Mr. ». A n u l a X Ï X .

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fôi’a, candu concedu ajutóriele. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl. pe y 4 3 fl. v. a. Tieri esterne 16 fl. v. a. pe unu anu séu 3 galbini mon. sunatória.

Brasiovu 2018 Ianuariu 1867.Se prenumera la poştele c. r . , si pe la DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrala a 30 cr. de fiacare pu­

blicare.

M O N A R C H I E A U S T R I A C A .T r a n s i l v a n i ’a.

Domnule Redaotoru !

In Gazet’a Nr. 1 pe col. 1 ti s’a stracnratuo e i6 re de fapts. Petitianea s’a substernutu in consunetu cu prea nalt’a resolutiune de datn Tropau 23 Octobre 1866, éra audiinti’a se dete dupa subeternerea petitiunii. Acéeta asié a t r e ­buita, asié s’a cuvenita se fia si asié a fosta b i n e . Deci me rogu 8 dâ loca acestei în­dreptări. Brasiovu, 1867 Ianuaria 17/5.

G. B a r i t i u m. p.

Adresa cónstitiiti miale.C i l . N a s e u d u in 8 Ian. 1867.

Precom a vediatu onorat,ulu publicu din acésta fóia, in Naseada si in districtulu seu s’a aerbatu 26 Oct. 1868 ( s i e a e ) ou tóté solemni­tatea, aceea inse nu a aflata , ca poporatiunea districtului peste totu si a Naseudului in parte prin părintele vicariu foraneu Grigoriu Moîmî oá repiesentantele si conduoatoriulu in tie iegÎD tie i distiiotului si D. jude opidanu din Naseudu o. r. supratenente Grigoriu Mihalasiu au predatu pen­tru serbatórea acea natiunale o adresa de mul- tiamita Dlui capitanu alu districtului ou rugarea cá ne biaevoiésoa a o inaintâ la in. tronu ala inaltiatulai imperatu. Atatu adres'a, catu si re* spunsulu, potu iluetrâ si mai deaprópe aptele natiunali, publicate in timpulu celu din orma in toile romane. Lasamu se urmeze dara si a- ceste dóue apte in originalulu loru in limb a germ ana :

( D i n afara.) M f e r l i c íH ö n ig l t c h e apoftolifche Sftaiefiät in SCBien.

AUerunterthängifte D ankabreffe ber treugehor* famjten B e v ö lk e ru n g beß ehemaligen I I . R o m a n e n 17. ©ren^Snf^tetic^sRcaimcntö ae^enmättiaen SJaffo* be r D if tr ik tß S ie b e n b ü rg e n s am g e ie r ta g e ber erfolg* ten eanctionitung beß ©efeigeß über Die ^ n a r t i f u * l irung ber romänifchen N a t io n S ie b e n b ü rg e n s .

(Din laintiu.)„ g u e re kaiferlich*königliche apoftolifc^e SD iajeftät!

A lß ber reinfte ä w e i g beß S t a m m e ß , ber bie romanifche N a t io n S ie b e n b ü rg e n ß b i lb e t , n ä h e r t ft iţ bie aUerbemüthigßgefertigte B evö lke rung beß einftigen f e i t e n R o m a n e n 1 7 . ©reng*3nfanterie*3RegimentS, nunm ehrigen N a f fo b e r D iftr if teS , ber E rh ab e n h e i t ber Sftaieftät, it)reö angeftam m ten £ e r r n unb $ a i f e r S ih res aUergnäbigften e inzigen K r i e g s h e r r n , in tieffter E h r* furcht gu, um am S u b e l ta g e ih re r n a t io n a le n äöieber* gebürt, bem ^ c ^ b p f e r ber ftaatöred^tUc^eu ^Inerfennuug ifyreö politifc^en D a f e i n S , ihre aUere^rfurd^tööoUflen ©efühle ber D ank barke i t an ben S a g gu legen

S c h o n feit länge re r ü e i t ha l te bie aU erun te r thä* nigjtgefertigte B evö lke rung , bie, il)r a ls S in n b i lb einer f e h le r e n , aber auch ruhmreichen V e r g a n g e n h e i t , von ih rem aüergnäb ig f ten K r ie g sh e r rn für bie kommenben ©efchlechter gur E r h a l tu n g beS AnbenkenS a n bie macfeUofe S r e u e , E in gebu ng unb OpferwiUigkeit ih re r V o r ä l t e r n unb ih re r noch lebenben ä lte ren © enera* t ion fü r S f ) r o n un b V a t e r l a n b , a ls koftbarfteS ©e* fdjenf gurüefgegebenen B a h n en beS alten I I . R o m a n e n 1 7 . © ren g*9 îeg im en tS , in ben l ) ^ ^ á en f a l l e n beS griechifch * fatholifchen © otteSljaufeS gu N a ß o b a ls S t a b o r t e S gu bem Zwecke gur verbienten 9£uhe auf* gufteUen, ben heißeften äöunfch gehegt, bamit, wie jte einflenö gurn K am pfe unb gum S i e g e g e fü h r t , nun* mehr gum gortfeh r i t te in ben E rrungenfchaften ber B e it im T r ie b e n , in S3urgerftnn unb B ü rg e r tu g e n b a ls Äeitftern bienen.

D i e ve rw orrenen politifchen «Buftänbe, welche bie bjlerreichifche M o n a rc h ie auß einem S v f te m e in *aS embere füh ren m ußten unb in eine pe rm anente Un*

Tätigkeit brachten, bie D r a u g fa l e beß h e r a u f gefolg* ten K r ie g e ß , fowie enblich b i e , über jte brochene orientalifche ( ip ib e m ie , beren Umftchgreifen unabfehbar in ih ren f o l g e n m ar , gegatte ten ber aUer* getreueftunterfchriebenen B e v ö lk e r u n g , biö nun nicht, jene R e l iq u ie n in bie 33unbeßlabe feierlichnieberju legen .

iiachbem nun in bem politifchen Seben ber 3)Í0' narrte bie Klarheit mieber jtch 33aí)n ju brechen be* gönnen, bie fehleren ©iberwärtigfeiten beö kriegeö burch ikuöfcheibung ber, bie ebelften Äräfte ber s o ^ narchie auffaugenben Elemente befeitigt pnb unb bie, baö öffentliche unb Privatleben in tiefrSrauer »er* fetaenbe allgemeine ^ranfheit im #auptorte ^Rapob aufgef>ört hat, ifi erjt ber roillfommene Sag h^an* gefommen, an welchem ber aUergehorfamjt gefertigten ehemaligen ©renjbeüölferung jene treuen ftührer in i^reub unb Seib in ©ohl unb äöeh für Sl)ron unb SBaterlanD, bie feierliche (Gelegenheit geboten mirb, an ihrem öerbienten éhrenplafte auf^urichten. 2)ie militärifche Vergangenheit biefer beiben beugen beö Ruhmes unb bie, an einem berfelben angebrachten SDiebaille a n b e r b ie e mi g b e n f m ü r b i g e n u n b e r h e b e n b e n ä ü o r t e : , , f ü t ö a d f ia t t& i ) a f tc s2 iu e l) ( i r rcn itt ^ e r bef4> tupre tteu X r c u c in öe tt ^ a ^ r e t t 1 8 4 8 m t^ 1 8 4 9 " in ihrem fcoUfouimeti reinem ©lan^e prangen, jtnb, beffen ijt bie aUerunterthänig)! gefertigte iöe&ölferung überzeugt, bie Vorläufer, nebft ber felbflftänbigen ©onjtituirung be§ iDiftriftee ^apob, auch beö fchnelle* ren äöieberauflebenö ber romänifchen Nation in @ie* benbiirge^ gemefen.

