulescuAprilie

*** aprilie - 150 de ani de la na[terea so-ciologului francez Émile Durkheim (1858-1917).

01.04 - 140 de ani de la na[terea scriitoru-lui Edmond Rostand (Fran]a) (1868) [i 90 de anide la moartea sa (02.12.1918).

20.03/01.04 - 135 de ani de la na[tereacompozitorului rus Serghei Rahmaninov (1873) [i65 de ani de la moartea sa (28.03.1943).

01.04 - Se na[te pictorul Br=du] Covaliu(1924, Sinaia).

04.04 - 150 de ani de la na[terea scriitoru-lui Remy de Gourmont (Fran]a) (1858-1915).

05.04 - 420 de ani de la na[terea filosofu-lui Thomas Hobbes (1588-1679).

05.04 - Centenarul na[terii actri]ei BetteDavis (SUA) (1908-1989).

05.04 - Centenarul na[terii dirijoruluiHerbert von Karajan (Germania) (1908-1989).

05.04 - 85 de ani de la na[terea sculptori]eiFlorica Ioan (n. 1923, Ploie[ti).

05.04 - 75 de ani de la na[terea poetului [itraduc=torului Romulus Vulpescu (n. 1933).

06.04 - 525 de ani de la na[terea pictoruluiRaffaello Sanzio (Italia) (1483-1520).

06.04 - 480 de ani de la moartea pictoruluiAlbrecht Dürer (Germania) (1471-1528).

06.04 - 70 de ani de la moartea matemati-cianului Aurel Anghelescu (n. 1886, Ploie[ti - m.1938, Bucure[ti).

06.04 - Se na[te bibliologul GheorgheMacsim (n. 1935).

07.04 - 110 ani de la na[terea c`nt=re]ei deoper= Ana Ducu (Ana Any) (n. 1898, Sinaia - m.1975, Bucure[ti).

07.04 - Se na[te maestrul emerit al sportu-lui, ing. Mircea Dridea (n. 1937).

08.04 - 160 de ani de la moartea compozi-torului italian Gaetano Donizetti (1797-1848).

09.04 - 455 de ani de la moartea scriitoru-lui François Rabelais (Fran]a) (1494? - 1553).

09.04 - 75 de ani de la na[terea actoruluiJean-Paul Belmondo (Fran]a) (n. 1933).

09.04 - Se na[te generalul [i publicistul IonManolescu (n. 1869, Breaza - m. 1946, Breaza).

09.04 - Se na[te pictorul Nicolae Polidor

(n. 1899, Ploie[ti - m. 1990, Ploie[ti).09.04 - Se na[te hispanistul [i traduc=torul

Alexandru Popescu-Telega (n. 1889, Telega, Ph. -m. 1971).

10.04 - Se na[te compozitorul FlorinComi[el (n. 1922, Ploie[ti - m. 1985, Bucure[ti).

10.04 - Se na[te poetul Horia Gane (1936,Sc=ieni).

11.04 - 150 de ani de la na[terea scriitoru-lui Barbu {tef=nescu Delavrancea (1858) [i 90 deani de la moartea sa (29.04.1918).

12.04 - 75 de ani de la na[terea sopraneiMonserrat Caballé (Spania) (n. 1933).

12.04 - Se na[te dirijorul [i compozitorulDinu Stelian (1912, S=lciile, Ph.).

14.04 - 60 de ani de la na[terea caricaturis-tului Iulian Pena-Pai (n. 1948).

14.04 - Se na[te sculptorul GheorgheTudor (n. 1882, Breaza - m. 1944).

15.04 - 165 de ani de la na[terea scriitoru-lui Henry James (Anglia) (1843-1916).

16.04 - 180 de ani de la moartea pictoruluiFrancisco José de Goya y Lucientes (Spania)(1746-1828).

16.04 - 65 de ani de la na[terea inginerului,omului de cultur= [i publicistului ConstantinNicolae Trestioreanu (n. 1943, Ploie[ti).

16.04 - Se na[te prozatorul [i muzicianulIoan-Mihai Cochinescu (1951).

17.04 - 145 de ani de la na[terea scriitoru-lui Konstantinos Petrou Kavafis (Grecia) (1863) [i75 de ani de la moartea sa (1933).

17.04 - Se na[te criticul [i istoricul literar,dr. \n filologie Simion B=rbulescu (n. 1925).

18.04 - 95 de ani de la moartea compozi-torului [i dirijorului Ferdinand Eberth (n. 1855,Bratislava - m. 1913, Ploie[ti).

18.04 - 65 de ani de la na[terea poetuluiCorneliu-Florin S`ntioan Cuble[an (1943).

19.04 - 160 de ani de la na[terea scriitoru-lui Calistrat Hoga[ (1848-1917).

20.04 - 240 de ani de la moartea pictoruluiitalian Canaletto (1697-1768).

20.04 - 200 de ani de la na[terea \mp=ratu-lui Napoleon al III-lea (Fran]a) (1808) [i 135 deani de la moartea sa (09.01.1873).

20.04 - 140 de ani de la na[terea scriitoru-lui Charles Maurras (Fran]a) (1868-1952).

20.04 - 115 ani de la na[terea pictoruluiJuan Miró (Spania) (1893) [i 25 de ani de la

moartea sa (1985).20.04 - 50 de ani de la na[terea publicistu-

lui ing. Bogdan Lucian Stoicescu (1958).20.04 - 40 de ani de la moartea poetului

Adrian Maniu (1891-1968).21.04 - 180 de ani de la na[terea criticului

literar Hippolyte Taine (Fran]a) (1828) [i 115 anide la moartea sa (05.03.1893).

21.04 - 85 de ani de la na[terea actoruluiGeorge Filip (n. 1923, Ploie[ti - m. 1992, Ploie[ti).

21.04 - Se na[te pictori]a MarilenaGhiorghi]= (1955, Ploie[ti).

21.04 - Se na[te pianista [i clavecinistaLory Wallfisch (1922, Ploie[ti).

23.04 - Se na[te lingvistul Laz=r {=ineanu(n. 1859, Ploie[ti - m. 1934, Paris).

24.04 - 120 de ani de la na[terea filologu-lui {tefan Bezdechi (n. 1888, Ploie[ti) [i 50 de anide la moartea sa (1958).

24.04 - Centenarul na[terii dirijorului [iviolonistului Gheorghe Botez (n. 1908, Ia[i - m.1981, Ploie[ti).

24.04 - 45 de ani de la na[terea dr. \nfilologie Niculina (Ina) Bercea (n. 1963, Mizil).

25.04 - 85 de ani de la na[terea istoriculuiBarbu C`mpina (n. 1923, C`mpina - m. 1959,Bucure[ti).

25.04 - 50 de ani de la moartea pictoruluiIosif Iser (1881 - 1958).

26.04 - 210 ani de la na[terea pictoruluiEugéne Delacroix (Fran]a) (1798) [i 145 de ani dela moartea sa (13.08.1863).

26.04 - 45 de ani de la moartea scriitoruluiVasile Voiculescu (1884-1963).

26.04 - Se na[te criticul [i istoricul literarprof. Ieronim T=taru (1937, com. S`ngeru, Ph.).

27.04 - 70 de ani de la moartea filosofuluiEdmund Husserl (Germania) (1859-1938).

28.04 - 60 de ani de la na[terea poeteiIolanda Malamen (n. 1948).

28.04 - Se na[te poetul Eugen Jebeleanu(n. 1911, C`mpina - m. 1991, Bucure[ti).

29.04 - 175 de ani de la \nfiin]areaSociet=]ii Filarmonice Bucure[ti (1883-1838).

29.04 - 60 de ani de la na[terea juristului [ipublicistului Gheorghe Ionescu Olbojan (n. 1948,com. M=gureni, Ph.).

30.04 - 125 de ani de la moartea pictoruluifrancez Edouard Manet (1832-1883).

Evenimente culturale 2008

20 (2908)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LITERATURÃ

Van Gogh - Patru flori de floarea-soarelui

MMaarriiaann RRuussccuuMMaarriiaann RRuussccuuMMaarriiaann RRuussccuu

Ion RosioruPantum

Greuceanul f=r= palo[ parc= nici n-ar existaCei mai mul]i se tem teribil c-ar putea ie[i din gloat=Cititorului de g`nduri \i repugn= soarta saVai de casa a[ezat= pe-o comoar= blestemat=

Cei mai mul]i se tem teribil c-ar putea ie[i din gloat=Dac=-ncerci s= fugi de soart=, soarta se va r=zbunaVai de casa a[ezat= pe-o comoar= blestemat=Chiar [i cel ce are totul \[i dore[te altceva

Dac=-ncerci s= fugi de soart=, soarta se va r=zbunaTeama germineaz=-n nunta cu mireas= vinovat=Chiar [i cel ce are totul \[i dore[te altcevaDemonul p`n= [i-n fa]a sf`ntului altar se-arat=

Teama germineaz=-n nunta cu mireas= vinovat=Viu r=m`ne doar trecutul, viitoru-i mort dejaDemonul p`n= [i-n fa]a sf`ntului altar se-arat=Greuceanul f=r= palo[ parc= nici n-ar exista!

PantumNicic\nd nu mi-ai p=rut mai blond= ca-n lanul verde de

secar=Cu maci \n p=r erai mireas= la - virtual= - nunta meaAvea s= ne \nghit= stepa-n imensitatea ei barbar=C=dea amurgul [i c=rarea \n iarb= aspr= se pierdea

Cu maci \n p=r erai mireas= la - virtual= - nunta meaAm poposit l`ng=-o f`nt`n= mai mult dec`t imaginar=C=dea amurgul [i c=rarea \n iarba aspr= se pierdeaLuna putea din orice parte a z=rii negre s= r=sar=

Am poposit l`ng=-o f`nt`n= mai mult dec`t imaginar=|n preajma noastr=-un plop de aur \n loc de cump=n=

cre[teaLuna putea din orice parte a z=rii negre s= r=sar=Am a[teptat culca]i al=turi s= cad= [i-o a doua stea

|n preajma noastr=-un plop de aur \n loc de cump=n= cre[tea

Pe-obrajii t=i am v=zut lacrimi albastre pentru prima oar=

Am a[teptat culca]i al=turi s= cad= [i-o a doua steaNicic\nd nu mi-ai p=rut mai blond= ca-n lanul verde

de secar=

PantumS=diser= vecinii-n poart= un brad [i-au tot murit pe r`ndAzi gardu-i pov`rnit [i curtea de b=l=rii e invadat=Mo[tenitorii de-a noua spi]= apar [i casa veche-o v`ndVin al]i mo[tenitori mai lacomi [i-i dau pe primii-n

judecat=

Azi gardu-i pov`rnit [i curtea de b=l=rii e invadat=|n foi[or ni[te fantome au fost v=zute de cur`ndVin al]i mo[tenitori mai lacomi [i-i dau pe primii-n

judecat=Fo[tii cump=r=tori vremelnici se duc \n lume

blestem`nd

|n foi[or ni[te fantome au fost v=zute de cur`ndDe nucul putred din ograd= s-a sp`nzurat c`ndva o fat=Fo[tii cump=r=tori vremelnici se duc \n lume

blestem`ndUn prun s-a pr=bu[it pe mica povarn= ani \n [ir mascat=

De nucul putred din ograd= s-a sp`nzurat c`ndva o fat=La necropsia necesar= au prelevat un f=t mi[c`ndUn prun s-a pr=bu[it pe mica povarn= ani \n [ir mascat=S=diser= vecinii-n poart= un brad [i-au tot murit pe r`nd!

PantumSatu-[i rec`[tig= cerul uzurpat subtil de plopiDrumul \nvr`stat de umbre intr= brusc \n amintire|mi repugn= jubilarea turmei de edili miopiClopotul netras de nimeni bate lung la m`n=stire

Drumul \nvr`stat de umbre intr= brusc \n amintireTotu-i trist precum o carte de poeme f=r= tropiClopotul netras de nimeni bate lung la m`n=stireRoua \mi perleaz= ochii cu puzderia-i de stropi

Totu-i trist precum o carte de poeme f=r= tropiOrice cale trage-n moarte o poveste de iubireRoua \mi perleaz= ochii cu puzderia-i de stropi|n=l]area poart=-n sine iminenta pr=bu[ire

Orice cale trage-n moarte o poveste de iubireA[ dori s= pl`ng= frunza c`nd o fi s= m= \ngropi|n=l]area poart=-n sine iminenta pr=bu[ireSatu-[i rec`[tig= cerul uzurpat subtil de plopi!

PantumPlecarea ta intempestiv= atrage hybrisu-n cetateSpre z=ri mai binecuv`ntate \]i por]i triste]ile duiumSamsarii v`nd \n b`lci calea[ca prin]esei proasp=t

capturateSmochinii hohotesc demonic pe st`nga ultimului drum!

Spre z=ri mai binecuv`ntate \]i por]i triste]ile duiumM-ajunge setea de pe urm= a demnit=]ii lui SocrateSmochinii hohotesc demonic pe st`nga ultimului drumSingur=tatea insistent= la poarta sufletului bate!

M-ajunge setea de pe urm= a demnit=]ii lui Socrate|]i str`nge v`ntu-n tolba-i rece ecoul pa[ilor de fumSingur=tatea insistent= la poarta sufletului bateNicic`nd c=rarea spre f`nt`n= n-a fost mai goal=

ca acum!

|]i str`nge v`ntu-n tolba-i rece ecoul pa[ilor de fum|ncerc s= te-nso]esc cu g`ndul de-a lungul pustei

blestemateNicic`nd c=rarea spre f`nt`n= n-a fost mai goal=

ca acumPlecarea ta intempestiv= atrage hybrisu-n cetate

PantumPreceptele copil=riei s-au dovedit \n[el=toareToate-axiomele morale pe r`nd \n praf s-au pref=cutM-a zdruncinat s=-l v=d pe preot tr=g`nd la cr`[m=

din ]igare

Am suferit c`nd comuni[tii v`ndu]i pe tata l-au b=tut!

Toate-axiomele morale pe r`nd \n praf s-au pref=cutAm pl`ns afl`nd c= p=durarul prindea cu la]ul c=prioareAm suferit c`nd comuni[tii v`ndu]i pe tata l-au b=tutMi s-a p=rut nedrept s= aib= dreptate numai cel mai tare!

Am pl`ns afl`nd c= p=durarul prindea cu la]ul c=prioareM-am \ntristat s-aud c= [eful de post c-un ho] juca

barbutMi s-a p=rut nedrept s= aib= dreptate numai cel mai tareAm fost oripilat c`nd moa[a a str`ns de g`t un

nou-n=scut!

M-am \ntristat s-aud c= [eful de post c-un ho] juca barbut

Credin]a mi s-a stins o dat= cu grindina din teii-n floareAm fost oripilat c`nd moa[a a str`ns de g`t un

nou-n=scutPreceptele copil=riei s-au dovedit \n[el=toare!

PantumSe-aude c= la Circul Mare a mai murit un acrobatSub arborii genealogici de stau m=-nv=luie frunzi[ulTac precum banii-n buzunare de haine date la sp=latPe panta vremii avalan[a \nv=lm=[e[te grohoti[ul!

Sub arborii genealogici de stau m=-nv=luie frunzi[ulM= tem cumplit de r=zbunarea hazardului stigmatizatPe panta vremii avalan[a \nv=lm=[e[te grohoti[ul{erpi lua]i de Noe-n Arc= gireaz= ve[nicul p=cat!

M= tem cumplit de r=zbunarea hazardului stigmatizat|n toate vrerile divine Satan instituie piezi[ul{erpii lua]i de Noe-n Arc= gireaz= ve[nicul p=catIluziile-[i fr`ng \n mine cu fiecare zi sui[ul!

|n toate vrerile divine Satan instituie piezi[ulCu pumnii-ns`ngera]i zadarnic la poarta poeziei batIluziile-[i fr`ng \n mine cu fiecare zi sui[ulSe-aude c= la Circul Mare a mai murit un acrobat!

PantumTe rupi de v`rstele la care cu zeii tineri te m=soriSub strea[ina iubirii tale m-adun= ultima ninsoarePo[ta[ului i-e tot mai goal= b=tr`na tolb= de scrisoriSpre sat [i-asmute cimitirul aleile tentaculare!

Sub strea[ina iubirii tale m-adun= ultima ninsoareAdulmec spaima lum`n=rii ce arde dincolo de zoriSpre sat [i-asmute cimitirul aleile tentaculareSe-ntorc dezabuza]i acas= frumo[ii fii risipitori!

Adulmec spaima lum`n=rii ce arde dincolo de zori|n ghinda nen=scut= geme deja p=durea viitoareSe-ntorc dezabuza]i acas= frumo[ii fii risipitoriT`rziul aneantizeaz= orice speran]= de iertare!

|n ghinda nen=scut= geme deja p=durea viitoareTr=irii pure \i r=m`nem \n vecii vecilor datoriT`rziul aneantizeaz= orice speran]= de iertareTe rupi de v`rstele la care cu zeii tineri te m=sori!

dimineata si sinele meu

diminea]a via]a \mi \nvie.se aprind apele \nl=untrul meu[i mi se \ng`n= fiorii.vorbele pe care le-am t=cutbat c`mpii.diminea]a via]a are alt= fa]=sinele meu este dezlegat.

prin vid, zid si altar

m= \ntorccu fa]a la vederela g`t cu o potcoav= c`t roata de f`nt`n=[i-n cing=toricu galbeni, talan]i, cu zurg=l=ic= unul mi-s\n c=ma[= de for]=,c= unul mi-strec=tor prin vid, [i zid [i altar.

,

,,

,

,

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LITERATURÃ

GGeeoorrggeeLLiixxaannddrruu

Sângele antic al tãrâniiTrupul meu f=cut din luta tulburat lini[tea ]=rânii,chipurile vorbitoaren=scute din umbrele p=mântuluivor face lucruri pe care nu le [tiu

trupul meu a tulburat lini[tea ]=râniismulgând din noaptea ce \[i \nchide lac=telelan]ul dintre prima [i ultima lumin=

[optesc condamna]ilor la via]=

sângele din ]=râna antichit=]iicircul=\n pieptul unui lut ve[nic\i aud glasul\i v=d zborul \ngerului p=zitor

cuvântul \[i \nc=lze[te sufletul

nebunule,ai tulburat lini[tea ]=rânii,ai amestecat p=s=rile lumii[i ai suflat \n focul vie]ii

le-a ap=rut limbaapoi vorbaiat= din sunetele ce au tremurat\ntre secoles-a n=scut p=catul

Doamne,unde este armonia ce plutea deasupra ]=rânii!

Trupul meua tulburat lini[tea ]=râniivia]a chipurilor vorbitoare,orientarea p=s=rilora \ntunecat cuvintelece storc sângele antic al ]=râniidin mine.

Scrisorile singurãtãtiiNu e nimic anormal când, \ndurerat,\]i pui capul pe un um=r str=in [i respiri singur=tatea dintre cuvinte,amu]ind \n fa]a unei lacrimi.

Este o iluzie ce \]i umbl= prin suflet,\]i \ntâmpin= triste]ea,\]i \nvinov=]e[te cu indiferen]= fiecare zi,

\]i spune totul despre bezna din tine,iar ne[ansa \]i pietruie[tecalea dintre iubire [i ur=.

Nu e nimic anormal când, \ndurerat,\]i pui capul pe un um=r [tiut.Tr=ie[te vraja dintre dou= poeme,iar când respira]ia ta\[i \neac= emo]ia \ntre cuvintetrimite scrisori singur=t=]ii,a[eaz= \ntre azi [i mâine ve[nicii[i strig=c=tre luna octombrie, noiembrie s=-[i preg=teasc= lacrimile,ca izvorul t=us= nu sece nicicând.

Nu e nimic anormal când, \ndurerat,amu]e[ti \n fa]a unei lacrimistrivit= \ntre dou= ve[nicii cea de azi [i cea de mâine.

Un alt dulceTrebuie s= mai existe [i o alt= lumin=o alt= b=nuial=un altfel de cuvânto alt= reculegereo alt= c=dere.

Trebuie s= mai existe [i un altfel de p=mântal]i martorial]i participan]ialt= \mbr=]i[arealt m=r [i alt [arpe.

Trebuie s= mai existe [i o alt= furtun=alte virtu]ialte inunda]iialte na[terialt sângealt chip.

Doamne, trebuie s= mai existe [i alte emo]iialte iubirialt neantalt dulcealt aici [i alt departe.

Sigur\n cuvânt trebuie s= mai existe [i o alt= lumin= un alt m=r[i un alt [arpe,alt sânge[i un alt aici,un alt departe [i o alt= \mbr=]i[are,alt chip[i un alt eu....

Conturul friguluiAu \nghe]at [i sfin]ii\n turlele bisericilor, Doamne!Rug=ciunile prind s= gesticuleze,ferestrele cerului s-au umplut de vorbe,iar noi, r=stigni]i \n ieslea de p=catenu mai [timunde va fi hornul viitoarei case.

Privirea scoate un strig=t de ghea]=.

Cea]a din jurul turlei\[i adun= gândurile,sfâr[itul deschide ochii,se simte mirosul de apocalips=,n=luca pr=bu[it= gust=din miezul sfârtecat al clipei.

{i \ngerii din turlele bisericilor

au \nghe]at, Doamne!Frigul din rugile lor prinde conturiar forma f=r= form= a lumii\nal]= o arip= greade atâtea vorbe.

Otrava de pe crucea LuiTulburat de atâtea \nceputuripoetul n-a fost preg=tit, Doamne,s= tr=iasc= printre oameni.

El respir=printre imaginile care \l urm=resciar \ndoielile-istr=pung orizontul sensibilit=]ii.

Cuvintele risipesc lumina glacial=pe sub pa[ii lui,iar necesitatea de a continuadrumul pironit de cuvintecrucea lui otrav= \i este.

E via]a lui, Doamne!

Nebunii, cu mintea limpeder=scolesc prin calendarele lumii,iar \ntunericuldin ochii poetului\[i pune m=nu[i albe,cur=]ând ruineledintre pâlcuri de zile\ng=lbenite.

Cât= nebunie e \n cuvânt!

Noaptease zbate nev=zutulprintre furtunile din el.Ceaiul singur=t=]ii\ndulcitde o t=cere albastr=bântuie fulgerul din ochii poetului.

I-au \nl=crimat pân= [i gânduriledar el\[i duce crucea otr=vit=pe drumul pironit de cuvinte.

Van Gogh - Iri[i (detaliu)

|n perioada 22-224 mai 2008, la Pite[ti, \norganizarea Filialei Pite[ti a Uniunii Scriitorilor dinRomânia [i a Consiliului Jude]ean Arge[, sedesf=[oar= Festivalul de carte de proz= satiric=,,Vasile Militaru". Pot participa autori de proz=satiric= (cu volume de proz= scurt= sau roman) pu-blicat= \n perioada anilor 2006-22008. Un singurautor (membru sau nemembru al USR) va participacu o singur= carte.

Juriul este format din 5 personalit=]i, mem-bri ai USR.

Se acord= urm=toarele premii:Premiul III , \n valoare de 500 RONPremiul II, \n valoare de 700 RONPremiul I, \n valoare de 1.000 RONMarele premiu, \n valoare de 2.500 RON.

C=r]ile vor fi trimise pân= la 10 mai 2008 peadresa: Dumitru Augustin Doman, Filiala Pite[ti aUniunii Scriitorilor, Str. Craiovei nr. 2 (CasaC=r]ii), Pite[ti, cu men]iunea ,,Pentru FestivalulNa]ional Vasile Militaru".

Se asigur= cazare [i mas= pentru invita]i [ipremian]i.

Persoane de contact: Nicolae Oprea,pre[edintele Filialei Pite[ti a USR; George Rizescu,directorul Festivalului; Dumitru Augustin Doman,secretarul Filialei (tel. 0248 210 604).

Festivalul national de carte satiricã

,,Vasile Militaru", eeddiittiiaa aa ddoouuaa,, PPiitteessttii,, 22000088

21 (2909)

,

,

, ,

Axioma

LITERATURÃ

Andi BãluRomancierul a selectat din noaptea

istoriei c`teva zeci de personaje atestate [i acreat alte c`teva sute, fic]ionale. Al=turi depersonalit=]ile care au jucat un rol esen]ial \nvia]a politic= englez=: Richard Inim= de Leu,Elizabeth I, Cromwell, regii de Hanovra,prozatorul a adus \n prim-plan personajeistorice sco]iene: Robert al III-lea, MariaStuart, prin]ul Edward Charles, dinastiaIacobinilor, marchizul Archibald CampbellArgyle, Rob Roy - Robert Campbell MacGregor -, marchizul James Graham Montrose,conduc=tor de armat= [i poet, autorul c`ntecu-lui My Dear and Only Love, ale c=rui versuriar fi fost scrise pe fereastra celulei, \n\nchisoarea din Edinburgh, \n noaptea dinain-tea execu]iei.

Personajele secundare [i episodicereprezint= toate straturile sociale: robi, yeo-mani, t`rgove]i, or=[eni, me[te[ugari, fer-mieri, high-landeri, ]igani, t`lhari, contraban-di[ti, nobili de ranguri felurite. {i unele [ialtele sunt integrate \n conflicte spectacu-loase.

1. Romantism vs realism|ntr-un studiu redactat \n 1937, cu

multe observa]ii pertinente, dar p=tat de ide-ologia comunist=, Georg Lukács a acuzat de-zinteresul romancierului fa]= ,,de problemelesociale din Anglia contemporan='' [i a stigma-tizat refuzul de a reflecta \n romanele lui,,incipienta ascu]ire a luptei de clas= dintreburghezie [i proletariat''. Din aceea[i perspec-tiv=, a ata[at numelui [i operei lui WalterScott epitetul ,,filistin'', substantiv [i adjectivdefinit \n Larousse ,,personne a L'ésprit vul-gaire, fermé aux arts, aux nouveautés''.

L=s`nd la o parte ingredientele ideo-logice, Luckács nu a putut face abstrac]ie de,,epocalul talent epic'' al prozatorului. |n acestcontext, a formulat o idee preluat=, dup= aldoilea r=zboi mondial, de numero[i istoriciliterari: ,,Eroul romanelor lui Scott este \ntot-deauna un gentleman englez mai mult sau maipu]in de mijloc, obi[nuit''. El are mai totdeau-na ,,o anumit= iste]ime practic=, nu excep-]ional=, o anume t=rie moral= [i onestitate,

care ajung chiar p`n= la capacitatea jertfei desine, dar nu cap=t= niciodat= dimensiunileunei pasiuni omene[ti cople[itoare [i nudevine d=ruire entuziast= pentru o cauz=mare'',1 obiectiv prin care g`nditorul maghiarse referea eufemistic la revolu]ia social=.

Din aceast= neezitant= presupozi]ie,Lukács deduce dou= consecin]e categorice.Alegerea unui asemenea tip de personaj arexprima ,,sub aspect psihologic-biografic,prejudec=]ile conservatoare de mic aristocratale scriitorului''. Aceea[i selec]ie semnific=,,o desolidarizare de romantism, o dep=[ire aromantismului'' [i \ntoarcerea la realism,printr-un alt tip de personaj: ,,eroul prozaic,mijlociu, ca figur= central=''.2

Afirma]iile sunt emendabile. ,,Eroul''lui Walter Scott nu este totdeauna un ,,gentle-man englez''. Dimpotriv=, romancierulp=streaz= un echilibru constant \ntre perso-najele engleze [i sco]iene. ,,Prejudec=]ile con-servatoare'' repro[ate reflect=, de fapt, o,,m`ndrie na]ional='',3 detestat= de comunism,n=zuin]a prozatorului de a demonstra prinimagini artistice unitatea existent= \ntre celedou= ]=ri. Unirea coroanelor [i a parla-mentelor a deschis Sco]iei drumul spre pros-peritate, iar \n literatur=, politic=,administra]ie intern= [i \n ac]iunea de colo-nizare mondial= \ntreprins= de MareaBritanie, sco]ienii au avut un rol imens.Istoricii englezi a[eaz= cu \ndrept=]ire roman-tismul crea]iei lui Walter Scott exact \n acestcontext: el ,,a fost primul care i-a \nv=]at peenglezi s= admire Sco]ia [i a reconciliatambele na]iuni''.4

Predic]ia prozatorului pentru ,,eroulprozaic, mijlociu'' nu \nseamn= nicidecum o\ntoarcere la realism. Intrat adesea, f=r= voie,\n clocotul istoriei, personajul comun, aparentbanal, lipsit de calit=]i, \[i subordoneaz= exis-ten]a unui ideal romantic. |n ciuda circum-stan]ialit=]ii evenimen]iale, ce \i impune oanume alegere, el urm=re[te realizarea propri-ilor n=zuin]e \n care dragostea [i \ntemeiereaunei familii constituie esen]a romantic= a\ntregii lui existen]e. To]i - constat= Montrose- \[i ador= aleasa inimii ,,a[a cum \nchin=toriila idoli se \nchin= aceleia[i imagini''. Naturaromantic= a altora: Ivanhoe, Richard Inim= de

Leu, Brian de Bois-Guilbert [.a. este reliefat=prin raportarea la un model idealizat, carac-teristic pentru epoc= - sau prin integrareaexisten]ei \n tradi]ia clanului, a[a cum pro-cedeaz= Ranald MacEagh.

Dup= aproape dou= decenii, GeorgLukács a revenit asupra ideilor exprimate [i aa[ezat opera romanticului sco]ian al=turi decrea]ia lui Tolstoi, nu sub semnul similitudiniirealiste, ci a similarit=]ii artistice: ,,...romanele lui Walter Scott sau R=zboi [i paceal lui Tolstoi prezint= istoria \ntr-o manier=mai autentic= dec`t istoriografia''. Crea]iaam`ndurora se deschide spre o lumefic]ional= ,,particular='' [i ,,se \nchide \naceast= particularitate, ca absolut des=v`r[it=\n sine, tot a[a cum eternizeaz= - din nou prinintermediul aceleia[i particularit=]i - acelmoment al evolu]iei umanit=]ii a c=ruireflectare este...''.5

2. Personajele principaleNu toate personajele atestate istoric

sunt episodice. Richard Inim= de Leu are, \nThe Talisman, un rol principal, iar \n Ivanhoe,un statut narativ asem=n=tor cu Wilfred,Cedric Saxonul [i templierul Bois-Guibert. Elparticip= la toate evenimentele, mult= vremedeghizat \n Cavalerul Negru; \[i \nfrunt=adversarii \n timpul turnirului, colind=p=durile cu haiducii lui Robin Hood, conduceasediul castelului Torquilstone [.a.