Diefeö ber Einlaß, tc^tum bie aüerunterthänigjl gefertige Veöolferung bie freier ber Eluf|lellung ihrer alten ©ren$faf)ne in ber Kirche alö Urfache, mit ber $eier beő Sageö ber @anftionirung beö erjten jte* benbürgifchen (Sefetsartifelö üon 1 8 6 3 alő äöirfung, in einer ioppelfeter öerbunben h^t.

2)er Sag, an welchem @uere faiferlich^bnigliche apoflolifche 3Äaieftät mit golbenem (Srijfel, bie jtaatö* rechtliche Anerkennung ber politifchen @itften^ ber ro*> manifchen Nation in Siebenbürgen, in bie ewigen Safeln ber ©efchichte einjugraben, in väterlicher #ulb, atlergnäbigjl geruhten, ift ber greubentag ber gangen romänifchen Nation, beftimmt, um an bemfelben bie l)ei(jeften Qanfgebete an bie göttliche Vorfefjung für baö ©lücf unb baö Wohlergehen ihreö aUerguäbigjien §errn unb 5^aifer6 unb feiner aüerhöchßen X>pnaftie, emporgufenben.

á)aő Verhängnis von mehr benn vier Sahrhun* berten brüefte wie ein bitter ^ebel auf ben (Seift ber romänifchen Nation, unb unfere bahingefchiebenen Väter traten mit gebrochenem férgen auö bem irbt* fchen Dafein, ben Sag ihrer politifch^nationalen ©r* löfung nicht begrüßt haben gu fönnen.

Bwar ijt eß ein großer #errfcher auö bem aller* burchlauchtigjten @rji)aufe -^aböburg^ Lothringen ge* mefen, welker in ben flipen ber aUerunterthänigft gefertigten Vevölferung baö Vewußtfein einer glor* reifen Vergangenheit in ben begeifternben äöorten: „ v i r t u s r o m a n a r e d i v i v a “ wieber Wach gerufen, unb ein I)oh^ Nachfolger, beffen 2)evife bie ©erechtigfeit war, welcher mit feinem aUerhöchften perfönlichen Vefuche, jeneö Vewußtfein gefräftigt hat. Allein bie ungünjligen VerhältniiTe ließen eö nicht gu, baß fehon bamalö bie romanifche Nation, alő folche, auch ftaatörechtlich in bie SReihe ber Nationen beö SanbeS trete.

@rft ber aUerhöchften perfon Euerer faiferlich* königlichen sJ)?ajeflät, welche bie beiben hifattifch ge* feierten «^errfcher*3iamen mit aUen ihren «^errfcher* Erinnerungen unb Vorzügen in Harmonie verbinbet, war eö von ber Allmacht Vorbehalten, ber vielbe* brängten romänifchen Nation in Anerkennung ihrer fletö unwanbelbaren Sreue unb Eingebung für Shron unb Vaterlanb, gur enblichen politifchen (Srlöfung hilfreiche •^anb ju bieten.

$ ü r bie romvinifche N a t io n S ie b e n b ü rg e n s kann eö alfo keinen g röß e ren S a g in ber ©efchichte beö V a te r la n b e ö geben, alő ber ift, an welchem baö, b u r ^ bie, a u f w a h rh a f t moberne konpitutioneUf © ru n b la*

gen, auö a t l e rh ö ^ j te r kaiferlichen I n i t i a t i v e berufenen V e r t r e t e r S ie b e n b ü rg e n s vo t ir te ©efefö, über bie Sn* artiku l irung be r romänifchen N a t io n unb ih rer beiben Sonfefltonen, bie a l le rh ö ^ j te katferlich^königliche unb groöfürjiliche S a n k t io n erhielt.

D a h e r ber inftinktive S m p u lö , ber bie gange ro* manifche N a t io n S ie b e n b ü rg e n ^ gerabe u n te r ben ge* genw är t igen S e i tve rhä l tn if fen , nw ih r Hebe ©elegen^ heit gur V e r a th u n g , innerha lb ber gefefylichen Schran«* ken entzogen ijt, $u bem eblen ©ntfehluffe veran laß te , ben S a g beß 26. O k t o b e r , ber ohnehin eine reli* giöfe V e b eu tu n g bei beiben ih re r ©onfefitonen h a t , alö kirchlichen N o r m a ta g gu feiern u n b , in alle# von ih r bew ohn ten ©aue.n beß Äanbeß, ben ftreuben* r u f ber M i l l io n e n an gu jt im m en : >^eil bem ^ a i f e r un* ferm aUergnäbigften © roßfürj len ^ r a n j S o f e f bem @rpen, § e i l feinem aUerhöchften £errfcherl)aufe, jum N utg unb f r o m m e n aUer N a t io n e n , bie bie V o r* fehung un ter bem S z e p te r beß , burch 3ftilbe in ber 9 ieg ie rung , ftch außjeichnenben @rghaufeß ^ a b ß b u rg ^ L o th r ingen , gum ^ r ie b e n unb gur E in trac h t , gufammen^ gefchaart hat.

D ie aU erun terthän igft gefertigte B ev ö lk e ru ng be* nütgt auch biefe (Gelegenheit, wie im m e rb a r , @uere kaiferlich^königliche ^ a j e f t ä t , von ben reinften ©e* fühlen ber Siebe, D ankbarke i t , S r e u e unb ^ in ^ e b u n g , mit welcher fte ih r unb baß SchicFfal ber N a t io n , beren reinften 33eftanbtl>eil pe bilbet, ftetö an bie ©e* fchichte beß aUerhöchften S h r o n e ß v e rb in b e t , feierliche gu verftd^ern.

®D?öge bie Aümacht @uere katferlich^königliche S ia ie f t ä t u n b S h ^ aUerhöd^fte D v na f t ie fletß v o ra U e n © ib e rw ä r t ig k e i te n bew ahren unb befd)ütgen, bam it baß ©efetg über bie S n a r t ik u l i ru n g ber romänifchen N a t io n un ter ben mächtigen g ü t ig e n beß kaiferlichen D opp e l* a a r ß , mit ben gleichzeitig b a r a u f gefolgten ftunba* mentalgefetgen S i e b e n b ü r g e n ß , welche bie romanifche N a t io n alß ih r h eü i 3 eö 'PaU abium m it aUen ehrbaren M i t t e l n gu e rha l ten unb gu ver the lb igen entfchloffen ift, auch im praktifchen Leben unb im aUtäglichen V erkeh re ihre beglüdienben g r ü ß t e bringen.

@ß lebe ber ^ a i f e r ! E ß lebe bie kaiferliche D p n a f i i e ! @ß lebe baß V a t e r l a n b unb ihre N a t i o n e n !

S n tieffter D e m u thN a ß o b , am 2 6 . O k to b e r 1 8 6 6 .D ie aüergetreuefte B ev ö lk e ru n g beß einftigen

gweiten R o m a n e n 1 7 . © reng*3nfan terie«3^eg im entß nunm ehrigen N affo b er Diftriktß in S ie b en b ü rg e n .

(Urmeza f.1 .9 de subscrieri din töte ramu* rile poporatiunei granitiare.)

La ao^sta adresa de multiamita sosi urma- toiiulu intimatu alu inaltului presidiu gubern.:

N r . 5102 pr. 1 8 6 6 .S r . ^ o ch w o h lg e b o ren bem # e r r n D if l r ik tß * O b e r -

© a p i tä n Alexander Bohatielu in N a ß o b .S e in e k. I Apojtolifche ^ a j e f t ä t haben m i t a . h-

Sn tfchließuug vom 1 3 . Degem ber l. ben I n h a l t ber mit B e r ic h t vom 26. N o v e m b er l. 3* 3 a h l 626 p r . in V o r l a g e gebrachten, von m ehreren B e w o h n e rn beß D iflr ik tß un terfe r t ig ten a. u. D ankabre ffe gur AUerhöchften ^ e n n t n i ß gu nehmen geruht.

h i e v o n werben @uer £ o c h w oh lgebo ren in g'olge @rlaffeß beß hohen königlich - ftebenbürgifchen $o f* k a n g le i^ r ä f tb iu m ß vom 18. b 3)i. N r . 4 3 p r . mit bem B e ifü g e n gur entfprechenben w eite ren V er* anlaffung in 5?enntniß gefetgt, baß bie an Aüerhöchft S e in e SJiaieftät fh)lifirte obe rw ähn te D ankabreffe bei bem h^hen königlich^ftebenbürgifchen ^ o f k a n g l e ^ ^ r ä * jtbium gurücfbehalten w ürbe .

^ la u f e n b u r g , am 2 3 . Degem ber 1 8 6 6 .© r e n n e v i U e m. p.,

Nr. pres. alu of. dist. 695/pres. resolvita 28 Dec. 1866. _________

Pentru cei ce nu sciu germanesce mai re- flectamu oa ac^st’a e adres’a de multiamire ca­tra Maiestate asternata cu ocasiunea serbarii de 26 Oct. 1863 imprennandu in adinsa ca ac£sta serbare si asiediarea in beserica a flamureloru, sub cari au tervita ca gloria acestu districtu

9e 4*

pana la redicarea granitielorn, câ pe nesce semne de glori’a armeloru romane , urancia Mai. Bale si dinastiei scutintia cer^sca , penti ucâ acăsta lege , p r e c a r e n a ţ i u n e a r o m a n o e r e- g o l u ţ a a o s n a t i e n â s i a o a p e r â c u t d t e m i d i u l â c e l e , se aduca fructele sale cele fericitdrie si in vi^ti’a practica“ etc Îir* resolutiunea din nrma dela in. presidiulu r. gu- berniu inounosciintiăsa, cumca Mai. S’a cu re­solutiunea pră’nalta din 13 Dec. 1866 a bine- voitu a luâ in pr^’nalt’a cunosciintia adres a a- c£«t’a, ceea ce se da la cunosciintia cu acelu adausu, cumca adres’a de multiamita stilisata catra Maiestate o retienCt pre3idiulu cancelariei de curte. —

Brasiovu 16 lan Astadi se tienù in beseric’a rom. cat. unu parastasu pentru cei ca- diuti in resbelulu dela Custozza din 24 Iuniu 1866, oficieri pretoriali si soldaţi cu o soleni- tate distinsa. Beseric’a parochiala eră decorata ca embleme militari si cu unu catafalcu, ér’ din pârtea garnisôaei unu despartiementu alu regi­mentului Gondreoourt se află postata înaintea besericei. Totu oorpulu oflciariloro garnisénei, magistratola in;corpore si celelalte deiegatorii luara parte la serbarea acést’a de dolia. Noi se ne aduoema aminte si de bravalu nostru na­tionalisé locot. pr. Georgiu P o p u, care cadiù la Custozza, câ martiru oredintii romanului. —

In 13 se decorâ ca medali’a de aoru pen­tru eroismu maiestrulu de vigilia Edaardu Gaali, din Timisiula saperioru , din regim, de inf Alecs&ndra I. imp Rusiei, care dopa n.ciri p r i­vate fù cela mai erou din regimentuln s e u , a- perandusi pasetiunile in contra Prusiei la Alt- Rognitz aprôpe de Trautenau. D. v. coloneluc. r. de Todorovich dela regim, de inf. Gon- dreeourt decorâ cu num ita medalia pe bravulu Gaali, singoru decoratu dintre cei ce luptara in contra Prusiei cu med de auru. —

•j* In côptea din 14 spre 15 Dec. repausâ in Naseudu tiner’a dômna I u I i ’a Muresianu, soci’a preamata a prea on. domnu asesoriu de se- dria, I o a c h i m u Muresianu. Călătorită fiindu abia de doi ani, orudel’a morte dupa doreri cum­plite in n<5ptea din 14 spre 15 Dec. ei taiâ fi* inia vietiei pe patalu de nascere, dupa ce abia dete viétia unui fiiu doritu, carele câ unu su veniru pentru repausat’a primi numele Iulianu, t»pre mangaiarea tristului seu tata. Repausat’a fù modelulu unei socie adeverate in tèta pri- vinti’a si pré multu iubita de aociu seu. F ia’i tieren’a usiôra !

In 17 Dec. dupa o privighiare de trei nopţi, la care asista intieleginti’a din Naseudu fi mai mulţi locuitori din Rebrisidr’a, sub conduoerea D. vioariu câ pontifioante asistandu alti siepte preoţi, i se dede ultim’a onrire de petreoere pana la cas'a eternitatii. D. profesoru Ioane Papiu tienù o predica plina de semtiementu si invatiatura, care e dovada de eruditiunea cea destinsa a unui preutu romanu. La întristarea D. asesoru Ioachimu iea parte totu poporulu districtului, care lu iubesce si stimésa pré multu si simte doreri la dorerile lui dimpreună ou tôte rudeniele, — cari ei condoléza pentru acésta dauna pi ea timpuria. Ddieu e mangaiarea!

Sibiill in 10 Ian. n. 1867.Serenitatea S’a principele M o n t e n u o v o

înainta de a se departâ din midiloculu nostru, pre langa gratids’a scrisdria din 15 Dec. 1866, indreptata catra parochulu si protopopulu nostra, lask câ daru 25 fl. v. a. spre a se imparti pre serbatorile nascerei Domnului intre poporeuii de confesiunea gr. cat. de aici, oeli intru adeveru lipsiţi.

Subscris’a representantia a bisericei gr, oat. din Sibiiu, isi tiene de o plaouta detoria prin a- cést’a a aduce la cunosoiinti’a publioa , cumca sum’a dăruită de 25 fl. v. a. in 4 Ian. c. n.a. c. s’a importitu intre 53 poporeni gr. oat., cari din partea acesteia representantie s’au aflatu a fi celi mai seraci, modeşti si demni de ajutoriu.

Totuodata se simte indetorata prin acest’a a esprime iu numele meseriloru impartasiti, cea mai caldurôsa multiumita înaltului si mărinimo­sului daruitoriu.

Dela representanti’a bisericesci gr. cat. din Sibiiu. —

U N G A RIA. D e l a d i e t ’a d i n P e s t ’a. In 12. Ian. se tienii siedinti’a in cas’a de diosu, in care dupa propunerea mai multoru petitiuni incurse de vro 3 septemani si ooncrediute co- mismniloru pentru lepcrtare , se cetiră 2 in

6

scrise prin care L. Kâlocy ai Bela Perczel si de- depunu mandatulu de deputatu : fiinduca au ocupatu oficia publice.