Richard - \l caracterizeaz= direct nara-torul - reprezint= \ntruchiparea ,,aceluistr=lucitor, dar inutil cavaler zugr=vit \nvechile roman]e, iar gloria pe care [i-odob`ndea prin faptele sale de arme pre]uiamai mult \n ochii \naripatei sale \nchipuiri,dec`t cea pe care politica [i \n]elepciunea ar fiputut s= o aduc= domniei sale''. Contele deEssex \l define[te printr-o fraz= sinonimic=:,,...l-am \nt`lnit pe regele Richard galop`ndca un adev=rat cavaler r=t=citor, pentru a punecu m`na lui cap=t acestei aventuri a templi-erului [i a evreicii''. Opinia istoricilor de pro-fesie nu este diferit=. Richard ,,era un absen-teist neglijent [i popular a[a cum \i st=tea bineunui cavaler r=t=citor...''6 |naintea turniruluide la Ashby-de-la-Zouche, regele este prezent\n discu]iile dintre yeomeni, nobili saxoni [inormanzi, \n spaima prin]ului Ioan de eventu-ala lui \ntoarcere, \n speran]a mul]imii de a-lrevedea revenit pe teritoriul Angliei.

|n jurul reginei Elizabeth, dup= opt-sprezece ani de domnie, s-a creat, \nKenilworth - o adev=rat= legend=. Numeles=u este frecvent rostit de supu[i \n\mprejur=ri felurite, iar apari]ia \n sala palatu-lui ,,\nconjurat= de doamnele [i seniorii de lacurte, a[eza]i astfel, \nc`t s= n-o acopere dinnici un unghi'' - constituie un triumf: ,,Era\nc= t`n=r=, str=lucind de tot ceea ce face fru-muse]ea unei regine, dar care \n generalpoart= numele de noble]e [i demnitate a\nf=]i[=rii''.

Romancierul refuz= monumentalizareareginei, o individualizeaz= numai printr=s=turi psihice, diseminate de-a lungulac]iunii. Elizabeth ,,nu era indiferent= laimpresia pe care o st`rnea \n ceilal]i [i nici lafelul cum ar=tau curtezanii s=i \nt`mpl=tori''.Vocea narativ= eviden]iaz= impetuozitatea,,care o caracteriza'', relev= aerul ,,sever [i

Walter Scott, sintaxa personajelor (I)

Van Gogh - Ramuri cu flori de castan

Anu

l IX

, num

ãrul

3 (9

6) -

mar

tie

2008

22 (2910)

Axioma

LITERATURÃ

august'', accentueaz= sociabilitatea: ,,obi[nuias=-[i viziteze favori]ii, c`nd erau bolnavi'',reliefeaz= impulsivitatea [i autoritarismul:,,|n acest palat [i \n acest regat exist= o sin-gur= st=p`n= [i nici un st=p`n'', contureaz=voin]a prin care \nl=tur= tensiunile dintrefac]iunile rivale.

C`nd afl= de existen]a Amy-ei Robster,furia reginei se dezl=n]uie \n fa]a tuturor: ,,...apropia]i-v= s= afla]i o veste nou=: c=s=toriaclandestin= a lordului Leicester mi-a furat unposibil so], iar Angliei - un posibil rege! |n=l-]imea sa are gusturi patriarhale: nu-i ajunge osingur= femeie, a[a c=-mi rezervase locul dinst`nga sa. Nu-i oare cea mai mare obr=zniciedin lume aceea de a se crede \ndrept=]it lam`na mea [i la coroana ]=rii numai pentru c=l-am \nvrednicit cu c`teva favoruri?''

3. Modalitãti decaracterizare

Instan]a narativ= combin= dezinvolttipurile de caracterizare direct= [i indirect=,acord`nd fiec=rui personaj un spa]iu demi[care nelimitat. Waverley, Ivanhoe,Richard, Elizabeth, Louis XI, Cromwell,Montrose, Guy Mannering etc. Sunt prezen]iprin \mbinarea tr=s=turilor fizice cu tr=irilesuflete[ti, prin \mbr=c=minte, limbaj, compor-tament, prin relevarea tr=s=turilor caracteris-tice de c=tre alte personaje, dar mai cu seam=prin implicarea \n ac]iune, prilej pentrufiecare de a-[i dezv=lui personalitatea.

|n c`teva romane, Walter Scott intro-duce un element inedit: reiterarea perso-najelor. Prin]ul Charles Edward din Waverley(1814) este reluat \n Redgauntlet (1824), \nWoodstock (1826). |n Ivanhoe, pelerinul\ntors din }ara Sf`nt= evoc= personalitatea luiRichard [i faptele lui de arme \n turnirul ]inutdup= cucerirea cet=]ii Sf. Ioan, din Akra.Evenimentele \n care regele a fost implicat \ncruciad= au fost recreate apoi \n TheTalisman. Prin reiterarea personajelor, infor-ma]iile furnizate ini]ial sunt reluate cu\nc=rc=tur= semantic= diferit=. Procedeul va fiperfec]ionat de Balzac.

Tr=s=turile fizice ale lui Cedric suntprezentate dintr-un unghi neutru: ,,Se vedealimpede, din toat= \nf=]i[area lui, c= st=p`nulcasei era un suflet deschis, dar iute la fire...''etc. Structura psihic= [i tr=s=turile moralesunt conturate dup= aceea prin limbaj [i fap-tele s=v`r[ite.

Construit pe armonia contrariilor, dinperspectiva unui receptor colectiv, portretulprin]ului Ioan proiecteaz= \n spa]iul fic]ionalun tip uman ce va fi preluat de proza [i dra-maturgia romantic=: tr=s=turile fizice atr=g=-toare ascund o structur= caracterial= imoral=:,,Cei care deslu[eau \n \nf=]i[area prin]uluicutezan]a destr=b=l=rii, amestecat= cu nease-muit= trufie [i o nep=sare deplin= fa]= desim]=mintele altora, erau nevoi]i s= re-cunoasc= totu[i c= chipul lui avea farmeculunei fe]e deschise, pe care natura o pl=m=disearmonios, iar arta o modelase dup= toate reg-ulile curteniei; expresia ei p=rea at`t de cin-stit= [i de limpede, \nc`t ai fi zis c= nu poateascunde porniri rele, fire[ti sufletului s=u. Oasemenea expresie trece deseori drept sincer-itate viril=, de[i, de fapt, ea izvor=[te dintr-ofire nep=s=toare [i destr=b=lat=, con[tient= desuperioritatea ce i-o confer= ob`r[ia, avereasau vreun alt privilegiu \nt`mpl=tor [i cu totulstr=in de meritul personal''. Ducele deRothasy, fiul regelui Robert al III-lea, din The

Fair Maid of Perth are un caracterasem=n=tor.

Portretul Rowenei este perceput prinprivirile lui Brian de Bois-Guilbert, care \ievalueaz=, tulburat, delicatele tr=s=turi fizice.|nf=]i[area Rebecc=i este realizat= din per-spectiva prin]ului Ioan, dar structura ei psi-hic= se dezv=luie de-a lungul ac]iunii.Instan]a narativ= nu deseneaz= chipul ,,celeimai frumoase fete din Perth'', ci r=m`ne \ntr-ogeneralitate conving=toare. Catharine era,,recunoscut= de toat= lumea ca fiind cea maifrumoas= fat= din ora[ [i din \mprejurimi'',frumuse]e asociat= ,,mai cur`nd cu spirituldec`t cu fizicul''.

Numeroase alte personaje: HenrzGrow, Frank Osbaldistone, Harry Bertram,Leicester, fermierul Dandie Dinmont [.a. suntcuceritoare. Toate se disting prin complexetr=iri interioare. Guy Mannering, de pild=,este st=p`nit de un difuz sentiment devinov=]ie. |n India, \n regimentul s=u,c=pitanul Vanbeest Brown a c`[tigat - prinfelul cum \[i \ndeplinea obliga]iile de serviciu- simpatia tuturor. Crez`nd c= t`n=rul esteatras de so]ia lui, colonelul, gelos, \l provoac=la duel. Brown ,,a c=zut la primul foc''.Ulterior, Mannering [i-a dat seama c= t`n=rulera \ndr=gostit de Julia. Sub povara aminti-rilor, colonelul se \ntoarce la Ellangowan,pentru a afla ce s-a \nt`mplat cu b=ie]elul deodinioar=.

Spaima \n fa]a mor]ii, tr=it= de Eachin,[eful clanului Quhele, este analizat= cu aju-torul limbajului [i al focaliz=rii pe tr=irile psi-hice. Procedeul creeaz= iluzia similitudiniidintre realitatea extralingvistic= [i lumeafic]ional=. |n lupta din Duminica Floriilor,teama se transform= \n panic= [i \n aprigadorin]= de a tr=i. Eachin refuz= confruntareaarmat=, se arunc= \n fluviul Tay, \l str=bate\not [i se \ndreapt= spre mun]i.

Func]ia conativ= a limbajului, \nso]it=de succinte comentarii psihologice, este cen-trat= pe tr=irile interioare ale lui Brian deBois-Guilbert, comandor \n Ordinul Cava-lerilor Templieri. El o r=pe[te pe Rebecca [i osechestreaz= \n castelul Torquilstone. R=s-cump=rarea - precizeaz= - va fi ,,pl=tit= \ndragoste''. C=s=toria este exclus=: ,,M-amlegat prin jur=m`nt s= nu iubesc vreo fat= alt-fel dec`t "per amourus" [i tot astfel o s= teiubesc [i pe tine...''

Hot=r`rea tinerei de a accepta moartea\n locul vie]ii al=turi de templier, g`ndul c= \[i

poate decide destinul, aleg`nd sinuciderea -consecin]a dublei disonan]e religioase [i ati-tudinale - imprim= chipului s=u o frumuse]enep=m`ntean=. Surprins, templierul are senti-mentul de a fi g=sit ,,un suflet'' asem=n=tor lui\[i descoper= latura afectiv= a personalit=]ii.Magia dragostei explic= registrele limbajuluiutilizat: sensibilitate, c=ldur= sufleteasc=,rug=minte, implorare, triste]ea ne\mplinirii.Tr=irile suflete[ti contrastante, acuitateasim]=mintelor, reflectate \n \nc=rc=turaemo]ional= a limbajului dezv=luie o modifi-care de esen]=: templierul str=bate spa]iul uneiiubiri pasionale, dar imposibile. Pentru el,asemenea Isoldei pentru Tristan, Rebecca -,,simbolul Poftei luminoase''7 - \i va aducesf`r[itul.

Walter Scott a introdus \n imaginarulromantic o alt= tipologie: cer[etorul, prinEddie Ochitree, ,,the Black Dwarf'', f=pturauman= dizgra]ioas= fizic, dar \nzestrat= cu onoble]e nativ=, ]iganca Meg Merrilies, fiin]=devotat= familiei Bertram. Ea recunoa[te \nVanbeest Brown pe copilul Harry [i sestr=duie[te cu obstina]ie s= aduc= dovezilecorespunz=toare. Cu ajutorul ei este prinsDirk Hatteraick [i sunt z=d=rnicite \ncerc=rileavocatului Glosiin de a-[i \nsu[i fraudulosaverea familiei.

Noile personaje create de Scott vortrece \n imaginarul romantic francez: ,,theBlack Dwarf'' \l anticipeaz= pe Quasimododin Nôtre-Dame de Paris de Victor Hugo.Apoi, fie prin mijlocirea limbii franceze, fiedirect din englez=, vor fi preluate de proza-torii romantici din celelalte ]=ri europene.

Note1. Georg Lukács, Romanul istoric, I, traducere,

note [i indici de Ion Roman, prefa]= [i tabel cronologic deN. Tertulian, Editura Minerva, Bucure[ti, 1978, p. 43.

2. Idem, p. 44.3. M.G. Trevelyan, op. cit., p. 478.4. Idem, p. 450.5. Georg Lukács, Estetica, II, \n rom`ne[te de

Dieter Paul Fuhrann [i H.R. Radian. Edi]ie \ngrijit= deDieter Paul Fuhrmann, Editura Meridiane, Bucure[ti,1974, pp. 275-276.

6. M.G. Trevelyan, op. cit., p. 2002. 7. Denis de Rougemont, Iubirea [i Occidentul,

traducere, note [i indici de Ioana C`ndea-Marinescu,prefa]= de Virgil C`ndea, Editura Univers, Bucure[ti,1987, p. 324.

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

Van Gogh - Peisaj de toamnã cu patru copaci

,

23 (2911)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

STII

NTE-

MATE

MATI

CA

Mihai BrescanEsenta spiritului

constã în libertatea lui.Hegel

Esenta matematicii rezidã tocmai în libertatea ei.

Cantor

Geometriile non-eeuclidienesi importanta lor (Partea I)Filosofi ,,precursori” ai

geometriei non-eeuclidieneSe \n]elege de ce am pus aici cuv`ntul

,,precursori'' \n ghilimele. Nefiind vorba dematematicieni, preocupa]i de rezolvarea efectiv=din punct de vedere matematic a problemei,cuv`ntul ,,precursori'' este oarecum nepotrivit,de[i s-ar putea face, totu[i, o excep]ie: Aristotel.Aceasta pentru c=, a[a cum spunea Leibniz,,,Aristotel g`ndea matematic \n afara mate-maticii''. Marele Stagirit a \n]eles cel mai binespiritul geometriei, el fiind acela care a teoretizatmetoda axiomatic= [i a impus-o definitiv \n[tiin]=. Iar modul cum a abordat problema uneiposibile geometrii contra-euclidiene, ne face ca, \ncazul lui, s= renun]=m la ghilimele, pe care lep=str=m doar pentru ceilal]i filosofi, anterioricre=rii acestei geometrii.

Pentru o mai bun= \n]elegere a expuneriinoastre vom face mai \nt`i c`teva preciz=ri deordin matematic, referitoare la echivalen]a logic=a unor propozi]ii matematice de importan]=major=, care exprim= esen]a diferitelor tipuri degeometrii. Men]ion=m c= aceste echivalen]e aufost stabilite destul de t`rziu \n istoria de peste 26de secole a matematicii.

O prim= propozi]ie, care constituie punctulde plecare al observa]iilor noastre, este faimosulPostulat V al lui Euclid. Forma originar=, dat= deEuclid, foarte greoaie, complicat=, chiar ineste-tic=, a fost expus= [i comentat= \n mod adecvat \narticolele noastre din Axioma (mai, iulie [i august2006). Vom re]ine aici numai una din formele saleechivalente, mai simpl= [i mult mai bine cunos-cut=, pe care a stabilit-o \n 1795 matematicianulsco]ian John Playfair (1748-1819):

(1) ,,|n plan, printr-un punct exterior uneidrepte se poate duce o singur= paralel= la dreaptadat=''.

Acest enun] reprezint= postulatul euclidianal paralelelor.

Cu un an \nainte, marele geometru francezAdrien Marie Legendre (1752-1833) demonstrase\n celebra sa carte Eléments de géometrie (Paris,1794) c= Postulatul V (\n forma dat= de Euclid)este echivalent cu cea mai important= teorem= ageometriei euclidiene:

(1') ,,suma unghiurilor interioare ale unuitriunghi este egal= cu dou= unghiuri drepte''.Datorit= propriet=]ii de tranzitivitate a unei rela]iide echivalen]=, rezult= echivalen]a propozi]iilor(1) [i (1'). Cuplul de propozi]ii echivalente (1) [i(1') exprim= esen]a euclidicit=]ii, deci a geome-triei euclidiene, adic= acea geometrie expus=axiomatic de c=tre Euclid \n Elementele (aprox.

300 \.Ch.) [i care, timp de dou= milenii, a fost con-siderat= singura geometrie posibil=. Postulatuleuclidian al paralelelor poate fi negat \n dou=moduri (posibile) [i aceasta duce la ob]inerea adou= tipuri de geometrii non-euclidiene binecunoscute, construite respectiv pe baza a dou=postulate non-euclidiene.

(2) ,,\n plan, printr-un punct exterior uneidrepte se pot duce cel pu]in dou= drepte paralelela dreapta dat=''.

Se demonstreaz= ca teorem= c= se potduce o infinitate.

Acest postulat este echivalent cu teoremanon-euclidian=:

(2') ,,suma unghiurilor interioare ale unuitriunghi este mai mic= dec`t dou= unghiuridrepte''.

Cuplul de propozi]ii echivalente (2) [i (2')exprim= esen]a geometriei non-euclidiene hiper-bolice, creat= independent unul de altul, de c=treBolyai [i Lobacevski.

Al doilea postulat non-euclidian este datde propozi]ia:

(3) ,,\n plan, printr-un punct exterior uneidrepte nu se poate duce nicio paralel= la dreaptadat=''.

Acest postulat este echivalent cu o alt=teorem= non-euclidian=:

(3') ,,suma unghiurilor interioare ale unuitriunghi este mai mare dec`t dou= unghiuridrepte''.

Cuplul de propozi]ii echivalente (3) [i (3')exprim= esen]a geometriei non-euclidiene elip-tice, creat= de Riemann. Evident, aceste preciz=riau fost f=cute la nivelul perspectivei actuale.Odat= precizate aceste elemente orientative,putem intra \n subiectul propriu-zis, dedicat,,g`ndurilor neeuclidiene'' ale unor filosofi deprim rang. |n primele dou= articole ale serialuluinostru am insistat destul de mult asupra concep]ieilui Aristotel referitoare la problema libert=]ii spi-ritului, pe care marele filosof grec a pus-o \ntr-uncontext geometric, stabilind o interesant= rela]ie\ntre etic= [i geometrie din care, lucru [i maiinteresant [i, totodat=, surprinz=tor, a dedus posi-bilitatea logic= a unei geometrii non-euclidiene.

Baza]i pe ghidul nostru permanent, ilustrulmatematician [i filosof al matematicii Imre Tóth,

cu ale sale lucr=ri de referin]= (pe care le-ammen]ionat [i comentat la momentul potrivit), amreprodus [i analizat c`teva fragmente non-euclidi-ene din Eticile aristotelice. Reamintim aici doardou= dintre ele.

10. ,,Esen]a divin= a triunghiului rezid= \nsuma unghiurilor sale. Totu[i ea poate fi ori egal=cu dou= unghiuri drepte, ori diferit= de ea''.

20. ,,Omul este \ns= liber. Libertatea luiconst= \n alegerea pe care o poate face \ntre bine[i r=u. Astfel c= va alege unul dintre triunghiuria[a cum alege binele [i-l va respinge pe cel=lalt cape un r=u''.

Bine preg=ti]i de observa]iile noastre refe-ritoare la cuplurile de propozi]ii echivalente,\n]elegem mai bine de ce primul fragment ne arat=\n mod clar c=, \n afar= de geometria euclidian=este posibil=, din punct de vedere logic, [i ogeometrie contra-euclidian=.

Al doilea fragment pune \n rela]ie stareade libertate, ce define[te specificul fiin]ei umane,adic= posibilitatea de a alege \ntre bine [i r=u, culibertatea de a alege \ntre triunghiul euclidian [itriunghiul non-euclidian, acesta din urm= fiindconsiderat un r=u al geometriei. Aici apare, \ns=,un aspect asupra c=ruia trebuie s= fim foarteaten]i: ca s= po]i alege ceva, trebuie s= ai o alter-nativ=, altfel spus, pentru a putea alege universuleuclidian, trebuie s= ai con[tiin]a clar= aexisten]ei, sau a posibilit=]ii logice, a unui universcontra-euclidian. Prin urmare, Aristotel [i apoiEuclid (care \i audiase cursurile la Lyceum), aufost pu[i \n fa]a unei alegeri [i au ales variantaeuclidian=, care li s-a p=rut mai natural= [i c=reiai-au acordat dreptul la existen]=. Dar aceasta s-a\nt`mplat, foarte probabil, dup= ce mai \nt`i austudiat varianta contrar=, pe care au considerat-oposibil= din punct de vedere logic, f=r= s=-iatribuie, \ns=, o realitate efectiv=.

Mai reamintim c= intui]ia genial= a luiAristotel, \n privin]a alternativei \ntre egalitatea cudou= unghiuri drepte a sumei unghiurilortriunghiului [i inegalitate a fost confirmat= ma-tematic de doi str=luci]i matematicieni din secolulal XVIII-lea: Saccheri [i Legendre. Am vorbitdespre acest lucru, dar \l vom relua \ntr-un viitorarticol, dat= fiind importan]a lui.

Matematica si problema libertãtii spiritului (XXII)

Van Gogh - Casa galbenã

,

,

,

,

, ,

24 (2912)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

STII

NTE-ISTORIE

25 (2913)

Paul D. PopescuDespre marele nostru Nicolae Iorga s-a

scris, se scrie [i se va scrie mult. Este, deci,greu pentru cineva care nu a cercetat foartemult via]a [i opera lui s= mai spun= ceva nou [iinteresant, fie \n planul informa]ional, fie \nplanul ideilor [i al concluziilor. De aceea,r`ndurile de fa]= nu au preten]ia s= fie o con-tribu]ie deosebit= la sporirea capitolului Iorga,din istoria culturii rom`ne[ti. Ele sunt doar oevocare a unei ctitorii a profesorului, tipografia,,Neamul Rom`nesc'' de la V=lenii de Munte,care \[i s=rb=tore[te centenarul. Despre eag=sim multe referiri \n diverse lucr=ri, \nleg=tur= cu un aspect sau altul al activit=]ii luiNicolae Iorga, dar, din c`te [tim, p`n= \nprezent nu i s-a consacrat un studiu special maiamplu.

Tipografia ([i editura) ,,Neamul Ro-m`nesc'' a fost una dintre cele mai cunoscutefirme din ramura poligrafic= de la \nceputulsecolului XX. Numele lui Iorga, ctitorul einecontestat, ca [i volumul, calitatea [i varie-tatea produc]iei de carte, i-au conferit o meri-tat= notorietate. Cu toate acestea, \n reconsti-tuirea activit=]ii ei am \nt`mpinat unele difi-cult=]i.

Tipografia ,,Neamul Rom`nesc'' a fostcrea]ia lui Nicolae Iorga [i pe l`ng= faptul c=informa]ia despre ea trebuia desprins= din ceacare privea toate a[ez=mintele iorghiste, bachiar din \ntreaga activitate a acestuia la V=leni,ea mai trebuia departajat= [i de cea a tipografiei,,Datina Rom`neasc=''. |n aproape toateizvoarele care ne-au stat la dispozi]ie, cele dou=tipografii sunt considerate \mpreun=, uneorimerg`ndu-se p`n= la a se afirma c= ,,DatinaRom`neasc='' s-a numit la \nceput ,,NeamulRom`nesc''.1

Exist=, f=r= \ndoial=, [i argumente pen-tru un punct de vedere unificator. |n primulr`nd este persoana lui N. Iorga, ini]iatorul,sus]in=torul [i conduc=torul ambelor \ntre-prinderi poligrafice. |n al doilea r`nd era, se\n]elege, locul \nfiin]=rii [i activit=]ii lor,or=[elul V=lenii de Munte. Mai era, desigur [ifaptul c= o parte a primei echipe a lucrat [i la,,Datina Rom`neasc='', ca [i folosirea aceluia[isediu [i a unei foarte mici p=r]i din vechiul uti-laj. Noi am luat \n considerare alte argumente,care ne-au permis s= consider=m cele dou=a[ez=minte tipografice ca firme independenteuna de cealalt=, fiecare cu via]a [i personali-tatea ei proprie. Mai \nt`i, evident, numele; esteadev=rat c= ambele aveau \n compunerecuv`ntul ,,rom`nesc'' (,,rom`neasc=''), daraceasta nu spune prea mult, deoarece aproapejum=tate din firmele \n domeniu includeauacest cuv`nt. |n al doilea r`nd este vorba der=stimpul mare, de opt ani, \ntre activitateauneia [i a celeilalte. Mai sunt [i alte deosebiri,legate de organizarea [i orientarea celor dou=firme, de cei care au lucrat, de calitatea pro-dusului. De aceea vom consacra aceste r`ndurinumai Tipografiei ,,Neamul Rom`nesc''.

Prezentarea firmei trebuie s= \nceap=prin a r=spunde la c`teva \ntreb=ri: de ce asim]it Iorga nevoia unei tipografii proprii - sauca [i proprii, de ce a \nfiin]at-o \n acel moment[i de ce la V=lenii de Munte?

La prima \ntrebare este u[or de r=spuns.Antrenat \ntr-o at`t de vie activitate cultural=,

politic= [i patriotic=, Iorga avea nevoie impe-rioas= de o tipografie care s= r=spund= cupromptitudine la comenzile sale, f=r= s=condi]ioneze livrarea lucr=rii de plat= imediat=sau chiar anticipat=. Lucrul acesta l-au \n]eles [il-au men]ionat to]i biografii lui, ca [i to]i autoriicare s-au ocupat cu istoria scrisului rom`nesc.,,|n anul 1908, la V=lenii de Munte, N. Iorgaadaug= personalit=]ii sale multilaterale o nou=:aceea de tipograf-editor pe linia tradi]ieic=rturarilor Ion Heliade R=dulescu, GheorgheAsachi [i Mihail Kog=lniceanu, realiz`nd otipografie pentru ziarul s=u ,,Neamul Ro-m`nesc'', dar [i pentru o " larg= editare rom`-neasc="''.2

Iorga \nsu[i m=rturise[te c= ceea ce i-ainsuflat g`ndul de a \nfiin]a o tipografie propriea fost grija pentru ziarul s=u ,,NeamulRom`nesc'', care-l obliga adesea s= r=m`n=dator la Tipografia ,,Minerva'', f=c`nd, uneori,aproape imposibil= apari]ia lui mai departe. |[idorea, deci, c`t mai repede, o tipografie care s=fie a lui [i a ziarului, de unde [i numele.Momentul a fost hot=r`t tocmai de aceast=nevoie, ca [i de faptul c= \n c=l=toriile lui \n ]ar=[i peste mun]i constatase nevoia de carterom`neasc=, ca [i nevoia unor oameni de a-[i\mp=rt=[i g`ndurile prin tipar.

A ales V=lenii de Munte [i ca re[edin]=a sa [i ca centru al \ntregii activit=]i culturale [ipatriotice pe care o pl=nuia. El avea nostalgiaunui or=[el patriarhal, aflat \n afara jocurilorpolitice [i corup]iei, f=r= zgomot, f=r= praf, f=r=aglomera]ie. |n plus, pre]ul terenurilor [i chiaral caselor era foarte sc=zut [i existau foartebune condi]ii pentru aprovizionarea cu lemnede foc [i cu produse agro-alimentare. Deasemenea, calea ferat= Ploie[ti - V=leni era gatas= fie dat= \n circula]ie (1908). Ea lega V=leniicu Ploie[tii, cu re]eaua C.F.R. [i, deci, cu toat=]ara.

Sunt bine cunoscute \mprejur=rile \ncare Iorga s-a stabilit la V=leni [i pl=cerea cucare a devenit cet=]ean al acestei a[ez=ri.3 Dup=mutarea lui aici, concep`ndu-[i activitateaviitoare, a g=sit [i alte avantaje ale localit=]ii.Aici partidele tradi]ionale erau slab reprezen-tate, existau destui oameni neangaja]i \nc=politic, dar susceptibili de a face politic=:medici, \nv=]=tori, farmaci[ti, preo]i, negustori[i chiar urma[i ai mo[nenilor, unii \nst=ri]i.Cum pe atunci proiecta crearea unui partid - pecare \l va [i \ntemeia peste numai doi ani, \n1910, se va fi g`ndit probabil c= va putea aveao puternic= organiza]ie local= chiar la V=leni.

A \nceput realizarea programului s=ucultural cu \nfiin]area tipografiei. Cum era unom expeditiv, a \nceput imediat diligen]ele \naceast= direc]ie, ac]iune \n cadrul c=reia avea s=se felicite de mai multe ori pentru ideea avut=.

Prima problem= era cea a localului pecare a rezolvat-o \ns= paralel cu celelalte. {timc= el dob`ndise o proprietate \n V=leni \nc= din1907, ,,o livad= plin= de buruieni, \n carecopacii de mult= p=r=sire st`rpiser= [i o c=su]=simpatic= \n d=r=p=narea ei...''4

El a dob`ndit-o pl=tind 4.000 de leimo[tenitorului ei, un fotograf din Ploie[ti, banipe care \i ob]inuse de la ministrul Spiru Haret,anticipat, ca drepturi de autor pentru o istorie abisericii rom`ne[ti. A renovat-o repede, g=sindcu u[urin]= me[teri [i materiale iar \n iulie Iorgas-a mutat \n ea cu familia. |n ianuarie 1908,

Iorga cump=ra un alt imobil, mai \nc=p=tor, maiimpun=tor, mai confortabil, de la urma[ii unuiboierna[, polcovnicul Panca (dup= majoritateaizvoarelor, tranzac]ia oficial= ar fi avut loc \n1910). Dup= bunul s=u obicei a trecut imediat larenovarea noii propriet=]i [i la mutarea \n ea.5

Avea acum disponibil= cealalt= cas= [i mai aleslocul larg pe care se putea construi orice. |ns=,pentru aceasta trebuiau bani.

Plin de idei, de inventivitate, el a propus]=rii \nfiin]area unei societ=]i pe ac]iuni,,Neamul Rom`nesc'', care s= patroneze tipo-grafia cu acela[i nume. A[a cum singurm=rturisea, dorea ca, ,,\ntemeind cu bani de laprieteni, deveni]i ac]ionari... ceea ce de multvisasem, tipografia mea, [i pentru acest ziar,dar [i pentru o larg= editur= rom`neasc='', s=-[iaib= propria imprimerie pe care s-o p=strezesub controlul s=u.6

Ac]iunea a fost lansat= chiar \n timpulcump=r=rii celui de-al doilea imobil [i asociat=cu anun]area organiz=rii unor cursuri de var=,populare, dar de un \nalt nivel. Datorit= acesteiasocieri, a marelui prestigiu al lui Iorga, ca [ilargii publicit=]i f=cut= de ,,Neamul Rom`nesc''[i de alte ziare, a avut succes. Subscrierea deac]iuni, \n majoritatea cazurilor cu v=rsareasumelor de bani subscrise, a \nceput imediat,furniz`nd fondurile necesare investi]iilor.

Primii [i cei mai importan]i subscritoriau fost apropia]ii lui Iorga, colaboratorii lui dindiferite zone ale activit=]ii culturale [i careaveau s=-i devin=, dup= 1910, [i partizanipolitici. Am putea numi c`]iva, cita]i \n docu-mentele care au ajuns sub ochi no[tri: T.Manolescu-Mladin, I.C. Negrescu, G. Orleanu,G. Mil. Demetrescu-Craiova, H. Froll, A.Livezianu etc. Iorga, care mergea pe linia\nfiin]=rii unui partid - existent deja \n embrion- \[i d=dea seama c= \i va subordona acestuia [iziarul [i tipografia, dar voia ca acest lucru s= nuse [tie sau, cel pu]in, s= fie escamotat oficial.De aceea, Iorga s-a str=duit personal [i a reu[its= conving= pe prin]ul Gheorghe {tirbei, frun-ta[ conservator, s= investeasc= 5.000 de lei \ntipografie, pe C. Alim=ne[tianu - liberal, s=subscrie 40 de ac]iuni, iar pe al]i c`]iva politi-cieni s= li se al=ture, cel pu]in formal.7 Desigur,prin contribu]ia lui material= (localul, terenuletc.), Iorga r=m`nea ac]ionarul principal [i aveacuv`ntul hot=r`tor \n societate, pe care, de alt-fel, oricum, l-ar fi avut.

Ini]iativa lui Iorga a avut un larg ecou,mai ales \n unele p=r]i ale ]=rii, cum ar fiBoto[anii, ora[ul s=u natal. La 4 martie 1908,Constantin Gh. Cucu, proprietar \nst=rit, mareadmirator al istoricului, \i adresa acestuia oscrisoare prin care \l felicita pentru ini]iativa sa[i-i comunica c= deja a devenit un importantsubscritor de ac]iuni. ,,Mi-a s=ltat inima debucurie primind vestea \nfiin]=rii Societ=]ii peAc]iuni "Neamul Rom`nesc". Aceast= [tire m-a f=cut s= contribuiesc [i eu... cu o pietricic= laf=urirea temeliei acelei m=re]e institu]iuni careva face ca ilustrul dumneavoastr= nume s=r=m`ie nemuritor [i scris \n cartea de aur a nea-mului rom`nesc...''.8

continuare ‘n pagina 39

EEii ssii PPrraahhoovvaaN. Iorga - Centenarul unei tipografii (I)

,

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

STII

NTE-ISTORIE

26 (2914)

Polin ZorilãApari]ia unei c=r]i noi reprezint=, f=r=

\ndoial=, un eveniment deosebit, care confirm=afirma]ia lui Nicolae Iorga, potrivit c=reia "culturapoporului român f=r= c=r]i pentru dânsul nu sepoate". Pe aceste coordonate se situeaz= [ilucrarea distinsului profesor emerit Paul D.Popescu, Cartea satelor chiojdene, ap=rut=, \n2007, la Editura Prahova din Ploie[ti. Cunoscutpublicului larg prin erudi]ia sa [i prin num=rulmare de lucr=ri dedicate Ploie[tiului [i Prahovei,reputatul cercet=tor [i-a extins sfera deinvestiga]ie asupra satelor chiojdene, din jude]ulBuz=u. Recenta lucrare este o prezentare mono-grafic= de amploare a comunei Chiojdu - jude]ulBuz=u, menit= s= satisfac= curiozitatea cititoriloriubitori de istorie [i s= suscite interesul avizat alspeciali[tilor.

Lucrarea debuteaz= cu un Argument sem-nat de inginerul Alexandru Ispas, care, \mpreun=cu al]i oameni de bine (Alexandru Codescu, PaulDobrescu, Adrian Boiangiu, Dan Huru, membri aiclubului Rotary Ploie[ti), a luat ini]iativa realiz=riiunei lucr=ri monografice, care s= reprezinte opunte de leg=tur= \ntre locuitorii de ieri [i de azi aiChiojdului [i cei din ,,diaspora" chiojdean=.

Anima]i de cele mai alese sentimente,ini]iatorii au purces la colectarea materialului do-cumentar [i iconografic necesar realiz=rii uneilucr=ri de asemenea anvergur=. Pentru ducerea la\ndeplinire a acestui proiect ambi]ios, inginerulAlexandru Ispas s-a adresat profesorului emeritPaul D. Popescu, cunoscut istoric prahovean,care, dup= o scurt= ezitare, a acceptat aceast=provocare, realizând dup= doi ani de munc=st=ruitoare o lucrare monografic= de referin]=,Cartea satelor chiojdene.

|n capitolul I, intitulat Un loc minunat dea[ezare, profesorul emerit Paul D. Popescu abor-deaz=, cu meticulozitate, problematica localiz=riigeografice a acestei comune buzoiene de pe ValeaBâscei [i a tr=s=turilor caracteristice ale cadruluinatural. Amplasarea comunei \n ,,]ara Chioj-durilor", la contactul dintre zona subcarpatic= [iMun]ii Siriului, a fost benefic= - dup= cum apreci-az= autorul - pentru binele [i nevoia de frumuse]ia chiojdenilor.

Capitolul al II-lea, intitulat Pu]in= istorieabordeaz= evolu]ia istoric= a acestei a[ez=ri demo[neni, de la \nceputurile sale pân= \n actuali-tate. Numele localit=]ii Chiojdu - arat= autorul -are o origine controversat=. Aceasta ar puteaproveni din maghiarul kövejd = pietros, dup= cumafirm= Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu,Dinu C. Giurescu [i Alexandru Graur. Ideea esterespins= de cercet=torii chiojdeni C. Isb=[oiu [i P.Predescu, dar [i de C. M. Râpeanu, care pre-supune c= ar deriva din latinescul quies = lini[te.,,]ara Chiojdurilor" (Depresiunea Drajna -Chiojd), \n care sunt amplasate [i localit=]ileStarchiojd [i Chiojdul Mic, reprezint= o vatr= deveche [i intens= tr=ire româneasc=. Pe la 1241-1242 - afirm= autorul - zona a fost afectat= den=v=lirea t=tarilor, care au l=sat urme \n legendele[i toponimia local=. La \ntemeierea ChiojduluiMic - afirm= profesorul emerit Paul D. Popescu -o contribu]ie \nsemnat=, al=turi de autohtoni, auavut-o românii ardeleni veni]i din zona izvoarelorrâului Buz=u. Puternica imigra]ie transilv=nean=,de ,,ungureni" sau ,,secuieni", este reflectat= -dup= cum afirm= autorul - [i de numele jude]uluiSaac sau S=cuieni, din care a f=cut parte [i locali-tatea Chiojdu Mic pân= la 1845.

Potrivit istoricului C. C. Giurescu, \n tim-

purile vechi, a existat pe aceste meleaguri o sin-gur= mo[ie \n cuprinsul c=reia s-au dezvoltat ulte-rior cele dou= sate de mo[neni, Starchiojd [iChiojdul Mic. Primul document cunoscut, emisde Mihail Voievod \n 1418, \nt=rea mo[nenilordin Starchiojd st=pânirea asupra mo[iei Chiojdu.Peste 130 de ani, \n 1548, Mircea Ciobanul\nt=rea fra]ilor Dragomir, Gon]ea, Stroe [i Nanst=pânirea asupra unei ocine \n Chiojdu,cump=rat= de Voicil=, bunicul acestora, de laC=lin. Documentele ulterioare men]ioneaz=vânz=ri, cump=r=ri [i p=trunderea unor boieri \nacest spa]iu mo[nenesc. Meleagurile chiojdene -afirm= autorul - au fost str=b=tute [i de o[tenii luiMihai Viteazul, \n campania din octombrie 1599.

|n secolul fanariot [i la \nceputul epociimoderne - subliniaz= profesorul Paul D. Popescu- apar semne de disolu]ie a ob[tilor [i infiltrareaunor familii boiere[ti, cum a fost familia Macovei.Judec=]ile numeroase, men]ionate de documente,atest= lupta pentru supravie]uire a ob[tilormo[nene[ti \n fa]a unor for]e din afar= (boieri,M=n=stirea Târg[or) dar [i din interiorul acestora.A[ezarea geografic= - arat= autorul - a favorizatantrenarea unor pl=ie[i chiojdeni \n sistemul deap=rare a grani]ei dintre ]ara Româneasc= [iTransilvania.

Marile momente ale istoriei na]ionale(revolu]ia de la 1848, Unirea Principatelor,r=zboiul de independen]=, primul r=zboi mondial)- afirm= autorul - au fost receptate de localnici,care [i-au adus contribu]ia la desf=[urarea acesto-ra. Acest lucru este dovedit [i de num=rul mare aleroilor chiojdeni (120), c=zu]i la datorie \nr=zboiul pentru \ntregirea neamului. Printreace[tia se afla [i c=pitanul Ion C. Giurescu, frateleistoricului Constantin C. Giurescu.

Dup= Marea Unire, fosta comun= degrani]= Chiojdu ajungea \n mijlocul RomânieiMari. De[i s-a mai p=strat un timp proprietateadev=lma[=, procesul de disolu]ie a ob[tii [i deie[ire din indiviziune se accentueaz= tot mai mult.Al doilea r=zboi mondial a cauzat comuneipierderi umane, dar [i o accelerare a descom-punerii vie]ii ob[te[ti [i comunitare. |n acestecondi]ii, regimul comunist - afirm= profesorulemerit Paul D. Popescu - expropria nu o proprie-tate ob[teasc= ci propriet=]ile individuale alevechilor mo[neni. Capitolul al III-lea, Institu]iileChiojdului, trateaz=, \n aproape 150 de pagini,evolu]ia administra]iei, bisericii, [colii [i a altorinstitu]ii chiojdene. |n primul subcapitol,Administra]ia, autorul abordeaz= cronologicprevederile legislative, evolu]ia administra]ieilocale, de la pârc=lab la primar [i la consiliulcomunal, realiz=rile edilitar-gospod=re[ti [i scurteevoc=ri ale primarilor de ieri [i de ast=zi aiChiojdului. Dintre ace[tia se deta[eaz= figuraluminoas= a lui Silvestru Frânculescu, apreciat deprofesorul emerit Paul D. Popescu, ca cel maiimportant [i mai priceput primar al comunei. \nfinal, autorul prezint= realiz=rile administra]ieiactuale, conduse de Gheorghe Dumitrache, celmai tân=r primar pe care l-a avut comuna Chiojdu.

Subcapitolul urm=tor, [coala, abordeaz=selectiv evolu]ia \nv=]=mântului chiojdean. Prima[coal= din Chiojdu Mic a existat, probabil - dup=cum afirm= C. C. Giurescu - pe la anul 1770.Dup= introducerea Legii instruc]iunii publice(1864), existen]a [colii din Chiojdul Mic a devenito certitudine. Pe parcursul lucr=rii, profesorulemerit Paul D. Popescu realizeaz= o fresc= a\nv=]=mântului chiojdean din ultimii 140 de anipunând accent pe: evolu]ia num=rului de elevi,situa]ia personalului didactic, baza material=,

desf=[urarea activit=]ii instructiv-educative [i efi-cien]a acesteia. Re]eaua [colar= a comunei -afirm= autorul - s-a dezvoltat \n timp [i cuprindela ora actual= [ase unit=]i de \nv=]=mânt: [coala decoordonare ,,Constantin Giurescu" din ChiojdulMic, [colile din Bâsca Chiojdului, C=tia[u, Lera,Poeni]ele [i Plescioara. {i pentru ca tabloul s= fiecomplet, autorul evoc= personalit=]i de seam=,care [i-au pus amprenta asupra calit=]ii \nv=-]=mântului local: Tudor Popescu, Dumitru S.Frânculescu, Petre Predescu, Ana Bocioac=,Viorica Teodor-Badea, directorul Iacob Balaban -care a adus un suflu nou, ordine [i disciplin=,Margareta Dinc= [i al]ii. Eficien]a [colii chiojdeneeste dovedit= [i de num=rul mare al persona-lit=]ilor ridicate de pe aceste meleaguri, \ntre carela loc de cinste se situeaz= reputatul istoricConstantin C. Giurescu.

Urm=torul subcapitol, Biserica, trateaz= pelarg istoricul l=ca[elor de cult de pe raza comuneiChiojdu. Primele biserici de pe plaiurile chiojdeneau fost realizate din lemn. Astfel, la Chiojdul Mica func]ionat o biseric= distrus= de gârla Chiojduluila 1772, apoi o alt= biseric= din lemn amplasat= \ncimitirul localit=]ii. Al=turi de aceasta - subliniaz=autorul - localnicii au construit, pe la 1844, unl=ca[ de zid extins [i renovat \n mai multe rânduri,cu hramul ,,Sf. |mp=ra]i Constantin [i Elena".Pictura \n fresc=, \n stil tradi]ional neobizantin, afost realizat= de pictorul Petre Ro[ca din Hâr[ova.O alt= biseric= din lemn a existat [i la C=tia[u. Pela 1877 - arat= autorul - s-a \ncheiat construireaunei biserici din bârne solide de brad cu hramul,,Adormirea Maicii Domnului", pictat= de NaeConstantinescu, renovat= [i repictat= ulterior depictorul Irimescu. Biserica din Poeni]ele, constru-it= \n anii 1852-1856 din bârne solide de stejar,tencuite pe ambele fe]e, cu hramul ,,Sfin]iiVoievozi Mihail [i Gavriil", renovat= ulterior, afost pictat= de pictorul Ro[ca din Hâr[ova.

Biserica din Lera, cu hramul ,,Intrarea \nBiseric= a Maicii Domnului", construit= \n 1876,din zid de piatr= cu trei turle [i pridvor \nchis, areprintre podoabe - dup= cum subliniaz= profesorulemerit Paul D. Popescu - catapeteasma Bisericii,,Sf. Vineri" din Bucure[ti, distrus= \n timpulregimului comunist.

O alt= biseric=, ,,|n=l]area Domnului",construit= \n perioada 1877-1927, din piatr=, cutrei turle, deserve[te parohia Chiojdu II. Pictat=ini]ial de pictorul Nicolae Vasilescu, biserica afost consolidat= dup= cutremurul din 1977 [irepictat= \n fresc= de c=tre pictorul N. Radu dinBucure[ti. Pe parcursul mai multor pagini, autoruleviden]iaz= activitatea personalului de cult care adeservit bisericile chiojdene [i evoc= personali-tatea p=rintelui Dumitru Gogeanu.

Al=turi de prim=rie, biseric= [i [coal=, peraza comunei mai func]ioneaz= [i alte institu]ii:poli]ia, c=minul cultural, biblioteca comunal=, ofi-ciul po[tal, agen]ia C.E.C. [i dispensarul medical.Pe baza Amintirilor profesorului Stelian Florescu-Pântece, autorul prezint= sugestiv o serie de obi-ceiuri [i tradi]ii chiojdene: botezul, nunta, \nmor-mântarea, Mo[ Ajunul, Plugu[orul, Plugul,Sorcova, Capra, Irozii, Vasilca, Paparudele [iCaloianul. Oameni veseli, chiojdenii mergeau lahor= sau la bal [i au creat - dup= cum afirm=Codin Isb=[oiu - dansul ,,Perni]a" (nu ,,Perini]a"),popularizat prin anii 1930, dar ast=zi aproapedisp=rut. Câteva pagini din lucrare sunt utilizatede autor pentru a descrie frumuse]ea scoar]elor,velin]elor [i a covoarelor ]esute de mâna dibace [iiscusit= a chiojdencelor.

O monografie a satelor chiojdene (I)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

STII

NTE-

GEOGRAFIE Codru] Constantinescu

|n august 1873, geograful francezElisée Reclus, membru al prestigioaseiSociet=]i de Geografie din Paris, \nfiin]at= \n1821, a vizitat Transilvania, aflat= \n cadrulImperiului Austro-Ungar iar zece ani maitârziu, \n drum c=tre Constantinopole a tre-cut prin Bucure[ti. |nsemn=rile sale dec=l=torie l-au inspirat pe Jules Verne \nscrierea romanului Castelul din Carpa]i.C=l=toriile lui Reclus au fost pretextul decare avea nevoie Alain Kerjean pentru aredescoperi România, atât pentru publiculfrancofon cât [i, de ce nu, chiar pentru pu-blicul român. Alain Kerjean nu este un\ncep=tor \n profesia sa destul de atipic= pen-tru noi, de scriitor-fotograf descoperitor depeisaje exotice. A \ntreprins c=l=torii \nVenezuela, pe fluviul Orinoco, dar [i \nAfrica de Vest. Autorul m=rturise[te c= afost deranjat de o remarc= a unui compatriotcare, auzind c= se preg=te[te de o c=l=torie \nRomânia ar fi zâmbit superior [i ar fi aruncatvorbele: ,,Ah, da, Kerjean este omul potrivitpentru România, dup= expedi]iile sale dinOrinoco [i Africa." Un suflet de român verdear fi fost iremediabil jignit, nu \ns= [i noi...Astfel s-a n=scut albumul Voyage enRoumanie, de la Transylvanie au delta duDanube.1 Prefa]a impun=torului album estesemnat= de soprana Angela Gheorghiu, \nideea de a maximaliza impactul pozitiv alc=r]ii, \ns= ne \ntreb=m câ]i franceziobi[nui]i au auzit de Angela Gheorghiu...Poate c= Gic= Hagi ar fi fost mai potrivit...

Alain Kerjean face parte din acea ca-tegorie de c=l=tori str=ini \n România a c=rorprincipal= preocupare nu este aceea de a lipietichete, ci de a \n]elege o ]ar= [i popula]iilecare tr=iesc \n grani]ele ei, c=ci AlainKerjean \[i \ndreapt= un ochi atent [i asupraminorit=]ilor din ]ar=, fie c= acestea sunt deorigine maghiar=, rrom=, lipovean= sau sas=.Remarc=m faptul c= Alain Kerjean a \ntre-prins o adev=rat= [i laborioas= munc= dedocumentare atât \nainte de a \ncepe aceast=c=l=torie, care de altfel nu a fost prima \nspa]iul românesc, cât [i \n timpul ei [i chiardup=. Textul redactat de c=tre scriitorul [ifotograful francez abund= \n referin]e bibli-ografice, \n citate din scriitori români, decele mai multe ori inspirat inserate \n mate-ria albumului.

Kerjean este atras [i de via]a reli-gioas= a României, poate pentru c= asemenialtor francezi g=se[te \n România credin]a

pierdut= \n Fran]a dup= Marea Teroare [idup= alte dou= secole de continu= laicizare [iateizare. Sau poate c= aceasta i se pare doarexotic=. Reg=sim numeroase fotografii alebisericilor [i m=n=stirilor ortodoxe dar [icatolice sau protestante (interiorul unui l=ca[de cult unitarian din Secuime) dar [ifotografia unei troi]e de la o margine dedrum sau o foarte sugestiv= fotografie a inte-riorului unei biserici ortodoxe \n timpul uneislujbe. Imaginea de ansambul a Românieieste una foarte echilibrat=, m= tem c= multmai echilibrat= decât ar fi putut-o recrea unfotograf / scriitor român care, fiind mult preaimplicat emo]ional, ar aluneca cu siguran]=c=tre una din cele dou= extreme: ori dragosteoarb= [i absolut=, ori dispre] suveran [i sil=metafizic=. |mpletirea celor dou= aspecteeste punctul forte al albumului, fa]ete binecondimentate de zeci de fotografii extraor-dinare.

|n ciuda regresului constant a franco-foniei poporului român, chiar dac=\nv=]=mântului \n limba francez=, care estefoarte dezvoltat \n sistemul public românesc,francezul a fost uimit de francofonia dac= nugeneral= a poporului român m=car a multorintelectuali rom`ni. Alain Kerjean descrieuimirea tân=rului fotograf rom`n ce l-a\nso]it de-a lungul traseului, Valentin Bru-taru, care, anglofon fiind, nu putea \n]elegediscu]iile avute de autor \n compania promo-torilor sau prietenilor locali, discu]ii care auavut loc, \ntotdeauna, \n francez=.

Alain Kerjean nu s-a mul]umit doar s=str=bat= cei 6.000 de kilometri \n România [is= scoat= un album admirabil, dar s-a\nh=mat [i la munca de promovare, al=turi deSocietatea de Geografie din Paris [i editorullucr=rii, Editura Glénat. Albumul Voyage enRoumanie a fost lansat \n mod oficial \nprezen]a Excelen]ei Sale AmbasadorulRomâniei la Paris, d-l Teodor Baconsky, \ncadrul Festivalului Interna]ional de Geo-grafie de la SaintDié-des-Vosges,unde România aavut statutul de]ar= invitat= spe-cial. Albumul afost \n centruldezbaterilor orga-nizate de c=treSocietatea deGeografie, \n ca-drul unui coloc-viu dedicat c=r]iila 16 noiembriela sediul din Parisal prestigioaseisociet=]i [i la careau mai vorbitMagda Cârneci,director al I.C.R.Paris, profesorul JeanBastié, profesor eme-rit la Sorbona, pre[e-dintele Societ=]ii,Mircea Goga, profe-

sor de limb= [i civiliza]ie român= la Sorbona.Cu aceast= ocazie a fost vernisat= o expozi]iecu câteva din tablourile lui Paul Anastasiu,pictor oficial al Armatei Franceze, \n rân-durile c=reia a petrecut 15 ani dar [i membrual Societ=]ii de Geografie.2 La 5 decembrie,Alain Kerjean a prezentat cartea \n cadrulunui colocviu axat asupra istoriei [i mo-dernit=]ii României, organizat de c=treUniversitatea Aix-en-Provence, prin profe-sorul Gilles Bardy. Iar \n seara de 14 decem-brie, momentele culturale dedicate acesteiapari]ii editoriale au luat sfâr[it printr-orecep]ie g=zduit= de Ambasada României dinParis, la care au participat mari personalit=]iculturale precum Teodor Baconsky, \n cali-tatea sa de gazd=, Angela Gheorgiu, acade-micianul [i fizicianul Basarab Nicolescu,arhitectul [i sculptorul Silvia Gabriela Beju[i scriitorii Mircea Goga [i Jean-YvesConrad, autorul c=r]i Roumanie, capitale...Paris. Guides des promenades insolites surles traces des Roumains céelebres de Paris,publicat= la Editura Oxus (2003).

Voyage en Roumanie este o carte carene dovede[te c= pentru a ne \mp=ca cuRomânia trebuie s= o redescoperim [i s=-iaccept=m paleta de culori, unele \nchise [ipenibile, altele, deschise, luminoase, \nideea de a le diminua pe primele [i amplificape ultimele. Un francez ne-a deschis drumul,un francez care, \n loc de concluziem=rturise[te simplu [i destul de re]inut c=,,Am folosit inima pentru a evoca o cascad=de emo]ii [i pentru a anun]a re\ntoarceareaunei ]=ri prietene Fran]ei de care avemnevoie: România".

1. Voyage en Roumanie, de la Transylvanie audelta du Danube, de Alain Kerjean, fotografii de AlainKerjean [i Valentin Brutaru, prefa]= de AngelaGheorghiu, Glénat, La Société de Géografie, Grenoble,2007.

2. Recunoscut= ca institu]ie de utilitate public=prin ordonan]= regal= la 14 decembrie 1827!

UUnn nnoouu ccããllããttoorr ffrraanncceezz îînn RRoommâânniiaa

Fotografie de la recep]ia de la Ambasada României la Paris (14 decembrie 2007). De la stânga la dreapta,

Angela Gheorgiu, David King (Editura Glénat), Prof. Jean Bastié (pre[edintele Societ=]ii de Geografie),

Excelen]a Sa AmbasadorulRom`niei \n Fran]a, Teodor Baconsky, Alain Kerjean.

Foto

: Jea

n-YY

ves

Con

rad

27 (2915)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

CIVI

CA

28 (2916)

Nicolae DumitrescuUn eveniment de sfâr[it de an 2007, care

s-a bucurat de ospitalitatea Rectoratului UPG (prof.univ. dr. ing Vlad Ulmanu), \mbinând protocolarulcu lucrativul, ne-a adus \n aten]ie, ca pe o expe-rien]= \ncurajatoare, interesanta existen]= a In-stitu]iei Cet=]enilor de Onoare din MunicipiulPloie[ti. Aceast= institu]ie n-are, la noi, o istorieprea lung=. De[i cadrul juridic exist=, \nc= din1925, ca [i destui cet=]eni care ar fi meritat s= li sefi atribuit acest statut! Totu[i, \n trecut, s-au g=sit [ipus \n oper=, ocazional, [i alte forme derecunoa[tere public= a valorilor, care, par]ial,func]ioneaz= [i ast=zi - medalii, insigne, ordine,diplome etc.

Dup= Revolu]ie, mai concret \n 1994, \ntimpul primariatului ing. Victor S=vulescu, lanivelul Consiliului Local, a fost adoptat=, f=r= re-zerve, aceast= formul= compensatorie, cu valoaremoral-cet=]eneasc=. Primul cet=]ean de onoaredeclarat, generalul Toncea Marin Octavian - vete-ran de r=zboi - orientarea ca atare indicând respec-tul fa]= de cei care au luptat pentru ap=rarea ]=rii [ia intereselor na]ionale. Era, totu[i, un ecou al prac-ticilor care au f=cut o lung= carier= la noi, \n vre-murile trecute.

Dar acesta a fost doar \nceputul. Odat=deschis= calea, vor fi luate \n considera]ie, ulterior,[i alte personalit=]i, provenind din varii domenii,atât din rândul celor care tr=iesc [i lucreaz= \nPloie[ti, cât [i din afar=, oameni de reputa]ie, careau avut contribu]ii importante \n plan comunitar [iextracomunitar. Cuprinderea numeric= efectiv= afost, \ns=, foarte re]inut=.

Dup= alegerile din 1996, \n perioada man-datului primarului Horia Toma, prevederile regula-mentului-cadru se cristalizeaz= mai bine, dând, ast-fel, posibilitatea introducerii unor criterii [i, peaceast= baz=, a unei selec]ii mai largi [i mai juste,\ncât, \n intervalul respectiv, au primit acest titlu 11personalit=]i, ponderea fiind de]inut= de oameni deart= [i cultur=, precum pianista Lory Wallfisch,scriitorul Mircea Ionescu-Quintus, academicianulEugen Simion, dirijorul Marin Constantin sauactorul Corneliu Revent (p.m.).

Noua legislatur=, \nceput= \n iunie, 2004,sub primariatul ing. dr. Emil Calot=, deschide maimult perspectiva unei asemenea rela]ii \n plancomunitar. F=r= a avea un caracter exclusivist, ac-centul va c=dea acum pe alegerea [i desemnareacet=]enilor de onoare din rândul oamenilor de cul-tur= [i al intelectualilor cu un aport deosebit. Vor fiavute \n vedere, ceva mai mult, [i personalit=]i dinstr=in=tate. {i din punct de vedere numeric, seremarc= o cre[tere: \n perioada 2000-2004 fiind\ncununa]i cu acest titlu cca 20 de cet=]eni,ajungându-se la un num=r total de 40. |n rândulacestora, sunt de remarcat nume precum: IoanGrigorescu (scriitor [i cineast), Eugenia Mol-doveanu (artist= liric=), Emilia Comi[el (etno-muzicolog), Valeriu Râpeanu (critic [i istoric lite-rar), Mihai Ispirescu (prozator [i dramaturg),Eusebiu {tef=nescu (actor [i regizor), {tefan PopaPopa's (caricaturist de renume mondial, prezent \nCartea Recordurilor), Napoleon Antonescu (prof.univ. dr. ing), Ilarion Ionescu-Gala]i (dirijor deorchestr=), Sandu Mazor (fost Ambasador alStatului Israel la Bucure[ti), Adam Puslojic (poetdin Serbia, membru de onoare al AcademieiRomâne), Mihai Cimpoi (academician, Pre[edinteal Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova),Basarab Nicolescu (Pre[edinte al CentruluiInterna]ional de Studii Transdisciplinare - Paris,membru de onoare al Academiei Române), VasileT=râ]eanu (scriitor [i publicist din Bucovina -Ucraina) etc. Este interesant de men]ionat c=, \nanul 2002, se ajunge la aprobarea unui nou regula-

ment [i a unui nou statut al cet=]eanului de onoare.Acestea au \n vedere l=rgirea bazei de selec]ie [i aatribu]iilor, stabilirea unor drepturi [i \ndatoriri. |nnoul context organiza]ional, se emit legitima]ii tip,se adopt= o diplom= individualizat=, [i se fixeaz=perimetrul unor anumite \nlesniri [i facilit=]i \nspa]iul comunitar al Ploie[tiului. La \nceputul anu-lui 2003, se \nfiin]eaz=, totodat=, ConsiliulCet=]enilor de Onoare, un fel de Sfat al \n]elep]ilor,constituit din 13 persoane, din rândul c=rora facparte [i cei trei fo[ti primari de dup= ‘90 - RomeoHanganu, Victor S=vulescu, Horia Toma, ca [iactualul edil al Ploie[tiului, Emil Calot=. La con-ducerea acestui Consiliu a fost ales, prin votdeschis, avocatul, scriitorul [i omul politic MirceaIonescu-Quintus. Aceast= formul= organizatoric=are, se pare, un caracter de unicat, la nivelulautorit=]ilor locale, \ncercând, astfel, s= identifice [is= pun= \n valoare un poten]ial tehnico-[tiin]ific [icultural-artistic ale c=rui roade ar putea s= sereg=seasc=, fie [i par]ial, \n proiectele [i deciziile pecare Consiliul Local Municipal le ia, \n mod curent,pentru cre[terea capacit=]ii generale de exprimare aacestui important ora[ românesc.