Aioi faoú Deák propunerei oa pana candu va face diet’a o lege de compatibilitate ? (nu incompatibilitate ? R.) cas’a re p r *»stépta, cá de- putatii, cari au primitu vreunu oficiu snb de- coisulu dietei numai in casulu acel’a <î pas trese pusatiunea de deputatu, déca in >• u ’t :.i° gere érási se \ oru alege (se inti«* ige, ca si oá oficiali) fiinduca legile n’au ceva otaritu in oaus’a aoést’a chiaru, si defiptu. E i ’ Giczy adaoge alta propunere ad : „cas’a as tép ta , cá deputatii aoeia , cari au primitu pana acuma oficia séu voru primi in viitoriu , se abdica de pusatiunea s’a câ representante“ si asia se decise, oá pro­punerea lui Deák dinpreuna cu observarea Ini Giczy se se primésca cá ooucluau. Prin uitnare Ungari’a e cu multu jindereptulu României, unde se afla respectiv’a lege in valóre, ou tótc ca iu statulu de o singura naţionalitate nu e asia pe- riculósa lips’a ei câ d. e. in Ungari’a, déca vom intrâ mulţi oficiali de ai ministeriului eventuala maghiaru, canda pe longa naţionalitate ei liberta­tea ne e periolitata la tóté celelalte naţiuni, mai multu decatu tóté chiara prin influinti’a pre multora oficiali maghiari cari déca sa r’ poté si aerulu de a sufla representantivu ni Tar’ suge la densii! —

In Ungari’a dara se potn alege ofioialii de depata ti ; si numai in casa candu dorondu diet’a va primi oineva vre-unu oficia pablicu, se supune la o noua alegere, déca nu vré a ei depane mandatulu.

Deák apoi face propunere in priviuti'a modificării legii pentru întregirea armatei, câ oas’a se se intórca oatra Mai. S ’a ou o adresa, pre care fiindu gata, o si pune in proiectu pre mét»a, roganduse se se otaraaca diu’a de pertrac­tare. Mai face in caus’a acésta si Madarasz o propunere; care se cetesce si intre altele consi- derante cuprinde, ca patent’a de întregirea ar­matei din 28. Dec. 1866 pentru Ungari’a si partile ei e in contra legii, fara valóre si neese- cutabila in puterea dreptului Ungariei. Dupa acést’a se decide, câ in 15. Ian. se se peitrao- tese acestea tóté.

In fine comisiunea de verificatiune scóte din ciorpacu, si referesce despre alegerile br. Vay ei a dep. din distr. Fogaradiului Ioane Puscariu, si se dechiara ambi câ verificaţi. — Nu ne prece- pemu aici. —

A d r e s ’a l u i D e á k numesce patent’a despre modificarea legii pentru întregirea arm a­tei ordonatiuue absolutistica, care tocma atoncia se pune in viétia, candu diet’a astépta, cá se-i se restatorésca constitutionalismulu; si mesurele absolutistice fara învoirea directa si apriata diet’a nu le póte privi câ indreptatite. Adres a cere, oá Mai. S ’a se benevoiésca a luâ in privintia, ca dreptulu dietei e a aperâ drepturile tierei ne jignite , pre care si sancţiunea pragmatica le-a garantatu serbatoresce, si mai incolo: ,,Nu conoe- de Mai. T’a, câ prin atacarea acést’a si alte a- semenea in principiale fundamentale ale consti tutiunii nóstre opulu invoielei se se faca impo­sibile ; benevoiesce Mai. T’a a desfiintia acésta ordonatiune emisa acumu; benevoiesce Maiestate a 8istâ in genere tóté celelalte aaemeni puneri la cale, care ou ooolirea, ma ou vatemarea dea- dreptnlu a constitutiunii nóstre prin poterea ab- solutistica se em isera, si re^tituiti Mai, Vóstra faptioe si pe deplinu catu se póte mai curundu coustitutiunea nóstra, pentrucá pre temeiulu ace­leia se fimu in state a decide legaluminte si a dispune despre tóté, cate eeru cu urgintia secu­ritatea si interesele spirituale si materiale ale tierei. Noi suntemu de convingere, ca scopulu pro- pu»u in sanotiunea pragmatica numai asia se póte ajunge, déca constitutionalismulu va intrâ in viétia in adeveru si pre deplinu atatu in Un­gari’a catu si in celelalte tieri ale Mai. Vóstre.“

Acésta adresa, eine scie din ce finetia, vor- besce numai in numele „patriei" ér’ nu a „ma­gyar nemzetaului. —

„H on“ reportésa, ca sustienenduee pptent’a pentru înarmare mai mulţi oficiali înalţi ai re­gimului voru abdice. Bai-tal si dede demisiunea din locotenintia fiinduca patent’a despre armare s’a publicatu cu ooolirea locotenintiei.

Tocma primimu unu telegramu din Pes t’a dto. 16. Ian. cumca diet’a ungurésca a respinsu legea cea nóua pentru armare. Prin urmare prospectele de a succede invoirea sunt subciate fiinduca ungurii au perdutu credinti’a cumca re- gimulu mai are in intentiuni constitutionalismulu pent.ru Uugari’a. Se vorbesce ca se va face

Iw

propunere din partea s tângei, câ se ee dè reso- lutiure in caub’a acést’a si diet’a singura se se proróge.

CRO ATI’A. Z a g r a b i ’a. Diet’a Croa­ţiei prin rescriptu regeacu din 4 Ian. 1867 se amana pre timpu nedeterminatu. Intregelu cu­prinsa alu rescriptului e urmatoriulu:

Iubitiloru credentiosi etc. etc. ! Voi iu ur*i provooarii Nóstre in privinti’a oauseloru

>Djjne si a pertractariloru v’ati esplioatu păre­rile vóstre in adres a vóstra pré umilita din 19 Dec. an. tr.

Noi pe acelea precum si dorintiele aduse in adresa si ccrerile le vomu supune la o cum­pănire si eGaminare m atura; trebue totuşi se Ne reservamu definitiv’a Nóstra deoidere pana a- tunoi, candu Ne va 8tâ inainte resultatuiu per- tractariloru ou U ngari’a si pana candu vomu primi dechiararea cea intocma de importanta a celorulalte regate si tieri ale Nóstre

Din ace8tu temeiu Ne aflamu motivati a omanâ diet'a regateloru Croati’a si Slavoni’a pre timpu nedetermiuatu si Ve remanemu cu grati’a Nóstra regésca binevoitori.

Croati’a dara va primi resultatuiu decide- riloru maghiariloru spre a si da parerea si voin- tia, cá tiéra autonóma. —

A U STR I’A IN FE R . V i e n ’a 13 Ian. (Instrucţiunea pentru funotionari faoia ou alege­rile la diete si la senatulu imperialu.) Intre tóté ce8tiunile cela importante care sunt la or­dinea dilei nu numai in capital'a imperiului , ei in imperiulu intiegu, nóu’a instructiune cercu- lara a dlui grafu Belcredi ministru de statu si de politia tramisa oatra toti gubernatorii si p re­fecţii spre împărtăşire a trasu a&upra’si nu numai luareaminte a p rese i, ci ei a publicului. Dn. ministru priu acea a sa instruotiune in locu de a impune functionariloru de stătu cea mai steinsa neutralitate facia cu alegerile asié, catu ei se nu se amestece la nici o parte, se uu can­dideze nici pentru regimu nici in favórea opu- setiunii, t i s e ’si védia de tréb ’a loru asteptandu in buna pace resu lta tu iu , — le poruncesce ca totulu altmintrea, câ nu cumva se cuteze careva dintre amploiaţi a lucra séu a vota in contra candidatiloru legimului, ci tocma din contra se’si puna fiacare tóta silinti’a, câ la ducerea in de- plinire a marelui aotu, adica a conchiamarii se­natului imperialu estraordinariu soopulu regimu­lui se fia ajutatu iu totu modulu. De altmin­trea domniloru funcţionari li se ai spune francu, cumca alta portare nici ca va ii suferita, adica mai pe lomanesce, ca déoa vreunui amploiatu ’iar spune cugetulu, ca dieu dóra astadata opu- 8^tiunea ar avé dreptu , atunoi elu mai bine se’si dè de timpuriu dimisiunea , — prtcum sio detera iu dilele trecute vreo doi deputati u n ­guri, pentruca primiră posturi publice, — de- oato se aştepte pana veru fi scosi de mini- steriu.