Cu implicarea [i cu avizul acestui organismde conducere, ast=zi, num=rul celor care au primitinvestitura Consiliului Local se ridic= la 59,extinzând aria cuprinderii socio-profesionale [i,astfel, determinând poten]iale asum=ri ale uneiasemenea grup=ri de elit=. Este, \ntr-adev=r, un gestde cinstire pentru cet=]enii valoro[i, dar [i un\ndemn la ac]iune din partea acestora. Prin faptelelor, ei pot servi drept modele social-comunitare,pentru c= au \n spate o carier= str=lucit= [i o con-duit= irepro[abil=. Important este ca experien]a [iprofesionalismul acestora s= fie canalizate astfel\ncât, realmente, ei s= reprezinte un suport viabil alnoilor evolu]ii ale municipiului. Credem c= cinstin-du-i printr-o atare recunoa[tere, cet=]enilor deonoare ai Ploie[tiului le revine datoria moral= de ase situa \n avangarda progresului, furnizând idei,sau contribuind efectiv la prestigiul urbei [i labun=starea general= a cet=]enilor. Mai activi, unii\n]eleg, f=r= alte impulsuri, dimensiunile unorasemenea comandamente. Al]ii a[teapt=, \nc=,decizii oficiale ori recompense recuperatorii.Cetatea are nevoie [i de unii [i de al]ii, fiindc=fiecare a avut, la vremea sa, partea de glorie [i derecuno[tin]= atestat=, care, odat= [i odat=, se vaputea a[eza la loc potrivit \n pagini de istorie…

Reuniunea de bilan] din decembrie, 2007, aConsiliului de Onoare, desf=[urat= \n sala SenatuluiUPG, a consfin]it propunerea al=tur=rii \n rândurilesale, a altor doi valoro[i cet=]eni: criticul [i istoriculliterar Ieronim T=taru [i poetul [i publicistul LucianAvramescu. Totodat=, ea a confirmat, prin \ntreguls=u program, ce for]= intelectual= real= reprezint=aceast= grupare [i cât de apt= este, poten]ialmente,de decizii constructive. De[i majoritatea oamenivârstnici, pasiunea lor sincer= degaj= o tinere]erobust= [i molipsitoare, ce s-ar putea oricândconecta [i pune eficient \n folosul comunit=]ii.|ntrebarea este când [i dac= se va reu[i a fi armo-nizate tendin]ele [i aspira]iile acestor cet=]eni, care\n]eleg s=-[i consacre onoarea lor unor idealuri aleploie[tenilor ce merit= a fi atinse, \ntr-o bun=-zi.

Nota redac]iei:|n ziua de 7 martie a.c. a avut loc o nou= \ntrunire a

Consiliului de Onoare, \n cadrul c=reia s-a discutat problemecurente ale activit=]ii literare, muzicale [i sculpturale dinmunicipiul nostru [i s-au oferit sugestii privind stimularea [idezvoltarea acesteia. Au participat (prezenta]i aici \n ordinealfabetic=): Al. B=dulescu, dr. muzicolog; Emil Calot=, dr. ing.,primarul municipiului Ploie[ti; Mircea Dridea, ing., maestruemerit al sportului; Nicolae Dumitrescu, prof., scriitor, consiliercultural; Ioan Grigorescu, scriitor, membru al Uniunii Scrii-torilor; Mircea Ionescu Quintus, scriitor, pre[edinte de onoare alPNL, senator; Eusebiu {tef=nescu, prof. univ., regizor, artistdramatic; Horia Toma, prof., fizician, senator; Ieronim T=taru,prof., istoric [i critic literar, redactor-[ef al revistei “Axioma”.

Didier Nordon

Sã prevenim efectele prevederii?Afec]iunile nasocomiale, cu alte cuvinte cele con-

tractate \n mediul spitalicesc, ca [i maladiile iatrogene, cualte cuvinte cele provocate de medicamente, cunosc oregretabil= expansiune. {i tare mi-e team= c= \n curând nevom vedea pu[i \n situa]ia de a fi obliga]i s= invent=m onou= specializare medical=, cea care ar trebui s=-[i asumesarcina de a ne vindeca de tot cortegiul de belele cu carerisc=m s= ne alegem atunci când primim anumite \ngrijirimedicale.

S= nu critic=m totu[i prea mult medicina \nleg=tur= cu aceste aspecte. Ea este supus= destinului nos-tru comun. Via]a uman= este f=cut= \n a[a fel \ncât raresunt circumstan]ele care ne permit s= sc=p=m de vreoafec]iune f=r= ca alta s= se instaleze \n locul celei care toc-mai a fost eradicat=. {i mai sup=r=toare este \ns= apari]iaunei noi tulbur=ri datorate chiar medicinei. Iar aceast= tul-burare nu poate fi evitat= doar prin simplul fapt c= nemen]inem starea de s=n=tate. Pentru c= intervine aiciangoasa indus= de tehnicile de depistare, angoas= pe careo pot contracta persoanele care sunt s=n=toase, dar caresunt \ndemnate \n mod insistent s= mearg= s=-[i fac= anu-mite analize. "Medicina contemporan= este \n fond [i laurma urmei un fel de doctor Knock care spune: "Veni]i lamine, pentru c= nu ave]i decât iluzia c= sunte]i s=n=to[i."Rezultat: subiectul nemaiavând \ncredere \n propriul s=ucorp, cade prad= angoasei, cere s= i se fac= analize. Marea\ntrebare pentru medicina de mâine este dac= ea se vadovedi capabil= s= anticipeze comportamentele nevroticeca rezultat al ofertelor de diagnoz=. Angoasa (creat= demedicin=) a devenit nervul progresului tehnologic \n me-dicin=." (Didier Sicard, Pre[edintele ComitetuluiConsultativ na]ional de etic=, intervievat de Libération,22-23 februarie 2003.)

Iat= cum am putea ajunge \n situa]ia de a fi nevoi]is= invent=m \nc= o specialitate medical=: cea care ar aveaca misiune s= previn= tulbur=rile provocate de medicinapreventiv=...

Obscurantismul dãtãtor de viatãObscurantismul - adic= refuzul a priori de a lua \n

considera]ie puncte de vedere variate - este un r=u. Darfrica de obscurantism este [i ea tot un r=u. Pentru c= dincauza ei noi nu mai \ndr=znim, nu mai [tim s= alegem.

|]i pic= \n mâini o carte? A n-o citi ar fi un refuzcondamnabil de a lua cuno[tin]= de con]inutul ei: adic= arfi o dovad= de obscurantism. A[a c= cite[te-o. Un concertmuzical este programat ast= sear=, dar genul respectiv nute prea tenteaz=? Nu te l=sa dominat de prejudec=]i, du-tela concert. O conferin]= cu subiect plictisitor, o pies= deteatru \ntr-o limb= pe care nu o vorbe[ti, un balet \n caredansatorii r=mân nemi[ca]i, un film care ]ine opt ore [ipatruzeci [i cinci de minute \]i sunt propuse rând pe rând?Du-te! Du-te! A sta acas= ar \nsemna s= refuzi \nnecuno[tin]= de cauz= ni[te experien]e originale, obscu-rantistule!

Ar cam fi timpul s= termin=m cu modul acesta dea ne \ndopa. S-o spunem sus [i tare: uneori e mai de foloss= refuzi o anumit= oper= decât s=-]i \nsu[e[ti \n mod inutilexperien]a respectiv=.

Telescoala Copiii petrec prea mult timp \n fa]a televizorului,

ei pierd prea mult timp cu jocurile video... Cum s= punemcap=t oare acestui trist fenomen? Iat= o sugestie. Ar trebuica sistemul de \nv=]=mânt, \nc= de la gr=dini]=, s=-i \nve]epe copii s= se uite la televizor, s=-i \nve]e cum s= pro-cedeze cu jocurile video [i, bine\n]eles, s=-i sanc]ioneze pecei care nu acord= suficient= aten]ie acestor materii destudiu.

Pentru c= nu exist= subiect, oricât ar fi el de pasio-nant care, devenind materie de \nv=]=mânt predat= la[coal=, s= nu \nceap= s= plictiseasc= de moarte nou= ze-cimi din popula]ia [colar=. Când copiii no[tri vor fiobliga]i ca la [coal= s= se uite la televizor, e sigur c= acas=vor fugi de televizor ca dracul de t=mâie.

Traducere de Vasile Moga

Modele comunitare LLaa ttrreeii ppããzzeesstteeScrisori din Franta

,

,

,

,

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

SCRISORI

DI

N

FRANTA

29 (2917)

Jacques RaunetCu ocazia anului chinez al [obolanului, iat=

câteva direc]ii pentru a situa roz=toarele \n univer-sul nostru cultural.

Sobolanul în limba siimaginatia francezilor

S-o spunem de la bun \nceput, imaginea[obolanului este absolut negativ=: pentru c= undealtundeva \l putem g=si dac= nu prin gr=mezile degunoaie sau rampele de gunoi ale ora[elor?Mi[c=rile lui vioaie [i care nu produc niciun fel dezgomot provoac= la cei mai mul]i dintre noi reac]iide dezgust, de repulsie, la fel ca [erpii sau p=ian-jenii. |n plus, [obolanul este f=cut r=spunz=tor deapari]ia ciumei \n Occident cu ocazia Cruciadelor\n cursul sec. al XII-lea.

A[a c= nu ne va surprinde s= ne \ntâlnim cu[obolanul \n expresia: etre rat: a fi avar. S= fimaten]i [i la a[a-numi]ii rats d'hôtel, ho]ii care stau lapând= \n aceast= categorie de institu]ii. A ajunge s=m=nânce carne de [obolan era ultima solu]ie a celorasedia]i care r=m=seser= f=r= posibilitatea de a semai aproviziona cu alimente. Când n-ai nimic def=cut, când n-ai niciun fel de distrac]ie, se spune c=te plictise[ti comme un rat mort (ca un [obolanmort). Iar expresia crever comme un rat \nseamn=a muri abandonat de toat= lumea.

De la substantivul rat deriv= alte câtevacuvinte. Diminutivul raton desemneaz= un [obolantân=r, un pui de [obolan. Verbul rater \nseamn= anu-[i nimeri ]inta, poate tocmai din cauz= c= nu-ideloc u[or s= prinzi un [obolan. Câinii speciali[ti \naceast= opera]ie se numesc ratiers.

Oamenii \ncearc= s= distrug= [obolanii, s=-iprind= \n curs=, de unde [i expresia: etre faitcomme un rat, adic= a fi prins, a c=dea \n capcan=.Verbul dératiser exprim= ac]iunea care const= \n a\ncerca s= distrugem \n mod sistematic [obolanii,eventual cu ajutorul unor otr=vuri speciale numiteraticide. Imaginea aceasta a fost utilizat= \nac]iunile cu caracter rasist puse la cale de franceziiinstala]i \n Algeria (a[a-numi]ii pieds-noirs,

picioare negre) care le ziceau arabilor ratoni [i careorganizau din când \n când des ratonnades de sinis-tr= amintire. Cuvântul ratonnade este utilizat [iast=zi \n orice context de lupt= rasial= sau etnic=.

F=r= niciun fel de conota]ii pozitive saunegative, le rat de cave este o lumânare sub]ire careserve[te la iluminat. Numele ei vine poate de laforma pe care o are [i care seam=n= cu coada[obolanului. {i dac= tot veni vorba, la queue de rat(coada [obolanului) este o pil= care are forma aces-tui apendice al roz=toarei, pila respectiv= fiind uti-lizat= la finisarea sau l=rgirea unei g=uri rotundeexecutate \ntr-o pies= de lemn.

Dar s= mergem mai departe. Exist= totu[i [io imagine pozitiv= a [obolanului. Unii de]inu]i [i-audat seama c= [obolanii se pot \mblânzi, devenindastfel pentru ei animale de companie. Plus c=,oricum, trebuie s= aducem un omagiu [i inteligen]ei[obolanului: cei care se ocup= cu efectuarea expe-rien]elor de laborator au demonstrat cu vârf [i \nde-sat capacitatea de reflectare a [obolanului. Dar \ngeneral oamenii nu au a[teptat verdictul cerce-t=torilor pentru a-[i da seama c= [obolanii \ncearc=s= p=r=seasc= o nav= \n pericol, de unde a ap=rut [iexpresia: les rats quittent le navire - [obolaniip=r=sesc corabia, pentru a descrie exodul perso-nalului unei \ntreprinderi care se afl= \n pragul fali-mentului, sau dispari]ia anturajului unui personajinfluent care e pe punctul de a-[i pierde func]ia:dac= [obolanii p=r=sesc nava, \nseamn= c= sfâr[itule aproape, este un semn foarte r=u.

Tot o imagine pozitiv= ofer= [i expresia ratde bibliotheque, [oarece de bibliotec=. Ea caracte-rizeaz= un cititor \mp=timit, foarte pu]in dispus s=ias=. O conota]ie pozitiv= [i mai intens= ofer=expresia petit rat de l'opéra care desemneaz= otân=r= dansatoare aflat= \nc= pe b=ncile [colii.Cuvântul poate deveni chiar afectuos atunci când omam= \i zice copilului ei mon petit rat.

Sobolanul în literaturãMarele nostru fabulist La Fontaine este

printre pu]inii care se ocup= de [obolan [i vorbe[te\ntotdeauna despre el \n termeni onorabili: [obolan-

ul de ora[ [i [obolanul de câmp sunt personaje pri-cepute; exist= apoi un alt [obolan care \l elibereaz=pe leu. Regele fiarelor a ajuns la ananghie, fiindprins \n plas= de vân=tori. Dar pentru c= el \i cru]asevia]a [obolanului la un moment dat, acesta d=dovad= atât de recuno[tin]=, cât [i de r=bdare pen-tru a-[i duce treaba la bun sfâr[it [i a-l salva.

Alte rozãtoareãoarecele nu se bucur= de mai mult= sim-

patie decât [obolanul, cu toate c= nu provoac=totu[i dezgust. Substantivul souris este utilizat une-ori pentru a desemna o persoan= de genul feminin.Este adev=rat c= termenul nu e folosit \n niciun cazca dovad= de stim=, dar el este totu[i semnul uneipriviri amuzate asupra persoanei \n cauz=. |n timpulocupa]iei naziste femeile-militari \nrolate \n armatagerman= erau desemnate cu sintagma les sourisgrises. O curs= pentru [oareci este o souriciere.Cuvântul este utilizat \ns= [i \n leg=tur= cu oameniiprin[i \n situa]ii critice. Plus c= Mickey Mouse aameliorat statutul [oarecelui \n lumea fanteziilorcinematografice recente. {i \n sfâr[it, de când acestcuvânt desemneaz= [i obiectul ovoidal pe care-l uti-liz=m \n completarea tastaturii, ca periferic al unuicalculator, [oarecele este acceptat f=r= alte rezerve\n casele noastre, dar numai \n varianta lui din plas-tic! Printre celelalte roz=toare intrate \n universulnostru cultural, un loc aparte \l ocup= veveri]a,apreciat= pentru vioiciunea [i gra]ia ei. Cunoscut=pentru rezervele pe care [i le face, veveri]a adevenit simbolul economiei [i al prevederii, ceea cea atras dup= sine faptul c= \n Fran]a numele [i silue-ta veveri]ei au fost alese ca emblem= a caselor deeconomii. Alte dou= mici roz=toare care prezint=particularitatea de a intra \n hibernare au devenitdin aceast= cauz= embleme ale somnului: se spunedormir comme un loir, cu sensul de a dormibu[tean (le loir este pâr[ul). De asemenea poreclade marmot= este dat= unei persoane c=reia \i places= doarm= mult. Roz=toarele care ocup= \ns= loculcel mai important \n cultura noastr= sunt f=r= doar[i poate iepurii (\n varianta lor de cas= sau decâmp). Despre ei vom vorbi \ns= peste trei ani!

Exist= \n schimb alte dou= roz=toare, ori-ginare din Lumea Nou=, care [i-au f=cut loc [iprintre noi: este vorba de cobai (\n limba francez= -cobaye sau cochon d'Inde) atât de pre]ios \n labora-toarele de analize medicale. Prin analogie, expre-sia: servir de cobaye, (a servi drept cobai), \n-seamn= a fi utilizat pentru o experien]=. Ogospodin= care a preg=tit un fel nou de mâncare leva spune invita]ilor ei c= sunt pe post de cobai.Ceea ce nu-i neap=rat dezagreabil!

|n sfâr[it le raton laveur, ratonul (\n englezaamerican= racoon) chiar dac= nu a traversatAtlanticul, acest lucru nu-l \mpiedic= s= ocupelocul de onoare \n poemul L'Inventaire(Inventarul), al lui Jacques Prévert. |n acest poemfiecare strof= enumer= diverse obiecte, care mai decare mai heteroclite, dar se termin= invariabil cusintagma: "...et un raton-laveur" (...[i un raton).

Poate nu e de prisos s= ad=ug=m c= dac=iepurele (de cas=) este un animal domestic pe care\l g=sim frecvent \n fermele tradi]ionale, fiind apre-ciat [i pe mesele noastre al=turi de veri[orii s=is=lbatici: le lapin de garenne [i le lievre, celelalteroz=toare r=mân ni[te oaspe]i \ntotdeauna inde-zirabili pentru gastronomi.

Traducere de Vasile Moga

Sobolanul si alte rozãtoare înlimba si cultura francezã

Van Gogh - Grãdina azilului din Arles

, ,

,

,

,

,

,

30 (2918)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

ARTE

Ieronim TãtaruVincent Willem Van Gogh, ,,nefericitul,

chinuitul, ne las= o oper= care e nu numai una dincele mai sfâ[ietoare din istoria picturii, ci [i una din-tre cele mai dense, mai armonioase, mai trainice"(Joseph-Émile Muller, VII).

Despre dramatica existen]= a artistului [idespre desenele [i picturile sale s-au scris foartemulte c=r]i, studii [i articole, s-au \ntocmit, cu prile-jul diferitelor expozi]ii cu lucr=rile sale, deschise,\ncepând din cel de-al doilea deceniu al secoluluitrecut, la Berlin, Amsterdam, New York, Paris,Otterlo [i \n multe alte locuri, cataloage \n carereproduceri ale lucr=rilor lui Van Gogh sunt \nso]itede comentarii docte ale motivelor pe care ele lereprezint=. Biografii pictorului olandez [icercet=torii operei sale n-au putut ocoli niciodat=numeroasele scrisori ale artistului c=tre fratele s=umai mic, Théo, sau adresate prietenilor artistuluiÉmile Bernard sau Anton Ridder Van Rappard.Aceasta pentru faptul c= epistolele lui Van Gogh auun pronun]at caracter memorialistic, reflect= dramaunei personalit=]i de excep]ie, principalelemomente ale vie]ii sale chinuite, \n succesiunea lor,[i ofer= calea de p=trundere \n propria-i oper= [i de\n]elegere a ei, pictorul \nsu[i dezv=luindu-i geneza[i nu de pu]ine ori comentând-o cu mijloacele celormai aviza]i critici de art=. Sunt epistole ale durerii,pasiunii [i ritmului furibund de lucru, dovezi clareale profundei implic=ri a lui Van Gogh \n propriulmod de exprimare artistic=. |n plus, ele cuprinduimitoare valori expresive, comparabile, \n secolul\n care au fost concepute, numai cu cele dinJurnalul lui Delacroix (Van Gogh, I, II). Când \[icurm= via]a, \n 1890, Van Gogh avea doar 37 deani, din care activit=]ii artistice, c=reia i s-a consa-crat relativ târziu, pe la vârsta de 27 de ani, i-ad=ruit numai zece (1880-1890); \n primii [ase dinace[ti zece ani se formeaz= desenatorul [i pictorul,printr-un act de voin]=, de munc=, de c=ut=rine\ntrerupte a unui drum propriu \n art= (instruc]iasa organizat= a fost de scurt= durat=, artistul fiind \nmare m=sur= un autodidact), ca apoi, \n urm=toriipatru ani, de adev=rat= explozie creatoare de inten-sitate [i fertilitate neobi[nuit=, s= realizezecapodoperele sale. Creat=, cum se vede, \n numaiun deceniu, opera desenatorului [i pictorului VanGogh este totu[i impresionant= [i prin amploareaei, cuprinzând \n jur de 800 de tablouri [i peste1.000 de desene. Portretele artistului, a[a cum aparele \n propriile reprezent=ri, destul de diferite (\nultimii cinci ani de via]= a creat peste 40 de auto-portrete - Fritz Erpel, III), [i scrisorile sale, au prile-juit biografilor lui Van Gogh sintetice caracteriz=riale omului: p=rul ro[u, fa]a alb=, pistruiat=, cuzbârcituri ap=rute \nainte de vreme, ochii verzi-alb=strui, p=trunz=tori, arcada sprâncenelor proe-minent=; un ,,primitiv", needucabil [i neasociabil,rezervându-[i pentru el gândurile [i sentimentele,un spirit independent, nonconformist [i orgolios, unirascibil, un m=rturisitor de o sinceritatedezarmant=, care spunea brusc [i direct ceea cecrede, un sensibil, un umanitarist, c=utând compa-nia s=racilor [i n=p=stui]ilor sor]ii, pe care \i priveacu nespus= mil= [i c=uta s=-i ocroteasc= [i s=-i ajutedup= puterile sale (G. Oprescu, XII; HenriPeruchot, XII). Pictorul a devenit, \n secolul trecut,personaj de roman (Bucuria vie]ii de Irwing Stone),de film documentar (Van Gogh al lui AlainResnais, 1948) ori de film artistic (Van Gogh deVincente Minnelli, 1947).

Van Gogh era fiul unui pastor calvin. Se

n=scuse la 30 martie 1853, \n mica localitate olan-dez= Grood-Zundert, \ntr-o familie numeroas=.Vincent nu se \n]elegea cu fra]ii [i surorile sale(exceptându-l pe Theo care, mai mic decât el cupatru ani, va deveni protectorul [i sprijinitorul s=udintotdeauna) [i nici cu p=rin]ii, atunci când ace[tia\i impuneau reguli severe de comportament,st=vilindu-i impulsurile de manifestare liber= [igr=bit=. Se dovede[te de pe acum un inadaptat lalumea \n care tr=ie[te, un nonconformist [i un rebel.Face studii liceale, dovedind interes numai pentruliteratur= [i pentru limbile str=ine, pe care [i le\nsu[ea cu u[urin]=. Le \ncheie la vârsta de 16 ani,când intr= la galeria de art= Goupil, din Haga,lucrând, pân= \n 1876, la sucursalele acesteia dinLondra [i Paris. |ncepe studii teologice, vrea s= fiepastor, dar renun]= [i, \n 1878, \ncearc= s= evanghe-lizeze partea belgian= a regiunii miniere Borinage.Misionarismul s=u nu d= rezultate. Vrea s= adoptemodul de via]= al n=p=stui]ilor sor]ii, care abia \[iduceau existen]a de la o zi la alta, s= tr=iasc= \ntoc-mai ca ei. |i consoleaz=, când asupra lor se abatnenorocirile, le instruie[te copiii, se \mbrac=,m=nânc= [i locuie[te asemenea lor, \mparte cu eihainele [i rufele, doarme pe p=mântul gol, \nvelitnumai cu un sac sau cu o bucat= de p=tur=.

Acest ,,apostol al milei", cum a fost numit,crede c= astfel r=spunde adev=ratei \nv=]=turievanghelice. Simte c= nu reu[e[te s= comunice cucei pe care voia s=-i ocroteasc=. Devine trist [i f=r=speran]=. |ncepe s= se \mpace cu sine atunci cânddeseneaz= ceea ce vede \naintea ochilor. Afl= \nart= ra]iunea de a fi, cum singur m=rturise[te \ntr-una din scrisorile sale (Robert Genaille, V; G.Oprescu, XI; Pierre Leprohon, VIII). Talentul s=upentru desen se dovedise \n copil=ria sa, \ns= destulde modest. |n desenele sale de acum, la \nceputimperfecte, apoi din ce \n ce mai sigure, figurauman= ocup= locul central. Van Gogh simte nevoiaunei temeinice educa]ii de pictor. |n 1881 lucreaz=\n Olanda, la Etten, iar \n 1882 prime[te, f=r= preamult entuziasm, sfaturile rudei sale, pictorulMauve. |[i continu=, pân= \n 1886, instruc]ia artis-tic=, mai \ntâi la Drenthe, cu Breitner [i SuzeRobertson, apoi la Neuenen. La Anvers admir= peRubens. Sub influen]a lui Millet, ale c=rui opere lecunoscuse \nc= \n timpul angaj=rii sale la galeriileGoupil, \nf=]i[eaz=, cu talent viguros, mineri,t=ietori de lemne, ]=rani lucrând p=mântul, femeirecoltând cartofi. |n lucr=rile sale de acum cultiv=realismul. Desenul s=u are contururi precis trasate,e col]uros, sugereaz= mizeria [i asprimea modelelorsale. Pân= \n 1882, r=mâne la desen, la acuarel= [ila litografie. Se ini]iaz= apoi \n pictura \n ulei.Descoper= puterea culorii, a[a cum dovedescportretele, peisajele [i naturile statice pe care lecreeaz=. Culorile sale r=mân \ns= sumbre. Picteaz=pasionat, cu mare \ndârjire [i mereu \n felul s=u,refuzând influen]ele, \ncrez=tor \n fiecare dindescoperirile sale estetice, pe care le afirm= orgo-lios. Capodopera sa din acest timp este amplultablou }=rani mâncând cartofi (1885). Are revela]iastampelor japoneze, care \l \ncânt= [i \l incit= s=-[imodifice concep]ia despre culoare.

|n martie 1886, sose[te la Paris, unde frateles=u, Theo, era negustor de stampe la aceea[i galerieGoupil. Théo \l ajut= material [i \l sprijin= moral.Van Gogh urmeaz= cursuri la atelierul Cormon, se\ntâlne[te cu Émile Bernard, apoi cu Toulouse-Lautrec, acesta prezentându-i pe Gauguin.Cunoa[te operele impresioni[tilor [i rezist= ovreme atrac]iei exercitate asupra sa de tablourile luiMonet, Manet, Sisley, Pissarro sau ale neoimpre-

Pictorul care vrea sã cunoascã sufletul lumii

Autoportret ca pictor

Peisaj marin la Saintes-Maries

Floarea-soarelui

Lan de grâu cu corbi (detaliu)

Axioma

31 (2919)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

ARTE

sionistului Seurat. I se pare c= ace[ti arti[ti sunt preasatisf=cu]i de pictura lor, r=mân, indiferen]i, lini[ti]i[i mul]umi]i \n fa]a motivelor pe care [i le aleg, elconcepând crea]ia ca suferin]=, \nfl=c=rare, des-c=tu[are a energiilor suflete[ti, confesiune. Nupoate r=mâne \ns= indiferent la luminile [i culorilestr=lucitoare din pânzele impresioni[tilor. Asi-mileaz= repede experien]a impresionist=, \l admir=pe Pissarro, cerceteaz= atent gravurile japoneze [i,\n aceste \mprejur=ri, arta sa cunoa[te o puternic=schimbare. E interesat de efectele de lumin= [i, maicu seam=, de intensitatea culorilor, care devine otr=s=tur= fundamental= a artei sale, de fragmentareatu[ei. |l descoper= pe Delacroix care, de altfel,\nrâurise toat= arta impresionist=. Admir= tehnicalui Monticelli [i copiaz= cu fervoare gravurile luiHiroshige. Maniera impresionist= a unui Pissarroori Sisley r=zbate \n tablourile sale Restaurantul dela Sirene din Asiniéres (1887), Malurile Senei(1886-1888), Gr=dini mici pe colina Montmartre(1887), \n Portretul lui Pére Tanguy (1887-1888),\n Autoportret (ianuarie, 1888), toate de o impresio-nant= varietate cromatic= [i sintez= optic=. Cum s-a observat, Van Gogh nu este nici \n aceste pânzeun impresionist ortodox. For]a sa vital=, elanurilesufletului s=u transpar \n tehnica acestor lucr=ri dinanii petrecu]i la Paris, opere care reflect= puternicasa personalitate artistic=.

Nordicul Van Gogh simte chemareaSudului. |n februarie 1888 se instaleaz= la Arles.Talentul s=u intr= acum \n cea mai glorioas= etap=de manifestare. Tr=ie[te sub puterea dominatoare aluminii solare. E fericit [i fermecat de peisaj, cumm=rturise[te \ntr-una din scrisorile trimise lui Théo.Sub soarele arz=tor al Sudului, picteaz= tot ceea ceapare vederii sale, extaziat, \ntr-o adev=rat= stare detrans=, uitând de sine [i lucrând pân= la epuizareaputerii sale fizice. Unele tablouri le termin= \ntr-osingur= zi. Se \ndep=rteaz= de reprezent=riletradi]ionale, simplific= formele [i folose[te un co-lorit str=lucitor. Culoarea sa este consistent=,urmele pensulei pe pânz= sunt evidente; e o culoareeliberat= de func]ia ei descriptiv=. Van Goghexprim= acum, a[a cum se confeseaz= \ntr-oscrisoare, ,,teribilele pasiuni umane" cu o energiede o intensitate unic=, poate, \n istoria picturii, \ntablouri - capodopere ale sale - ca Podul mobil(aprilie 1888, Arles), La Crau (iulie, 1888), Floareasoarelui (august 1888, Arles), Terasa cafenelei denoapte (august 1888, Arles), Grâul galben [ichiparo[ii (august 1888, Arles), Viile ro[ii dinArles (septembrie 1888), Camera de culcare(octombrie 1888, Arles), Scaun cu pip= (octombrie1888, Arles), Cafeneaua de noapte (octombrie1888, Arles). Se adaug= acestora [i alte peisaje(Peisaj marin la Saintes-Maries, B=rci pe plaj=),autoportrete sau portrete (Factorul po[tal Roulin),toate realizate tot la Arles. Tablourile sale creeaz=impresia unor mi[c=ri nest=vilite [i puternice,datorat= \nt=ririi racursiurilor. |n ele, liniile, verti-cale sau orizontale, parc= alearg=, se \ntâlnesc [i sedespart. Vârtejul de linii [i forme, de culori, r=mase\ntr-o armonie stabil=, se arat= la tot pasul. Lumina\nvolburat= inund= spa]iul, cerul se \nfr=]e[te cup=mântul, arborii ca ni[te limbi de fl=c=ri, se \nal]=spre azur sau, uneori, se \nconvoaie spre glie, flo-rile devin fluide, norii se mi[c= ageri, lanurile sefr=mânt=, cuprinse de nelini[ti, pe bolta \nstelat= anop]ii joac= spirale de lumin=. Pensula artistuluialunec= pe suprafa]a pânzei energic [i nest=pânit=.Pasta este dens=. Contururile ferme. Totul se afl=\ntr-o nest=vilit= [i vertiginoas= agita]ie - reflex alnelini[tii, al pasiunii arz=toare a pictorului, aldorin]ei sale de a surprinde ceea ce numea ,,sufletullumii".

Van Gogh p=r=se[te hotelul \n care se sta-bilise când sosise la Arles [i \nchiriaz= o cas= cupatru camere. Vrea s= transforme aceast= cas= \ntr-un loc de \ntâlnire a arti[tilor prieteni, creatori aiunor opere de valoare singular=, cuprin[i \ntr-ocolonie a lor, un fel de falanster. |l cheam= pe

Gauguin s= vin= s= locuiasc= \mpreun= cu el. |noctombrie 1888, Gauguin sose[te la Arles. Cei doipictori poart= nop]i \ntregi discu]ii despre art=.Opiniile lor sunt diferite, ca [i temperamentele lor.Ajung la un moment dat, c=tre sfâr[itul lui decem-brie, când se aflau \n strad=, s= se certe violent. VanGogh scoate un brici, amenin]ându-l pe Gauguincare, sim]ind primejdia, cu impun=toarea sa f=ptur=de uria[, \[i potole[te prietenul cu o privires=get=toare care dezarmeaz= pe agresor. Cuprins deremu[c=ri, Vincent intr= \n cas=, \[i taie cu acela[ibrici o ureche, o \mpacheteaz= [i o trimite uneiprostituate cunoscute. Van Gogh, om cu o ereditatetulbure, care dusese o via]= plin= de dezam=giri [ipriva]iuni, inclusiv \n \ncercarea de a-[i \ntemeia ofamilie [i petrecuse la Arles o var= \ntreag= subsoarele arz=tor al Sudului, f=r= s=-[i ]in= seama deo mai veche boal= a sa (niciodat= precizat= demedici), intr= \ntr-o cumplit= criz=, suferind oc=dere puternic= nervoas=. Nebunia sa devine evi-dent=. |n ultimele zile ale lui decembrie 1888 st= \nspital, pentru vindecarea r=nii pe care [i-o f=cuse.Cuprins de halucina]ii, este internat \ntr-un ospiciudin Arles. Doar ameliorat=, boala sa revine. |nmomentele de luciditate, picteaz= (Omul cu pipa,ianuarie-februarie 1889, Arles, autoportret de unimpresionant dramatism; Gr=dina azilului dinArles, ianuarie-februarie 1889). Mintea i se\ntunec= iar. |n mai 1889 se interneaz= voluntar laazilul Saint-Rémy de Provance, unde se afl= subsupraveghere medical=. Va sta aici pân= \n mai1890, continuând s= deseneze [i s= picteze \ntreatacurile bolii (Stânjenei, mai 1889, Saint-Rémy;Noapte \nstelat=, iunie 1889, Saint-Rémy; Livadade m=slini, noiembrie 1899, Saint Rémy; Arleziana(Doamna Goinoux), noiembrie 1889, Saint-Rémy;La poalele Alpilor, mai 1890, Saint-Rémy). Semut= apoi la Auvers-sur-Oise, un sat aflat la nordde Paris, unde intr= sub aten]ia doctorului PaulGauchet, un iubitor de art= (François Martihey, IX).Aici creeaz= noi capodopere (Portretul doctoruluiGauchet, iunie 1890; Gr=dina doctorului Gauchet,iunie 1890; Biserica din Auvers, iunie 1890; Lan degrâu cu corbi, iunie 1890). Van Gogh modeleaz=acum volumele cu o tu[= viguroas=, le construie[tehalucinant [i folose[te culori intense. |n tablourilecreate la Auvers-sur-Oise p=trunde un lirism dra-matic. Boala pictorului revine [i, disperat, la 27iulie 1890, se \mpu[c= \n piept. Moare dou= zilemai târziu. Se stinge aproape necunoscut (numaicâteva din pânzele sale fuseser= vândute \n timpulvie]ii artistului). Gloria sa va fi postum=.

Folosind \ntr-un stil foarte personal culorile(,,Folosesc culorile mai arbitrar pentru a m= expri-ma cu mai mult= for]=" - spunea \ntr-o epistol= a sa)pentru a se exprima viguros [i, uneori, violent, VanGogh este un precursor atât al fovi[tilor, cât [i alexpresioni[tilor.

Bibliografie(I) Van Gogh, Scrisori. Vol. I-II. Antologie selectiv= de Eugen

Schileru. |n române[te de Em. Serghie. Bucure[ti, Editura Meridiane,1970 (Biblioteca de art=. Biografii. Memorii. Eseuri).

(II) Van Gogh, Scrisori. 1-2. Antologie, traducere [i note de Constan]aT=n=sescu. Bucure[ti, Editura Meridiane, 1981 (Biblioteca de art=, nr.307-308).

(III) Fritz Erpel, Autoportretele lui Van Gogh. |n colaborare cu KunoMittelstädt. |n române[te de Suzi Hirsch. Bucure[ti, Editura Meridiane,1967.

(IV) Elgar Frank, Van Gogh. Paris, 1953. (V) Robert Genaille, Enciclopedia picturii flamande [i olandeze. |n

române[te de Horia Vasilescu [i Caius Fran]escu. Bucure[ti, Meridiane,1975.

(VI) H. W. Grohn, Vincent Van Gogh. Leipzig, Seemann Verlang,1959.

(VII) *** Istoria ilustrat= a picturii. Edi]ia a III-a. |n române[te deSorin M=rculescu. Bucure[ti, Editura Meridiane, 1973.

(VIII) Pierre Leprohon, Vincent Van Gogh. Traducere de MihaiMurgu. Prefa]= de Andrei Ple[u. Bucure[ti, Editura Meridiane, 1973(Biblioteca de art=, nr. 97. Biografii. Memorii. Eseuri).

(IX) François Mortihey, Van Gogh. Auvers-sur-Oise. Paris, 1956.(X) Viorica Guy Marica, Van Gogh. Bucure[ti, Editura Meridiane,

1976 (Clasicii picturii universale).(XI) G. Oprescu, Manual de istoria artelor. Vol. IV. Secolul al XIX-

lea. Realismul [i impresionismul. Edi]ia a II-a. Bucure[ti. Editura,,Universul", 1946.

(XII) Henry Peruchot, Via]a lui Van Gogh. |n rom`ne[te de SabinaDr=goi-Osman. Bucure[ti, Editura Meridiane, 1967.

(XIII) Lionello Venturi. De la Manet la Lautrec. |n rom`ne[te deConstan]a T=n=sescu [i Michaela Sl=vescu. Bucure[ti, EdituraMeridiane, 1968

Lan de grâu cu chiparo[i

Dormitorul din Arles

Cafeneaua de noapte

Autoportret cu ureche bandajatã

Podul mobil (detaliu)

Axioma

ARTE

Dr. Zoe Apostolache-StoicescuCei ce v=desc interes fa]= de datele

biografice ale acestui pictor [tiu c= s-a n=scut\n anul 1886 \n ora[ul Pite[ti, \ntr-o familie deorigine german=. Se [tie, deasemeni, c= dup=absolvirea studiilor de pictur= ale AcademieiRegale de Art= din Berlin (1908), a revenit \nora[ul natal, iar din 1927 se stabile[te definitiv\n Bucure[ti.

Mai pu]in se cunoa[te faptul c= pictorulera un mare c=l=tor, str=b=tând ]ara \n c=utareafrumosului natural, pe care, cu m=iestrie, l-aimortalizat \n sute de tablouri. {i-a iubit ]ara \ncare s-a n=scut, a tr=it [i [i-a \ncheiat via]a. |n1966, Tudor Arghezi scria \n Revista ,,Arge[",la aniversarea vârstei de 8 decenii a pictorului:"Ca [i Grigorescu, cânt=re]ul cu pensula alfrumuse]ilor ]=rii noastre, el iube[te fiecare firde iarb=, fiecare floare a p=mântului [i amuncii române[ti". Putem ad=uga c=, asemenilui Grigorescu, Rudolf Schweitzer-Cump=na arealizat o oper= vast=, \n care se reg=sescoameni [i locuri din toat= România.

Jude]ul Prahova, situat \n apropiereacapitalei, l-a atras prin bog=]ia sa peisagistic=,prin mun]ii Bucegi [i Ciuca[, v=ile Prahovei,Teleajenului, Doftanei. |n anii \n care a slujitcatedra la prestigiosul Institut de Arte Plastice,,Nicolae Grigorescu" din Bucure[ti, \ncepânddin 1951, str=b=tea potecile montane \mpreun=cu studen]ii s=i, \n zonele pitore[ti din jude],continuându-[i lec]iile din atelier, \n natur=.

Poate [i pentru a restitui prahovenilor oparte din splendorile a[ternute pe pânzele saledin mirifica "]ar= a frumuse]ilor", cum numeapitoreasca Vale a Prahovei, a ]inut s= deschid=o expozi]ie personal= la Ploie[ti, \n s=lilePrefecturii (actualul Muzeu de Art=). Era oprim= ,,ie[ire" a artistului \n afara capitalei,unde, dealtfel, a expus din 1911, \n fiecare an.Expozi]ia de la Ploie[ti a fost vernisat= la 17februarie [i a fost deschis= publicului pân= la12 martie 1924, fiind apreciat= ca un succesdeosebit. Au fost expuse 64 lucr=ri, con]inânddesene, schi]e, acuarele, uleiuri. Din datelep=strate \n arhiva maestrului afl=m uneleam=nunte interesante. Astfel, o lucrare intitu-lat= ,,La sfat" a fost achizi]ionat= de MuzeulPrahovei, iar alte exponate au fost achizi]io-nate de unele personalit=]i ale vremii, ca DemI. Nicolaescu - prefectul jude]ului; Ion K.Gog=lniceanu - pre[edintele Camerei de Co-mer]; arhitectul Toma T. Socolescu; farmacis-

tul P. Demetriad, [.a.Expozi]ia personal= din 1924 va fi

urmat= pe parcursul anilor [i de alte asemeneamanifest=ri \n Ploie[ti [i jude]ul Prahova.Astfel, presa semnaleaz= o expozi]ie \n anul1968 la Sinaia, \n cl=direa Casei de Cultur=(actualul Cazino). Dup= trecerea \n nefiin]= amarelui pictor, cu prilejul anivers=rii cente-narului na[terii maestrului, a fost organizat= oampl= expozi]ie retrospectiv= \n s=lileMuzeului de Art= din Ploie[ti, \n anul 1986,fiind expuse 136 lucr=ri \n ulei [i 45 grafic=,ini]ial vernisat= la Muzeul Na]ional de Art=din Bucure[ti, ulterior, a[a cum aminteam, \nmuzeul ploie[tean.

Un alt eveniment, de data aceasta legatde via]a de familie a lui Rudolf Schweitzer-Cump=na l-a constituit c=s=toria sa - dup=decesul primei sale so]ii, Lilly, \n 1963 - cu oploie[teanc= - Elena Galateea Stoicescu,descendent= a preotului Iosif Georgescu,c=rturar [i ctitor al Bisericii Sfânta Ecaterina.Aceea[i obâr[ie a avut-o [i familia Gheorghe[i Maria Comi[el, p=rin]ii muzicologuluiEmilia Comi[el [i a compozitorului FlorinComi[el. Aceste noi rela]ii familiale au f=cutca pictorul - de[i avea o vârst= \naintat= - s=revin= adesea la Ploie[ti pentru a vizita rudeleso]iei - fratele Iosif Stoicescu [i familia sa -acei membrii ai familiei Comi[el carer=m=seser= \n Ploie[ti, precum [i prieteni,colec]ionari, sau simpli iubitori ai artei, undeera primit cu c=ldur= [i sincer= admira]ie.

Pictorul \ndr=gise \nc= din tinere]eora[ul Ploie[ti, cu bulevardul s=u [i caselevechi, dar maiestoase care-l str=juiau. \ntrealte l=ca[uri vizitate, \i pl=cea s= poposeasc= lacasa [tiut= sub numele de Casa "Hagi Prodan",pe care profesorul Nicolae Simache o transfor-mase \n muzeu.

O alt= rud= (de ast= dat=, un v=r pe liniematern=) care s-a stabilit [i a lucrat decenii \n[ir la Ploie[ti este apreciatul medic AurelianZilinschi, fratele farmacistului, cercet=tor[tiin]ific, Maximilian, stabilit \n Bucure[ti;acesta, al=turi de Funda]ia ce poart= numelepictorului, desf=[oar= o binevenit= promovarea operei v=rului s=u, \n special \n Germania,unde a realizat o filial= a Funda]iei "RudolfSchweitzer-Cump=na".

Am l=sat la urm= o leg=tur= de suflet,care a existat \ntre pictor [i ilustrul savantNicolae Iorga. Aceasta s-a datorat [i faptuluic=, vizitându-i expozi]ia de la Ateneu din

1920, Nicolae Iorga avea s= scrie \n"Neamul Românesc (1921)": "O re-vela]ie expozi]ia de la Ateneu a dom-nului Schweitzer-Cump=na. E un zbu-cium \n acest suflet cu totul original,capabil de opere mari, un zbuciumonest [i fecund. Nimic din ceea ce facenu e ca la al]ii, dar nu pentru c=voie[te, ci pentru c= e o necesitateabsolut= a sufletului s=u... De la acestpictor putem a[tepta o nou= formul= arealit=]ilor p=mântului nostru..."

Aceste aprecieri aveau s=cl=deasc= \ntre cei doi o rela]ie reci-proc admirativ=, care a durat, \n ceeace-l prive[te pe maestru, pân= lasfâr[itul vie]ii. Fiind invitat la cursurileUniversit=]ii de var= de la V=lenii de

Munte, pictorul a realizat cu acel prilej unexcelent portret al savantului. Vom prezenta\n cele ce urmeaz= povestea acestui tablou,spus= chiar de c=tre pictor.

Aprecierea valorii sale de c=tre una dinmarile [i complexe personalit=]i ale ]=rii noas-tre, a \nsemnat pentru evolu]ia crea]iei pic-torului enorm de mult. Nici inegalabilul istoricnu s-a limitat doar la vizionarea unei singureexpozi]ii [i la o unic= exprimare asupra opereiartistului. |n revista "Ramuri" din 1922 N.Iorga venea cu o alt= elogioas= critic=, \n urmaparcurgerii unei alte expozi]ii \n s=lileAteneului, ale aceluia[i maestru al penelului.

Demn de relatat este [i modul \n careNicolae Iorga \i ar=ta pre]uirea aceluia pecare-l admira pentru remarcabilul s=u talent.La V=lenii de Munte, unde omul de oexcep]ional= cultur= organizase cursurileUniversit=]ii de var=, o adev=rat= [coal= pen-tru adul]i, \l invit= [i pe Rudolf Schweitzer-Cump=na. Invita]ia, a[a cum m=rturisea pic-torul, \l onora, oferindu-i prilejul unor \ntâlniricu savantul [i cu numeroase personalit=]i cefrecventau acea institu]ie inedit=, care, dinfericire, continu= s= fie prezent= [i ast=zi \npeisajul cultural na]ional.

|n vara anului 1925 s-a petrecut uneveniment interesant. Sosit la V=lenii deMunte ca audient al cursurilor lui N. Iorga, lafinele unei zile de prelegeri, Schweitzer-Cump=na i-a propus venerabilului savant s=accepte s=-i fac= portretul. Ini]ial, Iorga arefuzat, fiind ca \ntotdeauna \n criz= de timp.Pictorul i-a sugerat \ns= ca pictura s= fie f=cut=\n vreme ce ilustrul model s= lucreze la birouls=u. Solu]ia a fost acceptat= [i, \n t=cere, darcu \ndemânarea-i binecunoscut=, chipul luiNicolae Iorga prindea contur. Dar, fiind cuochii pleca]i asupra hârtiei, pictorul nu-i puteaprinde privirea. "Am avut totu[i noroc",spunea artistul, "\ntrucât \n timp ce i s-a servitcafeaua, am reu[it s=-i v=d bine chipul expre-siv, privirea profund=, p=trunz=toare. Amlucrat repede [i am reu[it s= finalizez portre-tul. Numai c=, odat= ajuns \n camera sa delucru, nu m-am mul]umit cu o singur=reprezentare, ci am realizat \nc= dou= portretemai mici al=turi, \n diferite atitudini. Dup= cele-a privit, a exclamat entuziasmat: "cu totulremarcabil". Aprecierea aceasta a fost pentrumine o pre]ioas= r=splat=..."

Se cunoa[te faptul c= Nicolae Iorga nuare multe portrete pictate. De vin= este, fire[te,munca sa asidu=, timpul acordat studiului, ca[i elabor=rii unei ample opere, prin care [i-aasigurat ve[nicia [i locul \n istoria [i culturapoporului român. Este impresionant [i memo-rabil faptul c= destinele unor personalit=]iromâne[ti de seam= s-au \ntret=iat, marcândprin aceasta evenimente importante pentruvia]a fiec=ruia, dar [i pentru cultura ]=rii \ntre-gi. Ploie[tiul [i \ntregul jude] a c=rui capital=este, a dat României, Europei [i adesea lumii\ntregi numeroase personalit=]i remarcabile \nvariate domenii: [tiin]=, art=, muzic=, lite-ratur=. Ne bucur=m c= apar mereu noi numecelebre de români \n palmaresul culturii aces-tui binecuvântat col] de ]ar=.

LLeeggããttuurrii ccuu mmeelleeaagguurriillee pprraahhoovveenneePictorul Rudolf Schweitzer-CCumpãna

Van Gogh - Viile ro[ii

Anu

l IX

, num

ãrul

3 (9

6) -

mar

tie

2008

32 (2920)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

ARTE

33 (2921)

Al. I. BãdulescuNoua capodoper= vocal-simfonic= a com-

pozitorului Paul Constantinescu, OratoriulBizantin de Cr=ciun ,,Na[terea Domnului", ca [iprimul opus cu tematic= bizantin=, Oratoriul,,Patimile Domnului" (prezentat \n prim= audi]ieabsolut= \n ziua de 3 martie 1946 sub baghetagenialului compozitor [i interpret George Enescu)o seam= de oameni de [tiin]= muzical= au expri-mat \n presa de specialitate aprecieri deosebit deelogioase. Iat= spre exemplu un fragment din cro-nica semnat= de muzicologul Ilarion Coci[iu, \nZiarul "Na]iunea" din 8 ian. 1948: ,,|n Oratoriul"Na[terea Domnului" nemaifiind ]intuit strâns dedocumente [i folosind larg cântecul stranei, PaulConstantinescu a realizat un oratoriu- ca fond [iform= - superior, iar ca putere de dep=[ire agrani]elor ortodoxiei, ridicându-se al=turi de mo-delul lui J.S. Bach [i G. Fr. Haendel.

Iat= rezolvate marile probleme ce se pun \ncompozi]ia bazat= pe cântarea bisericeasc=: pro-blema stilului, a armoniei [i polifoniei modale,precum [i a recitativului. C=ci P. Constantinescu atratat orchestra, corul [i soli[tii \n contrapunct [iarmonia modal=, f=r= ca totu[i s= poat= fi socotit oemana]ie din stilului palestrinian ori al me[te[uga-rilor contrapucti[ti din [colile neerlandeze.

El a c=utat [i a g=sit mijloace proprii deexpresie armonic= [i contrapunctic=, muzica luifiind astfel punct de plecare pentru legile contra-punctului [i armoniei modale aplicate cânt=riibizantine. F=r= a \nstr=ina cu nimic caracterul pro-priu al acestei muzici, el adaug= o lucr=tur=orchestral= at`t de adev=rat= \ncât modernismulsonorit=]ilor, al culorilor ob]inute, departe de fi onot= discrepant=, \nseamn= argumentare a ideiimuzicale pure, \n stilul cerut. Izul de popular,amintind de colinde ori cântece de stea, dau inter-ludiului instrumental [i recitativului evanghelic osavoare ne\nchipuit=… Corul a cappella pune \neviden]= tot darul de ne\ntrecut mânuitor alvocilor omene[ti f=r= nici un suport, dep=[ind pemae[trii crescu]i la [coala francez=, pe D.G.Kiriac [i Gh. Cucu, urcând spre culmi neatinse denoi. Una din grelele probleme era cea a recitativu-lui pe care n-au rezolvat-o cei ce au scris \n Apusoratorii, c=zând \n formula conven]ional= a recita-tivului de oper= italian=. Paul Constantinescu s-ap=strat pe linia recit=rii biserice[ti folosit= depreo]i [i cânt=re]i, cu \ntorsuri melodice caracte-ristice, g=sind de fiecare dat= formule de o fr=ge-zime, de o puritate ce egaleaz= aria, iar orchestradându-i rol activ [i nu cel de simpl= acompania-toare prin acorduri banal sus]inute".

Totodat= sunt evidente [i aprecierile repu-tatului compozitor [i prof. Anatol Vieru, care auv=zut lumina tiparului \n publica]ia "Rampa" din8 ian. 1948: “Impresia care se degaj= din laturarealist= [i uman= a oratoriului este puternic=. |ngeneral Oratoriul "Na[terea Domnului" este olucrare mai concis=, mai pu]in tenebroas= [i greadecât oratoriul anterior, "Patimile Domnului".Concizia, elementul luminos [i dinamic, c=ldura,i-au r=pit mult din acea not= mistic=, not= caredup= impresia noastr= reie[ea din ceea ce avealucrarea descriptiv [i pitoresc istoric, bizantinist...Lucrarea este izbutit= datorit= concep]iei compo-zitorului, \n m=sura \n care el creeaz= o dram=muzical= concis=, dep=[ind caracterul uman cu unsens inteligibil [i complet pentru public.

Pe parcurs, acest excep]ional opus vocal-simfonic a fost prezentat \n concerte publice [i \nunele emisiuni radiofonice. Un exemplu \l consti-tuie includerea sa \n programul general a celei de-a

IV-a edi]ii a Festivalului [i ConcursuluiInterna]ional George Enescu, din septembrie 1967- prestigioasa manifestare muzical= organizat= peplan mondial, o dat= la 3 ani, \n România (primaedi]ie a festivalului [i concursului a avut loc \nseptembrie 1958).

Concertul extraordinar \n care a r=sunataceasta unic= crea]ie a fost programat \n searazilei de 7 septembrie 1967, pe Marea Scen= a S=liiPalatului din capital=. [i-au dat concursul Corul [iOrchestra Simfonic= ale Filarmonicii GeorgeEnescu din Bucure[ti [i eminen]ii soli[ti lirici:soprana Emilia Petrescu (\ngerul Gavriil), mez-zosoprana Martha Kessler (Fecioara Maria),tenorul Valentin Teodorian (Evanghelistul) [ibasul Helge Bomches (Irod Imparatul).Conduceramuzical= a revenit dirijorului Mircea Basarabunul dintre mae[trii baghetei române[ti din aceavreme iar dirijorul corului a fost prof. [i compoz-itorul Dumitru D. Botez.

Martor ocular la acest eveniment muzical,autorul acestor r`nduri \[i aminte[te cum la final,cei peste 3000 de iubitori ai artei sonore din ]ar= [istr=in=atate care au avut fericitul prilej de a luaparte la acel formidabil concert vocal-simfonic, aur=spl=tit, \n picioare, minute \n [ir, prin ropote deaplauze, protagoni[tii [i performan]ele lor artisticeincontestabile. Dup= atâ]ia ani am [i acum \nminte [i \n inim= imaginea acelui grandios final \ncare to]i realizatorii afla]i pe scen= - cor, orchestr=,soli[ti (aprope 300 de persoane) \ntr-un puternicfortissimo (f.f.f.) au interpretat magistralCatavasia Na[terii - Hristos se na[te, m=ri]i-l,Hritos din ceruri \ntâmpina]i-l.

|n semn de pre]uire, arti[tii interpre]i auprimit, din partea organizatorilor numeroaseco[uri [i buchete de flori. A impresionat, \n moddeosebit, uria[ul co[ cu garoafe ro[ii oferit de\ntâiul St=t=tor al Bisericii noastre str=mo[e[ti,P.F. Patriarh Justinian, co[ pe care cu greu celepatru persoane l-au putut urca pe scen= [i l-aua[ezat \n mijlocul acesteia, lâng= pupitrul dirijo-ral.

Din nefericire, dup= acest triumf, OratoriulBizantin de Cr=ciun Na[terea Domnului de PaulConstantinescu nu a mai fost cântat la aceast=dimensiune, \n s=lile publice de concert, ci maimult \n condi]ii scenice mai pu]in favorabile, \nincinta institu]iilor de cult. Totu[i, importantr=mâne acordul emis de forurile de conducere aleculturii române, ca acest excep]ional oratoriu s=fie imprimat pe disc, \n anul 1977, de c=tre I.S.Electrecord - Bucure[ti, cu acelea[i for]e artisticecare l-au interpretat \n seara zilei de 7 septembrie1967 (\n cadrul Festivalului [i ConcursuluiInterna]ional George Enescu).

Un exemplar din acea superb= serie de dis-curi - difuzat= \n ]ar= [i str=inatate se afl= [i \n pa-trimoniul Muzeului Memorial "Paul Constanti-nescu"- gra]ie doamnei ing. Eleonora Constan-tinescu, cumnata compozitorului, care \n 1993, pelâng= dona]ia casei \n care fiin]eaz= aceast= insti-tu]ie, a d=ruit [i o seam= de bunuri culturale prin-tre care [i acest disc. Un alt exemplar se afl= \ncolec]ia personal= a semnatarului acestor rânduri,prof. dr. Al. I. B=dulescu.

Deosebit de important pentru noi româniieste, f=r= \ndoial=, [i prezen]a \n via]a muzical=interna]ional= a celor dou= capodopere: OratoriulBizantin de Pa[ti Patimile [i |nvierea Domnului(titlu propus de compozitor dup= refacerea parti-turii ini]iale \n 1948) [i Oratoriul Bizantin deCr=ciun Na[terea Domnului cântate, cu deosebire\n spa]iul german - \n 1970 la Meissen [i 1973 laMünchen [i \n 1981 \n ora[ul Dresda (din fosta

R.D.G.).Tot \n anul 1973, partiturile celor dou=

oratorii s-au tip=rit de c=tre editura Barenreiter dinKassel-Germania. Presa german= de specialitate acomentat la superlativ acest eveniment: “Dup=cum \nainte de Cr=ciun am avut \n biserici dinvestul Dresdei trei audi]ii cu Povestea de Cr=ciun"a lui C. Orff, tot astfel \n partea de r=s=rit aora[ului, \n ziua a treia de Cr=ciun am avut un alteveniment muzical [i anume prima audi]ie a a[anumitului "Oratoriu Bizantin de Cr=ciun" - o rar=bijuterie muzical= a compozitorului român PaulConstantinescu [i anume \n Biserica Inal]=rii dinDresa-Leuben…

Compozitorul a fost un remarcabil cunos-c=tor al vechii muzici bizantine, precum [i al fol-clorului românesc. El a g=sit sinteza original= aacestor izvoare care tocmai a inspirat atât de multoperele sale coral-simfonice. \n aceast= lucrare deo clar= viziune compozi]ional= nu \ntâlnim cunos-cuta [i legata lume a formelor din operele lui Bachsau Haendel". (Hans Bohm - 6.01.1982)

Datorit= unei interpret=ri exemplare,numele compozitorului român Paul Constanti-nescu a fost \ntr-o clip= pe buzele tuturor, profani[i speciali[ti… Bach [i Haendel trebuiesc uita]i.Avem \n fa]= o lume a sunetelor din europa sud-oriental=. Avem aici, \n Oratoriul Bizantin de PaulConstantinescu ]es=tura de aur a sufl=torilor pre-cum [i o nou=, pentru urechile noastre, utilizare ainstrumentelor de coarde [i câte o dat= ai impresiac= descoperi "o pic=tur= de ulei persan", cum sezice atât de frumos \n opera Cavalerul rozelor deR. Strauss. (Hans Bohm - 29.12.1981, din arti-colul "Sunetele neobi[nuit de fermec=toare aleOratoriului Bizantin de Cr=ciun" de PaulConstantinescu).

|n noile condi]ii social-politice [i culturaleinstaurate \n ]ara noastr= dup= Revolu]ia dinDecembrie 1989, Oratoriul Bizantin de Cr=ciunde P. Constantinescu, ca [i cel de Pa[ti Patimile [i|nvierea Domnului s-au cântat \n concerte publicenu numai \n capitala ]=rii, dar [i \n marile centreculturale române[ti: Cluj-Napoca, Ia[i, Timi[oara,Bra[ov (care a realizat un concert sub form= despectacol pe scena Operei Române din Bucure[ti,\n regia semnat= de Carmen Dobrescu) etc.

|n ultimii ani, Muzeul Memorial “PaulConstantinescu” realizeaz= manifest=ri omagiale\n care sunt prezentate publicului fragmente dincele dou= capodopere. O manifestare de acest pro-fil a avut loc recent \n seara zilei de 17.12.2007,organizat= \mpreun= cu Funda]ia Oamenilor de{tiin]= - Prahova, prilej cu care s-au marcat 60 deani de la prima audi]ie absolut= a OratoriuluiNa[terea Domnului. Toate aceste argumente vins= confirme ceea ce \n anul 1967, \n MonografiaPaul Constantinescu, autorul, eminentul muzi-colog dr. doc. Vasile Tomescu scria: Lucrare deputernic= rezonan]= uman= Oratoriul Na[tereaDomnului are la rându-i \ndrept=]irea de a intra \npatrimoniul universal al genului. Deschizând undrum, el [i-l \ndepline[te cu prisosin]=, c=ci ca [i \n cazuloperei Oedip de George Enescu pentru genul detragedie liric= inspirat= din lumea antic= [i avândo solu]ie unic= de realizare, e greu de conceput oalt= lucrare bizuit= pe fondul tematic bizantin [icare s= probeze o viziune stilistic= fundamentaldiferit=. Aceasta este calitatea [i stringen]a deexpresie unic= [i de stil inedit pe care le instau-reaz= \n istoria muzicii universale marile izbânzicreatoare, capodoperele.”

Un eveniment muzical de exceptie (II),

34 (2922)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

ARTE

Carmen Manea|n galeria piani[tilor actuali, numele

maestrului Valentin Gheorghiu se bucur= de orezonan]= particular=, datorat= dublei voca]ii deinterpret [i compozitor, ca [i personalit=]ii saleartistice originale. La 21 martie 1928, vedealumina zilei acela care avea s= devin= cel maistr=lucit reprezentant al artei pianistice ro-mâne[ti din cea de-a doua jum=tate a secoluluial XX-lea [i de la \nceputul secolului al XXI-lea. |n personalitatea complex= a muzicianuluiexist= o original= fuziune a contrariilor; inter-pret=rile sale pline de expresivitate [i denoble]e, stau m=rturie pentru colaborarea dintreerudi]ie [i intui]ie, dintre ra]iune [i imagina]ie.Prin [lefuirea mig=loas= [i lent= a timpului, cupasiunea [i harul care \l caracterizeaz=,maestrul a aprins lumini \n unghiuri pe care al]iinterpre]i au fost tenta]i s= le considere ascunsesau \ntunecate.