Acesta este unu limbagiu fórte bine re<<p). catu ; acum popórale austriace sciu onrato, cum sta tréb’a cu funcţionarii aleşi deputati, éra a- centia inca aflara din capulu locului, ca déca cumva intrég’a céta de amploiaţi va reesi cá se aléga deputati mai multi totu diu sinulu clasei loru, atunci maioritatea ministeriala, in parla- mentu este cu totulu asecurata , pentruca am­ploiaţii sunt oblegati a vota necondiţionata tota numai cu ministei iulu, prin urmare tóté proiep- tele sale voru trebui se fia piimite. Pe acésta cale, prin asemenea midilocu se astépta si se spera si terminarea diferintii ungurenesci, séu ca alte cuvinte infiîntiarea dualismului. —

Mai nainte de instrucţiunea Belcrediana „Neue ír. P resse“ si alte cateva diuarie din Vien’a apucasera a provooa pe comitetele elec- toiale cá acestea se abata pe poporu mai alesu dela candidarea si alegetea dintre amploiaţii din ramur’a adminiatratiunii politice. Acum dupace foile din opusetiune vediora , ca ministeriulu a pregatitu tréb’a fórte bine, pentiu cá in sena­tulu imper. estraordinariu conchiamatu prin pa­tent’a din 2 lan. se’si aiba maioritatea aseca- rata, ele diu 12 lan. inoóoe inca facura unu pasu mai aprigu propunendu cá precum in sta­tulu női damericanu, asié si in Austri’a nici unu functionariu de statu dela nici o ramura de ad- ministratiun«a publica se nu póta fi alesu depa- tatu sub nici unu felu de impregiurare. Publi- culu este nu numai curiosu, ci si fórte intere- satu , pentrucá se vedia unde va esi acésta lupta electorala de amploiaţi. Este inse si mai cu riosu , déca totu dilele aoestea aflamu din diuarie, cumca in Prusi’a ministeriulu Bismark a lucrata a s t a d a t a tocma elu din partea sa,

7pentrucá io parlamentalu cela mare se □ u fia alesi dintre funcţionarii atiatori io activitate.

Io totu casulo aoésta cestiane a deputati- loru aleşi dintre fanotionari merita cea mai de- aprópe loara aminte a totaroru popóreloro pen­tru tófce timpoiile. Pe la noi de 1 ^ anu i a* dica dela politio’a sistării incóoe se făcuse l a ­cra de moda a tavali pe „birocraţia“ prin tóté noróiele, inss íórte pocini ómeni isi loara oste- nél’a cá 86 distingă intre b i r o c r a t a si in* tre adeveratala faoctiooaria de stata, carele scie «i vrea se impace interesele regimului co ale poporului si vice-ver8a, si oarele io loou de a ingriji to ta namai pentru plapon’a sa pune in- tereoele tierii si prosperitatea locoitoriloru ei mai pre sasa de orice intereso alo aeo particularo, adeverati fii ai patriei, carii pentru devotamen- tula lora si merita tó ta încrederea , stim’a si drépt’a remooeratiane, éra oo oá se Io daci in­tre dóua focari, se’lu pani intre d<5ua luntrii, adica se’la aduci in conflictu cando oa regi- m ala caodo co poporule. —

V i e n ’a 12 Iau. Io 9 se tienura la min. Beost conferintie, la care se aflara din deputa- tionea maghiara oanc. Mailath, taverniculu Szen- nyey, c. Ioliu Andrásy, br. Eötvös si Melchior de Lonyay . Una corespondinte din Vien’a in „H o n “ descopere, comca conferintiele ao tie- nutu pana la mediala nopţii dimpreana co dineao’a, sare o dede min. Beust. Obiecte de convorbire au fo s tu : intregi.ea armatei si caas’a invoielei. Ungurii tienea, ca introducerea ace­stei legi de armare se tÍ3ne de competioti’a dietei ongareso i, regimolo inse se dechiark, oumca proiectolu de lege pentro armarea gene­rala se va pertiactâ ronstitutianaluminte si nu se póte retrage pentru Ungari’a, pana ce remane sastienota in celelalte provincie ereditarie. De altmintrelea regimulu e gata a deohiarâ intr'ono rescriptu, ca pretensiunea naţiunii, cá se iéinfluin- tia constitutiunala asopra acestui obiecta, va se se respectese.

— In privinti’a rescompararit dela miliţia p r i n d e p o o e r e a t a c s e i de pana acum, sorié „W. Z tg .“ , ca organele centrale respec­tive s’aa onitu intr’aceea, oa inoeputulu activi- tatii legii emise e a se loâ din diu’a, candu so- sesce fói’a legiloia im p e r ia le séu intimatianea oficiala a patentei imperatesci ia deregatorii, si din momentolu acel’a sta mandatalu in aotivi- tate. „W. Z tg .“ néga, comca dela miuisteriu ar fi esitu prelungirea terminnloi de a se primi tacsele rescumpararii, ci terminulu depinde dela sosirea legiloro la deiegatorii.

„W. Z tg .“ mai compatésa co deplioa secu­ritate, ca din tóté clasele de etate contingen- tulo anuala dopa legea oea nóoa nu póte fi mai mare de 120.000 fetiori t»i in toti 12 ani 1 mi).440.000. Prin urmare starea armaleî cu reserva CU totu si ca scad iem en te cu totn póte fi1,080.000 si 52.000 graniti’o militara, cu totulu dara nnrnai 1 .1 3 2 ,0 0 0 0 . (Deosebita apoi rescu- larea glóteloiu séa gardea natiunale va n u ­mera milióne dupa legea despre garda a min., dupa care toti dela 18 pana la 45 ani trebue se fia flopto arma si caodo cere aperarea tierii, ohiaro si preste granitia se potu scóte uoa de- partare casuala, mai vertosu cei te n e r i , si cari voru fi fostu rescumperati ou taose, ca proiec- talu min. na face nece o esceptiune afara de monastireni.) —

— Re8criptolo dio 2 Iau. a facutu in oen- tralisti sânge ren ; ei pórta frica, ca nealegundu dietele pentiu senatolo imp. straordinariu dupa grupe, ci din plenulo loro, slavii vora reesi cao t epre sen ta ti une precumpanitória, pra cando a- legerea dopa grape le-ar asecurâ maioritatea ge: mana. Se incérca deci in totu modulu a se svatoi, cá se nu tramita representanti la sena- tola straordinariu. Se ecrid inse, ca min. Bel- credi ar fi amenintiatu conduoatoriloru centra- listi, ca in casu ce no voro tramite la senato, elo va pane cestionea de drepto de stata ne- mediolocitu a se disoutâ in diete De atonei isi mai plecara nasuln centralistii si mai vréu a intrâ in senato decatu se se apelese la dietele provinciale in cans’a deciderii dreptaloi de stata. P re noi no ne imbacura astofelio de sciri, neci ca credema, comca Reichsratholu straordinario e menitu a absórbe dreptalo dieteloru de a de­cide ele definitivu asupra Gestiunii dreptului de stătu individuala facia ou imperiula, ca atunci au tonom ii e dispărută si unitatea imperiului debilitata. —

Cronica esterna.ROMANI’A. In 2 Ian. (Calindario) se

tienù siedintia in camer'a deputatiloru , in careD. Boliaoo annnciâ, ca voiesce a face o inter­pelare in privinti’a hartieloro foitului Domni* toriu Cusa, care dice, ca trebue se devina pu blicate, ceea ce pana acum nu s’a faontu. Dopa nne altele «*< încinge d abatere asupra reporta- lai oomisiunüi finantiale despre proiectolo gu- bernului «.pentru infiintiarua de 8 subreferendari si anu arehivariu la curtea de compturi, precum si la mantienerea celoru 2 referendari provisori inca pre unu ana. Comisiunea respinge infiin- tiarea acestoru referendari, inse propune man- tienerea celoru 2 membiii ai curţii si oeloru doi subreferendari inca pre anu anu si repor- tatoriulu comisianii dovedesoe, ca curtea n’a in- faciosiatu espanerea ce eră se dè camerei de­spre lucrările ei de preste ano, neci ana tablou despre starea socoteleloru.

Min. finantieloru a r a t a , ca compturile ca sieriilora sont neverifioate dela 1861, de unde esu mari daune si neouviintie atatu statului catu si celoru ce au data garanti’a pentro ca­sieri si ca in acésta privintia se afla aprôpe la70.000 dosare de cercetata, si alte lociari ale curţii inca pretindo adausulu de Bubreferondari. Dopa dispute îndelungate, chiaru si ca atacuri oamer’a respinge sobreferendarii manotienendu numai pre cei 2 sapienţi pe unu anu, ér’ sub­iecţii curţii se se ocupe mai seriosu. Mai în­colo se desbate propunerea că deputatii func­ţionari fcéu pensionisti se nu iè diurna , decatu namai déca remonerationile loru voru fi mai mici decatu diurn a deputatu lu i, ma si atunci numai partea cu catu e mai mare diurn’a, si cu acést’a s’a inohiaiatu siedioti’a.

In contra min. de instruotiune D. Stratu, se redica in publicu o opiniune nefavoritôie din causa, ca oam pré indiferenta despre starea in ­strucţiunii a redesu lefile profosoriloru «i inve- tiatoiiloru asia, incatu le este preste potintia a ’si sustiené viéti’a si cuprinsulu. Apoi a mai casiunatu D. min. Stratu si destituirea Dlui Alecsandrescu Ureche din postolu de directore alu min. de c u l te , care pe basea practicei si cunosciintiei sale isi castigase simpatiile tuturoru barbatiloru de sc(51a. — Ar fi bine, că activi­tatea functionariloru se nu depindă dela capri- ciulu séu rancun’a nimenui, ci numai dela strins’a observare séu calcare a legii. —

— Desfiintiarea granitieriloru introduşi de iostulu pr. Stirbeiu inca face sânge reu. —

— Comunicamu lectoriloru nostrii unele dintre proiectele de lege propuse camerei.

Proiectu lu de legepentru fipsatea si stabilirea a r m e 1 o r u R o­mâniei. E s p a n e r e a d e m o t i v e : Armele României negasinduse ficsate intr’unu modu le­gala, aa fostu pana acum mai malin séu mai puoinu supuse la modificări de catra diferitele guverne ce s’au succedatu.

Ficsarea si stabilirea loru potrivitu cu sta­rea politica a tierei si co datinele ei istorice este de oea mai neoparala trebuintia.

Spre esplicarea proieotului de lege se dau urmatérele deslusiti :

1. Colorile : albastru, auria si rosiu (azur, or et gueules) sunt colorile unite ale Tierei Ro- manesci si Moldaviei.

2. Colorile : albu (argiotu) si negru sunt aoelea ale familiei Domnitére de Hohenzollern.

3. Aquila romana, ca una cruce de auru in gura este simbolulu tierei romanesoi.

4. Capula Aorocs*) (bos urus) cu una stea intre oérne, este simbolala Moldovei.

5. Leulu este simbolulu Daoiei, conservatu de romani dupa colooisarea lom in Daci’a.

6. Femeea, dupa datinele istorice si me­daliile romane, insemnéza geniulu Daciei , care s’a conservatu si de romani dupa colonisa- rea loro.

7. Pavilionulu repi esenţa manti’a domnésca.8. Corôn’a regala este corôn’a familiei de

Hohenzollern.9. Colorele standartalui natiuoala s’aa dis­

pusa astufelu, câ albastrulu fiindu in midiulocu, se represente simbololu unirei ; deslienatie ce inainte de oonatitutiune avea banderol’a de a-

*) Cum se péte, câ in acela proiepta de lege a- tata de importaotu se se stracare termiaula neratiescu Aoerochs, candu se putea sci usioru, ca la boulu sel- baticu numitu latin, bos urus, slav. zimbru, poporala ro - manescu ei dice b o u r u ? — R.

ceiasi col<5re presorise de conventiunea de la Pari80.

Ministro presiedinte, Ioane G h i o a.

P r o i e e t u l u d e l e g e .Art. I. Armele României se ficséza dupa

cam urméza :Art. II, Scutnla (l’écu) are form’a unui

patratu lungu. partea interiôra lotundita la am ­bele unghiuri si terminata la midilooolu basei printr’uno vîrfu. Soatulu se imparte in patru secţiuni, prin doue linii inorucisiate la midiloco. In sectianea din drépt’a de susu, pe albastru, ®i iQ ©ea din stang’a din diosu pe auru (azur et or), figurésa aquila romana cu capula spre arip’a stenga fi cu una cruce de auru in gura, simbolulu tierei romanesci. In secţiunea din stang’a de susu pe albastru, si in cea dio drépt’a in Jiosu pe roşia (gueules et a z a r ) , figuréza capula de aorocs cu una stea intre c<5rne (bos urus R.) simbolulu Moldovei. Pe scutu va fi co- rôn’a regala.

Ar*. III, In midiloculu scutului României figuréza soutulo Mariei Sale Domnolui scateratu, avendu sectianea de sasu din drépta si oea de diosu din stang’a unu albu ( a rg in tu ) , ér* eea din stang’a de susu si cea din drépt’a de diosu in negru. Scutulu are dreptu suporţi (sup­ports) in drépt’a unu leu, é r ’ in stang’a una fe­meie in oo8tumulu femeieloru dace , care tieDe in man’a stanga arm ’a daciloru numita, arpi (agionr).

Art. IV. Pe suportulu este asiediata uca esiarfa albastra pe care este scrisa devis’a fami­liei Hohenzollern „nihil sine D eo‘ .

Art. V. Pavilionulu eate de colôre rosie (pourpre) captusitu cu hermina, avendu de a- supra corén’a regala.

Art. VI. Drapelulu Domnului, câ si aeel’a alu armatei, va avé dispuse colorile natiunale in modulu urmatoriu :

Rosiulu la radaoina.Albastru in midilocu.Galbinu la margine, flotandu. — In midi­

loco voru fi armele tierei.Art. VII. Drapelulo gardei orasienesci va

fi intoemai câ alu armatei, pastrandu in looulu armeloru tierei însemnele orasiului respectiva si Nr. legiunei.

Art. VIII. Drapelulu autoritatiloru civile va fi câ celu alu armatei fara a purtă armele tierei in midilocu.

Art. IX. Drapelulu marinei de resbelu si de comerciu va fi intoemai câ acelu alu armatei, fara a purta armele tierei.

MinistiU presiedinte Ioane G h i c a .

G r a t u l a r i l e d e a n u l u n o u .

Alteti'a S’a principele Carolu I. dupace a &Hi8tatu ca cas’a s’a civila si militaria la oficiulu divioo in S. Metropoli'a a benevoitu a primi fe- lioitarile de cnn nou bi anum e: la 12 <5re aie ministrilora. Responsulu Domnitoriului oatra miniştri fù acesta :

„Dloru! Ve multiamescu pentru felicitările ce ’mi faceţi. Am pentru d-v6stra doriotiele oele mai bincere si sunt fericita de a ve eesprima simtimintele mele de recooosointia. Anula care a trecutu mi-ati usiuratu sarcin’a prin concursulu si oonsiliile d-vôstra ; spera ca vomu lacra im- preuna anca multu timpu pentru prosperitatea tierei.“

La felioitarile primatelui si ale clerului mul- tiami Domnitoriulu , dicondu : — Din partemi ve rogu, se fiti incredintiati, ca faou urările cele mai sincere pentru redicarea bicericei romane si pentru prosperitatea clerului e i , in care vedu garanti'a cea mai pretidsa pentru moralitatea poporoloi.“

Corniţele Roseti, in nnmele senatului a ro- stitu urmatdsele cuvinte:

„Sunto ferice de a me face organolu simp- tiementeloru senatului, venindu a depune oo a- césta ocas iune , la pitiôrele tronului inaltimei V6slre, omagiulu respectoosalai sea devotamenta si a ve ura, pré înalte Démue, ani îndelungaţi si fericiţi pentru glori’a si prosperitatea Româ­niei.