Pianistul reu[e[te s= realizeze anumiteconexiuni, s= re\nnoade fire rupte, s= repareliniile de continuitate cu trecutul. Prin aceast=reconstituire original=, care nu vizeaz= fra-gmente separate [i necondi]ionate reciproc, ci o\nl=n]uire continu= [i coerent=, artistul ampli-fic= valoarea tezaurului muzical universal [iromânesc, oferind de fiecare dat= interpret=rimemorabile. Valentin Gheorghiu cunoa[te \nprofunzime opusurile pianistice cu timpul lorcaracteristic, cu acele subtile ondula]ii dina-

mice [i agogice, provenite din dialogul dintrereal [i imaginar [i din leg=turile realizate \ntredurata interioar= [i clipa de eternitate. Credemc= secretul simplit=]ii [i noble]ei pianisticeconst= \n coresponden]a stabilit= \ntre semnifi-ca]iile operelor interpretate [i adiacen]a pro-priei fiin]e la universul muzical-poetic al com-pozitorilor - dincolo de categoriile semantice,de conven]iile stilistice [i de virtu]ile dejacunoscute. Valentin Gheorghiu recompune pefilde[ul pianului portrete muzicale originale alecompozitorilor aborda]i, descoperind lumininoi pe chipul atât de cunoscut al acestora.

|nzestrat cu har [i cu des=vâr[it= m=ies-trie, pianistul pune \n valoare poezia, magia [ifunc]ia orfic= a sunetelor; emo]iile trecute prinfiltre succesive r=zbat \n originale varianteexpresive. Interpret=rile sale, remarcabile prinunitatea spiritual= [i expresiv=, \[i au originea\n particularit=]ile de gândire [i \n temperamen-tul artistic complex al muzicianului. Cântulpianistic inconfundabil evoc= original faimoasatriad= a artei interpretative: ardere, topire, sin-tez=. Valentin Gheorghiu a exaltat magnificen]ainstrumentului preferat, pe care l-a abordat \nmultiple ipostaze \n calitate de interpret [i com-pozitor. Artistul a ap=rut pe podium \n calitatede solist, dar [i ca membru al unor forma]iicamerale de prestigiu, al=turi de RoxanaGheorghiu, {tefan Gheorghiu, SilviaMarcovici, Mariana Sârbu, Gabriel Croitoru,

Radu Aldulescu, Vladimir Orloff, MarinCazacu. Cum era [i firesc, \n majoritatea crea-]iilor sale, pianul ocup= un loc privilegiat(Concertul pentru pian [i orchestr=, Sonata pen-tru pian, Sonata pentru pian [i cello. Trio cupian, Burlesca pentru vioar= [i pian, Lieduripentru voce [i pian).

La aniversarea vârstei 80 de ani [i a 65de ani de activitate concertistic= ne\ntrerupt=,maestrul Gheorghiu face dovada remarcabileisale con[tiin]e artistice [i a incontestabilei pro-bit=]i profesionale, d=ruindu-ne cu generozitateinterpret=ri memorabile, care slujesc deopo-triv= Frumosul, Adev=rul [i Binele. Ma-nifest=rile muzicale dedicate anivers=rii sale audebutat la Ateneul Român, unde domnia sa aprezentat integrala sonatelor de Beethoven,al=turi de violonista Mariana Sârbu (\n 8, 12 [i15 martie a.c.). Acestea vor fi urmate de con-certe cu orchestra, la filarmonica bucure[tean=,la sala Radiodifuziunii [i \n provincie.

Pentru pianistul de excep]ie, artasunetelor constituie un mod de cunoa[tere inte-gral= [i de crea]ie, \ntreaga sa carier=desf=[urându-se sub semnul unei permanented=ruiri suflete[ti, generatoare de inefabil=, tul-bur=toare poezie. Adresându-i sincere ur=ri cuocazia anivers=rii celor dou= evenimente, neexprim=m speran]a c= Domnia sa va ap=rea pescen= \nc= mul]i ani de acum \nainte, spre bucu-ria tuturor celor care \i pre]uiesc artades=vâr[it=.

Omagiu lui Valentin Gheorghiu

Oana Rãdulescu VelcoviciPentru to]i cei care l-au cunoscut, Tudor

Dumitrescu a fost un tân=r muzician excep]ional\nzestrat, care a pierit \n ziua nefast= de 4 martie1977. Dac= \n acea zi nu s-ar fi produs teribilulcutremur, sau dac= soarta - \ntruchipat= \n modfatal de mai marii zilei - nu s-ar fi opus ca Tudors= plece la studii, \nc= din anul I de facultate, \nStatele Unite ale Americii (unde ob]inuse oburs= nominal=), anul trecut (2007), pe 6 decem-brie, el ar fi \mplinit cincizeci de ani. Ar fi fost,foarte probabil, una dintre personalit=]ile proe-minente ale muzicii române[ti, afirmat pe planinterna]ional ca unul dintre cei mai importan]ipiani[ti ai genera]iei sale [i un compozitor cu opersonalitate aparte.

Nu inten]ionez s= prezint, \n rândurile ceurmeaz=, o schi]= biografic= a lui Tudor Dumi-trescu. Principalele date cu privire la via]a,educa]ia muzical= [i activitatea lui sunt redatesuccint [i cu claritate \n cele dou= lexicoaneredactate de profesorul Viorel Cosma,Muzicieni din România - vol. 2 [i Interpre]i dinRomânia. Voi \ncerca s=-mi aduc m=rturia dinunghiul de vedere al colegei de an de studiu lafacultate [i, mai ales, al rudei apropiate, pentruc= Tudor \mi este v=r, ta]ii no[tri fiind fra]i.

Bunicii no[tri comuni erau tempera-mente opuse.

Bunicul, Dumitru M. Velcovici, era unom de o sensibilitate aparte, iubea c=r]ile, florile,oamenii, [i - mai ales - pe Dumnezeu. A dorit s=devin= preot, dar \mprejur=rile vie]ii l-au\mpiedicat s=-[i \mplineasc= visul. Cânta, \ns=,toate cânt=rile biserice[ti, \ntocmai ca un preot.Era \nalt [i sub]ire, introvertit, vis=tor [i avea onoble]e natural= \n comportament. Tat=l luiTudor, compozitorul Gheorghe Dumitrescu, fiul

mijlociu al lui Dumitru M. Velcovici, \i sem=namult, \n toate privin]ele.

Bunica, Florica Elisaveta Velcovici,n=scut= Prodescu, era o fire dinamic=, vesel=,sub]ire la trup [i la minte, plin= de spirit [i iute cao zvârlug=. {i ei \i pl=cea s= cânte cântece popu-lare, doine, cântece de leag=n. Mai apropiat defirea ei era cel mai mare dintre cei trei fii, com-pozitorul Ion Dumirescu. Tat=l meu, mediculDumitru D. Velcovici, cel mai tân=r dintre ei, amo[tenit câte ceva din ambele direc]ii.

|n Tudorel, cel care purta numele luiTudor Vladimirescu - din a c=rui spi]= ne tragem- s-au strâns cele mai valoroase tr=s=turi alep=rin]ilor [i bunicilor lui, \ntre care recuno[teaminteligen]a, talentul muzical, sensibilitatea,sim]ul umorului, temperamentul incandescent,puterea uria[= de asimilare [i dorin]a decunoa[tere venit= dintr-o nepotolit= sete deabsolut.

|n primii ani de via]= eram adesea \mpre-un= cu Tudor. Câteva fotografii pe care lep=strez \ntr-un album sunt m=rturia acelor zilede copil=rie fericit= \n care ne jucam \mpreun=.Apoi, am \nceput amândoi lec]iile de pian cuDoamna Yolanda Zaharia, pianist= \n orchestraRadiodifuziunii, prieten= [i discipol= a Floric=iMusicescu.

Pentru c= d=dea semnele unor calit=]imuzicale ie[ite din comun, Tudor a \nceput,foarte devreme, o temeinic= preg=tire muzical=[i pe plan teoretic, cu tat=l s=u, compozitorul [iprofesorul Gheorghe Dumitrescu. Astfel, el [i-a\nsu[it - \ntr-un ritm mult mai rapid decât celprev=zut \n programele analitice ale [colii demuzic= - teoria, solfegiul [i dicteul muzical, pre-cum [i armonia, formele muzicale, istoriamuzicii [i a stilurilor muzicale.

|n toamna anului 1964 am intrat amândoi

\n clasa I, la Liceul de Muzic= nr. 2, care avea s=primeasc=, mai târziu, numele de GeorgeEnescu. Am fost repartiza]i \n clase paralele [ila profesoare de pian diferite. Nu dup= multtimp, Tudor a trecut la Liceul de Muzic= nr.1 -numit, mai apoi, Dinu Lipatti - unde avea s= par-curg= to]i anii de [coal=, pân= la absolvirea cla-sei a XII-a, \n 1976. Ne-am re\ntâlnit \n toamnaaceluia[i an, \n primul an de facultate, laConservator. F=ceam parte din grupe diferite,conform ordinii alfabetice: el, Dumitrescu, era \ngrupa I, eu, Velcovici, \n grupa a II-a. Ne \ntâl-neam la multe cursuri comune.

Tudor devenise un tân=r foarte \nalt [isub]ire, sem=na \n aceast= privin]= cu tat=l s=u [icu bunicul. Era comunicativ, vesel [i apropiat cucolegii, printre care \[i f=cea, cu u[urin]=, pri-eteni. Avea un fel de a fi sincer [i direct, lipsitde orice urm= de vanitate. Nimeni dintre coleginu a sim]it vreodat= c= Tudor s-ar fi consideratsuperior celorlal]i. Din toate manifest=rile lui sesim]ea caracterul nobil, bun=tatea, umorul, exu-beran]a tinereasc=.

Avea un crez moral uimitor de profundpentru vârsta lui. |mi amintesc c= l-am auzitspunând aceste cuvinte: S= nu-]i cl=de[ti feri-cirea ta pe nefericirea altora !

Una dintre primele mele amintiri muzi-cale legate de apari]iile \n public, pe scena deconcert, ale lui Tudorel, este aceea a unui micro-recital pe care l-a sus]inut la Ateneul Tineretului.Avea, poate, opt sau nou= ani, [i a cântat, printrealtele, o pies= - dificil= pentru vârsta lui - deProkofiev. }in minte c= m-au impresionat pre-cizia [i claritatea cântului care \l f=ceau s= seremarce printre ceilal]i copii, astfel c= am sim]itc= el \n]elegea perfect ceea ce cânta [i, \n plus,avea, \nc= de la acea vârst= fraged=, mijloaceletehnice pentru a se putea exprima liber la pian.

Tudor Dumitrescu - setea de absolut

Axioma

35 (2923)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

ARTE

Tudor avea, pe lâng= \nzestr=rile muzicaleexcep]ionale - ca auzul absolut, armonic [i poli-fonic, ritm, memorie muzical=, sensibilitate tim-bral= - [i o agilitate natural= [i ni[te mâini f=cuteparc= special pentru a cânta la pian: suple, pu-ternice, cu o \ntindere cum numai Dinu Lipattimai avusese. |[i cultiva cu perseveren]= [i aces-te calit=]i. |mi amintesc c= eram copii [i \mispunea cum face ni[te exerci]ii speciale pentrufor]a [i egalitatea de atac a degetelor, f=r= pian,\n fiecare diminea]=.

Am fost prezent= \n s=lile de concertbucure[tene la majoritatea apari]iilor \n publicale lui Tudor. Am strâns programele de sal=\ntr-un dosar special, pe care, acum, \l r=sfoiesccu emo]ie. Prin fa]a ochilor \mi trec frânturi deamintiri, retr=iesc acele momente de \ncântare [ibucuria fiec=reia dintre victoriile lui, pentru c=fiecare recital sau concert era, pentru Tudor, cao b=t=lie câ[tigat= \ntr-o fantastic= lupt= cu tim-pul, a c=rui nemiloas= ner=bdare parc= o sim]eaca pe o predestinare.

A parcurs, pân= la vârsta de nou=spre-zece ani, un repertoriu imens, care este asimi-lat de c=tre piani[tii concerti[ti consacra]i \ntr-unr=stimp mult mai lung, pân= la maturitate:

Concerte pentru pian [i orchestr=: Haydn- Concertul \n Re major; Mozart - Concertul \nSi bemol major, K.V.450; - Concertul \n reminor, K.V.466; Beethoven - Concertul nr.3 \ndo minor, op. 37; Liszt - Concertul nr. 1, \n Mibemol major; Brahms - Concertul nr. 1, \n reminor, op. 15; Ceaikovski - Concertul nr. 1, \nsi bemol minor, op. 23; Rachmaninov - Concertnr. 3, \n re minor, op. 30;

Sonate [i piese pentru pian solo: J.S.Bach - Preludii [i Fugi; Partita I \n Si bemolmajor; Fantezia cromatic= [i Fuga \n re minor;Scarlatti - Sonate \n do minor, Mi major, laminor; Haydn - Sonata \n do minor; Mozart -Fantezia \n do minor K.V. 475; Sonata \n dominor K.V. 457; Beethoven - Sonata \n Solmajor, op. 14 nr. 1; Sonata \n do minor, op. 13,,,Patetica"; Sonata \n do diez minor, op. 27 nr. 2,,,a Lunii"; Sonata \n fa minor, op. 57,,,Appassionata"; Chopin - Nocturna \n si bemolminor, op. 9 nr. 1; Studiu \n Do major, op. 10 nr.1; Studiu op. \n do minor, 10 nr. 12; Studiu \n laminor, op. 25 nr. 11; Studiu \n do minor, op. 25nr. 12 ([i alte studii); Scherzo II, op. 31, \n sibemol minor; Valsuri; Poloneze; Mazurci;Schumann - Kinderszenen, op. 15;

Liszt - Studiu de Concert ,,La leggierez-za"; Studiu dup= Paganini, ,,La campanella";,,Tarantella" (,,Années de pelerinage"); Sonata\n si minor; Brahms - Sonata nr. 3, \n fa minor,op. 5; Skriabin - Sonata nr. 4, \n Fa diez major,

op. 30; Studiu \n do diez minor, op. 2 nr. 1;Prokofiev - Sonata nr. 6 \n La major, op. 82;Rachmaninov - Preludii; {ostakovici - Preludiuop. 87; Bartok - Suita op. 14; Ravel - Sonatina\n Fa diez minor; Enescu - Suita op. 10; Sonata\n Fa diez minor, op. 24 nr. 1; Andricu - Sonataop. 55; Jora - Varia]iuni pe o tem= deSchumann.

{i aceast= list= nu este complet=. Amalc=tuit-o dup= materialele care mi-au stat la dis-pozi]ie ast=zi [i din amintirile mele legate deapari]iile lui pe scen=. Dar [tiu c= ea ar putea fimult mai lung=, pentru c= Tudor nu a apucat s=cânte \n public tot repertoriul pe care \l studi-ase...

|mi amintesc c= am fost la concertulcameral sus]inut de elevi ai liceelor de muzic=din Bucure[ti, care a avut loc \n studioul mare alRadiodifuziunii pe 8 mai 1976. Tudor a cântat,al=turi de patru colege care alc=tuiau un cvartetde coarde, partea I din Cvinetul de CésarFranck. Mi-au r=mas puternic \ntip=rite \n me-morie c=ldura [i rigoarea acelei interpret=ri, iarTudor p=rea s= coordoneze de la pian \ntregulgrup, cu o autoritate izvorât= dintr-o profund=cunoa[tere a partiturii [i, \n acela[i timp, trans-mi]ând parc= un fluid energetic ce asigura coe-ziunea forma]iei.

Ascultând ast=zi imprim=rile - dinp=cate, atât de pu]ine - r=mase de la Tudor, con-stat c= nivelul de dezvoltare muzical= [i pianis-tic= la care ajunsese el, \n cei 19 ani de via]=, erauimitor de \nalt. Profunzimea [i for]a tr=irilorartistice, precum [i rigoarea stilistic= [iacurate]ea tehnic= sunt cele ale unui pianist [imuzician matur, pe deplin realizat [i st=pân pemijloacele de expresie ale artei sale !...

Compozitorul Tudor Dumitrescu arat=,\n lucr=rile - numeroase pentru pu]inii ani \ncare au fost concepute - un talent uria[ [i \ndomeniul crea]iei. |n piesele pentru pian apare,al=turi de influen]a compozitorilor lui prefera]i,Skriabin [i Rachmaninov, un fior liric, o profun-zime [i o mare for]= interioar=, ce v=deau o per-sonalitate distinct=, un limbaj muzical cutr=s=turi specifice.

Lista complet= a compozi]iilor lui Tudorse poate g=si \n Lexiconul Muzicieni dinRomânia - vol. 2 , mai sus amintit.

|n anul 1980 au ap=rut, publicate deEditura Muzical= din Bucure[ti, Adagio pentruvioloncel solo op.13 (1974) [i un volum dePreludii pentru pian ce cuprinde ciclul de [aptePreludii (1974), Preludiul \n do diez minor(1975) - mult \ndr=git de tinerii piani[ti - [iPreludiul \n si minor (compus \n 1977, cu foartepu]in timp \nainte de tragica dispari]ie a luiTudor). Aceea[i Editur= a publicat, \n 1982,cele trei lieduri pe versuri de Lucian Blaga(Negrule, cire[ule, Cântecul cânt=re]ilor bol-navi [i Elegie) compuse \n 1976 [i C`nteculmor]ii, Op. 1 Nr. 1, pe versuri populare eschi-mose, care poart= sub titlu o dat= uluitoare:1965!

Ascultându-i sau cântându-i muzicaacum - dup= scurgerea atâtor ani [i a tuturorfaptelor petrecute \n vie]ile noastre de cândTudor a plecat dintre noi - simt str=b=tând dinunele piese (lied-urile, Adagio pentru violoncel,sau Preludiul \n si minor ) un tragic sentimentpremonitoriu, ca [i cum el [i-ar fi cunoscut pro-priul destin ce purta pecetea geniului [i a mor]ii.

Trecerea lui prin aceast= lume a fostasemenea unui meteor ce a l=sat \n urm= doarlumina str=lucitoare a amintirii [i acordurileunei muzici \nc=rcate de nostalgia trecerii dinlumea cu dor \n cea f=r= dor...

Pe poetul Aurel M. Buricea \l urm=resc cudragoste [i cu interes de câ]iva ani buni. Am maiscris despre el [i cu alte ocazii [i cred, cunoscân-du-i h=rnicia exemplar=, c=-mi va mai oferi [i alteprilejuri. Ceea ce m-a surprins - pl=cut, fire[te - larecentul s=u volum de poezii (Vama din rod,Editura Danubiu, Br=ila, 2007) nu este ardoareadialogurilor sale cu Divinul - o constant= a liriciisale - ci b=taia metafizic=, plonjarea \n idee [i-nreflec]ie adâncit= pentru a g=si esen]a firii [i pen-tru a-i conferi o dispunere liric=: ,,Pe[tele e pe[tenumai \n ap= / [i omul e om numai \n Dumnezeu /cel ce iese din norme \i vine greu / noaptea cea mailung= adânc \l sap= // Nu poate nimeni s=-l scoat=din Sine / [i mun]ii [i cerul din mare sunt fra]i / câtde puternic ai fi n-o s=-i despar]i / cum n-ai s= po]ifrânge r=ul din bine // sunt f=cute toate c-un rost pelume / vine moartea pâ[-pâ[ ca s= le-adune / cine-va dincolo le ridic=-n cer // Cine face legea nu vreas-o [tearg= / [i-nchide-n Cuvânt fiin]a \ntreag= / [i-n spirit cre[te sâmbure de mister".

Aurel M. Buricea a \ncheiat de mult=vreme perioada de c=ut=ri [i de experien]e lirice; aajuns la o maturitate când [tie bine ce vrea s=transmit= [i \n ce registru s= descalece Pegasul. Nuse mai d=-n vânt dup= un discurs evazionist sauduplicitar [i-[i reprim= bulimia sonorit=]iialeatorii. Poezia sa este impregnat= cu sens, cusubstan]=, cu miez, f=r= s=-[i piard= calit=]ilelirice.

Reg=sim [i \n acest florilegiu tonulpsalmic, fiorul cuvântului ziditor \n stare s=accead= transcendentul [i s=-i fluidizeze rev=r-sarea \n lume, \ntr-o mi[care anabasic= mântu-itoare, de[i nu lipse[te nici tendin]a invers=, derug= [i de invocare a tainelor ce securizeaz=nep=trunsul [i condi]ia sa transcendent=: ,,Cu câtvreau s= aflu a ta putere / mai tare cre[te tainapeste lume / moartea poate prin z=ri s= ne cunune/ s= ne zideasc= ve[nic \n t=cere // te-am c=utat \nlucruri [i-n cuvinte / \n gândire chipul t=u mi-a fostascuns / st= \ntre noi zidire de nep=truns / te simt\n mine cum respiri fierbinte".

Una dintre poezii are ca pretext ,,ora[ulmagic" (Br=ila) de care se simte legat simbiotic. I-a descifrat bine specificul [i mitologia curgerii \ntimp. O reproducem \n \ntregime [i-o reco-mand=m br=ilenilor s-o poarte ca pe-o floare labutonier=: ,,din sâmbure larg evantai cre[te /str=zile din fluviu se-adap= mereu / ChiraChiralina plânge-n curcubeu / se zbate vremea lamal ca un pe[te // Panait Istrati duce peste veac /umbra lumii sângerând \n amurguri / cum poart=vara cântecul prin struguri / [i-ncerc printre iluziis=-i g=sesc leac // \n Balta Br=ilei picteaz= F=nu[ /peisaje din basme de mult apuse / cu metafore dinminuni deduse // cânt trist \n B=r=gan ca unc=r=bu[ / singur [i bolnav de singur=tate / de-audinima câmpiei cum bate".

Spuneam \ntr-o cronic= anterioar= c= AurelM. Buricea este frisonat de misterul divin [i caut=calea spre Emaus. Constat c=-ntre timp a g=sit-o, opaveaz= cu metafore [i-o str=bate cu pas sigur [iplin de evlavie. Spunea Eminescu \ntr-un versbruionar: ,,Nu ne huli]i, noi i[tea avem auzul fin /Auzim sim]irea trist-a misterului divin". Cred c=dintre poe]ii contemporani Aurel M. Buricea sepliaz= cel mai bine pe noimele acestui vers. |lrecomand tuturor celor bântui]i de nelini[ti [i devrai[tile acestei lumi, ca pe un balsam soteriologic[i ca mijloc de \mp=care cu sine, cu lumea [i cuDivinul.

Van Gogh - Scaun cu pipã

LECTURI

II.. NNeeccuullaaAurel M. Buricea

si actul vãmuirii rodului,

36 (2924)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LECTURI

La cei 70 de ani \mplini]i, poetul VictorSterom \[i trece \n contul s=u un al 35-lea volum, cunume u[or derutant, \mprumutat din fizic= - Sintoniile.De la momentul debutului editorial, din 1974, acestareprezint= num=rul total de c=r]i pe care le-a publicat,\ntr-o succesiune bine caden]at=. Este o cifr= impresio-nant=, alternând, orgolios, anul [i volumul. Cele maimulte dintre ele sunt de poezie. |n timp, ele au trecutrampa, dând indicii c= mentorul de cenaclu [i derevist= ce este nu vrea doar s= se dea exemplu pe sine,ci s= fie realmente Poetul, care tr=ie[te efectiv sub sem-nul acestei muze, hr=nindu-se zilnic din frumuse]ile [itenta]iile ei.

C=utat atent de autor, titlul c=r]ii este, \ns=,\n[el=tor. Potrivit DEX, aceast= a 35-a carte a poetuluiduce cu gândul la ideea de egalitate \n frecven]aoscila]iilor mai multor sisteme fizice fluctuante.Capitolele ei, dou= la num=r - Uverturile [i Simfoniile,amintesc, [i ele, de construc]ii armonice bine\nchegate, cu care spa]iul muzicii simfonice ne-aobi[nuit. Leg=turile sunt metalingvistice, perfect com-patibile, totu[i. Prin sistemul s=u de asocieri, \n inte-gralitate, con]inutul c=r]ii sugereaz= clar aspira]ia sprearmonie a poetului cu lumea, cu universul [tiut [ine[tiut. E o \ncercare de a pune, prin cuvânt, semnulechilibrului \ntre natura sa uman=, interogativ-afectiv=,[i elementele, greu inteligibile, adesea, ale necuprinsu-lui, de a g=si acele coresponden]e de grani]= care \i ros-tuiesc destinul [i-i alimenteaz= combustia auctorial=. Em=rturia poetic= a unei experien]e de via]= care i-anetezit drumul c=tre poezie [i cunoa[tere, deschizându-i orizonturile [i conturându-i vocea distinct=: ,,Mi-atrebuit o lume, explic= el, s= [tiu / s= v=d umbra cuvin-telor. / S= ocolesc acest sfâr[it al lor \n niciunde. /Acest \nceput. / S= cad, apoi, \n propriul meu glas. / Cafulgerul \n trunchi..." (Umbra cuvintelor).

A[a se face c=, ,,fo[nitor de gânduri / nimbulhârtiei \[i desface aripa" (Nimbul hârtiei) [i, dinaproape \n aproape, Victor Sterom, sau, mai degrab=,poezia lui, se \ntrupeaz=, la vedere, ca s= spunem ast-fel, oferind cititorului un culoar de trecere spre inimasa.

Tehnica lui este cea veche, din volumele ante-rioare: acumul=ri de imagini [i de tr=iri, \nregistratesub forma unor fulgura]ii, \n care metafora prevaleaz=,creând atmosfer= [i sugerând idei [i sentimente:,,Vântul nop]ilor de iarn= spulber= clopote. / |n z=pezise aud umbre de tauri. / Vânt greu prin arbori. / Pe val-uri numai furtuna \[i murmur= destinul..." (Vântulnop]ilor). |n plus, \n carte sunt de men]ionat câtevapoeme a c=ror structur= compozit= configureaz= liniileunui adev=rat decupaj cinematografic, sau ale unortablouri futuriste, asimetrice, dar, \n fond, tulbur=tor derevelatoare, indicând starea poetului, reflexiv-incanta-torie: ,,Viscolul de purpur=. / Cuvinte constelând zarea./ Pe dealuri, toamna cu bruma de struguri - Liturghii\nserând limpezimea cosmic=. / |n aerul de cle[tar,harfa arborilor - t=cere friguroas=. / Livezi de smarald./ Dincolo de petale, sufetul m=rului, ca vrejul uneistele. / Nesfâr[it= coloan=, sub mângâierea dulce [iaspr= a vântului" (T=cere friguroas=).

{i, totu[i, bântuit de ,,fantasmele norului" oride crudele insomnii, \mpins nelini[titor c=tre ,,spiritulclipei", cu gesturi oarbe, poetul \[i caut= ,,Versul cupene / silaba din gând [i sclipirea metafizic=". E, \naceast= desf=[urare febril=, un balans discret al st=rilorpoetului \n sufletul c=ruia ,,s-a prelins mireasa depas=re m=iastr=".

Fiind o poezie alimentat= de st=ri, exprimatemetaforic, temele sunt mai pu]in decelabile, de[i micif=râme de \ntâmpl=ri, sau de viziuni, rotunjesc [i dauconsisten]= multor poeme, astfel \ncât elemente deimediate]e uman= par desprinse dintr-o realitate posi-bil= - sentimental=, celest=, religioas=, livresc= sauoniric=, definind un cadru pe care se brodeaz= impul-surile sale asociative. {i chiar dac=, la rigoare, unelepoeme sunt neomogene, adunând frânturi de gând,transcrise ca simple enun]uri, sincopate, \n volum

exist= [i versuri ce dep=[esc vaga impresie imagistic=.Tr=irea poetului se \ncarc= atunci de cuvinte, pe care leorchestreaz= rapid, din instinct, marcând emo]ii adânci[i r=scolind tulbur=toare nelini[ti: ,,\n carnea poemuluimeu, nesperat de singur, alunec= mângâieri, ca \ntr-unvals melancolic. / Convulsiile clipei. / Gândul m= ful-ger= \nl=untru-mi. / Solzoasa lui r=scruce... / L=untriceape m= sorb. / |n pâlcul de sunete" (Carnea poemului).

De[i pare a-[i c=uta atent modul de exprimarefavorizant, folosind chiar formul=ri care i-au devenitproprii, repetarea lor stânjenid, adesea, Victor Steromnu face, totu[i, exerci]ii de poetic= modern=, ci mu[c=rapid din seva cuvântului, g=sindu-i sensurile [i pro-punând tonalit=]ile. Astfel, scap=, m=car par]ial, depovara manierismului, care pânde[te uneori, tipul aces-ta de creator, gr=bit s= adauge noi argumente opereisale.

Prin urmare, volumul Sintoniile se prezint= cao m=rturie solid=, bine articulat=, neavând nimic deprisos, sau \mpov=r=tor, \n care glasul poetului devinemai conving=tor [i mai analitic, problematizând f=r=excese, dintr-o perspectiv= eminamente existen]ial=,dar r=t=cind cu folos, pe spa]ii mici, \n deslu[irea unuisemn care s= dea acel \n]eles profund omenescului dinnoi, sfâ[iat de neputin]= [i durere, \ns= con[tient c=,\ntre sine [i lumea exterioar=, exist= inseparabile pun]i,pe cât de am=gitoare, pe atât de greu de trecut. Este, sepoate spune, o carte de univers deschis, \n care poetul\[i desf=[oar= abil \ndemânarea stilistic=, punându-[isufletul pe tav= [i \mpingând propria mitologie dinco-lo de margini, astfel, oferind câteva mostre bune depoezie \n stare pur=: ,,Timpul ca un crin, face umbr=soarelui. / Cerul \nroureaz= noaptea c=zut= \n fântâni(...) / Lini[tea atinge limita templului agonizat. / Voceamemoriei cite[te la nesfâr[it o f=râm= de haos. / Nudespre mine aud povestindu-se. / Ci despre nourii som-nului unei paji[ti str=ine. / Unde secunda se treze[te... /Vorbind cu umbrele clopotului \n amurg..." (Umbraclopotului).

*) Victor Sterom - Sintoniile - poeme - EdituraKarta-Graphic, Ploie[ti, 2007.