„Se traitiMaria V dstra !“Maria S ’a a respunsu moltiamindu Senatu­

lui, si a esprimatu anoa una data interesulu ce are pentru lucrările acestui inaltu corpu.

E. Lascar Catargiu, preaiedintele adunnrei deputatiloru, a tienutu urmato>ulu cuventu :

„Maria T ’a! Romani’a care urmaresce de seouli realisarea marelui principiu de stabilitate io oare ea a cautatu pururea consolidarea naţio*

8

nalitatei séle, acum oandn are fericirea de a po­sede acela mautuitoru principia in persóna Ma- riei-Vóstre, augastulu ei suveranu, ea póte pri­vi reinouirea anului cu bucuria si liniate; ea póte d’acumu atinti viitorulu cu tóta increderea

„Solicitudinea ce Maria-Vóstra ati aretatu la tóté ocasiunile catra patri’a romana si pentru poporula ei, banavointi’a cu cbtp augnstulu pa rinte alu Maiiéi Vóstre s’a grăbita a primi titlulu de cetatianu ala României, virtutile tradiţionale in gloriósa famili’a a Mariéi Vóstre suntu atatea garanţii pentru viitorulu nationalu atu României.

„Adunarea depotatiloru este mandra si fe- rioita, prea Inaltiate Domne , de a puté anca una data constata cu solemnitate aceste mari convingeri naţionale viindn cu ocasiunea «nului nou a supune Mariéi Vóstre simtimentele séle de cela mai profunda si leala devotamentu.

„Representantia a unei tieri eminenta agri­cola, adunarea depotatiloru uréza Mariéi Vóstre bacaria de a vede tiéra pararea imbelsiugata, si poporalu voBtru pururea ia prosperitate si fe­ricire.

„Se traiti Maria Vóstra !“Maria S’a a respansu :„Domniloru ! Primescu cu atatu mai malta

bucurie urările ce’mi esprimati intr’uno modu asia de gratiósu si le consideru oá urările tietei în­tregi careia sunteti representanti. Sant feiioe a ve inoredintia inoa una data despre devotamen- tulu meu fara margini la tóté interesele romane. Annlu 1867 incepe sub auspieie favorabile. O r­dinea incepe a se stabili in administraţie si ze- lulu ce adaceti la lucrările d-vóstra precuma si intieleptele mesari ce veti sci a lua voru isbati, om sparantia a face, &e se uite suferintiele tre­cute. Am statornica încredere ca cerulu va bine-euventa ostenelele d-vóstra si ca va apera annlu acesta de lips’a grozava care a lovitu atatu de durerosu patria nóstra.“

Trecemu la ministru de resbelu, care pre- sentandu pre toti oficierii armatei, cari veniră a depune omagieleloru la petiórele tronului cu urări de fericire, gloria si mărire Mari’a S a tienü alocuitiunea urmatória:

„C am erad i! Sunt ferice a ve vedé adunaţi impregiurulu meu la inceputulu acestuî anu. Nu ve puteti indoui de ardórea si sinceritatea uratiloru ce faou pentru v o i , caci hranesou in fondulu inimei mele aceleaşi simtiminte pentra armat’a mea câ si pentru poporulu meuintregu din care, ea este esita. Astadi una era nóua se deschide înaintea nóstra. Se na mai gan- dimo la timpii, cari sunt departe de noi. In anulu caje s’a sfir«itu amu avutu a lupta con­tra multora dificultati, economiele ce au trebuita se faeemu in tóté ramurile administraţiei , re- ductiunile cari au fostu una consecintia au des* organisatu in parte unele corpuri ale armatei, si in timpulu acest’a a trebuitu se judeca servi- tialu cu mare indulgintia. Acum vomu pune tóté silintiele nóstre pontra a operá fara intar- diare tóté amelioratiunile recunoscute d-î trebuin- tia. Speru ca bugetulu acesta: ana ne va pune in stare a introduce inovatiuni folositórie. Ma­rele jesbelu din urma a dovedita oata este de mare importantia, la totu ce privesce organisa- ti’a servitiului, armamentulu si imbracamintea soldatului, si mai aleso instt uctiunea si disci- plin’a «iefiloru. Na trebue «e űma cei din urma a profitá dapa poterile nóstre de esperientiele dobândite, si sunt incredintiata , ca veti primi ca bucurie tóté dispositianile cari pota spori re­sursele militare ale tierei.

„Catu pentru mine, o sc ti, sunt soldatu ou anim’a si cu sufletulu Am petrecuta viéti’a in Ifageru si am invetiatu a cunósce si a respectâ ordinea, regularitatea si spiritulu de corpu. Soiu. camatadi, ca potu comptâ pe voi si veti avea totudéunia in mine unu jndeoatoru impartialu si unu siefu devotatu. Se ne faeemu fiacare da- tori’a, sarcin’a nóítsa va deveni usióra. Este frumosu a se ccnsacrâ pentru a aperá onórea patriei.“

La 3 óre, M. S. a primitu pre dnii ropre- sentanti ai puteriloru străine.

D. bar. E d e r , agentu si consulu generalu alu M. S. apostolice imperatulu Austriei, câ de- canu alu corpului oonsularn, a pronunciatu ur- matórele cuv in te :

„Corpulu diplomatiou si consularu are o- nóiea a presentá Altetiei Vóstre Serenisime, prin organulo meu, respectuósele sale felicitări si urările pentru fericirea si prosperitatea Prin- cip'iteloru. “

Mari a S’a a re^punsu :„Domnilosu consuli! Ve multiume .cu pen­

tru urările ce’mi faceţi. Sunt fericita de bu­nele relatiuni ce gavernolu meu intretiene cu celelalte tieri, si me voiu sili din tóté poterile a mai strauge anca legamintele de amicie ce esista intre Romani’a si puterile străine.“

In urma, M. S. a binevoita a convorbi in particularu ou fiacare din membrii acestui corpu.