Nu spun un lucru nou, atunci când afirm, f=r=a jigni pe cineva, c= nu to]i cei care se ocup= cu scrisulpot \nc=pea \n no]iunea de scriitor, ori pot fi numi]i ast-fel, f=r= grija de a nu exagera. \ntre ei, unii fac acestlucru de pl=cere, ca un hobby, al]ii ca pe o \ndeletnicireauxiliar=, sau compensatorie a traiului zilnic. ]inta lornu este, neap=rat, performan]a artistic=, atingerea unorniveluri estetice care s= le dea dreptul la un statut pu-blic de sine st=t=tor. Cu alte cuvinte, ei se mul]umesccu pu]in, ad=ugându-[i, cu discre]ie, o mic= satisfac]iepropriei personalit=]i. Scriu, pas=-mi-te, f=r= orgolii [if=r= a-[i propune s= intre automat \ntr-o competi]ie,scrisul lor devenind, a[adar, un \nso]itor ocazional, pecare iubitorul de literatur= din ei [i-l asum= cu exube-ran]=, completându-[i preocup=rile, sau chiar profesiade baz=, ori poten]ând-o prea adesea.

Sunt, prin urmare, dispu[i s= \n]eleag=, s=compare [i s= aspire, cu m=sur=, la mai mult, a[teptând,poate, la o grani]= imaginar=, momentul favorail, cares= impulsioneze acel declic eliberator, capabil s= leinduc= o alt= atitudine. Cu timpul, con[tiin]a de sine,\mbog=]it= prin lecturi [i prin scris, duce, câteodat=, laasum=ri curajoase, permi]ând str=pungerea ipoteticuluizid \ntre sine [i spa]iul literaturii, care asigur= intrarea\n aren=. Atunci se produce desprinderea de temeri,odat= cu care zborul poate \ncepe. Pân= unde, nu se[tie, dar premisele unei decol=ri fuseser=, mai mult saumai pu]in, create.

Cred c= aproximativ un asemenea parcurs i-afost dat s= str=bat= respectabilului inginer ploie[teanGeo Olteanu **). El a cochetat, \n adolescen]a târ-govi[tean=, cu poezia, apoi a reu[it s=-[i croiasc= undrum \n via]=, asumându-[i o carier= tehnic= str=lucit=,de inginer, \n specialitatea mecanic de rafin=rii, c=reiai s-a dedicat cu pasiune.

Dup= mai bine de dou= decenii de t=cere, saude \ntrerupere total= a leg=turilor sale cu scrisul, revinela literatur=, adic= la prima dragoste, publicând, mai\ntâi, epigrame [i apoi câteva volume de versuri.

Perseveren]a [i determinarea, specifice meseriei sale,sunt transferate, acum, \n spa]iul literaturii. Drepturmare, \n Ploie[ti, dar [i \ntr-un cadru mai larg, \ncepes= fie cunoscut \n calitate de autor. Mai \ntâi, ca buntraduc=tor al catrenelor poetului persan OmarKhayyam, ac]iune \nceput= \nc= \n perioada petrecut=\n Iran (1970-1973). Apoi, de bun= seam=, ca realiza-tor al unor interesante Studii [i eseuri despre epigram=,care i-au fundamentat reu[itele \n domeniu, sporindu-ipopularitatea.

N-a[ ezita \n a spune c=, mai ales, cele dou=c=r]i [i, \ntr-un anumit fel, activitatea publicistic=, aultimilor ani, au fost \n m=sur= s=-i stimuleze avântul[i s=-i consolideze preocup=rile, \ncât cartea sa devizit=, favorizat= [i de context, a fost \mbog=]it= cu noirepere, de ordin cultural: ini]iator [i fondator al revis-telor "Rezon" [i ,,Cacealmaua", fondator al Cenacluluide satir= [i umor "Intercity" [i vicepre[edinte alUniunii Epigrami[tilor din România. Era, totu[i, târziupentru a mai face o carier= comparabil= cu cea pe caretocmai o \ncheiase.

|ncurajat de noua sa pozi]ionare \n plan literarautohton, de curând a ie[it la ramp= cu un volum deproz= scurt= [i \ntâmpl=ri adev=rate intitulat ostentativ(dar cam neinspirat) "{coala de ciobani". Cartea nueste o surpriz= stilistic=, ci doar o confirmare a prelun-girii noilor sale \ndeletniciri, c=rora \ncearc= acum s= learticuleze mai net \n]elesurile.

Proza, ca gen, are, \ns=, rigorile ei, putând fi ocapcan= sigur=, dac= n-ai for]a [i combustia necesare.Se pare c= Geo Olteanu a fost con[tient de acestelucruri [i nu s-a hazardat, \ntinzându-se doar cât \l ]ineplapuma, accentuând nu atât \n zona construc]iei, câtmai ales \n aceea a umorului, chiar [i pe unde/spa]iiscurte.

A[adar, cele dou= componente ale c=r]ii -con]inând, \n prima, lucr=ri \n proz=, iar \n a doua câte-va relat=ri [i puncte de vedere - au \n comun spiritulironic, câteodat= incisiv al autorului, [i gândul de atransmite mesaje cu un anumit substrat moralizator. \nambele, dimensiunile de tratare sunt reduse. Subiecteledin prima parte provin din lumea de fiecare zi, dartranspunerea lor \mprumut= forme diferite - de basm,de poveste sau alegorie, ori de fabul=, \n func]ie de des-tinatar. Facem, astfel, cuno[tin]= cu vecin=t=]i domes-tice dubioase, cu odrasle neascult=toare [i aventuriste,cu aranjamente de culise, din lumea sportului, ori cuispititoare aventuri galante, sau, pur [i simplu, cu tipuride rela]ie duse la extrem, pentru a facilita anumitefavoruri [i interese, ori cu schimb=ri de atitudine \nvia]a de familie, pândit= [i ea de mondenit=]ile actuale.

Condensarea subiectelor [i sprijinul pe dialog\n construc]ia epic=, ori vioiciunea de limbaj, fireasc=,formeaz= nota dominant= a acestor pagini de proz=scurt=, \n care ironia [i umorul, a[ezate \n general, \ndoze bine cump=nite, ]in treaz interesul cititorului,f=cându-l s= uite sau s= nu observe lipsa unor alte acce-sorii prozastice.

,,|ntâmpl=rile adev=rate", dep=nate \n cea de-adoua parte a volumului, sunt exact ceea ce se reco-mand=: secven]e de via]= tr=it= de autor, c=rora acestanu le-a ad=ugat decât punctul lui de vedere, sau pozi]iasa \n \nl=n]uirea faptului consemnat. Aici, fidelitateaprezumtiv= a adev=rului impune structura narativ=.Scormonind \n memorie, ca \ntr-un labirint nesfâr[it,autorul nostru face câteva halte, st=ruind, a[adar,asupra unor \ntâmpl=ri cu caracter conotativ, astfelinten]ionând s= dea anumite semnale. Ignorândcronologia, \n derularea amintirilor sale, porne[te de lao \ntâlnire cu Nichita St=nescu, pe Calea Victoriei, nucu mult \nainte de sfâr[itul acestuia, se opre[te imediatla un episod din liceu, \n care protagonistul este unpolitruc semianalfabet, infiltrat \n via]a public=.Vorbe[te \n continuare de ciobanul Petrache Lupu dela Maglavit [i a[a-zisele sale minuni, apoi despre com-portamentul (discutabil!) al Elenei Ceau[escu, \ntr-ovizit= a so]ului ei \n Pakistan, istorise[te popasul s=u laun sanatoriu de lâng= Timi[oara, unde descoper= opoezie de atitudine a lui Adrian P=unescu, prilej pentrua atrage aten]ia asupra curajului [i moralit=]ii acestuia\n vremuri grele. Trece, apoi, cu evoc=ri foarte sumare,la subiecte mult mai actuale din orizontul cultural [isocial al ultimilor ani, comentând sau exprimândpuncte de vedere relativ la unele emisiuni tv. de mareaudien]=, la parlamentari [i inunda]ii, sau chiaraducând vorba despre sine \nsu[i \n rela]ie cu grupuluman \n care [i-a aflat puncte de leg=tur=. Unele opinii

NNiiccoollaaeeDDuummiittrreessccuu

Poezia ca armonie *)

Prozã scurtã, amintiri, opinii *)

Axioma A

nul IX, num

ãrul 3 (96) - martie 2008

LECTURI

37 (2925)

sunt interesante [i adev=rate, asupra altora apas=subiectivitatea vulnerabil= sau ranchiuna. Sunt, \norice caz, forme [i atitudini care dovedesc spiritul s=ujusti]iar-moral, dar [i o bun= raportare la lumea real=.Problema este a \nzestr=rii lor formale, a modului cumadun= [i organizeaz= aceste m=rturii, pentru a c=p=taconsisten]a cuvenit= [i, odat= cu aceasta, credibilitateaartistic= [i, deopotriv=, veridic=. Dar, aten]ie, nu tot-deauna adev=rul [tiut de autor, ori \n]eles de el, [iprezentat ca atare, este [i cel real, salutar= fiind doarsinceritatea cu care \n]elege s=-l fac= transmisibil, maicu seam= \n privin]a stric=torilor de limb=, ori a nevoiide a respecta [i salva de la derizoriu valorile culturaleautentice. Indiferent de situa]ia \nf=]i[at=, epigramistuldin el nu se dezminte, conducând atent relat=rile pespa]ii mici, evitând \ntortocherile sau acoladele, darpres=rând nevinovate ironii [i sugerând totdeauna omoral= mai mult sau mai pu]in explicit=. Este vorba,f=r= discu]ie, \n ansamblu, despre o literatur= de raftsecund, a moftului cotidian, cum ar spuneconcet=]eanul nostru Caragiale, \n care propensiuneapentru banalul asumat, cu vechi antecedente \n literatu-ra noastr=, nu are, totu[i, aici, prea mari [anse de a trecerampa, [i nu atât din cauza subiectelor \n sine. Chiar [iatunci când sursa de inspira]ie tipologic= este \nsu[imarele dramaturg, ori cu atât mai mult, fiindc= oricecititor va fi mai lesne tentat s= fac= anumite asocieri!

Cu toate acestea, este de presupus c= autorul[i-a asumat, ab initio, un asemenea risc, dar a voit,poate, s= sugereze nu atât \nzestrarea lui umoristic= saudisponibilitatea creativ=, cât capacitatea de a \n]elege [itransmite anumite tr=iri [i \nv=]=turi genera]iilor de azi,ori de a se delimita de unele practici. De la \n=l]imeavenerabilei sale vârste, octogenarul Geo Olteanu aputut, categoric, s= mizeze, f=r= team=, pe o astfel de\ndrept=]ire. N-a ales, atent [i bine, \n toate cazurile,mijloacele cele mai potrivite, aceasta ne\nsemnând,\ns=, c= \n plan strict personal, n-a avut parte de satis-fac]ii, mai cu seam= c=, uneori, \ncearc= indirect, [imici r=fuieli camuflate. Se dovede[te astfel, c=,excluzând grafomania, scrisul ]ine uneori de urât [imângâie pe cei care \l practic=, f=r= alt tip de interesdecât simpla pl=cere a redact=rii efective, \n care ges-tul emo]ional, sau n=zuin]a de a \mp=rt=[i ori de a ap=raanumite principii [i valori morale \ntrece stricte]eaabord=rilor, l=sând loc cititorului s= fac= el \nsu[ialegerea. Pe cale de consecin]=, \n penuria ofertelor li-terare \n proz=, \n ciuda limitelor sale, cartearedutabilului epigramist [i a rafinatului degust=tor decultur=, Geo Olteanu nu poate, nicidecum, trece neob-servat=.

* Geo Olteanu - {coala de ciobani. Editura Karta -Graphic, Ploie[ti, 2007.

PPeettrree FFlluueerraassuuIonut Caragea

si bis-uul poeziei*Poetul canadian de origine român= Ionu]

Caragea \[i surprinde \nc= o dat= cititorii, oferindu-leun volum de poezie complex, provocator. Stilul s=uautentic \l recomand= pe Ionu] Caragea ca un scriitormodern, care folose[te cu dezinvoltur= referin]e multi-culturale, construindu-[i imaginile autentic, f=r= mena-jamente. El abordeaz= tematici diverse, oferind citito-rilor un mozaic foarte dur pe alocuri. Nu ai timp pen-tru medita]ii inutile, pentru c= poezia vine adesea pestetine, aidoma unui t=v=lug.

Versurile sunt create pe baza unor imagini pu-ternice, iar poetul impresioneaz=, al=turând simboluriaparent antitetice. Ionu] Caragea ofer= cititorilor unadev=rat regal liric, pigmentându-[i poemele cu\ntreb=ri. Cititorul este implicat \n fiecare vers, simtecum cuvintele i se adreseaz= direct. Nu ai timp s= alegi,pentru c= poetul \]i direc]ioneaz= fiecare tr=ire pef=ga[ul dorit de el. Descrierile clinice definesc \ntregulvolum. Privim o imagine, suntem obliga]i s= descope-rim fiecare detaliu. Totul \ns= din spatele unui geamgros, pe care nu \l putem uita. Trebuie s= fim martoriispectacolului: "aici e lini[te [i nu adie / nicio pal= devânt / norii sunt prin[i \n cârlige / din când \n când / opas=re trece / la fel de t=cut / ca [i o lacrim= pe obrazulmortului / \n spatele ei o dâr= alb= se destram= \ncet /

sufletul vrea s= mai trag= de timp / iarba-i uscat= [itotu[i / e drumul spre cas= / plantele mor pe[tii morp=s=rile mor / animalele mor [i nimeni nu aude nimic /cineva i-a pus t=cerii c=tu[e / cineva se credeDumnezeu / [i ascult= Eroica"

Ionu] Caragea nu se teme de fantezie, pe careo folose[te la maximum \n fiecare dintre poemele sale.Descoperi simboluri ascunse, cuvintele devinadev=rate arme, iar \n]elesurile se integreaz= \n sis-temul oferit de poet. Avem \n fa]= o genez=, realizat=de un scriitor cu ambi]ii epice. Peisajele se deschid,autorul insist= pe un univers grandios, \n care fiecaresegment \nseamn= ceva. Nu exist= cuvinte \n plus, nuexist= sincope. Ritmul aproape halucinant al poemelorne convinge s= ne pierdem \ntre versuri, oferite deIonu] Caragea pu]in câte pu]in aidoma unor note mu-zicale.

Via]a este punctul central al volumului, iarteoriile graviteaz= \n jurul ideii de existen]=. Centrul dela care plec=m este na[terea, cu toate implica]iile ei.Via]a este o simpl= consecin]= [i de aceea Ionu]Caragea nu \ncearc= s= o conteste. Poeziile luidovedesc astfel o doz= mare de luciditate, oferind o imag-ine asupra vie]ii lipsit= de atribute inutile, frust=. Aidomaunui diamant, poeziile lui Ionu] Caragea sunt [lefuite atâtde autor cât [i de cititor. E[ti liber s= \nl=turi balastul, e[tiliber s= arunci v=lurile, unul dup= cel=lalt. Pe m=sur= ceavansezi, visele devin din ce \n ce mai pu]ine: "deschidochii... / \nc-o zi ce urmeaz= s= treac= / f=r= surle [i trâm-bi]e / clipesc autopsia primei raze de soare / descop=r un\ntuneric mai viu / [i mai dens / decât cadavrul nop]ii deieri / [i toate cuvintele sunt \ncolonate / \ntr-o rutin=funest= / [i toate secundele gâlgâie / prin clepsidra inimiimele / citesc... / ceea ce-au scris [i al]ii despre cancerulmin]ii / ca despre-o iubire exagerat= de sine / ce ]ine de ladegetul mare / [i pân= la ultimul suflu pe care nu vrem /s=-l mai d=m celorlal]i / \nv=]... / s= tr=iesc \ntre dou=respira]ii profunde / \ntre b=t=ile unei pendule / cu pre-infarct la ora exact= / \nchid ochii... / \nc-un vis maipu]in"

Poezia lui Ionu] Caragea este descriptiv=,insist= foarte mult pe detalii [i \ncearc= s= reformulezeo filosofie a fiin]ei. Chiar dac= [ocheaz= \n multemomente, volumul 33 bis nu dep=[e[te anumitegrani]e, se simte o re]inere inerent=, o limit= peste carescriitorul nu poate trece. Iat= de ce \n multe poeziifinalul pare s= fie plat, ca [i cum nimic nu s-ar fi \ntâm-plat de fapt. Revolta mocne[te, fumul \ncepe s= apar=,dar Ionu] Caragea refuz= s= ne ofere vâlv=taia aceeacare \ncoroneaz= orice a[teptare.

Stilul este alert, iar eul liric \[i transmitemantrele aproape obsesiv. Sentimentele au aproape defiecare dat= propor]ii cosmice, delirante, iar senza]iilete consum=, se insinueaz= t=cut doar pentru a sedezl=n]ui violent. O poezie a a[tept=rii, o poezie \n carefiecare secund= conteaz=. Ionu] Caragea nu refuz=lumea modern=, ci \ncearc= s= o \n]eleag= [i s= o fil-treze. Omul modern este re\n]eles, iar miturile sale sunttransformate, adaptate noului. O carte puternic=, o caredin care chiar [i iisus a \nv=]at s= ne zâmbeasc= maifrumos: "Iisus reloaded / [tiu [tiu [tiu [ocheaz= / pro-babil te-ai a[ezat comod \n fotoliu / \]i bei lini[titcafeaua [i a[tep]i r=stignirea poetic= / \n trei episoade /dar iisus lipse[te [i-a uitat rolul / nu moare nimeni /nicio cascadorie / pudoare / scroll down / boring /câteodat= pe lumea aceasta / fiecare lucru trebuie s=renasc= / precum omul \n piatr= / [i piatra \n om \ntr-ocriz= / terifiant= de fiere / o lume ce are nevoia impe-rioas= de horror / ca sângele de aer [i aerul de sânge /o dragoste astmatic= / o dragoste leucemic= / respir=mprin camere web / deschidem por]i virtuale / s= ne]inem de cald / [i tot mai vrem ca iisus / s= ne fie her-ald / m= \ntreb de ce am scris aceste rânduri / \mpotri-va cui protestez / \mpotriva celor care \[i beau lini[titcafeaua / de parc= nu s-ar fi-ntâmplat nimic"

33 bis este o carte pe care cititorii o vordescoperi treptat [i \n care se vor reg=si adesea.Volumul pleac= de la tulbur=rile specifice oric=reifiin]e umane [i construie[te un t=râm paradisiac, unt=râm al refugiului. Acolo, \n spatele cortinei, unde nuse \ntâmpl= niciodat= nimic, unde visele prind aripi [ise \ntrupeaz=, acolo ne invit= Ionu] Caragea. |ntr-unt=râm al muzicii, \ntr-un t=râm \n care orice dorin]esunt permise. 33 bis, o carte care merit= citit= de to]i ceicare apreciaz= muzica fiin]elor.

Bibliografie* Ionu] Caragea - 33 bis, Ed. Fides, 2008.

IIoonn RRoossiioorruuAurel M. Buricea -

VVaammaa ddiinn rrooddVama din rod (Editura Danubiu, Br=ila, 2007)

este cel de al l4-lea volum din bibliografia scriitoruluibr=ilean Aurel M. Buricea care s-a impus ca sonetist deexcep]ie \n peisajul literar românesc contemporan.|nc= din primul sonet al c=r]ii \n discu]ie, poetul seraporteaz=, nu f=r= aluzii bilan]iere, la propria-i oper=[i la destinul de creator neadmi]ând sferturile saujum=t=]ile de m=sur=, combustia liric= nee[alonându-sealeatoriu [i concesiv pe vreo scal= a hazardului nego-ciativ. Implicarea e una total=, desc=tu[area de energieontologic= fiind singura care asigur=, o dat= cuextinc]ia fizic= a autorului, epifania textual= a fiin]eiacestuia [i a celor implica]i \n iubirea lui de dincoacede inerentul Styx. Itinerarul terestru nu-i unul roz,pres=rat cu petale, ci plin de peripe]ii, de opreli[ti de totfelul, Timpul [i condi]ia uman= ve[nic vitregitoareexercitându-[i perpetua lor presiune v=muitoare decare nici m=car visele nu sunt scutite. |ndoielile [i\ntreb=rile poetului alterneaz= \ncrâncenat cu elanurilechristo-demiurgice ale alesului: ,,steaua de lut s-a stins\n inima mea / \n zadar ridic privirea spre Cuvânt / \nacest univers zac ca-ntr-un mormânt // port \n mine,Doamne, clipa cea mai grea / voi urca Golgota celui cen-am fost / [i mi-ai dat prin moarte ve[nic ad=post"(stea de lut).

Discursul poetic \[i extrage seva metafizic=din aceast= pendulare \ntre credin]= [i dubiu, zi [inoapte, vigoare psihic= [i dezn=dejde, extaziere [i con-damnare la realul pauper, plonjare \n apele fic]ionalu-lui t=m=duitor [i r=stignire \n clipa pustie, intrarea \ngra]ia ve[niciei [i acceptarea muritudinii atotuni-formizatoare [.a.m.d. Poetul simte, cum pu]ini al]ii,aceast= postur= punitiv= a \ntrelui.

El cantoneaz= când \ntre dou= numere, când\ntre dou= universuri, când \ntre increat [i extinc]ie,când \ntre celest [i teluric, când \ntre mister [i revela]ie,când \ntre spirit [i trup, când \ntre z=pad= [i soare,mereu la cheremul unor for]e ne[tiute, prins \ntr-un jocdivin ale d=rui reguli r=mân invariabil sub peceteatainei: "lumina lin= se-adap= din Cuvânt / de dincolom= soarbe alt univers / port cu mine corpul ca pe unmormânt // cu destinul meu cineva se joac= / [iprive[te-n mine cu un ochi pervers / bate-n margineanop]ii ca-ntr-o toac='' (joc divin).

Aspira]ia poetului e spre o spulberare aoric=rei dicotomii [i intrarea victorioas= d= \n utopiaunului sau a infinitului, ceea ce presupune sau implic=abolirea operei cinice [i sfid=toare a mor]ii (veziepitaf), ori spre o nou= [i indestructibil= percep]ie atimpului [i spa]iului (vezi reflexie), sinteza acestora\ntrupându-l \n chip fericit [i armonios pe Dumnezeu(vezi remember I). Astfel amintirile se revars= \n visulce se proiecteaz= catalizator [i exorcizator de spaimeexisten]iale. \mp=carea cu sine [i cu lumea are iriz=rimioritice reconfortante, poetul \nsu[i configurându-se,,ca seva ce urc= sorii \n flori" (vezi ziua de dincolo).Senin=tatea marii comuniuni se manifest= cu o natu-rale]e dezarmant=: ,,gata sunt, Doamne, s= intru-n altelumi / s= nu regret dup= acest timp-concret / când cumoartea pre moarte iar m= cununi" (vama dintre lumi).Portretul poetului la maturitate se constituie dintran[ante tr=s=turi de bun= factur= panteist=: ,,metaforaunui arbore eram / prin r=d=cini urc= seva divin= / c=-sdesfrunzit de timp n-am nici o vin= / veni]i s= culegemstele de pe ram // cât= lumin= eman= acest vers / potilumina o noapte de toamn= / când ultimele frunze m=\nseamn= / cu tot nev=zutul din alt univers // aflat \ntr-uncod ceresc sufletul meu / odihn= va g=si \ntr-un num=rimpar / aud cum respir=-n trunchi ultimul zeu // pestepleoape se zbat p=s=ri de noapte / unda de sfâr[it de vissoarbe neclar / [i vama umbrei sunt prin roade coapte"(epifania unui mister). Ca [i: ,,[i-n prim=vara de vis alsevei nimb / voi fi mireasma florilor de salcâm / cusufletul c=l=tor pe alt t=râm // la poarta nop]ii las lutulmeu \n schimb / [i voi primi trup de spirit m=t=sos /prin care lanuri de grâu cânt= duios" (jurnal).

Multe pasteluri lirice surprind [i exploateaz=semne ale apocalipsei (vezi, de pild=, memoria apei).De atâta singur=tate \ntr-o lume \n care prietenii [i to]icei dragi se r=resc \ngrijor=tor, poetul aude ,,inima

,

,

,

,

38 (2926)

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

LECTURI

câmpiei cum bate" (ora[ magic). O stare de crepuscu-laritate se i]e[te tot mai des din sonetele tensionate oria luminii vegetale ce putreze[te; ca [i la Magda Isanos,prin livezi [i vii autumnale (rug= de toamn=, geneze).

Accentele de revolt= \mpotriva marii trecerirevin totu[i periodic: "de ce vrei, Doamne, s= m= treciprin moarte / când sunt din tine Duh Sfânt [i parte(parte din \ntreg). |ns= moartea e doar o mic= sincop=\n ordine fenomenal=, aventura vie]ii urmând s= fiereluat= post-epifanic; având ca suport, \n lumea de aici,crea]ia la care poetul a trudit ca o mic= divinitate ceeste (lumina timpului). Dac= poetul n-a avut alt= soart=mai ancorat= \n divinitate, el \l implor= pe ziditor s=-idea cel pu]in facultatea de a uita s= moar= (rug= II), saus=-i p=streze, avivat= ne\ncetat, nostalgia paradisului [ia surâsului iubitei lumin=tor de pagin= de carte (ultimavam=). |n forul s=u interior, sonetistul nutre[te speran]asecret= a reintegr=rii \n starea suprem= de \ndum-nezeire, de salvare \ntru [i prin Logos. {i o spune, nu odat=, fie metaforic-aluziv, fie senten]ios-r=spicat:

,,dup= |nviere vom tr=i \n gând" (timp f=r= anotimp). S-a \n]elep]it destul ca s= axiomeze c= ,,\ntr-un sâmbu-re st= lumea \ntreag=" (sâmbure de lumin=). Sau: ,,toatese-adap= din seva divin= / lumina necreat= pân=-nultimul vers / poart= muzica acestui univers / orele sedesfrunzesc \n gr=din=" (compozi]ie). Respectiv:,,pe[tele e pe[te numai \n ap= / [i omul e om numai \nDumnezeu / celui ce iese din norme \i vine greu /noaptea cea mai lung= adânc \l sap=" (norme f=r=forme I). De reliefat e [i insisten]a cu care scrisul poe-tic, sonetul \n cazul de fa]=, devine parte integrant= a\ntregului cosmic [i natural, poetul neconcepându-se \nafara acestei preocup=ri care se confund= pân= la tota-la identificare cu un capital [i nu mai pu]in tran[antmodus vivendi: ,,aici natura recit= poeme / \n vers se-aude al timpului [i pot / de-a ve[niciei noapte nu seteme" (Poiana V=rbil=u). Din vers poetul \[i ciople[tecas= de vis; ,,umbra toamnei curge trist= prin sonet"(casa din vis); pa[ii iubitei ,,se-nfund=-n sonet" (locui-esc \n sonet); poetul e ,,zidit \n sonet pentru mântuire"

(portret \n sonet); ,,\n sonet r=sar zorii din alte lumi"(izvor de dor); umbre galbene ,,danseaz=-n sonete"(poeme de toamn=) etc. Sonetul devine prilej de medi-ta]ie asupra existen]ei, a destinului, a umaniz=rii naturii[i a unei arte poetice cu tente oraculare, precum \npiesa care d= numele volumului [i \n care sunt orches-trate o parte din temele dragi infatigabilului autor:,,auzi toamna cum plânge triste]ea mea / viori necio-plite \n arborii din deal / cânt= simfonii nocturne laPredeal / [i cerne dep=rtarea cu fulgi de nea // vers deiubire ulmii-n desfrunzire / bolnav de timp a[teptultimul concert / s= pot intra-n vis [i s= ies din concret/ pentru a m= vindeca de uimire // s= fiu \n sonete capas=rea-n zbor / cântec de flaut din cercuri de infern /[i-n nev=zute pagini plânsu-mi a[tern // voi fi \n c=r]icât mai sângerez de dor / [i-am s= trec fericit prin vamadin rod / s-aud \ngerii cântând acest prohod" (vama dinrod).

Aurel M. Buricea e un poet pe care nici oantologie a sonetului n-are dreptul s=-l ocoleasc=.

- Dictionar biobibliografic.Addenda (16)

Marian ChirulescuGHIORGHIU, GHEORGHE {T. (n.

02.06.1882, Ploie[ti - m. ?) - general. Studii: Liceul,,Sf. Petru [i Pavel'' Ploie[ti, {coala Militar= deOfi]eri Infanterie Bucure[ti (absv. 1903), Facultate deDrept - cursuri f.f. (1914). Activitate: Carier= militar=(lt. - 1907, maior - 1913, colonel - 1920, g-ral debrigad= - 1931, pensionat \n 1935), desf=[urat= \nfunc]ii de comand= la Reg. 7 Infanterie Prahova(1903), Reg. 8 Inf. Buz=u, Reg. 19 Inf., Reg. 6V`n=tori, Centrul de Instruc]ie al Infanteriei [.a. |n1934 este subinspector al Jandarmeriei. Decora]ii:,,Carol I'' (1906), ,,Av`ntul }=rii'' (1913), ,,CoroanaRom`niei'' (1920 [i 1927), ,,Steaua Rom`niei''(1922). Bibliografie: C. Ucrain [i C. Chiper, op. cit.

GHI}+, FLORIAN (n. 1974, Ploie[ti) -sportiv. Activitate: agent gard=. Sportiv de perfor-man]= (arte mar]iale [i box profesionist). Multiplucampion na]ional (1992-1997). Bibliografie: ,,Con-curentul'', nr. 5, 1997, p. 14, cu portr.

GHI}+, SEBASTIAN (n. 10.11.1978,Ploie[ti) - manager. Studii: Liceul ,,Mihai Viteazul''Ploie[ti [i Facultatea de Litere [i {tiin]e - sec]iaManagement, cu masterat la U.P.G. Ploie[ti.Activitate: Creator al Societ=]ii ASESOFT. Promotorfinan]ator [i sus]in=tor al echipei de baschet masculinC.S.U. ASESOFT, multipl= campioan= na]ional= [ic`[tig=toare a ,,FIBA Europe Cup'' - \n Final Four,2005. Din mai 2005 este ,,Cet=]ean de Onoare alMunicipiului Ploie[ti''. Bibliografie: Expunerea demotive privind conferirea titlurilor [i C.V., primiteprin dl. Nicolae Dumitrescu.