— „Monitorulu“ mai adauge, ca prin tele­grame a primitu M. S. Domnitorinlu felicitări dela tóté districtele si din parte» multoru cor- poratiuni si persóne. —

C a u d ’a o r i e n t a l a , care ni-o generk an. 1866 prin rescnlarea candiotiloru *?i mişcă­rile tuturoru orestiniloru si ale greciloru din Tesali’a si E p i r u , nu se va puté domoli prin mediulocirea diplomatica. Presemne la acestea sunt armarile generali ale tuturoru poterilora si mai de aprópe acum si încordarea Turciei de a pune pe pitioru 150.000 redifi. Mai multu. Telegramele ne aducu acum scirea , ca se afla si o orisa ministeriala si póte ca va reajunge érasi Foad-Pa8Ía la ministeriu. Taroi’a si de cise, oá se rechiame solulu turcescu din Greci’a din causa, ca ajuta pié pe lacia resoól’a can- diotiloru. E adeve.’u , ca naile grecesci stra- pórta cu sutele voluutiri la Candia , incatu in­surgenţii au incepotu ds nou a se resculâ si a’ai lati lupt’a de nedependintia. Spachiotii ér’ se resculaia si s’au mediulocitu si in alte in ­sule asemenea incordari, cá ne slabésca poterea Turciei impartioduo iu mai multe loouri. Greoii capata ajutória nu numai de pela comitetele din Turoi’a, ci chiaru si din Rusi’a, unde chiaiu si in Petrupole se afla una comiteta la care sub­scriu principii si barbatii din cerculu curţii ru- aesci cu miile de ruble. Apoi se daa produc- tiuni teatrale, la care luâ parte si famili’a im- peratésca iu corpore, totu in favórea candioti­loru. —

Trupele rusesci inca se misoa mereu atatu catra graniti’a Austriei catu si pre o linia în­tinsa catra Basarabi’a. Arsenalele rusesci din Petrupole, Moscov’a si Kronstadt sunt iu acti­vitate mare, si ou pusei de inventiuno nóua se esercésa regimentele Rusi’a va nutri foculu in oriente, unde incepe desolatianea. —

— Creseerea mişcării in provinoiele Tesa tiei si Epiraiui nu mai pare cu putintia a fi ne­gata, dopa mai multe fóie st aine. „Din simpla agitare, !a inceputu, mişcarea se schimba , dice „l’Avenir“, intr’una resculare genera le“. Unu guverna provisuriu s ’ar fi formatu in Tesali’a, altulu in Epiru. Albanesii creştini si ei se a- gita. Acést’a a provocatu din partea albanesiioru musulmani esoese fórte grave, si cari nu sunt de locu de natura a atrage simpatia turciloru. Creştinii au fostu alungaţi din locuintie e loru, din araturele loru ; 15 sate de ale loru au fostu arse. Autoritatile turcesci au tacutu si a tre baita câ eonsululu austiiacu si apoi ambasado- rele se interviia oficiale pentru a oere protec- tiune pentru poporatiunea creştina.

„Toti creştinii, dice una corespondintia din Belgradu vorbindu de bulgari , sunt gat a de lup ta ; ei nuastépta de catu una ordiue fia dela Belgradu fia dela Atene, s i , in con 'ra a totu ce se crede in genere in Europ’a , ei desfida multu de agintii ruşi. Grupeze-se, dioe„R.“ adauge acea corespondintia pe care o citamu aci spie sciintia, slavii din Turci’a intr’uuu stătu corn- pactu si Rusi’a nu va avé alti adversari mai otariti.“

Despre Serbi’a asemene orizontele nu pare mai luminosu. Cu tóté consiliele amicali ale Franciéi, Angliei , Austriei si I ta l ie i , se vede, dupa soirile sosite dela Constantinopole, ca Pórt'a nu voiesce a cede la reclamarilore sir- biloru. Ea se invoiesce a desertâ celelalte ce tati, dar’ Belgradulu vre neaparatu a’lu pastrâ.

unanimitate adres’a in oontra legei de întregi­rea armatei.

Franci’a, Britani’a si Rusi’a a primitu cir. cularea lui Ali-Pasia, in care se plânge in con­tra atitudei guvernului Greciei. Poterile sub seriitórie tractatului din Pariau din 1856 se in* tielegu intre sine pentra caus’a orientala. —

Nr. 29,:i24/1866. 1 - 3Publicare de concursu.

La postulu unui fisicu coiuitatense cu salariu anuale de 500 fl. v. a. in coraitatulu Huniadórei devenita va­canta , prin acésta se escrie concursu, era competentii pentru poştala acesta au de a aşterne supiicele iora cu- viintiosu ia8truate ia oficiolatulu coinitatense iu Déva pana in 15 Martia a. c.

Clusiu in 7 Ianuariu 1867.Dela Guberniulu Regesou

Tranailvanu.

Nr. 1612/civ.E d i c t u.

2 —3

jVovissimu. Tele$ramu. P e s t ’a17 Ian. Cas’a magnatiloru inca s’a primitu ou

Din partea judecătoriei delegata Branéna in Zer- nesci s’a face cunoscutu, cumca cu resolutiunea judecă­toriei districtuale a Fagariului din 10 Decembre a. c. Nr. 2514/civ. se concesu la cererea lui Asentia Aldiea din Tohanulu vechiu vendiarea realitatiloru lui Ioane Raţia tota deacolo pentru o pretensiune in sam’a de 27 fl. v. a.c. 8. c. Terminulu de vendiare sa defiptu pre 6 Fauru si pre 27 Fauru 1867 totudeuna la 10 ore ante amédiu la facia locului in Tohanulu vechiu. Realitatile desti­nate spre vendiare si pretiuire cu 40 fl. v. a. constau in doi agrii unulu in „Campulu de su su “ de 2 i/ 2 ferdele semenatura si altulu preste „Turcu“ totu de 2 ‘/2 ferdele sernenatura aflatórea pre teritoriulu Tohanului vechiu.

Acestea realitati se voru vinde numai la terminulu alu Il-lea sub pretiulu estimării.

Conditiunile mai deaprópe se potu vedé in cance­laria judecătoriei acesteia.

Aceia cari si au castigatu vreunu dreptu pre rea ­litatile de susu au asi insinuâ pretensiunile loru pana la terminulu vendiarei, ca la din contra nu se voru mai lua in consideratiune.

Zernesci in 17 Dec. 1866.

Nr. 1611/civ.£ d i c ( u.

3—3

Din partea judecătoriei singulare delegata pentru cerculu Branului ia Zernesci, se face cunoscutu, cumca cu resolutiunea judecătoriei districtuale a Fagarasiuiui din 7 Decembre a. c. Nr. 2129/civ. la cererea lui Ioane Surdu diu Maceiu interiore s ’a concesu vendiarea reali­tatiloru lui Arone Cosianu din Pescera pentru o datoria de 28 galbini iu uatura si 68 fl. 6 or. v. a. c. a. c.

Terminulu vendiarei s ’a defiptu pre 30 Ianuariu si 14 Fauru 1867 totudeuna la 10 óre inainte de amédiu in facia locului iu Pescera (Branu).

Realitatile destinate spre veudiarc si pretiuite cu 195 fl. v. a. constau iu urm atórele:

1. Casa dc lomau eu curtea in Pescera sub Nr. cons. 89.

2. Fenatiulu din pregiurula casei sub Nr. top. 10,352 iu mărime de 1 jug. 1374

3. Pasciunea totu acolo sub Nr. top. 10,357, in mărime de 1224 [ J 0.

4. Partea de munte numitu „Pietria pre teritoriulu Pescarei in marimé de 4 y 2 oc’a séu aprosimativu de 80 jug. pasciune.

Acestea realitati se voru vinde numai ia terminulu alu U-lea sub pretiulu estimarei.

Cóuditiunile mai deaprópe se potu vedé in cance- iari’a judecătoriei acesteia.

Aceia carii si au castigatu vreunu dreptu asupra realitatiloru de susu au asi insinuâ pretensiunile loru pana ia terminulu vendiarei, ca ia din contra nu se voru mai luâ in consideratiune.

Zernesci in 17 December 186Ő.

Cursurile la bursa in 18 Ian. 1867 sta asia :

Galbini imporatcsci —Augsburg — —Londou — — — 132Imprainutuiu nationalu — 58Obligaţiile metalice vechi de 5 6^Actiile bancului — — 721

. creditului — — 158

6 H. 27 cr. v. 181 „ 50 .

40 .10 ,40 .

10

Obligaţiile desărcinării pam entu lu i iu 14. Ian.1867:

Bani 65 50 — Marfe 66 25

Redactoru respundietoru

JA C O B U M U R E S I A N Ü .

Editiunea : Cu tipariulu lui

JOANE GÖTT si fiiu HENRI CU.