GHIURGHIU (GHEORGHIU), GEORGE(n. 02.08.1838, Valea C=lug=reasc=, jud. Ph. - m. ?) -colonel. Activitate: Carier= militar= (lt. - 1867, cpt. -1870, maior - 1876, colonel - 1886) \n unit=]i deintenden]= de la e[aloanele superioare. Trecut \n re-zerv= \n 1877. Este ctitor al bisericii din comunanatal=. Bustul s=u [i al so]iei sale sunt \n incintal=ca[ului. Decora]ii: ,,Steaua Rom`niei'' (1877) - cls.V [i (\n 1887) - cls. IV. Bibliografie: Elis R`peanu -Valea C=lug=reasc=, Ploie[ti, Editura ,,Printeuro'',2004, p. 230-231.

GOG+LNICEANU, IOAN K. (?) - ConduceCamera de Comer] [i Industrie Circ. III Ploie[ti(1894, 1896, 1898, 1899, 1905). Este pre[edinteleprimului Congres al C.C.I. din Rom`nia, desf=[urat laPloie[ti, \n mai 1899. Prin sprijinul s=u se \nfiin]eaz=primul muzeu al C.C.I. Ploie[ti (inaugurat \n 1901).Se num=r= printre organizatorii Congresului C.C.I.din Rom`nia (1906, Bucure[ti) [i al Expozi]ieiGenerale Rom`ne jubiliare (1906). Decora]ii:,,Coroana Rom`niei'' (1900), Medalia de Aur [iDiploma special= (1906). Public= articole \n,,Buletinul C.C.I. Ploie[ti''. Opera: ActivitateaCamerei... 1864-1905 (Ploie[ti, 1906), lucrare pre

miat= la Expozi]a Na]ional= din 1906, scris= \n cola-borare cu Al. Pretorian. Bibliografie: Ion Jercan -Monografia Camerei de Comer] [i Industrie Prahova,Ploie[ti, 2006 (multigr.); Ion Jercan - Portrete pra-hovene, Ploie[ti, Editura Bioedit, 2003, p. 67-69.

GOGULESCU, AURELIAN NICOLAE (n.19.08.1952, Ploie[ti) - inginer mecanic. Studii: Liceul,,Mihai Viteazul'' Ploie[ti (absv. 1971), InstitutulPolitehnic Bra[ov - Facultatea T.C.M. (absv. 1977),perfec]ion=ri \n ,,Analiza valorii'' la C.P.L.I.C.M.Bucure[ti (1980), \n management [i comer]interna]ional la C.C.I. Strasborg (1995), la CameraEconomic= Federal= Viena (1996), la Association forOverseas Training Scolarship Tokyo (1998), laUniversitatea Politechica de Catalunya Barcelona(1999). Activitate: Inginer la |ntreprinderea de UtilajMinier Filipe[tii de P=dure (1977-1982), [ef colectivArm=turi Nucleare la Institutul Proiectare CercetareI.P.C.U.P. Ploie[ti (1982-1991), [ef birou Rela]iiExterne din Prefectura Prahova (1991-1993), directorgeneral al Centrului de Transfer Tehnologic, Inovare[i Afaceri C.T.T.I.A.P. Ph. - U.P.G. Ploie[ti (1998-2001), secretar general al Camerei de Comer] [iIndustrie Prahova (1993-2001) [i pre[edinte al C.C.I.Ph. (din 2001). Vicepre[edinte al Alian]ei FrancezePloie[ti (din 1996) [i al Funda]iei Rom`ne de Petrol[i Gaze Ploie[ti (din 1998). Bibliografie: CurriculumVitae primit prin dl. Constantin Trestioreanu.

GOMOIU, GHEORGHE (n. 11.01.1928, satOlari) - general. Studii: Liceul la Ploie[ti, FacultateaMuncitoreasc= Bucure[ti, {coala Militar= Beiu[,Academia Militar= Bucure[ti, curs post-academicsuperior. Activitate: Carier= militar= (parcurg`ndgradele de la locotenent la general de divizie),loc]iitor cdt. Armata a 2-a, adjunct al ministruluiAp=r=rii Na]ionale, cdt. al ComandamentuluiServiciilor Armatei [.a. Pre[edinte al C.N.E.F.S.Decorat cu ordine [i medalii rom`ne[ti [i str=ine.Bibliografie: C. Ucrain [i C. Chiper, op. cit., p. 228.

GRATIE, IOAN I.N. (n. 18.03.1902 - m.01.04.1995, com. Brebu, jud. Ph.) - \nv=]=tor.Activitate: |nv=]=tor \n comuna Brebu (1918-1952),director al {colii nr. 1 (1928-1952), cu o larg= activi-tate \n dezvoltarea acesteia. Pre[edinte al Cerculuipedagogic zonal (1930-1948), cofondator al ,,Gazetei\nv=]=m`ntului prahovean'', fondator al Societ=]iiCulturale ,,Murmurul Doftanei'' - Brebu (1925),director al C=minului Cultural Brebu (1936-1942),organizator al primei biblioteci publice din comun=(1939), pre[edinte al Cooperativei Forestiere,,Unirea'' (1937-1941), organizatorul Cooperativei deConsum ,,|nfr=]irea'' [.a. De]inut politic (1952-1954,1956-1964), dup= anii deten]iei lucr`nd ca muncitorforestier p`n= \n 1966, la pensionare. Decora]ii:,,Coroana Rom`niei'' - cls. V. Las=, \n manuscris, maimulte lucr=ri despre Brebu, Valea Doftanei, cercurilede \nv=]=tori, memorialistic=, folclor. |nrudit cu PaulEverac. Opera: Brebu - Prahova. Monografie (2002).Bibliografie: monografia men]ionat=; Florin N. {inca- Cr`mpeie de istorie, Bucure[ti, 2007, p. 388-390.

GRATIE-DR+G+NESCU, ANA (n. 1904,com. Brebu, jud. Ph. - m. ?) - \nv=]=toare. Studii:{coala Normal= [i {coala de Misionare din V=leniide Munte. Activitate: Profeseaz= \n Brebu [i Tr=isteni[i, ca misionar=, \m Maramure[. Mam= eroin= a nou=copii. Bibliografie: I. Gratie - Monografia comuneiBrebu (mss. xerox, p. 285).

GR+JDEANU, GHEORGHE (n.08.04.1899, sat Ob=r[eni - Tutova - m. ?) - dirijor [itrompetist. Studii: Conservatorul Bucure[ti (1921-1925). Activitate: {ef de fanfare la Predeal,Constan]a, C.F.R. Ploie[ti (1949-1952) [i la {coalaMedie de Art= Ploie[ti. Este primul dirijor alFilarmonicii Ploie[ti (aug. 1952). Bibliografie: C.N.Debie - O cronic= ploie[tean= (anul 1952).

GRECIANU, {TEFAN D. (n. 19.09.1825,Bucure[ti - m. 01.08.1908) - istoric. Str=nepot alcronicarului Radu Grecianu, iar tat=l s=u a fostispravnic de Saac. Studii: la Paris. Activitate:procuror [i judec=tor la Tribunalul Ilfov (1848-1859),prefect de Prahova (1859-1866), Senator [i deputat \nmai multe legislaturi. La fel [i ca membru alCnsiliului Jude]ean Prahova. Sprijin= construirea lini-ilor ferate Ploie[ti - Buz=u [i Ploie[ti - V=lenii deMunte, a unor [osele [i poduri dintre V=lenii deMunte [i Bratocea. Autor de lucr=ri de istoriena]ional=, heraldic=, genealogii, ap=rute \ntre 1900-1920. Bibliografie: Ion Jercan - Portrete prahovene,PLoie[ti, Editura Bioedit, 2003, p. 71-72.

GRIGORE, SIMION (n. 04.03.1946, com.C`mpenii de Videle - Teleorman) - preot. Studii:Seminarul Teologic Bucure[ti (1961-1966), Facul-tatea de Teologie Bucure[ti (absv. 1970). Activitate:Sluje[te \n C=rbune[ti (Ph.), la Biserica ,,Sfin]ii|mp=ra]i Constantin [i Elena'' Balaca (1975-2007).Aici, printre altele, construie[te o cas= parohial=, res-fin]e[te biserica (mai 1985 [i 2006), face repara]iicapitale ale sediului (1977 [i 1999-2003). Biblio-grafie: Cristian Petru B=lan - Monografia ora[uluiBolde[ti-Sc=ieni, Ploie[ti, Editura ,,Premier'', 2007,p. 90-91.

GRIGORE, NINA (n. 12.11.1945, com.Valea C=lug=reasc=, jud. Ph.) - arheolog. Studii:Liceul ,,Al.I. Cuza'' Ploie[ti, Facultatea de IstorieBucure[ti (1970-1975). Activitate: Din decembrie1976 este muzeograf - istorie medie la Muzeul deIstorie [i Arheologie Prahova. Particip= la numeroasecercet=ri arheologice din jude] ({irna, Ploie[ti,T`rg[oru Vechi, Gherghi]a) (1977-2007). Public=, \n,,Cercet=ri numismatice'', ,,Manuscriptum'', ,,Studii [icercet=ri de istorie veche [i arheologie'', ,,Anuarul''muzeului [.a. studii, comunic=ri [tiin]ifice despremonezi, tehnologia ob]inerii fierului, cuptoare deredus minereul de fier, raporturi economice, MihaiViteazul, Gherghi]a [.a. Opera: Agricultura la sud deCarpa]i (1979), Locuin]a s=teasc= din Rom`nia(1989), Mihai Viteazul, Ploie[ti 400 (Pliant [i unalbum, ap=rute \n 1997 [i, respectiv, 2001),Comunitatea s=teasc= de la {irna (\n colab., 2007).Bibliografie: Curriculum Vitae.

Personalitãti prahovene,,

Axioma

39 (2927)

Anul IX

, numãrul 3 (96) - m

artie 2008

LITERATURA

ÎN

SCOALA

Constantin PopoviciPrâslea

((BBaassmmuull ppooppuullaarr PPrrââsslleeaa cceellVVooiinniicc ssii mmeerreellee ddee aauurr))

Cu o ac]iune \ntemeiat= \n mod necesar pesupranatural, basmul Pr`slea cel voinic [i merele deaur aduce \n prim-plan conflicte, cadrul [i un eroupe m=sur=, c=ruia autorul anonim, gr=bit, \i atribuie\nc= din titlu \nsu[irea definitorie - ,,cel voinic" -,situ`ndu-l at`t prin calitatea respectiv=, c`t [i prinnumele propriu, convertit din substantiv comun, \ncategoria binelui, identificat= \n ultimul din cei treifeciori de rang \mp=r=tesc al c=ror tat= se confrunt=cu o situa]ie de criz=: furtul an de an al merelor deaur din propria livad=. |n acest fel, \nceputulnara]iunii \l plaseaz= pe suveran \ntr-o pozi]ie con-tradictorie - de[i ,,\mp=rat mare [i puternic", po-sesor al unei propriet=]i unice (,,avea pe l`ng=palatele sale o gr=din= frumoas=", cum ,,nu se maiv=zuse p`n= atunci p-acolo (…), cu un m=r caref=cea mere de aur"), toate la un loc nu-i aduc bucu-ria deplin=, dimpotriv=, el tr=ie[te o frustrarerepetat= (,,nu putuse s= m=n`nce din pom merecoapte, c=ci dup= ce le vedea \nflorind, cresc`nd [ip`rguindu-se, venea oarecine noaptea [i le fura toc-mai c`nd erau s= se coac="), necazul amplific`ndu-i-se pe m=sur= ce \ncerc=rile succesive ale pazni-cilor [i ale celor doi feciori mai mari, de salvare aroadelor, e[ueaz=. Intrarea \n rol a mezinului areloc, ca [i \n alte basme, dup= schema aparen]=-esen]=. Cel mai pu]in creditat cu succesul \[i asum=,inevitabil, ultima tentativ= \naintea t=ierii pomilor,a[a cum hot=r`se tat=l, care n-are motive s= cread=\n miracole. Justificarea sa dintr-o ripost= dialogat=aduce un sumar portret (depreciativ) al lui Pr`slea,\n contrast cu ce se va \nt`mpla pe parcursul aven-turii sale: ,,Fugi d-aici, nesocotitule, zise \mp=ratul.Fra]ii t=i cei mai mari, at`]i [i at`]i oameni voinici [ideprin[i cu nevoile n-au putut face nimic [i tocmaitu, un mucos ca tine, o s= izbuteasc=?" Antece-dentelor de orgoliu ale fra]ilor, siguri pe izb`nd=(,,m= prinz c= voi pune m`na pe acel t`lhar care nejefuie[te"), se \mp=unaser= [i unul [i altul, Pr`slea leopune modestia, el nu garanteaz= stoparea furtului,\[i \ncearc= numai norocul, ,,se \ncumet=" la dificila\ntreprindere pentru c= \[i iube[te tat=l [i se simtedator s= \ndep=rteze prejudiciul, s=-i alunge lungasuferin]=, s=-i redea noble]ea [i str=lucirea (simbolulm=rului de aur), pe de o parte, iar pe de alt= parte, ar=m`ne \n afara competi]iei, a nu se implica\nseamn= pentru el o dovad= de la[itate. Or, Pr`sleanu e lipsit de onoare, nu e fricos - acestea fiind avan-tajele care \i dau \ncredere \n sine, impulsul de a seangaja \ntr-o misiune f=r= finalitate avantajoas=cert=. Odat= cu acceptarea insistentei solicit=ri dec=tre \mp=rat, Pr`slea infirm= atributele paterneadresate [i se adapteaz= cu naturale]e dificult=]ilormajore \nt`mpinate. Se dovede[te precaut, iste],calm \n minu]iozitatea cu care se instaleaz= cap`nda[, grijuliu s= fie ne\ntrerupt vigilent, s= nuadoarm=. Buna organizare a perioadei nocturne deveghe pentru a p=zi merele, priceperea \n m`nuireaarcului \i aduc prima izb`nd=. Ho]ul e r=nit,\mp=ratul bucuros, nu at`t pentru c= \nt`ia recolt= afructelor de aur \i produce o desf=tare nutritiv=, cipentru continua p=strare a unei superiorit=]i materi-ale [i spirituale din statutul personal (un alt semn al

metalului pre]ios), numai Pr`slea are insatisfac]ialucrului neterminat, f=r= a mai vorbi de invidiafratern=. Con[tient c= pedeapsa vinov=]iei trebuie s=fie total=, ambi]ios, tenace, spirit justi]iar, pleac= \nc=utarea furului, \mpreun= cu fra]ii, \nc`nta]i dep=rt=[ie la deznod=m`ntul fericit, al lichid=rii r=ului,\ns= la grani]a dintre t=r`mul cunoscut [i cel str=in,,,cu toate lucrurile schimbate", coboar= singur \ntr-o pr=pastie, \[i \nvinge repede teama de necunoscut,e preg=tit s=-[i probeze for]a, curajul [i vitejia. Din acestmoment, pentru cine cunoa[te itinerarul fantastic albasmelor, faptele protagonistului sunt previzibile:confruntarea cu adversarul / adversarii (zmeii ceimari [i zmeul cel mic), eliberarea din captivitateafor]elor malefice a unor fiin]e p=m`nte[ti (fetele de\mp=rat), traversarea aceluia[i drum \n sens invers,c=tre \mp=r=]ie, o nou= primejdie dep=[it= (\nt`l-nirea cu balaurul [i cu zgrip]uroaica), apropiereabiruin]ei eroului de c=tre altcineva (de fra]i), demas-carea \n[el=torilor, pedeapsa tic=lo[iei, r=splatacelui merituos. Succesiunea etapelor necesareini]ierii t`n=rului d= la iveal= un personaj complex,\n linia normelor eticii populare, \ndr=znelii [i cura-jului ad=ug`ndu-i-se alte calit=]i \nt`lnite la cel maicunoscut erou al eposului nostru fantastic, F=t-Frumos. |ncrez=tor \n propriile for]e, ne\nfricat, selupt= viteje[te, \i omoar= pe zmei, [i, cu un acut sim]al previziunii, fin cunosc=tor al individualit=]iiumane, intuie[te puterea invidiei c`nd, ajuns lalocul dintre hotare, pune la \ncercare lealitateafr=]easc=, constat`nd c= nelegiuirea de s`nge poatefi mai cumplit= dec`t r=utatea fiin]elor de pe altt=r`m, c=ci fra]ii \l abandoneaz=, f=r= remu[c=ri, \nabis, sortit mor]ii: ,,El sim]ise de mai-nainte c= fra]iis=i \i poart= s`mbetele [i, c`nd se mai l=s= fr`nghiaca s=-l ridice [i pe el, d`nsul leg= o piatr= [i pusec=ciula deasupra ei, ca s=-i cerce; iar= fra]ii, dac=v=zur= c=ciula, socotind c= este fratele lor cel mic,sl=bir= v`rtejiile [i dete drumul fr`nghiei, care sel=s= \n jos cu mare iu]eal=, ceea ce f=cu pe fra]i s=creaz= c= Pr`slea s-a pr=p=dit''. (Scena arunc=rii lui\n groap= aminte[te de gestul pornit din ur= alfra]ilor lui Iosif din Vechiul Testament).Credincios, ca [i eroul biblic, Pr`slea nu-[i pierdesperan]a, \i iese \n cale salvatorul, prilej de a-[idovedi iar=[i curajul [i generozitatea biruind balau-rul ca s= m`ntuiasc= puii de zgripsor. Acvila,\nchipuit= ca o r=utate supranatural=, echivalentulcotoroan]ei, e introdus= \n epic drept antitez= am`r[=viei umane prin inversarea inten]iilor: cine en=scut distructiv - \naripata uria[= - e capabil dem=rinimie [i recuno[tin]=, iar fra]ii buni (cei mari)devin r=zbun=tori odio[i. Infamia nu va r=m`ne \ns=nepedepsit=. |mp=ratul descoper= adev=rul [i \ideleag= dreptul de pedepsire mezinului, care \[iarat= disponibilitatea iert=rii - sau, cum spuneproverbul, la el s`ngele nu se face ap=. ,,Nesocotitulmucos'' apare acum \n ochii \mp=ratului-tat= a[acum \[i dore[te orice p=rinte, cu at`t mai mult unsuveran atunci c`nd se arat= \ncrez=tor \n perspecti-va ocup=rii tronului. Fiin]= dual=, ca orice erou debasm, om [i supraom (for]= neobi[nuit=, capacitateade a se metamorfoza \n foc, de a transforma palate\n mere de aur [.a.) \n raport cu situa]ia conflictual=\n care se afl=, Pr`slea completeaz= galeria perso-najelor din literatura popular= pentru a eviden]iaprin tr=s=turile lui obi[nuite [i miraculoase deter-min=ri morale preponderent tradi]ionale, rezultatedin \nfrunt=ri \n plan eroic.

Un dictionar de personaje literare

N. Iorga - Centenarulunei tipografii (I)

continuare din pagina 25Petre Irimescu, profesor de istorie \n

Boto[ani, \i expedia [i el lui N. Iorga, c`tevazile mai t`rziu, la 12 martie 1908, o list= aboto[enenilor care subscriseser= diferitesume la Societatea pe ac]iuni ,,NeamulRom`nesc'', asigur`ndu-l c= se afl= ,,printrecei cu tot sufletul devota]i cauzelor sfintepentru care lupta]i''.9 Au mai fost [i altescrisori boto[enene de acest fel, ceva mait`rziu care dovedesc p=strarea cel pu]in ovreme a tonusului ini]ial. {i la Ploie[ti, de[iD. Munteanu-R`mnic nu era profesor dec`tde trei ani [i jum=tate, a reu[it s= creeze uncurent de sus]inere a tipografiei, pe lista desubscriitori figur`nd 9 persoane.

Paralel cu recrutarea de ac]ionari,Nicolae Iorga a declan[at [i constituirealegal= a societ=]ii anonime. |ndat= cenum=rul ac]ionarilor [i capitalul social aupermis-o s-a ob]inut personalitatea juridic=la 24 aprilie 1908 [i adunarea general= aac]ionarilor a ales consiliul de administra]ie,av`nd ca pre[edinte pe Nicolae Iorga.

Potrivit temperamentului s=u, profe-sorul nu putea a[tepta pasiv desf=[urareatuturor acestor formalit=]i. El a trecut rapid lazidirea tipografiei, amplasat= pe locul primeisale propriet=]i v=lenare, care \i fusese afec-tat=, intr`nd \n patrimoniul societ=]ii. Ea aservit ca baz= pentru lucr=rile ample care au\nceput [i au continuat \n ritm alert. ,,Buniime[teri, plini de tradi]ie ai localit=]ii lucraude zor la ispr=virea cl=dirii \ncepute \nprim=var= (?), [i astfel, de Pa[ti, \n anul1908, eu puteam s= privesc zidirea ispr=-vit='', \[i amintea Iorga.10

Tot energia nesecat= a profesorului af=cut ca, \n acela[i timp, s= soseasc= [i utila-jele necesare, ca [i speciali[tii, un roldeosebit \n aceast= direc]ie juc`ndu-l Tipo-grafia ,,Minerva'', condus= de Const. Sfetea,unde Iorga avea multe simpatii. Utilajeleerau montate \n timp ce constructorii lucraula finisarea cl=dirii.

Note1. Ion Bocioac= [i Paul D. Popescu -

V=lenii de Munte. Bucure[ti, Editura Sport-Turism, 1988, P. 68.

2. Dan Simionescu [i GheorgheBulu]= - Scurt= istorie a c=r]ii rom`ne[ti.Bucure[ti, Editura Demiurg, 1994, p. 72.

3. Barbu Theodorescu - NicolaeIorga. Bucure[ti, Editura Tineretului, 1968(colec]ia Oameni de seam=), p. 208-210.

4. N. Iorga - O via]= de om. A[a cuma fost. Vol. II. Lupta. Bucure[ti. Editura N.Stroil= (Tip. ,,Datina Rom`neasc='', V=leniide Munte), 1934, p. 74.

5. Barbu Theodorescu - NicolaeIorga. Biobibliografie. Bucure[ti, Editura{tiin]ific= [i Enciclopedic=, 1976, p. 48.

6. N. Iorga, op. cit., p. 75.7. Note de la Adunarea General= a

ac]ionarilor din 23 aprilie 1911. V=lenii deMunte, Tip. ,,Neamul Rom`nesc'', 1911, p.7, 11.

8. Gheorghe Median - Universitateapopular= ,,Nicolae Iorga'' de la V=lenii deMunte [i ecourile ei la Boto[ani, ,,ArhivelePrahovei'' nr. 4/1999, p. 151.

9. Ibidem, p. 152.10. N. Iorga, op. cit., p. 76.

,

,

Manuscrisele se primesc la redac]ie:Ploie[ti, str. Petrarca nr. 8,

tel./fax: 0244/519966, tel.: 0244/511965.Manuscrisele nepublicate nu se restituie autorilor. Autorii care doresc sã le fie

prezentate c=r]ile \n Axioma sunt ruga]i s=-[[i trimitã volumele la redac]ia revistei noastre.

Revista “Axioma” se poate procura de la centrele de difuzare “Calliope” Ploie[ti.Abonamente se pot face la redac]ia revistei: Ploie[ti, str. Petrarca, nr. 8,

\n contul RO68BTRL03001202552017XX, deschis la Banca Transilvania sau în contul RO14TREZ5215069XXX002281, deschis la Trezoreria Ploie[ti - 24 lei.

Abonamentele pentru str=in=tate se fac prin achitarea costului (incluzând [i taxelepo[tale) \n contul RO68BTRL03001202512017XX, deschis la Banca Transilvania -

Ploie[ti - România. Costul \n valut= al unui exemplar este de 5 $, iar cel al abonamentelor: trimestrial - 12 $, semestrial - 22 $ ºi anual - 45 $. 5

948489030161

30

Axioma A

nul I

X, n

umãr

ul 3

(96)

- m

arti

e 20

08

MERI

DIANE

AAlleexxaa ŠŠaannttiicc((11886688 - 11992244))N=scut la Mostar, \n Her]egovina, Alexa

Šantic a fost influen]at, \n crea]ia sa, de poezia pop-ular= sârb= [i de scriitorul german Heinrich Heine.Poezia sa este direct=, f=r= preocup=ri reflexive,inspirat= mai ales din realit=]ile patriarhale.

Crea]ie liric= de o intens= muzicalitate(comparabil= cu Chanson d'automne a lui PaulVerlaine), cu accente sociale, Sear= pe insul= esteconsiderat= cea mai reu[it= dintre poeziile sale.

Searã pe insulã Fream=t= marea'N zarea

Rece a serii; sus,Ultima raz=

Treaz=Stins=-i de-o stânc=-n apus.

Suspine-amare,Rare,

De clopot tremur=-n stânci; Se roag-o biat= Gloat=

Ars= de doruri adânci.

Stând \n genunchi, albe,Slabe

Fiin]e caut=-n sus; Fa]a li-e plâns=, \ns=

Tace pe cruce Isus.

{i somn aduceDulce

Noaptea ce vine, c=ci sus,Ultima raz=, Treaz=,Stins=-i de-o stânc=-n apus.

VVoojjiissllaavv IIlliicc((11886600 - 11889944))

Poet \nzestrat cu sensibilitate [i expresivitateartistic= aparte, reformator al liricii sârbe, VojislavIlic a abordat o gam= divers= de teme, predomi-nante fiind tema naturii [i cea a iubirii. Natura estesurprins= \n toate anotimpurile, \ntr-o bogat= varie-tate de ipostaze [i \n tablouri de o mare plasticitatea imaginii.

Copacul St= ars de fulger copacul \n lumini[ul cenu[iu,Ca un negru uria[. {i-un h=]i[ de ierburi bogate|i \nconjur= talia, - iar adierea de munte

|i leag=n= florile viu colorate.

{i va veni iarna, [i cu mâna ei \nghe]at=|i va rupe podoaba [i muntele-l va dezgoli;Dar vor veni \nc= multe ierni cu vântul lor rece,

Iar el tot aicea va fi.

Toamna târziuAuzi cum url= vântul prin ale noastre poieni pustii,

[i p=turi dese de cea]= \n umede v=i abate...Cu ]ip=t se-nal]= corbul [i se rote[te deasupra-mi;

Tulburi sunt z=rile toate.

Sfor=ie-n ploaie c=lu]ul [i-n sat gr=be[te s= vin=,|n fa]= z=re[te-o c=su]=, veche s=rac= [i joas=:

Pe pragu-i st= o b=trân= [i cheam= la ea o g=in=,Al=turi este un câine uria[ cu coada p=roas=;

Iar vântul [uier= sumbru prin negre, de[arte câmpii[i p=turi dese de cea]= \n umede v=i abate...

Cu ]ip=t se-nal]= corbul [i se rote[te deasupra-miTulburi sunt z=rile toate.

JJoovvaann DDuucciicc((11887711 - 11994433))N=scut la Trebinje, \n Her]egovina, Jovan

Ducic este unul dintre cei mai de seam= reprezen-tan]i ai simbolismului sârb [i ai poeziei sârbe \ngeneral. A scris o poezie de o muzicalitate melan-colic= [i grav=, str=b=tut= de nelini[ti metafizice [ide sentimentul mor]ii. |nc=rcat= de sensuri pro-funde [i dominat= de o atmosfer= de penumbr= [itain=, lirica lui Ducic are ca teme preferate natura,misterul existen]ei, efemeritatea vie]ii [i singu-r=tatea uman=.

PinulTrist, uria[, \ntunecat,Ca iarba st=: nume nu are;Vuie[te-n el izvorul ne-ncetat, Iar noaptea merge-o stanc= la culcare.

Singur mereu, copac \ngrozitor,Când soarele \n zori r=sare,Arunc=-n josul luminatului priporUmbra neagr= a disper=rii sale.

Iar noaptea spre cerul \nalt vifor=[te,Când [tie c= toate-amu]esc dureros, {i cu stelele bol]ii vorbe[teDe singur=t=]ile amare de jos.

CâmpiaUn lan pârguit de orz auriu|n b=taia soarelui verii; e lini[te.Str=lucesc undele clocotite de râu,{arpele-[i leap=d= c=ma[a pe miri[te.

Un [ir de furnici abia se târ=[tePe drumul de care pr=fos, nesfâr[it,O sârm= sub]ire de fier r=suce[teGreieru-n iarb= cu-al lui ]ârâit.

Un stol de l=custe lunec=-n zbor...Un uliu-ntr-un pom maiestuos [i \naltArunc= spre soarele verii-arz=tor}ip=tul lui strident, avântat.

GranitaCând se arat= la linieLa cap=tul s=rb=torii [i-al triste]iiLacul rece al lini[tii{i \nal]ii mun]i ai mor]ii -

Cine a[teapt= la hotar?Mari taine ce-adânci v= ascunde]i!Grani]a a dou= frumuse]i{i-a dou= z=d=rnicii, ce este dar?

R=scruce de credin]e [i mistere,Pod \ntre fericiri fugare,Hotar a dou= himereDecât via]a [i moartea mai mare!

{tiu, p=streaz= strunele neauziteSunetele cerului [i-ale lumii toate,{i negrii germeni ai miezului de noapteToate culorile verii \nsorite...

Dar grani]a teribil=, ce esteCare desparte repaus de mi[care?G=l=gios e râul la-nnoptareCând dincolo de maluri n=v=le[te.

UmbraMerge umbra mea lâng= mine lent,Fantom= de foc [i vân=t colos;|n fa]a mea \nso]itor permanent,Zbir foarte ager, mut, serios.

Prin p=dure nu m= \nso]e[te,Dup= p=dure m= a[teapt= iar;\n fa]a bisericii se-opre[te - Spaim= a omului din timp secular.

Semn ce se-ntunec= [i ce str=luce[te,Vorbire a cerului neagr=, obscur=,Cât va mai merge [i de ce d=inuie[teAcest joc al soarelui cu slaba-mi f=ptur=?

Toate vor str=luci sub cer ca [i-acum,Iar umbra [i omul, doi gemeni lipi]i, Se vor opri la o r=scruce de drumS=-nl=ture lan]ul prin care-s uni]i...

Dar se vor c=uta f=r=-ncetare,Dou= destine-n veci nedesp=r]ite de-acum:O umbr= decât p=mântul mai mare{i un om mai u[or ca o umbr= de fum.

Transpunere ‘n limba românã

de Petru Dincã

PPooeezziiee ssâârrbbãã

´ ´

´ ´

´ ´

,